MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 229/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 229         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 4 aprilie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

45. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

347. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

47. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare

 

349. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

178. - Hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate

 

179. - Hotărâre pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017

 

180. - Hotărâre pentru completarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

79. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice privind modalitatea de achitare a contribuţiei prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R S.C., aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 22/2017

 

198/1.938. - Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011

 

1.042/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind prelungirea aplicării în perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017 a Ordinului ministrului justiţiei nr. 820/C/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale funcţionarilor publici cu statut special şi personalului civil din sistemul administraţiei penitenciare şi a Ordinului ministrului justiţiei nr. 821/C/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din sistemul administraţiei penitenciare care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează

 

3.535. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru abrogarea art. 27 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din inspectoratele şcolare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.558/2011

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 14 din 6 martie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36 din 28 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 30 iunie 2016, cu următoarea modificare:

- La articolul unic, punctul 1 se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 3 aprilie 2017,

Nr. 45.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 aprilie 2017.

Nr. 347.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 26 din 29 august 2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.4 din Legea nr. 123/2016 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 31 august 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 3 aprilie 2017.

Nr. 47.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 aprilie 2017.

Nr. 349.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La sublista C „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%, secţiunea C1 „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli în regim de compensare 100% din preţul de referinţă”, la punctul G7 „Ciroza hepatică”, după poziţia 19 se introduce o nouă poziţie, poziţia 20, cu următorul cuprins:

 

„20.

Combinaţii (Ledipasvirum + Sofosbuvirumy** J05AX65”

 

2. La sublista C „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%”, secţiunea C2 „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc”, la punctul „P3: Programul naţional de oncologie”, după poziţia 108 se introduc trei noi poziţii, poziţiile 109-111, cu următorul cuprins:

 

„109.

Trametinibum **

L01XE25

110.

Vemurafenibum **

L01XE15

111.

Nivolumabum **

L01XC17”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul sănătăţii,

Corina Silvia Pop,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 30 martie 2017,

Nr. 178.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. XVII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă modul de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate realizării proiectelor de comunicare, informare publică şi promovare a imaginii şi intereselor româneşti peste hotare, precum şi de finanţare a acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural, prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, cuprinse în anexa la bugetul Secretariatului General al Guvernului, care se alocă Centrului de Analiză şi Strategie.

(2) Suma de 800 mii lei se repartizează şi se utilizează conform destinaţiilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Secretariatul General al Guvernului alocă fondurile prevăzute la art. 1 alin. (2), pe baza propunerii şi a devizelor de cheltuieli întocmite şi certificate de directorul Centrului de Analiză şi Strategie privind legalitatea, oportunitatea, necesitatea şi economicitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi pe baza avizelor de specialitate ale direcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului, din punct de vedere economic, juridic şi al achiziţiilor publice.

(2) Centrul de Analiză şi Strategie justifică fondurile prevăzute la art. 1 alin. (2) prin documente legale aprobate de secretarul general al Guvernului.

(3) La solicitarea Centrului de Analiză şi Strategie şi cu aprobarea ordonatorului de credite se pot acorda avansuri de până la 30% din valoarea contractelor încheiate pentru derularea programelor, proiectelor şi acţiunilor prevăzute în anexă, fără solicitarea unei scrisori de garanţie bancară, pe baza avizelor de specialitate prevăzute la alin. (1).

(4) Pentru sumele avansate potrivit prevederilor alin. (3), beneficiarii vor prezenta documente justificative în termen de 10 zile de la finalizarea programelor, proiectelor sau acţiunilor, dar nu mai târziu de 10 decembrie 2017.

(5) Centrul de Analiză şi Strategie poate utiliza fondurile prevăzute la art. 1 şi pentru finanţări nerambursabile, potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare. Metodologia privind regimul de finanţare nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor prevăzute în anexă, elaborată de Centrul de Analiză şi Strategie şi avizată de direcţiile de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, prevăzute la alin. (1), se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 30 martie 2017.

Nr. 179.

 

ANEXĂ

 

REPARTIZAREA ŞI UTILIZAREA

parţială a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017

 

Total general: 800 mii lei, din care:

- 400 mii lei - proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare;

- 400 mii lei - finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural.

Suma de 400 mii lei prevăzută la lit. c) „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare” din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017 se va utiliza pentru finanţarea următoarelor proiecte şi acţiuni realizate de Centrul de Analiză şi Strategie, independent sau inclusiv în parteneriat cu structuri din ţară şi din străinătate (instituţii publice, organizaţii neguvemamentale, asociaţii şi fundaţii, organisme internaţionale etc.), precum şi pentru finanţări nerambursabile potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare:

a) organizarea şi participarea la proiecte, acţiuni, evenimente de comunicare şi/sau campanii de informare publică şi promovare a imaginii, istoriei, culturii şi intereselor româneşti, desfăşurate în ţară şi peste hotare;

b) organizarea de consultări şi dezbateri publice, de evenimente şi campanii de informare referitoare la strategii, programe şi politici publice guvernamentale şi/sau subiecte şi teme de actualitate în plan intern şi/sau european/internaţional, precum şi de acţiuni destinate diseminării informaţiilor de interes public privind actul de guvernare şi politicile guvernamentale;

