MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 238/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 238         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 6 aprilie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

32. - Hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Agenţiei Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul energiei (reformare) - COM (2016) 863 final

 

33. - Hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/59/CE privind calificarea iniţială şi formarea periodică a conducătorilor auto al anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, precum şi a Directivei 2006/126/CE privind permisele de conducere - COM (2017) 47 final

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

23. - Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Manuel Costescu

 

24. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

25. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Următorii paşi către un viitor european durabil - Acţiunea europeană pentru durabilitate COM (2016) 739

 

26. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viitorii lideri ai Europei: iniţiativa privind întreprinderile nou-înfiinţate şi extinderea acestora COM (2016) 733

 

27. - Hotărâre privind completarea art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor

 

28. - Hotărâre privind modificarea alin. (2) al art. 214 din Regulamentul Camerei Deputaţilor

 

29. - Hotărâre privind alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

 

DECRETE

 

353. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler

 

354. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 738 din 13 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (.() din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9)1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau râmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative .

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.824/2016. - Ordin al ministrului culturii privind declasarea din Lista monumentelor istorice a monumentului istoric Casă, situat la adresa str. Ionescu Grigore arh. nr. 28, municipiul Bucureşti, sectorul 2, cod LMI B-II-m-B-18949

 

344. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Arad

 

2.583. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, privind respingerea cererii de acordare a titlului de parc industrial depusă de fondatorii Societăţii ICCO PARC INDUSTRIAL - S.R.L.

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Agenţiei Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul energiei (reformare) - COM (2016) 863 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicata, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionali taţi i, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea 13/2008,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/224 din 30 martie 2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Agenţiei Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare) COM (2016) 863 final nu respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

Art. 2. - Senatul României consideră că:

1. iniţiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată trebuie să conducă la consolidarea securităţii în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, aducând o reformă a pieţei de energie electrică, precum şi la conturarea unui proces de guvernanţă şi de monitorizare integrat, pentru a se asigura că acţiunile în domeniul energiei vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii Energiei.

2. În acest context, se susţine o implicare sporită a ACER În dezvoltarea pieţei interne şi, în paralel, o tranziţie accelerată de la misiunea de monitorizare şi consultanţă la un rol mai participativ în procesul de reglementare.

3. Implementarea dispoziţiilor celui de-al Treilea Pachet Energetic, armonizarea cadrului legislativ, sporirea interconectărilor şi a cuplărilor pieţelor energiei, consolidarea consultărilor părţilor implicate relevante sunt elemente de bază menite să completeze piaţa internă a energiei şi să asigure funcţionarea eficientă şi transparentă a mecanismelor sale.

4. Trebuie evitat riscul suprareglementării, măririi numărului de acte administrative şi de a transforma ACER într-o autoritate de reglementare la nivel paneuropean, respectiv de acordare către ACER a prerogativelor de emitere de recomandări şi „din proprie iniţiativă”, după cum este stipulat în art. 6 alin. (2). Faţă de obiectivele stabilite la instituirea ACER şi dificultăţile şi problemele cu care s-a confruntat şi se confruntă această instituţie (în special în domeniul supravegherii pieţelor naţionale angro), autoritatea financiară nu a putut răspunde pozitiv solicitărilor adresate în mod oficial în vederea asigurării resurselor umane şi financiare la nivel satisfăcător.

5. În ceea ce priveşte coordonarea atribuţiilor regionale în cadrul agenţiei şi a atribuţiilor legate de centrele operaţionale regionale (art. 7 şi 8), dar şi celelalte prevederi cu caracter administrativ, au fost identificate o serie de elemente care ar trebui clarificate:

a) necesitatea existenţei unui echilibru între aspectele naţionale, regionale şi europene, cu respectarea principiului subsidiarităţii;

b) heterogenitatea încă evidentă a unor pieţe naţionale de energie manifestată şi prin existenţa unor lacune de reglementare sau o abordare specifică la nivel naţional;

c) dimensiunea regională a pieţei interne, abordată ca pas intermediar în procesul de integrare europeană - care conduce la posibilitatea divizării regionale, abordării regionale izolate şi chiar la perspectiva creării unor centre de putere la nivel regional, ceea ce contravine obiectivelor pieţei interne a UE;

d) necesitatea clarificării modului de derulare a procesului de cooperare regională şi a rolurilor şi a responsabilităţilor autorităţilor naţionale, ACER şi Consiliului autorităţilor de reglementare;

e) elaborarea de noi acte administrative, planuri de punere în aplicare şi măsuri de monitorizare, evaluare şi raportare, în contradicţie cu actuala abordare privind guvernanta Uniunii Energetice, care are ca scop raţionalizarea şi planificarea cerinţelor de raportare şi monitorizare;

f) dificultatea asigurării coerenţei şi coordonării la nivel european a mai multor centre de decizie şi interese regionale diferite;

g) crearea de mecanisme suplimentare de analiză şi luare a deciziilor, de natură a determina amplificarea birocraţiei şi perturbarea fluxului de date şi informaţii dintre statele membre, cu impact asupra siguranţei aprovizionării şi a monitorizării pieţelor;

