MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 245/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 245         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 10 aprilie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

210. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, aflată sub autoritatea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

212. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

319. - Decizie privind numirea doamnei Ariana Oana Bucur în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale

 

330. - Decizie privind numirea domnului Alexandru-Mihai Ghigiu în funcţia de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

572. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor aferente lunii martie 2017

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

6. - Normă pentru modificarea şi completarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor care desfăşoară activitate de asigurare şi/sau reasigurare, aprobate prin Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 41/2015

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 3 din 6 martie 2017 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2016, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România

 

Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române, cu personalitate juridică, cărora li s-au alocat subvenţii de la bugetul local al municipiului Tulcea în anul 2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

Rectificări la:

 - Decizia Curţii Constituţionale nr. 661 din 8 noiembrie 2016

 

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, aflata sub autoritatea Ministerului Apelor şi Pădurilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, aflată sub autoritatea Ministerului Apelor şi Pădurilor.

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Cheltuielile generate de administrarea în anul 2017 a unităţilor cu personalitate juridică, prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, cu modificările şi completările ulterioare, sunt în valoare de 18,7 milioane lei.

(2) Cheltuielile privind susţinerea activităţii de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor în anul 2017, suportate din alte activităţi ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, sunt de 40 milioane lei.

(3) Consiliul de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva va dispune repartizarea sumelor mai sus menţionate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana Petcu

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Dragoş Ionuţ Bănescu,

secretar general

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 5 aprilie 2017.

Nr. 210.

 

ANEXĂ

 

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

Şos. Petricani nr. 9A, Bucureşti, sectorul 2

CUI RO 1590120

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

2.008.500

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

2.006.400

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

5.400

 

2

 

Venituri financiare

5

2.100

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1.838.500

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1.837.000

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

501.914

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

40.000

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

967.312

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

801.206

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

687.000

 

 

 

C2

bonusuri

14

114,206

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

3,500

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

500

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1,546

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

161.060

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

327.774

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

1.500

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

170.000

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

29.694

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

140.306

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

140.306

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

15.590

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

77.948

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

62.358

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

203.600

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

18.000

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

203.600

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

16.258

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

16.500

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

3.846

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.470

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială corelat cu art.59 alin.6) lit. b3) din Legea 6/2017

51a

3.400

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

121.600

 

7

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

0

 

8

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

915

 

9

 

Plăţi restante

55

0

 

10

 

Creanţe restante

56

23.000

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 10, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) şi b), după caz.”

2. La articolul 11, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) şi b), după caz;”.

3. La articolul 19, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

-(4) Suma alocată pentru plata ajutoarelor de stat în anul 2017 este de maximum 56.588.945 lei. din care 27.184.890 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 29.404.055 lei pentru speciile ovine şi caprine, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2017.”

4. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Sumele reprezentând ajutor de stat încasat necuvenit se recuperează de la beneficiarii ajutoarelor de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 731 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Constatarea ajutorului necuvenit, calculul şi individualizarea acestuia se efectuează de către instituţia responsabilă pentru implementarea ajutoarelor de stat, respectiv APIA.”

5. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - În baza prevederilor prezentei hotărâri, APIA elaborează proceduri detaliate de verificare a cererilor de ajutor de stat şi a condiţiilor de eligibilitate, aprobate prin decizia directorului general al APIA şi avizate de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aduse la cunoştinţa beneficiarilor prin afişare la sediile APIA şi pe site-ul oficial al instituţiei.”

6. În cuprinsul anexelor nr. 1,2, 4a şi 4b sintagma „Cont trezorerie nr. , deschis la Direcţia Trezorerie şi Contabilitate Publică “ se înlocuieşte cu sintagma: „Cont bancar nr. deschis la instituţia financiar-bancară

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Bogdan Mănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 aprilie 2017.

Nr. 212.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Ariana Oana Bucur în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ariana Oana Bucur se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 5 aprilie 2017.

Nr. 319.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Alexandru-Mihai Ghigiu în funcţia de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Alexandru-Mihai Ghigiu se numeşte în funcţia de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 10 aprilie 2017.