c) achiziţionarea/realizarea, editarea, traducerea, tipărirea, multiplicarea şi difuzarea în ţară şi în străinătate a unor materiale de prezentare şi promovare a României şi de afirmare a culturii şi identităţii naţionale, precum şi a unor materiale de promovare şi informare internă cu privire la politicile guvernamentale şi la politicile Uniunii Europene (cărţi, enciclopedii, manuale şcolare, broşuri, pliante, afişe, albume, albume foto, publicaţii periodice, bannere, pixuri, hărţi, atlase, agende, calendare, compact-discuri, DVD-uri, insigne, medalii comemorative şi aniversare, obiecte de artizanat, uniforme, instrumente muzicale, obiecte decorative, drapele, steguleţe şi alte materiale);

d) organizarea, finanţarea şi participarea la seminare, colocvii, schimburi de experienţă, vizite de documentare, întâlniri de lucru, conferinţe, mese rotunde, workshopuri, târguri, expoziţii, festivaluri, congrese, evenimente publice şi reuniuni desfăşurate în ţara şi în străinătate, inclusiv acţiuni şi proiecte organizate de instituţii ale Uniunii Europene sau organisme asociate acestora, pe tema politicilor publice guvernamentale, a promovării actului de guvernare şi a susţinerii comunicării europene;

e) sprijinirea unor publicaţii din ţară (cărţi, broşuri, pliante, periodice, tipărituri) în scopul asigurării informării publice cu privire la actul de guvernare şi a susţinerii proiectelor şi acţiunilor de promovare a culturii, identităţii şi intereselor româneşti, în ţară şi peste hotare;

f) sprijinirea dotării şcolilor şi bibliotecilor folosite şi/sau frecventate de vorbitori de limbă română în terţe state cu materiale de promovare a limbii şi culturii române, prin achiziţia şi distribuirea de astfel de materiale (cărţi, dicţionare, albume, enciclopedii, manuale şcolare, atlase, hărţi, CD-uri, DVD-uri şi altele) către autorităţile abilitate ale ţărilor respective, conform acordurilor bilaterale încheiate cu statele în cauză;

g) susţinerea financiară a Programului de internship al Guvernului României.

h) susţinerea financiară a proiectelor şi acţiunilor iniţiate şi implementate în parteneriat cu Departamentul Centenar, structură fără personalitate juridică în subordinea prim-ministrului.

Suma de 400 mii lei din bugetul prevăzut la lit. d) „Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural” din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017 se va utiliza pentru finanţarea următoarelor proiecte şi acţiuni realizate de Centrul de Analiză şi Strategie, inclusiv în parteneriat cu structuri din ţară şi din străinătate (instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi fundaţii, organisme internaţionale etc.), precum şi pentru finanţări nerambursabile potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005, cu modificările şi completările ulterioare:

a) acţiuni cu caracter ştiinţific şi social-cultural, inclusiv acţiuni şi proiecte desfăşurate în ţară sau în străinătate şi dedicate marcării unor evenimente semnificative pentru istoria, cultura şi identitatea naţională;

b) organizarea şi participarea la seminare, colocvii, Simpozioane, întâlniri de lucru, conferinţe, mese rotunde, ateliere, workshopuri, congrese, reuniuni, târguri, expoziţii, festivaluri, spectacole, evenimente publice desfăşurate în ţară şi în străinătate şi având ca obiectiv promovarea unor măsuri, proiecte, programe şi strategii guvernamentale de interes naţional şi european, sprijinirea procesului de reformă a administraţiei publice din România şi dezvoltarea colaborării cu mediul asociativ;

c) achiziţionarea unor sondaje de opinie, studii, evaluări, rapoarte şi analize de politici publice şi strategii pentru optimizarea programelor şi strategiilor guvernamentale, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea calităţii serviciilor publice şi, respectiv, sprijinirea liberului acces la informaţii de interes public şi a transparenţei decizionale în administraţia publică;

d) achiziţionarea unor baze de date, rapoarte/analize interne şi internaţionale în domenii de interes guvernamental;

e) organizarea, finanţarea şi participarea la acţiuni şi proiecte de studii, evaluări şi analize de politici publice şi strategii specifice obiectului de activitate al Centrului de Analiză şi Strategie, care pot fi desfăşurate inclusiv împreună cu organisme neguvemamentale şi cu instituţii din ţară şi din străinătate;

f) invitarea în România a reprezentanţilor unor instituţii academice şi de cercetare, ai unor experţi şi consultanţi în domeniile de activitate specifice Centrului de Analiză şi Strategie, a reprezentanţilor unor instituţii de media, ai unor organizaţii neguvernamentale internaţionale, ai unor instituţii europene ori ai unor state membre ale Uniunii Europene;

g) susţinerea financiară a proiectelor şi acţiunilor iniţiate şi implementate în parteneriat cu Departamentul Centenar, structură fără personalitate juridică în subordinea prim-ministrului;

h) alte activităţi necesare şi oportune pentru organizarea şi finalizarea unor acţiuni specifice obiectului de activitate al Centrului de Analiză şi Strategie, potrivit actelor normative de organizare şi funcţionare a Secretariatului General al Guvernului.