h) perioada de rotaţie a autorităţilor de reglementare responsabile de coordonarea subgrupurilor regionale - se poate pune în discuţie scurtarea acesteia de la 2 ani la un an sau chiar mai puţin, în acord cu rotaţia la nivelul preşedinţiei Consiliului UE (pentru a oferi oportunităţi tuturor autorităţilor de reglementare şi a evita posibilitatea derulării de eventuale abuzuri generate de o perioadă de coordonare mai lungă);

i) activităţile ce vizează reglementarea şi deciziile directorului ACER şi ale Consiliului autorităţilor de reglementare se sprijină pe grupurile de lucru create în acest scop, formate din reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare şi personal cu o înaltă calificare profesională. Toţi membrii grupurilor ar trebui să acţioneze independent de orice interes în vederea susţinerii unui proces decizional corect;

j) fără un buget satisfăcător şi sigur, contribuţiile benevole din partea unor state membre sau din partea unor autorităţi de reglementare ar putea avea un impact negativ asupra reprezentării sau chiar asupra procesului decizional.

6. Crearea Centrelor operaţionale regional (ROCs) cu monitorizarea supranaţională asigurată de ACER poate afecta procesul de armonizare determinând o nouă formă de divizare, respectiv la nivel de regiuni, unde anumite state sau autorităţi să fie în măsură a impune măsuri şi decizii în detrimentul celor cu puteri decizionale sau de reglementare deficitare. În plus, abordarea regională va conduce la un flux întrerupt de date şi informaţii între statele membre privind modul de soluţionare a deficienţelor în funcţionarea pieţei (ca urmare a modului de organizare regional, aspectele de interes aferente unei anumite regiuni nu vor fi cunoscute de către membrii altei regiuni, fiind de natură a da naştere unor redundanţe şi deficienţe de monitorizare şi punere în aplicare). Pachetul legislativ trebuie astfel construit încât să urmărească permanent problematica pieţei interne de energie electrică. Regionalizarea trebuie să reprezinte numai o etapă tranzitorie în drumul spre piaţa internă, de preferinţă cât mai scurt.

7. Înfiinţarea centrelor operaţionale regionale reprezintă un pas important şi care necesită o analiză profundă privind problematica cedării de competenţe de la nivel naţional (TSO) la nivel regional, mai ales în materie de securitate.

Prin propunerea din pachetul legislativ, acordarea de puteri obligatorii (binding powers) către ROCs este incompatibilă cu responsabilităţile statelor membre în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionare. Împărţirea responsabilităţilor între TSO-ul naţional şi structura regională induce un risc de legalitate şi chiar politic, cu efecte asupra funcţionării operative a Sistemului naţional de electricitate. Decizii tehnice nu pot fi luate de două entităţi diferite pe orizonturi de timp diferite sau prin extragerea unui set de elemente şi procese. SEN funcţionează într-o manieră integrată, iar TSO-ul, care are responsabilitatea asigurării funcţionării sigure şi stabile a SEN, nu poate fi privat de dreptul de a lua decizii în acest sens. Este necesar ca eventualul transfer al serviciilor standard şi funcţii către ROCs să fie mult mai bine evaluate şi să fie efectuate de către TSO-uri - ele cunosc cel mai bine structura şi vulnerabilităţile propriilor sisteme şi au deja o experienţă puternică în ceea ce priveşte funcţionarea coordonată la nivel regional. În ceea ce priveşte art. 9 („Atribuţii ale agenţiei legate de operatorii pieţei de energie electrică desemnaţi*) şi 10 („Atribuţii ale agenţiei legate de adecvarea capacităţii de producţie şi de pregătirea pentru riscuri”), apreciem că, având în vedere certificarea şi desemnarea OPEED-urilor de către autorităţile naţionale de reglementare, tot autorităţile ar trebui să deţină puterea de a reglementa şi de a emite decizii obligatorii cu privire la OPEED-uri. Introducerea unei coordonări la nivelul ACER pentru probleme precum evaluarea adecvanţei generării va presupune eforturi considerabile la nivelul agenţiei care deja se confruntă cu lipsa de resurse umane şi financiare, ceea ce ar fi de natură să pericliteze acest proces. Pentru soluţionarea problemelor de natură transfrontalieră intervenţia agenţiei europene este necesară, dar în ceea ce priveşte specificităţile fiecărui sistem naţional acestea nu pot fi abordate regional sau paneuropean, chiar dacă sunt de natură a avea efecte asupra funcţionării sistemelor din statele învecinate. Cel mai probabil, restricţionarea ariei de acoperire a acţiunii de reglementare în favoarea unei acţiuni coordonate ar putea aduce beneficii consumatorilor în cazul în care procesul de armonizare a politicilor şi operării sistemelor ar fi finalizat.