Nr. 330.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor aferente lunii martie 2017

 

În temeiul prevederilor art. 53 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorii principali de credite înscrişi în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin achită în luna aprilie 2017 salariile aferente lunii martie 2017 la datele stabilite în aceasta.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 7 aprilie 2017.

Nr. 572.

 

ANEXĂ

 

LISTA

eşalonării pe zile a plăţii salariilor aferente lunii martie 2017 pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice subordonate

 

Cod în profil departamental

Denumirea ordonatorului principal de credite

Data plăţii salariilor

18

Ministerul Apărării Naţionale

12

31

Serviciul Român de Informaţii

12

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

pentru modificarea şi completarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor care desfăşoară activitate de asigurare şi/sau reasigurare, aprobate prin Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 41/2015

 

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 5 lit. b) şi ale art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al prevederilor art. 173 alin. (1) lit. t) şi al art. 179 alin. (4) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 15 martie 2017,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.

Art. I. - Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor care desfăşoară activitate de asigurare şi/sau reasigurare, aprobate prin Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 41/2015, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 şi 2 bis din 4 ianuarie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Punctul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„110. - Entităţile pot evalua plasamentele din postul B al activului, altele decât terenurile şi construcţiile, la valoarea justă, cu respectarea prevederilor prezentei subsecţiuni, numai în scopul întocmirii situaţiilor financiare consolidate.”

2. După punctul 552 se introduce un nou punct, punctul 5521, cu următorul cuprins:

„5521. - (1) Societăţile de asigurare şi/sau reasigurare publică pe website-urile proprii următoarele:

a) forma scurtă a situaţiilor financiare anuale;

b) forma scurtă a raportului auditorului financiar extern.

(2) Societăţile de asigurare şi/sau reasigurare îndeplinesc obligaţia prevăzută la alin. (1) în termen de maximum 90 de zile de la data depunerii situaţiilor financiare anuale la Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform prevederilor pct. 552.”

Art. II. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2016.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Gheorghe Comei Coca Constantinescu

 

Bucureşti, 7 aprilie 2017.

Nr. 6.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 3

din 6 martie 2017

 

Dosar nr. 23/2016

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă

Viorica Cosma - judecător la Secţia I civilă

Alina Iuliana Ţuca - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Romaniţa Ecaterina Vrînceanu - judecător la Secţia I civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia a II-a civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Laura-Mihaela Ivanovici - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fi scai

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Marius Dan Foitoş - judecător la Secţia penală

Săndel Lucian Macavei - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost legal constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa a fost prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror-şef adjunct al Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil.

La şedinţa de judecată a participat doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865 cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi punctul de vedere formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Completului competent să judece recursul în interesul legii, a acordat cuvântul reprezentantului procurorului general asupra recursului în interesul legii.

Doamna procuror Antonia Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a solicitat admiterea recursului în interesul legii, conform punctului de vedere formulat în scris, apreciind, în principal, că problema de drept sesizată nu este aptă a fi soluţionată pe calea unui recurs în interesul legii. În subsidiara considerat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865, sintagma „data producerii acestora” exprimă data la care împrejurările ce împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale şi exercitarea acesteia au fost constatate şi au primit efecte în procesul penal printr-un act al procurorului sau o hotărâre judecătorească pronunţată de instanţa penală.

Răspunzând întrebării adresate, doamna procuror Antonia Constantin arată că, potrivit punctului de vedere formulat, nu se ajunge la o modificare a textului de lege supus analizei, fiind vorba doar de interpretarea acestuia.

Preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, constatând că nu mai sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului şi că nu mai există alte chestiuni prealabile, a declarat dezbaterile închise, iar completul a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I. Problema de drept care a generat practica neunitară. Orientările jurisprudenţiale divergente

1. Prin sesizarea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Cluj s-a arătat că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865 cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire.

2. Având în vedere cele două opinii conturate în practica judiciară şi ţinând cont de faptul că dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 3 teza a două din actualul Cod de procedură civilă sunt identice cu cele din vechea reglementare, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj a apreciat oportună sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 514 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

3. Astfel, într-o primă opinie, s-a apreciat, în esenţă, că momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire este cel al luării la cunoştinţă de către revizuient a rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale ca urmare a constatării de către procuror a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale sau a unui act similar al organului de urmărire penală prin care se constată o cauză care împiedică finalizarea acţiunii penale printr-o hotărâre judecătorească, acesta fiind momentul la care partea a avut cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, de la acest moment începând să curgă şi termenul obiectiv de trei ani prevăzut de textul de lege evocat.