Pentru proiectele şi acţiunile cuprinse la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017 se pot acoperi următoarele cheltuieli:

1. trataţii, reprezentare, mese oficiale, cocteiluri şi vizionarea unor spectacole pentru delegaţiile străine, precum şi pentru invitaţii la evenimente, spectacole şi acţiuni organizate de către Centrul de Analiză şi Strategie, conform normativelor de cheltuieli aprobate de ordonatorul principal de credite;

2. cazare, transport şi indemnizaţie de delegare pentru deplasările în ţară ale persoanelor din cadrul Secretariatului General al Guvernului care desfăşoară activităţi specifice Centrului de Analiză şi Strategie, conform reglementărilor legale în vigoare;

3. cazare, transport, diurnă şi diverse pentru deplasările în străinătate ale persoanelor ce desfăşoară activităţi specifice Centrului de Analiză şi Strategie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare;

4. masă în barem de 85 lei/zi/persoană şi cazare în unităţi hoteliere şi în pensiuni turistice categoria maximum 3 stele, transport intern şi internaţional pentru participanţii la acţiunile, evenimentele, conferinţele, programele şi proiectele realizate la iniţiativa Cent rulai de Analiză şi Strategie, precum şi pentru cele finanţate de direcţie potrivit Legii nr. 350/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

5. burse, taxe de participare la diverse spectacole, concursuri şi alte evenimente desfăşurate în ţară sau în străinătate, taxe de vizitare a unor obiective cultural-turistice din România sau din străinătate, taxe poştale, taxe de viză, poliţe de asigurare pentru călătorii în străinătate şi asigurări medicale, poliţe de asigurare pentru obiecte şi artefacte culturale aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice, achiziţia de abonamente la publicaţii din ţară şi din străinătate;

6. onorarii pentru prestaţii artistice şi cultural-ştiinţifice, inclusiv pentru solişti, interpreţi de muzică (voce), instrumentişti (violonişti, pianişti etc.). şefi de orchestră, şefi de partidă, compozitori, autori de texte/cantautori, dirijori, coordonatori muzicali, coordonatori artistici, coregrafi, balerini, dansatori, actori (inclusiv amatori), regizori, scenarişti, recuziteri, concertmaiştri, regizori de scenă, ilustratori muzicali, scriitori, poeţi, artişti plastici (pictori, sculptori, desenatori, graficieni etc.) şi alţi specialişti şi creatori în domeniul artei şi culturii, artişti şi meşteri populari, precum şi lectori şi specialişti recunoscuţi în domeniile în care susţin conferinţe publice, în limita maximă a sumei de 15.000 de lei brut/persoană;

7. achiziţii de bunuri şi servicii, inclusiv chirie, servicii de organizare a evenimentelor, conferinţelor, expoziţiilor, târgurilor, seminarelor, festivalurilor, spectacolelor, congreselor şi a altor manifestări publice, servicii fotografice şi video profesionale şi de procesare şi editare foto/video, servicii de închiriere a Standurilor la diverse manifestări şi de amenajare şi decorare a spaţiilor unde acestea se desfăşoară, precum şi achiziţia materialelor de birotică necesare desfăşurării manifestărilor respective;

8. achiziţia de servicii de realizare a unor sondaje de opinie, studii, cercetări, analize şi evaluări de strategii, programe şi politici publice, de realizare de campanii de informare publică şi promovare a imaginii în ţară şi în străinătate, servicii de realizare şi administrare site-uri de internet;

9. achiziţia de filme documentare, filme artistice, filme de scurtmetraj, filme de animaţie, filme de promovare şi videoclipuri pe diverse suporturi media (casete, peliculă, CD, DVD ş.a.), respectiv achiziţia de servicii de producţie destinate realizării unor astfel de materiale audiovideo, inclusiv în cadrul unor parteneriate încheiate cu instituţii publice sau organizaţii neguvernamentale, precum şi multiplicarea şi distribuirea producţiilor menţionate în ţară şi în străinătate;

10. achiziţia, realizarea, editarea, traducerea, tipărirea, multiplicarea şi difuzarea în ţară şi în străinătate de materiale de promovare şi obiecte promoţionale (cărţi, broşuri, enciclopedii, manuale, pliante, albume, manuale şcolare, albume foto, publicaţii periodice, tipărituri, bannere, pixuri, afişe, hărţi, atlase, agende, calendare, compact-discuri, DVD-uri, insigne, medalii comemorative şi aniversare, obiecte de artizanat, obiecte decorative, instrumente muzicale, drapele, steguleţe, uniforme de diverse tipuri şi alte materiale), precum şi achiziţia de servicii de printare şi multiplicare multimedia (pe CD, DVD, alte suporturi digitale) şi alte servicii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La articolul 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2017 este de 349.425,00 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 30 martie 2017.

Nr. 180.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE

 

ORDIN

privind modalitatea de achitare a contribuţiei prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C., aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 22/2017

 

Având în vedere dispoziţiile:

- art. 15 alin. (1) şi (3) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 18 alin. (1) şi (2) din anexa la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 22/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C.,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C., aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 22/2017 şi ale art. 16 alin. (7) şi (9) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Contribuţia de 0,12% se datorează după cum urmează:

a) de către furnizorii/prestatorii de servicii comunitare de utilităţi publice, din veniturile proprii înregistrate ca urmare a furnizării/prestării serviciilor/activităţilor aflate în sfera de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.);

b) de către operatorii economici care prestează activităţi specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi care nu exploatează sisteme publice, din veniturile înregistrate ca urmare a furnizării/prestării serviciilor.