8. Conferirea de puteri sporite ACER nu va facilita soluţionarea problemelor legate de o integrare mai rapidă a pieţelor intrazilnice, pentru ziua următoare sau de echilibrare, acestea fiind chestiuni ce depind de stadiul integrării fiecărui stat membru, caracteristicile tehnico-funcţionale ale reţelelor şi sistemelor de operare, maturitatea pieţelor şi a operatorilor acestor pieţe. În ceea ce priveşte art. 19 alin. (5) şi art. 23 alin. (1) cu referire la schimbarea modului de luare a deciziilor în cadrul consiliului de administraţie şi a consiliului autorităţilor de reglementare, precum şi în cadrul substructurilor regionale de la două treimi la o majoritate simplă au suscitat opinii divergente, această modificare fiind de natură a afecta echilibrul decizional creat la nivelul ACER, şi există riscul centralizării puterii de decizie şi slăbirii rolului Consiliului autorităţilor de reglementare. Avizele, recomandările şi deciziile emise de ACER acolo unde se impune implicarea Consiliului autorităţilor de reglementare ar trebui să fie acordate doar în baza unei majorităţi de două treimi. Totodată, schimbarea modalităţii de luare a deciziilor în cadrul Consiliului autorităţilor de reglementare diluează chiar obiectivul asumat prin noile schimbări legislative, respectiv de creştere a rolului şi implicării adecvate a ACER în procesul de reglementare [un exemplu ar fi rolul conferit Consiliului autorităţilor de reglementare la art. 5 alin. (2) privind aprobarea termenilor, condiţiilor şi metodologiilor pentru implementarea codurilor de reţea şi a liniilor directoare]. În plus, modificările propuse la art. 5 alin. (2), respectiv posibilitatea conferită ACER de a modifica anterior aprobării termenii, condiţiile şi metodologiile pentru implementarea codurilor de reţea şi a liniilor directoare, pot fi în afara cadrului legai, depăşind atribuţiile agenţiei, mai ales în cazul unui consiliu al autorităţilor de reglementare cu o procedură de adoptare a deciziilor cu majoritate simplă.

9. Senatul subliniază că, având în vedere modalitatea de desemnare a membrilor consiliului de administraţie, extinderea rolului acestui organism afectează întregul proces de luare a deciziilor şi echilibrul existent între organismele decizionale ale ACER.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 4 aprilie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României republicată.

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 32.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/59/CE privind calificarea iniţială şi formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, precum şi a Directivei 2006/126/CE privind permisele de conducere - COM (2017) 47 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/219 din 29 martie 2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul constată că propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/59/CE privind calificarea iniţială şi formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, precum şi a Directivei 2006/126/CE privind permisele de conducere respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

Art. 2. - Senatul României:

1. Consideră că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarităţii, deoarece numai normele comune la nivelul UE pot crea condiţii de concurenţă echitabile pentru operatorii de transport rutier, asigurând, în acelaşi timp, un nivel minim de siguranţă rutieră. În ceea ce priveşte formarea periodică, deşi este şi ar trebui să rămână, în principal, de competenţa statelor membre să adapteze formarea la nevoile naţionale. UE este cea mai în măsură să se asigure că nivelul minim al conţinutului cursurilor de formare este conform cu obiectivele sale de siguranţă rutieră şi concurenţă echitabilă.

2. Apreciază că:

a) obiectivul propunerii de directivă este acela de a îmbunătăţi standardele care trebuie respectate de către noii conducători auto şi de a menţine şi a îmbunătăţi competenţele profesionale ale actualilor conducători de camioane şi de autobuze din întreaga UE;

b) prin această propunere de directivă se sporeşte conştientizarea conducătorilor auto cu privire la riscuri, în vederea reducerii acestora şi a creşterii siguranţei rutiere, precum şi clarificarea unor standarde privind competenţele profesionale, pentru a se asigura concurenţa echitabilă în întreaga UE.

3. Recomandă:

a) includerea în domeniul de aplicare al directivei şi a combinaţiilor de vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 4.250 kg, în sensul creşterii siguranţei rutiere şi a calităţii serviciilor în transportul comercial de mărfuri;

b) clarificarea semnificaţiei sintagmei transport necomercial de pasageri sau mărfuri, utilizată pentru a defini o exceptare de la prevederile directivei. Altfel, există riscul ca o operaţiune de transport dintr-un stat membru, unde este considerată exceptată pentru că e necomercială, să fie considerată comercială pe teritoriul altui stat membru, iar utilizatorul vehiculului să fie sancţionat pentru neconformare;

c) acordarea permisiunii ca marcarea codului comunitar 95 pe documentul conducătorului auto să poată fi efectuată pe permisul de conducere, respectiv pe certificatul de competenţă profesională, de către autorităţile care eliberează aceste documente. Justificarea vine din faptul că au existat cazuri în care posesori de permise de conducere eliberate într-un stat membru care marchează codul pe permis au fost preschimbate cu permise noi, fără a li se transfera şi codul 95, lăsându-i pe posesori fără dovada pregătirii profesionale valabile. Prin urmare, este necesară introducerea acestei flexibilităţi, pentru a nu restricţiona drepturile dobândite de către şoferii auto.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 aprilie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 33.