4. Într-o altă opinie, instanţele au apreciat, în esenţă, că data-limită de la care începe să curgă termenul de revizuire de o lună este momentul împlinirii a trei ani de la data producerii împrejurărilor pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, aşa cum se precizează expres în conţinutul art. 324 alin, 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865, acest moment fiind independent de constatarea acestei împrejurări printr-un act al organului de urmărire penală.

II. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

5. În urma verificărilor efectuate nu a fost identificată jurisprudenţă relevantă cu privire la problema de drept în discuţie.

III. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Cluj

6. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj, titularul sesizării, a constatat existenţa practicii judiciare neunitare a instanţelor judecătoreşti asupra problemei de drept semnalate şi, prin Hotărârea nr. 88 din 28 septembrie 2016, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării asupra problemei de drept evocate, fără a-şi exprima opinia cu privire la orientarea jurisprudenţială pe care o considera ca fiind legală.

IV. Opinia procurorului general

7. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat, în principal, că problema de drept nu este aptă a fi soluţionată pe calea unui recurs în interesul legii, întrucât implică o interpretare şi aplicare cazuală a dispoziţiilor legale evocate de titularul sesizării, în funcţie de circumstanţele concrete ale litigiilor în care se solicită revizuirea pentru motivul prevăzut de art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865.

8. În subsidiar a considerat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865, în lipsa unei hotărâri a instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori a hotărârii prin care s-a declarat fals înscrisul, termenul de revizuire de o lună pentru cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4 din acelaşi act normativ curge de la data la care partea a luat la cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre judecătorească penală. Aceste împrejurări trebuie constatate prin actul procurorului sau hotărârea instanţei penale, astfel încât, în interpretarea şi aplicarea acestor dispoziţii legale, sintagma „data producerii acestora” exprimă data la care împrejurările ce împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale şi exercitarea acesteia au fost constatate şi au primit efecte în procesul penal. De la data acestor acte începe să curgă termenul de 3 ani, a cărui împlinire marchează momentul obiectiv pentru curgerea termenului de revizuire de o lună.

9. Esenţa problemei de drept constă în a se stabili data producerii împrejurărilor pentru care condamnarea sau declararea falsului nu se mai poate obţine în cadrul procesului penal. Altfel spus, întrebarea pe care o ridică actul de sesizare este dacă termenul de 3 ani prevăzut de art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865 se calculează de la data la care aceste împrejurări s-au produs în mod obiectiv în realitatea factuală a cauzei penale sau de la data la care primesc valoare juridică printr-un act al autorităţii judiciare penale.

10. Pentru a nu priva de aplicare niciunul dintre cele două momente prevăzute de lege, de la care curge termenul de revizuire, aplicarea textului ar trebui să plece de la o analiză concretă a fiecăreia dintre cauzele prevăzute de art. 10 din Codul de procedură penală de la 1968 (art. 16 din actualul Cod de procedură penală) şi a modului concret în care ele îşi produc efectele în procesul penal.

11. Astfel, unele dintre împrejurările care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale şi exercitarea acesteia se produc obiectiv, ca fapte juridice stricto sensu (prescripţia răspunderii penale, decesul făptuitorului) sau ca act de voinţă al puterii legiuitoare (amnistia) şi operează, fie în rem, fie in personam, după caz. Procurorul sau instanţa penală au rolul de a constata, prin actele de procedură pe care le îndeplinesc, intervenirea acestora în economia judiciară a cauzei penale şi de a le da efectele juridice cuvenite.

12. Aceste acte de procedură îndeplinesc, din perspectiva cererii de revizuire, rolul de dovezi pentru încadrarea în motivul prevăzut de art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865.

13. Însă, observaţiile de mai sus nu au o valoare absolută, general valabilă. Bunăoară, atunci când impedimentul este dat de prescripţia răspunderii penale, pot exista cauze de întrerupere sau suspendare a cursului prescripţiei a căror incidenţă şi efecte sunt supuse unor evaluări judiciare din partea organelor specializate ale statului.