Art. 2. - (1) Contribuţia prevăzută la art. 1 se achită tunar, până la data de 25 a lunii curente pentru luna precedentă, în contul A.N R.S.C. - cod IBAN R029TREZ70320F365000XXXX, deschis la Trezoreria Operativă a Sectorului 3.

(2) întârzierea în achitarea sumelor datorate după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) atrage obligaţii de plată accesorii, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Furnizorii/Prestatorii de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi operatorii economici care prestează activităţi specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi care nu exploatează sisteme publice sunt obligaţi să transmită lunar Declaraţia privind contribuţia datorată la bugetul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C., prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, denumită în continuare declaraţia.

(2) Declaraţia constituie titlu de creanţă bugetară şi se depune până la data de 25 a lunii curente pentru luna precedentă.

(3) Până la data de 1 ianuarie 2018 declaraţia privind contribuţia de 0,12% se depune fie pe suport de hârtie, la registratura A.N.R.S.C. sau prin poştă cu confirmare de primire, fie prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin intermediul portalului A.N.R.S.C.

(4) Depunerea declaraţiei prin mijloace electronice de transmitere la distantă devine obligatorie începând cu 1 ianuarie

2018.

(5) în situaţia nedepunerii declaraţiei la termenul prevăzut la alin. (2), A.N.R.S.C., prin organele de control, poate stabili nivelul contribuţiei datorate de către persoanele juridice menţionate la art. 1, luând în considerare veniturile proprii înregistrate ca urmare a furnizării/prestării serviciilor/activităţilor aflate în sfera de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. Nota de control constituie titlu de creanţă, iar prin neachitare devine titlu executoriu.

(6) Nedepunerea declaraţiei constituie refuz de a pune la dispoziţia A.N.R.S.C, datele şi informaţiile solicitate şi se sancţionează potrivit prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Declaraţia constituie titlu executoriu prin neachitare la scadenţă, iar executarea silită se va face conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 4. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Persoanele juridice menţionate la art. 1 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin,

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 472/2015 privind modul de achitare a contribuţiei de 0,12% fixate în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 527/2013 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 13 octombrie 2015.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice,

Dorn Ciocan

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 79.

 

ANEXĂ

 

DECLARAŢIE

privind contribuţia datorată la bugetul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C. pe luna .................................... anul ................................

 

Denumirea contribuabilului .................................................., codul fiscal ................................................... , localitatea .................................................., str. .................................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .................................................., codul poştal .................................................., telefon/fax .................................................., e-mail .................................................., conturi bancare .................................................., Banca .................................................., conturi bancare .................................................., Banca ..................................................

I. Contribuţia datorată la bugetul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.), potrivit art. 1 din Ordinul preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 79/2017:

a) venituri proprii înregistrate pe luna

a1) serviciul/activitatea 1 ...................... lei;

a2) serviciul/activitatea 2 ...................... lei;

........................................................................*

 

TOTAL venituri proprii înregistrate pe luna ......................

b) contribuţia datorată pe luna ......................:

b1) serviciul/activitatea 1 ...................... lei;

b2) serviciul/activitatea 2 ...................... lei;

........................................................................*

TOTAL contribuţie datorată pe luna ......................

II. Documentul de plată

 

Nr. crt.

Nr. documentului de plată

Data debitării contului plătitorului

Suma achitată

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

Prezenta declaraţie constituie titlu executoriu prin neachitare la scadenţă, iar executarea se va face conform prevederilor legale în vigoare.

Sub sancţiunile aplicate falsului în acte publice, declar că am examinat această declaraţie şi, în conformitate cu informaţiile furnizate, o declar corectă şi completă.

 

Numele ...................................................................

Prenumele ..............................................................

Data ........................................................................

Funcţia ...................................................................

(director general sau altă persoană autorizată)

 

Semnătura şi ştampila

.......................................


* În situaţia în care contribuabilul fumizează/prestează mai multa tipuri da servicii/activităţi aflate în sfera de reglementara a AN.R.S.C., potrivit art. 13 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, veniturile proprii înregistrate şi contribuţia datorată se defalcă pe fiecare serviciu/activitate În parte.

 

MINISTERUL MUNCII şi JUSTIŢIEI SOCIALE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Nr. 198 din 14 februarie 2017

Nr. 1.938 din 13 martie 2017

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011

 

În baza:

- art. 14 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992 cu privire la realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în concepţia generală a informatizării în România;

- art. 9 şi 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România - nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor - ISCO 08, republicată;

- Ordinului ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 270/273/2002 privind aprobarea Procedurii de actualizare a nomenclatorului Clasificarea ocupaţiilor din România,

în temeiul art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul muncii şi justiţiei sociale şi preşedintele Institutului Naţional de Statistică emit următorul ordin:

Art. I. - Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează cu noile ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale, prevăzute în lista din anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,

Lia-Olguţa Vasilescu

Tudorel Andrei

 

ANEXĂ

 

LISTA

ocupaţiilor practicate în cadrul economiei naţionale care modifică şi completează Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere)

 

Nr. crt.