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind vacantarea locului de deputat al domnului Manuel Costescu

 

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Manuel Costescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării,

în temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, precum şi ale art. 235 şi 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea acestui mandat de deputat la data menţionată în cuprinsul acesteia, respectiv 3 martie 2017.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, precum şi ale art. 235 şi 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Manuel Costescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 aprilie 2017, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 23.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

În temeiul prevederilor art. 41 alin, (4) şi art. 43 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 23 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- doamnei deputat Jivan Luminiţa-Maria, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;

- domnul deputat Varga Giad-Aurel, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în locul domnului deputat Oprea Dumitru.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 aprilie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 24.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Următorii paşi către un viitor european durabil - Acţiunea europeană pentru durabilitate COM (2016) 739

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1904, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/120, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 28 martie 2017, Camera Deputaţilor:

1. Salută exerciţiul de cartografiere a politicilor Uniunii ce evidenţiază că Strategia Europa 2020 joacă un rol important În abordarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, exerciţiu ce constituie în acelaşi timp o orientare utilă în documentele programatice.

2. Salută eforturile Comisiei Europene de susţinere activă a statelor membre pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi a formării profesionale în scopul asigurării de oportunităţi pentru tineri, susţinere realizată în special prin intermediul Agendei pentru competenţe şi a Cadrului strategic pentru educaţie şi formare 2020 şi recomandă intensificarea acestora pentru a facilita participarea tinerilor la economia digitală şi a fructifica oportunităţile antreprenoriale.

3. Susţine continuarea eforturilor pentru menţinerea în centrul agendei sociale a Uniunii şi a politicii de coeziune a reducerii inegalităţilor existente la nivelul ţărilor şi între acestea, precum şi dezvoltarea unei politici comerciale a Uniunii care să sprijine toate statele membre pentru a realiza legături comerciale cu state terţe.

4. Recomandă Comisiei Europene ca, în utilizarea instrumentelor pentru o mai bună reglementare, să asigure atât integrarea dezvoltării durabile în politicile europene, cât şi respectarea strictă a principiului proporţionalităţii, în condiţiile provocărilor generate de avansul ştiinţific şi tehnic.

5. Atrage atenţia Comisiei Europene că monitorizarea şi evaluarea la nivel naţional, regional şi global, prevăzută de Agenda 2030, trebuie să includă urmărirea impactului socio-economic, aşa cum este resimţit şi perceput de cetăţenii europeni şi a celui evidenţiat la nivelul parlamentelor naţionale, pentru a se asigura consolidarea politică a Uniunii pe termen mediu şi lung şi sustenabilitatea rezultatelor.

6. Subliniază că platforma multipartită propusă pentru a monitoriza şi facilita schimbul de cele mai bune practici cu privire la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel de sectoare şi de state membre ar fi mai eficientă dacă ar îmbrăca forma unor practici administrative decât dacă s-ar constitui într-un mecanism birocratic distinct, instituţionalizat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 aprilie 2017, cu respectarea art. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 25.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viitorii lideri ai Europei: iniţiativa privind întreprinderile nou-înfiinţate şi extinderea acestora COM (2016) 733

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 0-19/119, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 28 martie 2017, Camera Deputaţilor:

1. Susţine necesitatea unui spaţiu unic pentru TVA în cazul comerţului transfrontalier de pe teritoriul Uniunii, ca un avans semnificativ spre o piaţă unică cu o competitivitate pe plan internaţional şi simplificarea procedurilor privind TVA-ul în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi dezvoltarea cadrului programatic şi normativ al celei „de-a două şanse” pentru antreprenorii oneşti.

2. Susţine eliminarea barierelor administrative şi legale ce stau în calea antreprenoriatului şi a inovării.

3. Solicită Comisiei Europene să intensifice eforturile pentru a spori oportunităţile întreprinderilor nou-înfiinţate, în special întreprinderi mici şi mijlocii, de a găsi parteneri de finanţare, de afaceri şi din rândul autorităţilor locale prin intermediul internetului, de a reduce decalajul acestora faţă de firmele active ce deţin cote mari de piaţă şi de a diminua riscul practicilor anticoncurenţiale încă din faza de identificare a partenerilor.

4. Recomandă Comisiei Europene să analizeze posibilităţile de armonizare a modalităţilor de oferire a informaţiilor de natură fiscală naţionale de către autorităţile statelor membre prin intermediul internetului, posibil printr-un portal unic european, astfel încât să fie asigurată organizarea informaţiilor într-un mod uşor accesibil întreprinderilor nou-înfiinţate.

 5. Subliniază că simplificarea şi armonizarea în cadrul Uniunii a procedurilor de angajare temporară, precum şi de gestionare a acestui tip de contracte de muncă, în special în teleworking, ar sprijini întreprinderile nou-înfiinţate, în special cele din domeniul digital, să angajeze personal aflat în alte state membre ale Uniunii; aceasta s-ar constitui într-un prim pas în direcţia armonizării normelor privind impozitarea şi ocuparea forţei de muncă între statele membre şi ar contribui la reducerea neclarităţilor cu privire la regimul fiscal aplicabil în cazul contractelor transfrontaliere.