14. Dimpotrivă, în privinţa altor impedimente legale, precum cele care constau în lipsa temeiului răspunderii penale (inexistenţa faptei; fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege; existenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate), evaluarea judiciară din procesul penal are valenţe mult mai largi. În aceste situaţii, soluţia pe care procurorul sau instanţa penală o pronunţă şi prin care acestea primesc efectele specifice în planul procesului penal constituie, din perspectiva cererii de revizuire pe care partea o întemeiază pe dispoziţiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865, însăşi împrejurarea care a împiedicat obţinerea unei hotărâri de condamnare sau declararea falsului.

15. De asemenea, unele dintre cauzele care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale şi exercitarea în continuare a acesteia (de exemplu, lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii; existenţa unor cauze justificative) sunt concomitente faptei însăşi, dar primesc efecte în cadrul procesului penal în urma unei judecăţi de valoare în cuprinsul actului emis de instanţa penală sau de organul de urmărire penală. Aplicarea în privinţa acestor impedimente a termenului de 3 ani raportat la momentul săvârşirii faptei ar lipsi de orice aplicabilitate momentul subiectiv de la care curge termenul de o lună.

16. Dacă s-ar considera că, în toate cazurile, data producerii împrejurărilor despre care se face vorbire în textul supus interpretării este data emiterii actului procesual penal prin care acestea, fiind constatate, primesc efecte în planul procesului penal, ar însemna ca regularitatea cererii de revizuire din perspectiva respectării termenului de exercitare să fie examinată cvasiexclusiv prin raportare la termenul de o lună calculat de la data la care partea a cunoscut acest act. Ca atare, aplicarea termenului de 3 ani prevăzut de art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865 va cunoaşte o aplicare practică extrem de redusă, doar în privinţa acelor situaţii în care partea nu a cunoscut actul procedural prin care se constată intervenirea impedimentelor legale în termen de 3 ani de la emiterea acestuia ori atunci când revizuentul nu a fost subiect procesual principal în cauza penala.

17. În măsura în care instanţa supremă va opta pentru o rezolvare unitară s-a considerat că demersul de interpretare a normei în discuţie ar putea avea în vedere, pe de o parte, scopul motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865, precum şi scopul instituirii termenului de 3 ani, acela de a se asigura securitatea raporturilor juridice consfinţite prin hotărâri judecătoreşti definitive, toate acestea urmând a fi raportate la finalitatea oricărei interpretări juridice, şi anume, aplicarea normei (adus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat).

18. Termenul de decădere în care poate fi exercitată calea extraordinară de atac pentru acest motiv este cel de o lună, termen aplicabil pentru majoritatea motivelor de revizuire.

19. Momentul de la care începe să curgă acest termen - dies a quo - a fost adaptat situaţiilor încadrabile în motiv, avându-se în vedere şi opţiunea legiuitorului de a consacra posibilitatea instanţei de revizuire de a cerceta, ea însăşi, pe cale incidentală, infracţiunea sau falsul.

20. Astfel, atunci când infracţiunea judecătorului, martorului sau expertului nu mai poate fi constatată printr-o hotărâre a instanţei penale ori falsul nu mai poate fi declarat, de asemenea, printr-o hotărâre judecătorească, prin art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865 au fost prevăzute două momente - un moment subiectiv - data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală şi un moment obiectiv - nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestor împrejurări.

21. Momentul luării la cunoştinţă reprezintă o chestiune de fapt şi poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.

22. Termenul de 3 ani constituie un termen determinat obiectiv, menit să asigure stabilitatea raporturilor juridice şi să curme incertitudinea cu privire la deznodământul unui proces într-un termen rezonabil.

23. Fără a avea natura juridică a unui termen de decădere ori de prescripţie, termenul de 3 ani marchează un interval maxim de la împlinirea căruia termenul de revizuire de o lună începe să curgă inevitabil.