Denumirea ocupaţiei

Cod COR

1.

asistent atragere fonduri

333914

2.

auditor electroenergetic

215150

3.

auditor termoenergetic

215154

4.

curator

262114

5.

ergonomist

226309

6.

inginer centrale eoliene

215152

7.

inginer centrale fotovoltaice

215151

8.

inginer conducere şi control sisteme de utilităţi energetice

215162

9.

inginer de proces în tratarea/epurarea apei

214490

10.

inginer echipamente şi sisteme hidroenergetice

215157

11.

inginer electrician

215149

12.

inginer energetica clădirilor

215159

13.

inginer exploatare centrale hidroelectrice

215156

14.

inginer exploatare centrale termoelectrice

215153

15.

inginer exploatare echipamente şi instalaţii nucleare

214954

16.

inginer management resurse de apă

215158

17.

inginer programare şi optimizare a instalaţiilor şi proceselor energetice

215160

18.

inginer protecţia mediului în energetică

214304

19.

inginer reţele şi sisteme hidraulice

215163

20.

inginer securitate obiective nucleare

215155

21.

inginer tehnologii informatice în energetică

215161

22.”

manager atragere fonduri

243222

23.

manager cultural

134921

24,

manager în servicii sociale

112039

25

navigator de pacienţi

226922

26.

specialist educaţie muzeală

252115

27.

supervizor în servicii sociale

263513

28.

tehnician perfuzionist

226925

 

Se modifică denumirea ocupaţiei cod 215105 din „inginer electroenergetic㔠în „inginer sisteme electroenergetice”.

Se modifică denumirea ocupaţiei cod 215112 din „inginer reţele electrice” în „inginer reţele electroenergetice”.

Se modifică denumirea ocupaţiei cod 215111 din „proiectant inginer energetician” în „inginer proiectant energetician”.

Se modifică denumirea ocupaţiei cod 215109 din „inginer termoenergetic㔠în „inginer sisteme termoenergetice”.

Se modifică denumirea ocupaţiei cod 215115 din „inginer centrale nuclearoelectrice” în „inginer exploatare centrale nuclearoelectrice”.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind prelungirea aplicării în perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017 a Ordinului ministrului justiţiei nr. 820/C/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale funcţionarilor publici cu statut special şi personalului civil din sistemul administraţiei penitenciare şi a Ordinului ministrului justiţiei nr. 821/C/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din sistemul administraţiei penitenciare care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează

 

Având în vedere art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative,

ministrul justiţiei emite următorul ordin;

Art. 1. - Prevederile Ordinului ministrului justiţiei nr. 820/C/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale funcţionarilor publici cu statut special şi personalului civil din sistemul administraţiei penitenciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 12 martie 2015, şi ale Ordinului ministrului justiţiei nr. 821/C/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din sistemul administraţiei penitenciare care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 12 martie2015, se aplică în mod corespunzător şi pentru perioada 1 martie 2017- 31 decembrie 2017.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 29 martie 2017.

Nr. 1.042/C.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru abrogarea art. 27 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din inspectoratele şcolare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.558/2011

 

În conformitate cu prevederile art. 261 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere adresa Direcţiei juridic nr. 58/GLI din 15 martie 2017 din Ministerul Educaţiei Naţionale, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Articolul 27 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din inspectoratele şcolare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.558/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 19 octombrie 2011, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 24 martie 2017.

Nr. 3.535.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr. 14

din 6 martie 2017

 

Dosar nr. 3.777/1/2016

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Viorica Cosma - judecător la Secţia I civilă

Alina Iuliana Ţuca - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Romaniţa Ecaterina Vrînceanu - judecător la Secţia I civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Laura-Mihaela Ivanovici - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 3.777/1/2016 este constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitrei, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în Dosarul nr. 4.113/62/2015, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulate puncte de vedere de către intimaţii-pârâţi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apei Braşov.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a dispus, prin încheierea din şedinţa publică de la data de 31 octombrie 2016, în Dosarul nr. 4.113/62/2015 aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dacă în situaţia categoriei profesionale a procurorilor, sintagma „loc de realizare al venitului” prevăzută de art. 2961 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi de pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la titlul IX2 din Codul fiscal, se referă la fiecare dintre unităţile de parchet la care procurorul şi-a desfăşurat activitatea în perioada pentru care s-au acordat drepturile salariate restante prin hotărâri judecătoreşti sau are în vedere desfăşurarea unui singur raport de serviciu, în sensul unui singur loc de realizare al venitului, indiferent de desfăşurarea activităţii în unităţi diferite de parchet.

II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menţionată

2. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 12 octombrie 2015 cu nr. 4.113/62/2015, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea da Apel Braşov, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Casa Naţională de Pensii Publice:

- obligarea pârâţilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism la calcularea sumelor reprezentând contribuţia de asigurări sociale reţinută şi plătită în perioada septembrie 2012 până în prezent şi comunicarea acestor sume pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice;

- obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice la restituirea sumei reprezentând contribuţia de asigurări sociale reţinute cu ocazia achitării drepturilor salariale restante, începând cu luna septembrie 2012 şi în continuare până la remedierea situaţiei de fapt, sumă care să fie actualizată cu rata inflaţiei;

- obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice la plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute şi achitate nelegal cu titlu de contribuţie obligatorie de asigurări sociale (cu depăşirea plafonului legal sus-menţionat) de la data reţinerii şi până la data achitării efective a sumelor datorate;

- obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov la efectuarea operaţiunii de preluare a plăţii drepturilor salariale restante primite în baza titlurilor executorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi aplicarea asupra sumelor astfel cumulate a deducerii prevăzute de dispoziţiile art. 2964 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- obligarea pârâţilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să predea către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov plata drepturilor salariale restante prevăzute în titlurile executorii;

- obligarea pârâţilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de a nu mai calcula şi reţine contribuţia de asigurări sociale la efectuarea plăţii către reclamantă a sumelor restante prevăzute în titlurile executorii;

- obligarea pârâţilor la efectuarea operaţiunilor legale privind executarea bugetului propriu pentru îndeplinirea obligaţiilor precedente

3. În motivarea acestei cereri, reclamanta a arătat că, drept urmare a faptului că în perioada august 2012-august 2015 şi-a desfăşurat activitatea, succesiv, în mai multe unităţi de parchet, i-au fost achitate restanţele salariale, pentru anii vizaţi de hotărârile judecătoreşti, de unităţi de parchet diferite, fiind reţinută contribuţia individuală la asigurările sociale peste plafonul lunar legal, întrucât s-a aplicat procentul de reţinere fiecărei sume în parte, contrar dispoziţiilor art. 29618 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi că această situaţie s-a creat ca urmare a interpretării eronate a enunţului de la pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la titlul IX din Codul fiscal, respectiv Joc de realizare al venitului”.

Reclamanta a mai arătat că, întrucât primeşte drepturile de natură salariată (salariul şi sumele restante din hotărâri) de la 3 unităţi de parchet, nu beneficiază de deducerea prevăzută de art. 2964 alin. (2) din acelaşi act normativ, aşa cum beneficiază ceilalţi colegi care primesc salariul, precum şi drepturile salariale restante de la aceeaşi unitate de parchet.

4. Prin Sentinţa civilă nr. 390 din 16 martie 2016, Tribunalul Braşov a respins cererea de chemare în judecată precizată, constatând prescris dreptul material la acţiune în ceea ce priveşte sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale reţinute şi plătite anterior datei de 12 octombrie 2012 şi ca nefondată pentru restul pretenţiilor (cu opinia separată a unuia dintre asistenţii judiciari, în sensul admiterii în parte a acţiunii).

5. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că primul petit este nefondat deoarece tinde la aplicarea unui mod de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale care încalcă prevederile legale aplicabile în materie.

6. Petitul al doilea al cererii de chemare în judecată este nefondat întrucât nu s-a dovedit achitarea de către reclamantă a unor sume mai mari decât cele datorate, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale.

7. S-a constatat că petitul al treilea este subsidiar faţă de restul şi, prin urmare, are acelaşi caracter nefondat

8. Raportat la petitele 4 şi 5 ale acţiunii, tribunalul a reţinut ca plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti care constituie titluri executorii trebuie făcută de către persoanele obligate prin aceste acte. Conform normelor de procedură civilă din materia executării silite şi principiilor efectelor hotărârilor judecătoreşti, obligaţia de plată a unei sume de bani stabilite printr-o hotărâre definitivă (eventual irevocabilă) îi revine celui obligat de către instanţă. O astfel de obligaţie nu poate fi transmisă unei terţe persoane, care nu a participat la proces şi în sarcina căreia nu a fost stabilită de către instanţă. S-a apreciat că petitele 4 şi 5 sunt lipsite de temei legal şi chiar formulate împotriva normelor de procedură civilă, tinzând la modificarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

9. Petitul 6 are caracter subsidiar, iar petitul 7 la fel. Prin urmare, ambele apar ca fiind nefondate. În plus, s-a reţinut că petitul 7 nu are un obiect concret.

10. Împotriva hotărârii a declarat apel reclamanta A criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei şi reluând, în concret, aspectele invocate la fondul cauzei.

11. Învestită fiind cu soluţionarea apelului. Curtea da Apel Braşov - Secţia civilă, din oficiu, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

III. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

12. Prin încheierea de sesizare din data de 31 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.113/62/2015, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele aspecte:

13. De lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 29618 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la titlul IX2 din Codul fiscal, respectiv dacă sintagma „loc de realizare al venitului” prevăzută de textele de lege menţionate, în situaţia categoriei profesionale a procurorilor, se referă la fiecare dintre unităţile de parchet la care procurorul şi-a desfăşurat activitatea în perioada pentru care s-au acordat drepturile salariale restante prin hotărâri judecătoreşti sau are în vedere desfăşurarea unui singur raport de serviciu, în sensul unui singur loc de realizare al venitului, indiferent de desfăşurarea activităţii în unităţi diferite de parchet depinde soluţionarea prezentei cauze.

14. Sesizarea instanţei supreme în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă a fost pusă în discuţia părţilor de către instanţa de apel, Curtea de Apei Braşov.

15. Motivul de apel invocat în cauză vizează interpretarea dispoziţiilor legale arătate mai sus.

16. Problema de drept este nouă şi nu a mai fost analizată până la acest moment iar aplicarea dispoziţiilor ce fac obiectul prezentei sesizări comportă interpretări diferite, fiind necesară intervenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

17. De asemenea, această problemă de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consultate la data pronunţării încheierii de sesizare.