6. Reaminteşte necesitatea intensificării eforturilor de sporire a exportului Uniunii pe terţe pieţe, în mod special pentru accesul reciproc pe piaţa internă în cadrul relaţiei comerciale dintre Uniunea Europeană şi SUA, valorificarea experienţei câştigate în negocierea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii pentru deschiderea de oportunităţi pentru întreprinderile nou-înfiinţate şi pentru întreprinderile în curs de extindere, ce au nevoie de o diversitate cât mai mare a clientelei sau de o piaţă mai largă.

7. Solicită Comisiei Europene să depună toate eforturile pentru a asigura o contribuţie sporită a achiziţiilor publice la obiectivele de convergenţă ale Uniunii Europene, în special echilibrarea fluxurilor financiare dintre Est şi Vest în contractele de achiziţii publice; în acest sens ar putea fi necesară o acţiune de reglementare la nivelul Uniunii pentru înlăturarea obstacolelor procedurale ce se manifestă faţă de societăţile comerciale din statele mai puţin dezvoltate.

8. Salută obiectivul de dezvoltare a viitoarelor programe, astfel încât să contribuie la generarea de inovaţii deschizătoare de drumuri care să poată capta şi crea noi pieţe, dar consideră că înfiinţarea de noi instituţii ale Uniunii, cum ar fi Consiliul european pentru inovare, ar trebui luată în considerare numai după o analiză aprofundată, inclusiv din punctul de vedere al utilizării eficiente a banilor contribuabililor europeni, a alternativei de a extinde responsabilităţile agenţiilor existente.

9. Atrage atenţia că participarea întreprinderilor mici şi mijlocii la „comunităţile” create de Uniune ce ajută întreprinderile nou-înfiinţate să se conecteze cu potenţiali parteneri ar trebui completată de încurajarea potenţialului acestora de inovare, în special prin sprijinirea accesului pe piaţă al produselor şi serviciilor lor inovatoare, dezvoltate adesea cu bugete reduse, ce se confruntă cu concurenţa produselor şi serviciilor clasice ce deţin cote de piaţă ridicate şi stabile.

10. Atrage atenţia asupra faptului că dificultăţile întâmpinate în accesul la finanţarea cercetării şi dezvoltării conduc la persistenţa unei infrastructuri tehnologice uzate moral, cu performanţe scăzute, şi recomandă o sporire a diversităţii şi a nivelului de acoperire a cererii de finanţare din partea programelor Uniunii.

11. Atrage atenţia că sprijinul Uniunii, în special în cazul întreprinderilor sociale, ar trebui să reflecte cererea de piaţă reală şi să fie planificat în aşa fel încât riscul de a distorsiona piaţa să fie diminuat.

12. Recomandă Comisiei Europene să continue să acţioneze ferm pentru a elabora un cadru normativ pentru recunoaşterea reciprocă a competenţelor, suficient de permisiv pentru a facilita calificarea nonformală la locul de muncă şi cea obţinută prin învăţare în afara cadrului instituţional şi să acţioneze pentru a evita riscul barierelor administrative.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 aprilie 2017, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 26.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind completarea art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La articolul 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2016, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) în cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoţite de avizele solicitate şi se socotesc luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepţia sărbătorilor legale.”

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în şedinţa din data de 4 aprilie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 27.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea alin. (2) al art. 214 din Regulamentul Camerei Deputaţilor

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Alineatul (2) al articolului 214 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2016, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. În cazul în care deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.”

 

Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor; în şedinţa din data de 4 aprilie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 28.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

 

În temeiul prevederilor art. 24 alin. (2) şi ale art. 29 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul deputat Iordache Florin, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, se alege în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în locul devenit vacant, ca urmare a demisiei din această funcţie a doamnei deputat Rovana Plumb.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 aprilie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 29.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia avută la promovarea literaturii române în lume, pentru implicarea în viaţa culturală şi civică a societăţii româneşti, fiind un reper în protejarea dreptului fundamental la libertatea de exprimare,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A „Literatura”, Centrului P.E.N. Club România.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 5 aprilie 2017.

Nr. 353.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. Â din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural cu modificările ulterioare,

în semn de apreciere deosebită pentru meritele remarcabile avute în calitate de dirijor al Corului de copii „Vlăstarele Orăştiei”, contribuind astfel la afirmarea internaţională a muzicii sacre şi laice, româneşti şi universale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F „Promovarea culturii”, domnului Eli Androne-Petru, profesor, Şcoala Generală „Dr. Aurel Vlad” Orăştie, judeţul Hunedoara.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

 

Bucureşti, 5 aprilie 2017.