24. El constituie un termen-limită în care partea interesată are posibilitatea să cunoască impedimentul pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face prin hotărâre penală, curge de la un moment determinabil în mod obiectiv (data producerii împrejurărilor care împiedică pronunţarea unei hotărâri penale), independent de poziţia subiectivă a părţii interesate în formularea cererii de revizuire, de a cunoaşte această împrejurare, nefiind susceptibil de întrerupere sau suspendare.

25. În doctrină s-a arătat că, de vreme ce textul vorbeşte despre data la care au intervenit împrejurările care împiedică pronunţarea unei hotărâri penale, perioada de 3 ani fiind lăsată la dispoziţia părţii interesate, spre a afla de aceste împrejurări, rezultă că el curge de la producerea împrejurărilor, iar nu de la data la care au fost constatate printr-o hotărâre sau printr-un act al organelor penale.

26. Susţinerea doctrinară apare ca fiind corectă pentru anumite împrejurări punctuale - decesul făptuitorului, prescripţia răspunderii penale, cu rezerva că, în privinţa acesteia din urmă, pot interveni cauze de întrerupere sau suspendare care presupun, astfel cum s-a arătat, o evaluare judiciară, supusă, eventual, căilor de atac în procesul penal.

27. De aceea, încercarea de generalizare şi aplicare unitară a textului ar putea să se orienteze spre o soluţie contrara celei oferite de doctrină, de vreme ce atât motivul de revizuire, cât şi condiţiile în care instanţa de revizuire poate cerceta pe cale incidentală infracţiunea sau falsul sunt subsumate existenţei unui act al procurorului sau al instanţei penale prin care, constatându-se impedimentul la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, acesta primeşte efecte în plan procesual penal şi deschide părţii posibilitatea de a declara calea extraordinară de atac a revizuirii.

28. Ca atare, se poate afirma că actul îndeplinit în cadrul procesului penal prin care se constată împrejurarea care împiedică constatarea infracţiunii sau declararea falsului în cadrul acestui proces îndeplineşte funcţia şi are valoarea nu doar a unui simplu mijloc de probă pentru dovedirea încadrării în motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865, ci constituie însăşi împrejurarea despre care face vorbire art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din acelaşi act normativ.

29. Doar în această abordare pot fi conciliate exigenţele motivului de revizuire analizat, sub aspect probatoriu, cu cele care ţin de regularitatea exercitării acestei căi extraordinare de atac sub aspectul termenului în care poate fi declarată.

30. Revizuentul nu se poate substitui subiecţilor oficiali ai procesului penal în ceea ce priveşte aprecierea asupra intervenirii vreunui impediment legal în exercitarea acţiunii penale şi nici nu i se poate pretinde acestuia să antameze judecăţile de valoare pe care organele judiciare penale le vor emite cu privire la faptele asupra cărora au fost sesizate.

31. Mai mult, din perspectiva instanţei care soluţionează cererea de revizuire ar însemna ca, cel puţin teoretic, acesteia să i se deschidă posibilitatea de a se pronunţa ea însăşi asupra existenţei vreuneia dintre împrejurările prevăzute de art. 10 din Codul de procedură penală de la 1968 - corespunzător art. 16 din Codul de procedură penală din 2010, mai înainte ca autorităţile judiciare penale să fi dat vreo soluţie definitivă cu privire la infracţiune. Or, o atare posibilitate depăşeşte cercetarea pe cale incidentală a infracţiunii sau a falsului şi plasează în sarcina instanţei de judecată care soluţionează revizuirea în procesul civil obligaţia de a statua ea însăşi asupra motivelor care împiedică exercitarea acţiunii penale, cu depăşirea atribuţiilor ce îi sunt recunoscute de lege în cazul în care se invocă motivul prevăzut de art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865.

32. Ca atare, dacă se consideră că data producerii împrejurărilor la care se referă art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865 este chiar data emiterii actului de procedură penală de către unul dintre subiecţii oficiali ai procesului penal, act prin care aceste impedimente sunt constatate şi primesc efecte în cadrul procesului penal, termenul obiectiv de 3 ani ar urma să curgă de la data acestui act.