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

18. Intimatul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat oportună şi admisibilă sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind vorba despre lămurirea unei probleme de drept a cărei rezolvare este hotărâtoare pentru soluţionarea acestei cauze. De asemenea, chestiunea de drept este nouă şi asupra acesteia instanţa supremă nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

19. Intimatul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a exprimat acelaşi punct de vedere cu al intimatului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

20. Celelalte părţi nu şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la dezlegarea problemei de drept.

21. După comunicarea raportului întocmit în cauză, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, au fost formulate puncte de vedere de către intimaţii-pârâţi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov.

22. Prin punctele de vedere înregistrate la data de 23 februarie 2017 şi, respectiv, 24 februarie 2017, intimaţii-pârâţi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov au apreciat ca fiind relevantă în analiza raporturilor de serviciu ale magistraţilor motivarea regăsită în cuprinsul Deciziei nr. 14 din 18 februarie 2008 pronunţată într-un recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2008.

23. De asemenea, au arătat că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov are un anumit cod de identificare fiscală, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov are un alt cod de identificare fiscală, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (1) şi art. 73 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, fiecare unitate de parchet are obligaţia legală de a calcula şi reţine contribuţia de asigurări sociale la efectuarea plăţii sumelor calculate în baza titlurilor executorii pentru perioada în care reclamanta şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi, respectiv în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

24. Pretenţia apelantei-reclamante ca unul singur dintre intimaţii-pârâţi să preia obligaţia de plată a tuturor sumelor Stabilite în sarcina mai multor pârâţi prin titluri executorii ce constau în hotărâri judecătoreşti ar putea fi primită într-o singură situaţie, şi anume dacă cel obligat prin aceste titluri ar fi statul român, în calitatea sa de angajator, întrucât în această ipoteză oricare dintre ordonatorii de credite din sistemul Ministerului Public ar putea pune în executare hotărârile în numele său, ca reprezentant al acestuia.

25. În condiţiile date, întrucât fiecare pârât a stat în judecată anterior în nume propriu şi tot astfel a fost obligat la plata, nu poate opera transferul de la un pârât la altul al obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti de care beneficiază apelanta-reclamantă.

V. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

26. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat care este practica judiciara cu privire la chestiunea de drept în discuţie şi au transmis hotărâri judecătoreşti relevante, conturându-se următoarele orientări jurisprudenţiale:

27. În cadrul primei orientări jurisprudenţiale, majoritare, s-a apreciat că. În situaţia dată, există un singur raport de serviciu şi, în consecinţă, un singur loc de realizare al venitului, indiferent de desfăşurarea activităţii în unităţi diferite de parchet.

28. Prin cea de-a două orientare jurisprudenţială, minoritară, s-a considerat că atribuţiile de angajator sunt exercitate separat de fiecare dintre unităţile de parchet unde procurorul şi-a desfăşurat activitatea şi de unde a obţinut veniturile.

29. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 2.308/C/4417/111-5/2016 din 13 ianuarie 2017, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.

VI. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

30. În urma verificărilor efectuate, nu au fost identificate decizii relevante ale Curţii Constituţionale cu privire la chestiunea de drept în discuţie.

VII. Raportul asupra chestiunii de drept

31. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

32. Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecătorilor raportori a fost în sensul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 29618 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la titlul 1X din Codul fiscal, în situaţia categoriei profesionale a procurorilor, sintagma „loc de realizare al venitului” are în vedere desfăşurarea unui singur raport de serviciu, în sensul unui singur loc de realizare al venitului, indiferent de desfăşurarea activităţii în unităţi diferite de parchet.

VIII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

33. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de către părţi şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constata următoarele:

34. Reglementând, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, mecanismul procedural al pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ca un mijloc alternativ/paralel pentru asigurarea unei practici judiciare unitare în aplicarea şi interpretarea legii de către instanţele judecătoreşti, alături de mecanismul recursului în interesul legii, legiuitorul a instituit o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

35. Raportând sesizarea privind pronunţarea hotărârii prealabile la condiţiile impuse prin dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă se constată că există o cauză în curs de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind sesizată de o instanţă de apel care judecă în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, litigiul intrând în categoria celor de asigurări sociale.

36. Soluţionarea pe fond a cauzei depinde de modul în care se va aprecia asupra interpretării dispoziţiilor art. 29618 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, această problemă de drept privind interpretarea sintagmei „loc de realizare al venitului” constituind unul din motivele de apel.

37. Problema de drept supusă dezlegării este nouă. Această concluzie se întemeiază şi pe împrejurarea că la dosarul cauzei au fost depuse foarte puţine hotărâri referitoare la această

chestiune de drept a cărei aplicare s-a pus, în special, după punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de obligare la plata unor diferenţe de salarii.

38. Asupra problemei de drept a cărei dezlegare se solicită instanţa supremă nu a statuat şi, aşa cum rezultă din adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nici nu există premisele declanşării mecanismului recursului în interesul legii.

39. Prin urmare, prezenta sesizare este admisibilă, raportat la dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă.

40. Problema de drept care face obiectul acestei hotărâri preliminare priveşte stabilirea conţinutului sintagmei „loc de realizare al venitului” în cazul specific al procurorilor care şi-au desfăşurat activitatea în aceeaşi lună la mai multe unităţi de parchet, ca urmare, de exemplu, a transferului sau promovării.