Nr. 354.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 738

din 13 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herta, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 5.406/99/2014 al acestei instanţe. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.406D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că la dosar partea Gheorghe Cantaragiu a depus o cerere prin care arată că este în imposibilitate de prezentare şi solicită admiterea excepţiei, iar partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a depus note de şedinţă prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.407D/2015, nr. 1.412D/2015 şi nr. 1.441D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. Excepţia a fost ridicată de Tudor-Bogdan Ghideanu în nume propriu şi în calitate de mandatar al moştenitorilor Carmen Teodora Radu-Ghideanu, Alina-Simona Catană, Eduard-Mihail Ghideanu-Preda în Dosarul nr. 648/99/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal; de Nina Bosânceanu în Dosarul nr. 1.068/85/2014 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Gordana Ilici şi Milorad-Ognian Ilici în Dosarul nr. 3.405/30/2014 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că în Dosarul nr. 1.407D/2015 autorii excepţiei au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia, iar partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a depus, în toate dosarele, note de şedinţă prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

5. Preşedintele Curţii Constituţionale, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.406D/2015, nr. 1.407D/2015, nr. 1.412D/2015 şi nr. 1.441D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării acestora.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.407D/2015, nr. 1.412D/2015 şi nr. 1.441D/2015 la Dosarul nr. 1.406D/2015, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierile din 26 mai 2015,22 şi 23 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 5.406/99/2014, nr. 648/99/2014, nr. 1.068/85/2014 şi nr. 3.405/30/2014, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, iar Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată din oficiu de Curtea de Apei Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Tudor-Bogdan Ghideanu în nume propriu şi în calitate de mandatar al moştenitorilor Carmen-Teodora Radu-Ghideanu, Alina-Simona Catană, Eduard-Mihail Ghideanu-Preda, de Nina Bosânceanu şi de Gordana Ilici şi Milorad-Ognian Ilici, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de piaţă a despăgubirilor, precum şi soluţionarea recursurilor declarate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor împotriva sentinţelor civile prin care s-au admis cererile de plată a despăgubirilor stabilite prin hotărâri ale Comisiilor judeţene de aplicare a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Astfel, acest act normativ nu conţine norme de procedură care să justifice aplicarea sa imediată. Prin acest procedeu de legiferare se tinde la lipsirea de efecte juridice a unor hotărâri judecătoreşti care nu erau definitive la data adoptării legii, punând instanţele de judecată în situaţia de a verifica legalitatea şi temeinicia unor sentinţe pe baza unor prevederi care nu existau la data pronunţării sentinţelor respective. Astfel, cererile de chemare în judecată au fost introduse la instanţa de contencios administrativ sub imperiul Legii nr. 290/2003 care, în art. 11, prevedea că plata despăgubirilor stabilite în condiţiile legii menţionate se dispune de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Cadrul normativ avut în vedere la data învestirii instanţei de judecată a fost modificat prin art. 11 din Legea nr. 164/2014, care prevede că plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora, întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, dispoziţiile actului normativ menţionat se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 290/2003, instanţele de judecată ar putea respinge acţiunile formulate în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia.

11. Se consideră că aplicarea retroactivă a textelor criticate determină o influenţare a rezultatului procesului, precum şi un dezavantaj substanţial pentru una dintre părţile în proces, ceea ce duce la încălcarea principiului egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil. Principiul accesului liber la justiţie trebuie asigurat în mod eficace şi implică adoptarea de către legiuitor a unor reguli clare, care să cuprindă cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile procesuale. Acesta presupune nu doar introducerea unei cereri de chemare în judecată, ci şi dreptul de a beneficia de judecarea şi tranşarea pe fond a litigiului în faţa unei instanţe judecătoreşti, în opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, efectul juridic al soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, în sensul respingerii acţiunilor menţionate ca devenite premature, constituie o încălcare a accesului liber la justiţie, în acest sens fiind şi cele reţinute de Curte prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014.

12. Textele de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 21 din Constituţie şi pentru motivul că durata de eşalonare a plăţii creanţelor nu respectă caracterul rezonabil al unei proceduri judiciare în sensul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, se face referire la cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013. De asemenea, se arată că, deşi titlul Legii nr. 164/2014 se referă la accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 290/2003, totuşi acest proces care a început în anul 2003 se va termina în anul 2019. În condiţiile în care dreptul de acces liber la justiţie nu se limitează doar la posibilitatea introducerii unei cereri de chemare în judecată, ci include şi dreptul de a beneficia de judecarea şi tranşarea pe fond a litigiului în faţa unei instanţe, se apreciază că au fost modificate regulile procesului chiar în timpul judecării sale, prin introducerea unui impediment în desfăşurarea procesului, de natură să rupă echilibrul procesual şi să nege accesul liber la justiţie al persoanei interesate, în favoarea unei instituţii a statului.

13. De asemenea, se susţine că art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 aduc atingere dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, deoarece devansarea termenului de la care începe plata despăgubirilor şi fragmentarea plăţilor în sume modice, ce urmează a se achita pe o perioadă de 5 ani, ulterioară unor alte eşalonări, transformă dreptul la despăgubiri într-un drept eventual şi iluzoriu. Prevederile legale criticate trebuie analizate în contextul în care au existat acte normative succesive, prin care s-a amânat data de la care se poate începe plata despăgubirilor. Se aduce atingere şi dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Constituţie, deoarece se ajunge la situaţia în care persoanele care s-au adresat instanţei de contencios administrativ să nu mai poată beneficia de recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei, dreptul garantat devenind un drept eventual, pe care nici instanţa nu îl poate acorda.

14. Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este întemeiată, întrucât au fost modificate regulile procesului chiar în timpul judecării sale, prin introducerea unui impediment în desfăşurarea procesului, de natură să rupă echilibrul procesual şi să nege dreptul de acces liber la justiţie al persoanei interesate, în favoarea unei instituţii a statului. Pe de altă parte, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 este neîntemeiată, deoarece statul dispune de resurse financiare ce apar ca fiind limitate în raport cu numărul şi valoarea cererilor ce intră sub incidenţa Legii nr. 164/2014, eşalonarea plăţii despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani reprezentând o măsură capabilă să păstreze un just echilibru între interesele foştilor proprietari şi interesul general al societăţii.

15. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că excepţia este întemeiată pentru aceleaşi argumente care au fundamentat declararea ca neconstituţională a Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 10/2013.

16. Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 aduc atingere dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, pentru aceleaşi argumente care au stat la baza Deciziei nr. 88 din 27 februarie 2014. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 164/2014, apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin Legea nr. 164/2014 s-a prevăzut un termen rezonabil de 5 ani în care sumele pot fi plătite, ingerinţa statului în ceea ce priveşte executarea eşalonată a datoriilor fiind limitată în timp şi respectând principiul proporţionalităţii.

17. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

18. Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 1.406D/2015, nr. 1.412D/2015 şi nr. 1 441D/2015, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate se aplică numai pentru viitor, iar legea prevede posibilitatea persoanei îndreptăţite de a se adresa instanţei judecătoreşti, atât în cazul în care nu este mulţumită de soluţia dată, cât şi în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege. Suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plăţii eşalonate. Obligaţia de plată a statului este recunoscută, iar modalitatea de executare este impusă de situaţia excepţională a mărimii semnificative a creanţelor datorate de stat.

19. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 nu aduc atingere principiului neretroactivi taţii legii, întrucât se aplică după intrarea lor în vigoare, având domeniul lor propriu de aplicare. Un act normativ nou (în speţă, Legea nr. 164/2014), nu face altceva decât să refuze supravieţuirea anumitor dispoziţii din legislaţia anterioară în materie şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării lui în vigoare, adică în domeniul său propriu de aplicare. Intervenţia unui act normativ nou, prin care legiuitorul a înţeles să instituie o serie de măsuri pentru finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 290/2003, nu este în măsură să nesocotească principiul neretroactivităţii legii, atâta timp cât nu se aplică unor raporturi juridice finalizate în temeiul actului normativ abrogat,

20. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 faţă de prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, se observă că soluţia legiuitorului de eşalonare a despăgubirilor pentru o perioadă de 5 ani a fost adoptată cu respectarea considerentelor care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013. Aşadar, normele criticate prin care s-a dispus eşalonarea plăţilor nu sunt de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece legiuitorul a ales să reglementeze în alt fel modul de plată a despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 290/2003.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/199, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din criticile formulate de autorii acesteia, îl constituie prevederile art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 3 alin. (2): „Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

- Art. 10 alin. (1): „Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.”

24. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică De asemenea, sunt încălcate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale.

26. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, Curtea a reţinut, în esenţă, că prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv, deoarece o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

27. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligaţii neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, paragrafele 15 şi 16; Decizia nr. 363 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 22 iulie 2016, paragrafele 15 şi 16; Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 31 octombrie 2016, paragraful 29).

28. În ceea ce priveşte critica referitoare la neconstituţionalitatea art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, formulată din perspectiva măsurii de eşalonare a despăgubirilor pe termen de 5 ani, în raport de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind un termen de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită, de reeşalonare a unor debite ale statului pe o durată de 5 ani, poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. În consecinţă, nu se afectează esenţa dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, paragraful 17, 18 şi 23; Decizia nr. 343 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 637 din 19 august 2016, paragraful 38; Decizia nr. 363 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 22 iulie 2016, paragrafele 18 şi 19; Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 31 octombrie 2016, paragraful 30).

29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţiile pronunţate de Curte prin deciziile sus-menţionate, precum şi considerentele acestora îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

30. Cu privire la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia se blochează acţiunile în justiţie introduse anterior intrării în vigoare a legii, ceea ce ar duce la încălcarea art. 21 din Constituţie, Curtea reţine că şi aceasta este neîntemeiată, aşa cum s-a statuat şi prin Decizia nr. 240 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 18 iulie 2016 prin care s-a soluţionat o excepţie cu obiect similar. Cu acest prilej, distinct faţă de cele reţinute prin decizia menţionată, Curtea observă că nu poate fi primită critica potrivit căreia o potenţială aplicare a art. 11 din Legea nr. 164/2014 ar duce la respingerea acţiunilor pentru lipsa calităţii procesuale pasive a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Astfel, în procesul de interpretare şi aplicare a legii, instanţele de judecată au obligaţia de a observa toate prevederile Legii nr. 164/2014, incidente în cauzele aflate pe rol. Pe de altă parte, o potenţială soluţie de respingere a cererii de chemare în judecată nu poate fi supusă controlului Curţii Constituţionale, deoarece acesta nu intră în sfera controlului exercitat de instanţa de contencios constituţional,