33. De la momentul împlinirii celor 3 ani începe să curgă termenul de decădere, de o lună, pentru declararea revizuirii.

34. Procurorul general a apreciat că în această interpretare şi aplicare a legii scopul instituirii termenului de 3 ani nu este lipsit de orice eficienţă juridică. Indiferent de momentul la care partea a luat cunoştinţă de actul procurorului sau hotărârea instanţei penale şi intervalul de timp rămas pentru îndeplinirea actului de procedură, cererea de revizuire trebuie formulată în termenul de decădere de o lună calculat, atât prin raportare la momentul subiectiv (data luării la cunoştinţă), cât şi prin raportare la momentul împlinirii celor 3 ani calculaţi de la data emiterii actului din procesul penal.

V. Raportul asupra recursului în interesul legii

35. Prin raportul întocmit în cauză, judecătorii-raportori au constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale recursului în interesul legii, iar cu referire la dezlegarea în drept au apreciat că momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire de o lună îl constituie data la care partea a luat cunoştinţă, în orice mod, de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, iar această dată nu poate depăşi intervalul de 3 ani de la data producerii împrejurărilor menţionate.

VI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

36. Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, se constată următoarele:

37. Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost legal sesizat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj care, potrivit dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitatea procesuală de a declanşa acest mecanism de unificare a practicii judiciare în scopul interpretării şi aplicării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti.

38. Potrivit art. 515 din Codul de procedură civilă, „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii*.

39. Din cuprinsul textului de lege menţionat rezultă condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca recursul în interesul legii să fie admisibil, şi anume: sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept, această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive, iar aceste hotărâri judecătoreşti să fie anexate cererii.

40. Potrivit actului de sesizare, problema de drept soluţionată diferit şi supusă dezbaterii recursului în interesul legii vizează interpretarea dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865.

41. Dezlegarea acestei probleme de drept controversate este una reală, care a primit interpretări diferite, astfel cum rezultă din hotărârile judecătoreşti definitive anexate actului de sesizare formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj, răspunzând aşadar scopului recursului în interesul legii.

42. Prin urmare, condiţiile legale de admisibilitate a recursului în interesul legii sunt îndeplinite.

43. Obiectul recursului în interesul legii îl constituie interpretarea dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865, respectiv al determinării momentului de la care începe să curgă termenul de revizuire în ipoteza în care nu există o hotărâre de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori o hotărâre prin care înscrisul să fi fost declarat fals.

44. Conform art. 324 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă de la 1865, termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora.

45. Textul supus interpretării, care a fost preluat în termeni identici şi în art. 511 alin. (1) pct. 3 din actualul Cod de procedură civilă, conţine un moment subiectiv de la care începe să curgă termenul de o lună şi un moment obiectiv, după împlinirea căruia nu mai poate fi exercitată revizuirea.

46. Momentul subiectiv este acela în care partea interesată în revizuirea hotărârii civile ia cunoştinţă, în orice mod, de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală.

47. Codul de procedură civilă nu stabileşte, ca punct de plecare al termenului de revizuire, comunicarea ordonanţei procurorului sau a hotărârii penale, după caz, prin care s-a constatat, în condiţiile art. 16 din Codul de procedură penală actual (art. 10 din Codul de procedură penală de la 1968), că acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar, când a fost pusă în mişcare, că nu mal poate fi exercitată întrucât a intervenit una dintre situaţiile enunţate de textul sus-menţionat.

48. Sintagma „partea a luat cunoştinţă de împrejurările (...)” nu permite limitarea momentului de debutai cursului termenului de revizuire doar la comunicarea actelor sus-menţionate. Prin voinţa legiuitorului ea trebuie înţeleasă în sens larg, ca vizând şi orice alte modalităţi prin care s-ar putea afla, în chip rezonabil, prin raportare la situaţia personală a revizuentului, dar şi la oficialitatea dispoziţiilor Codului de procedură penală - cu consecinţa că nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii -, că au intervenit elemente de natură să împiedice constatarea infracţiunii printr-o hotărâre penală.