41. Stabilirea conţinutului acestei sintagme este relevantă din perspectiva aplicării art. 2961Ž alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia: „în cazul în care din calcul rezultă o bază de calcul mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 2964 alin. (3), cota contribuţiei individuale de asigurări sociale se va aplica asupra echivalentului a de 5 ori câştigul salariat mediu brut, pe fiecare loc de realizare al venitului”.

42. Prin pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la titlul IX din Codul fiscal, s-a definit sintagma „loc de realizare al venitului” în felul următor:

„Prin loc de realizare al venitului se înţelege persoana fizică ori juridică care are calitatea de angajator sau entitatea asimilată angajatorului.

În cazul în care persoanele prevăzute la art. 2963 Ut. a) şi b) din Codul fiscal obţin venituri ca urmare a încheierii mai multor contracte individuale de muncă cu acelaşi angajator, aceste venituri se cumulează, după care se plafonează în vederea obţinerii bazei lunare de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.

În cazul în care persoanele prevăzute la art. 2963 Ut. a) şi b) din Codul fiscal obţin venituri ca urmare a încheierii mai multor contracte individuale de muncă cu angajatori diferiţi, veniturile obţinute se plafonează separat de către Fiecare angajator în parte.”

43. Prin deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite date în interesul legii nr. 14 din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2008 şi nr. 46 din 15 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 16 iulie 2009, s-au reţinut, cu privire la raporturile juridice de muncă ale judecătorilor şi procurorilor, următoarele:

„Prestarea muncii se realizează în cadrul unor raporturi sociale care, odată reglementate pe norme de drept, devin, de regulă, raporturi juridice de muncă.

(...) Statutul juridic al unei categorii de personal este configurat de normele legale referitoare la încheierea, executarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie.

Magistraţii constituie o categorie specială de persoane, care face parte din autoritatea judecătorească şi care are menirea de a exercita puterea judecătorească, aflându-se în raporturi juridice de muncă cu autoritatea din care fac parte.

Ei se bucură de un statut special, împrejurare care rezultă din coroborarea art. 124 alin. (3), art. 125, art. 132 şi art. 134 din Constituţia României cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Numirea magistraţilor se face de către Consiliul Superior al Magistraturii (pentru judecătorii şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la Institutul Naţional al Magistraturii) ori de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenţei justiţiei, pentru judecătorii inamovibili şi procurorii care se bucură de stabilitate (art. 20 şi art. 31 din Legea nr. 303/2004).

Cu alte cuvinte, magistraţii îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis, care are la bază un acord de voinţă (un contract nenumit, de drept public) încheiat cu însuşi statul, reprezentat de Preşedintele României şi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ulterior numirii, parte în raporturile de muncă ale magistraţilor sunt, în puterea legii, ca exponenţi ai puterii judecătoreşti a statului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casape şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă ele.

Persoanele juridice arătate mai sus exercită atributele angajatorului numai cu privire la organizarea concretă a muncii (program de lucru, stabilirea şi programarea completelor de judecată ş a ), plata indemnizaţiilor, planificarea concediilor de odihnă, cu excluderea oricărei ingerinţe în activitatea de conţinut specifică fiecărui magistrat.

Anumite atribuţii clasice ale angajatorului, chiar esenţiale, sunt exercitate de către alte entităţi/organe/autorităţi decât persoanele juridice părţi în raporturile de muncă ale magistraţilor.

Astfel. Consiliul Superior al Magistraturii are atribuţii în legătură cu promovarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor şi detaşarea judecătorilor şi a procurorilor, transferul magistraţilor, încetarea raporturilor de muncă ale acestora, suspendarea din funcţie, exercitarea acţiunii disciplinare, organizarea admiterii în magistratură etc.

Tot astfel, Preşedintele României are atribuţii în legătură cu numirea în funcţii de conducere a unor procurori.

44. Astfel, raportul juridic de muncă în care se află procurorii de la data numirii şi până la data eliberării din funcţie, aşa cum este reglementată de art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este unul singur, neputându-se considera că unităţile diferite de parchet la care procurorul lucrează succesiv de-a lungul carierei sale sunt angajatori diferiţi în sensul pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

45. Această concluzie este susţinută şi de modalitatea în care pot fi efectuate concediile de odihnă neacordate judecătorilor şi procurorilor transferaţi sau promovaţi la altă instanţă sau un alt parchet, cu suportarea indemnizaţiei de către instituţia unde au fost transferaţi sau promovaţi, potrivit art. 12 din Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

46. De altfel, o interpretare contrară ar duce la situaţia în care, pentru aceeaşi sumă datorată cu titlu de drepturi salariale, să fie achitate contribuţii de asigurări sociale diferite pentru situaţia procurorului care primeşte drepturi salariale de la o unitate de parchet, faţă de cei care primesc aceste drepturi de la mai multe unităţi de parchet, fără a exista o justificare obiectivă, situaţie care ar fi discriminatorie.

47. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în Dosarul nr. 4.113/62/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 29618 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la titlul IX2 din Codul fiscal, în situaţia categoriei profesionale a procurorilor, sintagma „loc de realizare al venitului” are în vedere desfăşurarea unui singur raport de serviciu, în sensul unui singur loc de realizare al venitului, indiferent de desfăşurarea activităţii în unităţi diferite de parchet.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.