31. Totodată, referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate prin prisma invocării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, Curtea constată că acestea nu pot fi reţinute, de vreme ce considerentele şi soluţia deciziei menţionate nu pot fi aplicate mutatis mutandis la soluţia legislativă criticată. Astfel, prin decizia menţionată, instanţa de contencios constituţional a statuat că instituirea unui termen de 10 ani pentru executarea unei creanţe asupra statului „nu satisface exigenţele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului de creanţă, constituind [...] o ingerinţă disproporţionată asupra dreptului”, legiuitorul urmând să stabilească un termen rezonabil. Nu pot fi reţinute nici criticile formulate prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 16 aprilie 2014, întrucât, prin aceasta, instanţa de contencios constituţional a statuat că prin aplicarea retroactivă a termenelor procedurale prevăzute de art. 33 din Legea nr. 165/2013 se aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie al persoanelor îndreptăţite la măsurile consacrate prin legile reparatorii, termenele prevăzute la art. 33 din Legea nr. 165/2013 fiind acelea în care entităţile învestite de lege aveau obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Acestea priveau deci momentul de început al procedurii de acordare a despăgubirilor. Or, spre deosebire de cele reţinute prin deciziile anterior menţionate, situaţia este diferită în cauzele în care au fost ridicate prezentele excepţii de neconstituţionalitate, deoarece prin textele de lege criticate legiuitorul, preocupat de finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003, a înţeles să confere eficacitate dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite la obţinerea de despăgubiri, instituind un termen de 5 ani pentru plata despăgubirilor (a se vedea şi Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 665 din 31 octombrie 2016, paragraful 38).

32. În final, Curtea observă că prin textele de lege criticate nu se aduce atingere dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Constituţie, deoarece persoanele care au formulat acţiuni în exercitarea acestui drept constituţional se bucură în continuare de dreptul la despăgubiri, astfel cum a fost stabilit de Comisiile judeţene de aplicare a Legii nr. 290/2003, normele de procedură în temeiul cărora poate fi făcută executarea modificându-se prin textele de lege criticate.

33. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 5.406/99/2014, de Tudor-Bogdan Ghideanu în nume propriu şi în calitate de mandatar al moştenitorilor Carmen-Teodora Radu-Ghideanu, Alina-Simona Catană, Eduard-Mihail Ghideanu-Preda în Dosarul nr. 648/99/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Nina Bosânceanu în Dosarul nr. 1.068/85/2014 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Gordana Mici şi Milorad-Ognian Ilici în Dosarul nr. 3.405/30/2014 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL CULTURII

 

ORDIN

privind declasarea din Lista monumentelor istorice a monumentului istoric Casă, situat la adresa str. Ionescu Grigore arh. nr. 28, municipiul Bucureşti, sectorul 2, cod LMI B-II-m-B-18949

 

Având în vedere Referatul nr. 694 din 10 august 2016 de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii privind declasarea din Lista monumentelor Istorice a monumentului istoric Casă, situat la adresa str. Ionescu Grigore arh. nr. 28, municipiul Bucureşti, sectorul 2, având cod în Lista monumentelor istorice B-II-m-B-18949, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1), pct. 2 lit. a), art. 19 alin. (3) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se declasează monumentul istoric Casă, situat la adresa str. Ionescu Grigore arh. nr. 28, municipiul Bucureşti, sectorul 2, având codul în Lista monumentelor istorice B-ll-m-B-18949.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul culturii,

Oana Bogdan,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 octombrie 2016.

Nr. 3.824.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Arad

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate în 11 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Arad, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare.

(2) Unităţile administrativ-teritoriale şi sectoarele cadastrale pentru care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară sunt prevăzute în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezentul ordin, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

Art. 3. - Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, pe sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezentul ordin, îşi pierd valabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 21 martie 2017.

Nr. 344.

 

ANEXĂ

 

Lista unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară

1.

Almaş

Arad

1

2.

Archiş

Arad

1, 2, 3

3.

Buteni

Arad

1.2, 3, 4, 5

4.

Cărând

Arad

1, 2, 3

5.

Curtici

Arad

1

6.

Nădlac

Arad

1

7.

Petriş

Arad

1

8.

Sântana

Arad

1

9.

Semlac

Arad

1

10.

Şimand

Arad

1, 2, 3

11.

Zimandu Nou

Arad

1, 2

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind respingerea cererii de acordare a titlului de parc industrial depusă de fondatorii Societăţii ICCO PARC INDUSTRIAL - S.R.L.

 

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

în considerarea faptului că fondatorul societăţii administrator nu a completat documentaţia de eligibilitate în termen de 30 de zile de la data primirii Adresei Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 72.409/105.313 din 23.11.2016,

ţinând cont de prevederile art. 8 alin. (3) lit. b), alin. (5) şi alin. (7) din Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale,

în temeiul art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, emite următorul ordin:

Articol unic. - (1) Se respinge cererea de acordare a titlului de parc industrial depusă de fondatorul Societăţii ICCO PARC INDUSTRIAL - S.R.L., din următoarele considerente:

a) documentaţia de eligibilitate este incompletă;

b) fondatorii nu au respectat termenul de răspuns de 30 de zile prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 29 martie 2017.

Nr. 2.583.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.