49. În egală măsură, împrejurarea că organul de urmărire penală a dispus, prin actul de neîncepere sau de clasare a urmăririi penale, sesizarea instanţei civile pentru cercetarea falsului nu înseamnă că aceasta are drept consecinţă prelungirea momentului de la care începe să curgă termenul de revizuire până la rămânerea definitivă a hotărârii civile. Revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865 nu este condiţionată de cercetarea separată a falsului de către instanţa civilă, ci instanţa de revizuire însăşi va cerceta falsul pe cale incidentală.

50. Pe de altă parte, împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală nu sunt la aprecierea persoanei interesate în exercitarea revizuirii, pentru că aceasta nu se poate substitui organului de urmărire penală sau instanţei de judecată.

51. Drept urmare, acestei persoane nu i se poate pretinde să se adreseze direct instanţei de revizuire, în temeiul estimării sale personale că răspunderea penală a intimatului nu mai poate fi angajată, ci este necesar ca organul de urmărire penală sau instanţa penală să fi constatat prin ordonanţă, respectiv prin hotărâre, existenţa impedimentului legal în pronunţarea unei hotărâri de condamnare.

52. Momentul subiectiv analizat se apreciază în raport cu existenţa obligatorie a unor asemenea acte. Ceea ce nu este obligatoriu, faţă de expresia folosită în art. 324 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă de la 1865, este ca punctul de plecare al termenului de revizuire să fie legat numai de comunicarea ordonanţei sau hotărârii penale.

53. În concluzie, momentul la care partea ia cunoştinţă de faptul că nu se mai poate face constatarea infracţiunii printr-o hotărâre penală îl poate constitui fie comunicarea actului organului de urmărire penală sau al instanţei penale, după caz, fie orice alte circumstanţe care, dovedite prin orice mijloace de probă şi la aprecierea instanţei de revizuire, formează convingerea acesteia că partea a ştiut, de la data actelor sau circumstanţelor respective, că nu mai este posibilă răspunderea penală a făptuitorului.

54. Momentul obiectiv este reprezentat de împlinirea duratei de 3 ani de la data producerii împrejurărilor pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală.

55. Termenul de 3 ani nu este un alt termen de revizuire, alături de cel de o lună, şi nu are natura juridică a termenului de prescripţie sau de decădere, susceptibil de întrerupere şi suspendare, ci constituie doar o limită maximă până la care s-a îngăduit părţii să acţioneze în situaţia în care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală.

56. Având o asemenea natură juridică, termenul de trei ani nu poate servi la marcarea începutului cursului termenului de o lună pentru exercitarea revizuirii, astfel încât, practic, să se ajungă ca revizuirea să poată fi exercitată în trei ani şi o lună de la data producerii împrejurărilor la care se referă art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865.

57. Faţă de exprimarea fără echivoc a legiuitorului, acest termen începe să curgă de la un moment independent de orice apreciere din partea revizuentului, şi anume data producerii împrejurărilor pentru care nu mai este posibilă constatarea infracţiunii printr-o hotărâre penală, iar nu de la momentul subiectiv reprezentat de data la care partea a cunoscut împrejurările menţionate. Din aceleaşi raţiuni nu se poate admite ca sintagma „data producerii împrejurărilor” să fie interpretată ca fiind data emiterii actului procurorului sau hotărârii instanţei prin care se constată aceste împrejurări, pentru că s-ar ajunge la o modificare a textului supus interpretării.

58. Pentru ca partea să beneficieze de termenul integral de o lună este necesar să ia cunoştinţă de împrejurările sus-menţionate cel mai târziu cu o lună înainte de trecerea a 3 ani de la data intervenirii împrejurărilor pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală. În caz contrar, partea va mai avea la dispoziţie pentru exercitarea revizuirii numai timpul rămas până la împlinirea termenului de trei ani.

59. Raţiunea acestei opţiuni severe a legiuitorului se află în necesitatea ca situaţia juridică stabilită prin hotărârea susceptibilă de revizuire să nu fie lăsată în incertitudine o perioadă de timp mult prea mare, iar o asemenea abordare este de natură să servească interesele de stabilitate a circuitului juridic civil.

60. Numai în mod excepţional, atunci când organul de urmărire penală sau instanţa penală constată intervenită împrejurarea care împiedică atragerea răspunderii penale la mai mult de 3 ani de la data intervenirii acesteia, persoana interesată poate recurge la repunerea în termen, în condiţiile stabilite prin art. 103 din Codul de procedură civilă de la 1865,

61. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

În numele legii,

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj.

În interpretarea unitară a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a două din Codul de procedură civilă de la 1865 stabileşte că momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire de o lună îl constituie data la care partea a luat cunoştinţă, în orice mod, de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală.

Această dată nu poate depăşi intervalul de 3 ani de la data producerii împrejurărilor sus-menţionate.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA

CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2016, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România

 

Denumirea partidului politic: Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România

Sediul partidului politic: Bucureşti, str. Dr. Raţiu nr. 10, sectorul 1, 010916, tel./fax: (+4) 021-312 09 94 Situaţia cuantumului total al cotizaţiilor primite în anul 2016

 

Nr. crt.

Organizaţia Filiala judeţeană

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna ianuarie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna februarie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna martie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna aprilie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna mai

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna iunie

Cuantumul total al cotizaţilor primite în luna iulie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna august

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna septembrie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna octombrie

Cuantumul total al cotizaţiilor primite în luna noiembrie

Cuantumul total al cotizaţilor primite în luna decembrie

1.

Sucursala - Brăila

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

600 lei

2.

Sucursala Brăteşti

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

420 lei

3.

Sucursala Carcaliu

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1 283 lei

4.

Sucursala Climăuţi

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

324 lei

5.

Sucursala Constanţa

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

844 lei

6.

Sucursala Focuri

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

624 lei

7.

Sucursala Fălticeni

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

300 lei

8.

Sucursala Ghindăreşti

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1.290 lei

9.

Sucursala Iaşi

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

300 lei

10.

Sucursala Jurilovca

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

624 lei

11.

Sucursala Lipoveni

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

570 lei

12.

Sucursala Lespezi

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

440 lei

13.

Sucursala Mahmudia

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

348 lei

14.

Sucursala Manolea

-

-

-

-

-

-

-

-

132 lei

312 lei

-

36 lei

15.

Sucursala Mila 23

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

600 lei

16.

Sucursala Năvodari

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

564 lei

17.

Sucursala 2 Mai

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

408 lei

18.

Sucursala Piatra-Neamţ

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

192 lei

19.

Sucursala Periprava

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

144 lei

20.

Sucursala Rădăuţi

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

531 lei

21.

Sucursala Roman

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

575 lei

22.

Sucursala Sarichioi

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

685 lei

23.

Sucursala Sfiştovca

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

190 lei

24.

Sucursala Slava Cercheză

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

150 lei

25.

Sucursala Slava Rusă

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

168 lei

26.

Sucursala Suceava

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

440 lei

27.

Sucursala Sulina

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

240 lei

28.

Sucursala Târgu Frumos

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

240 lei

29.

Sucursala Tulcea

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2.160 lei

30.

Sucursala Bucureşti

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

240 lei

31.

Sucursala Borduşani

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

576 lei

32.

Sucursala Gura Humorului

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

168 lei

 

Cuantumul total

16.718 lei

Numele şi prenumele reprezentantului legal

Silviu Feodor

Semnătura

..................................

Data întocmirii

5.04.2017

 

MUNICIPIUL TULCEA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TULCEA DIRECŢIA ECONOMICĂ

 

LISTA

cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române, cu personalitate juridică, cărora li s-au alocat subvenţii de la bugetul local al municipiului Tulcea în anul 2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

Nr. crt.

Denumirea asociaţiei/fundaţiei

Titlul proiectului

Judeţul/Municipiul

Numărul de beneficiari

Cuantumul subvenţiei

1.

Asociaţia MÂINI ÎNTINSE Centrul de zi „Aproape de tine”

Municipiul Tulcea

20

42.000 lei

2.

Parohia „Sf. Nicolae” Tulcea

Municipiul Tulcea

15

16.200 lei

 

RECTIFICĂRI

 

La Decizia Curţii Constituţionale nr. 661 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi ale art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 28 februarie 2017, se fac următoarele rectificări:

- în paragrafele 3 şi 9, precum şi în dispozitivul deciziei, în loc de: „Gheorghe Mihăilesc”se va citi: „Gheorghe Mihălesc”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.