MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 276/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 276         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 20 aprilie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

57. - Lege pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016

 

Acordul de la Paris

 

371. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

36. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru modificarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

38. - Decizie privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea 1, a încheierii Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă din 15 martie 2017 privind îndreptarea unor erori materiale şi a cererii de lămurire a dispozitivului Deciziei civile nr. 784A din 26 octombrie 2016

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

NICULAE BĂDĂLĂU

 

 

Bucureşti, 10 aprilie 2017.

Nr. 57.

 

ACORDUL DE LA PARIS

 

Părţile la prezentul acord,

fiind părţi la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumită în continuare „convenţia “), în temeiul Platformei de la Durban pentru o acţiune consolidată instituită prin Decizia 1/CP.17 a Conferinţei părţilor la convenţie în cadrul celei de a şaptesprezecea sesiuni a sa,

în vederea atingerii obiectivului convenţiei şi fiind ghidate de principiile sale, inclusiv de principiul echităţii, al responsabilităţilor comune, dar diferenţiate, şi al capacităţilor aferente, în funcţie de diferitele circumstanţe naţionale,

recunoscând necesitatea unui răspuns eficace şi progresiv la ameninţarea urgentă reprezentată de schimbările climatice, pe baza celor mai bune cunoştinţe ştiinţifice disponibile,

recunoscând, de asemenea, nevoile specifice şi circumstanţele speciale ale părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare, în speciale ale celor care sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice, astfel cum sunt prevăzute în convenţie,

luând pe deplin în considerare nevoile specifice şi situaţiile speciale ale ţărilor cel mai puţin dezvoltate în ceea ce priveşte finanţarea şi transferul de tehnologie,

recunoscând că părţile pot fi afectate nu numai de schimbările climatice, dar şi de efectele măsurilor luate ca răspuns la acestea, subliniind relaţia intrinsecă pe care acţiunile privind schimbările climatice, răspunsurile la acestea şi efectele schimbărilor climatice o au cu accesul echitabil la dezvoltarea durabilă şi cu eradicarea sărăciei,

recunoscând prioritatea fundamentală a protejării securităţii alimentare şi a stopării foametei şi vulnerabilităţile speciale ale sistemelor de producţie alimentară la efectele negative ale schimbărilor climatice,

luând în considerare imperativele unei tranziţii juste a forţei de muncă şi ale creării unor locuri de muncă decente şi de calitate, în conformitate cu priorităţile de dezvoltare definite la nivel naţional,

recunoscând că schimbările climatice sunt o preocupare comună a omenirii, în momentul luării măsurilor de abordare a schimbărilor climatice, părţile ar trebui să respecte, să promoveze şi să ia în considerare obligaţiile care le revin privind drepturile omului, dreptul la sănătate, drepturile popoarelor indigene, ale comunităţilor locale, ale imigranţilor, ale copiilor, ale persoanelor cu handicap şi ale persoanelor în situaţii vulnerabile şi dreptul la dezvoltare, precum şi egalitatea de gen, emanciparea femeilor şi egalitatea între generaţii,

recunoscând importanţa conservării şi consolidării, după caz, a absorbanţilor şi a rezervoarelor de gaze cu efect de seră menţionate în convenţie,

remarcând importanţa asigurării integrităţii tuturor ecosistemelor, inclusiv a oceanelor, şi protejării biodiversităţii, recunoscute de unele culturi ca Mama Pământ, şi remarcând importanţa pentru unii a conceptului de justiţie climatică” la luarea măsurilor de abordare a schimbărilor climatice,

afirmând importanţa pe care o reprezintă educaţia, formarea, sensibilizarea şi participarea publicului, accesul public la informaţii şi cooperarea la toate nivelurile privind subiectele menţionate în prezentul acord,

recunoscând importanţa angajamentelor asumate la toate nivelurile de guvernare şi de diferiţi actori, în conformitate cu legislaţiile naţionale ale părţilor, în ceea ce priveşte acţiunile de abordare a schimbărilor climatice,

recunoscând, de asemenea, că stilurile de viaţă sustenabile şi modelele durabile de consum şi producţie, părţile care sunt ţări dezvoltate preluând iniţiativa în acest sens, joacă un rol important în abordarea schimbărilor climatice, convin după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

În scopul prezentului acord se aplică definiţiile de la articolul 1 din convenţie. În plus:

(a) „convenţie” înseamnă Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptată la New York la data de 9 mai 1992;

(b) „Conferinţa părţilor” înseamnă Conferinţa părţilor la convenţie;

(c) „parte” înseamnă o parte la prezentul acord.

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Prezentul acord, contribuind la punerea în aplicare a convenţiei, inclusiv a obiectivului său, are ca scop consolidarea răspunsului global la ameninţarea reprezentată de schimbările climatice, în contextul dezvoltării durabile şi al eforturilor de eradicare a sărăciei, inclusiv prin:

(a) menţinerea creşterii temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, recunoscând că astfel s-ar reduce în mod semnificativ riscurile şi efectele schimbărilor climatice;

(b) creşterea capacităţii de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice şi de încurajare a rezistenţei la schimbările climatice şi a dezvoltării cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră, într-un mod care nu pune în pericol producţia alimentară; şi

(c) întreprinderea măsurilor necesare pentru ca fluxurile financiare să corespundă unei evoluţii către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră şi rezistenţă la schimbările climatice.

(2) Prezentul acord va fi pus în aplicare pentru a reflecta echitatea şi principiul responsabilităţilor comune, dar diferenţiate, şi al capacităţilor aferente, în funcţie de diferitele circumstanţe naţionale.

 

ARTICOLUL 3

 

În temeiul contribuţiilor determinate la nivel naţional la reacţia globală la schimbările climatice, toate părţile trebuie să întreprindă şi să comunice eforturile ambiţioase definite la articolele 4, 7, 9r 10, 11 şi 13 În vederea atingerii scopului prezentului acord, astfel cum este prevăzut la articolul 2. Eforturile tuturor părţilor vor reprezenta o evoluţie în timp, recunoscând totodată nevoia de a susţine părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare în ceea ce priveşte punerea în aplicare efectivă a prezentului acord.

 

ARTICOLUL 4

 

(1) în vederea atingerii obiectivului pe termen lung privind temperatura stabilit la articolul 2, părţile îşi propun să atingă cât mai repede posibil valoarea maximă globală a emisiilor de gaze cu efect de seră, recunoscând că atingerea valorii maxime va dura mai mult pentru părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare, şi să ia apoi măsuri de reducere rapidă a acesteia în conformitate cu cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice disponibile pentru a obţine un echilibru între emisiile antropice prin surse şi absorbţiile prin absorbanţi ale gazelor cu efect de seră în a două jumătate a acestui secol, pe baza echităţii şi în contextul dezvoltării durabile şi al eforturilor de eradicare a sărăciei.

(2) Fiecare parte pregăteşte, comunică şi menţine contribuţii succesive, determinate la nivel naţional, pe care intenţionează să le atingă. Părţile continuă să ia măsuri naţionale de reducere, cu scopul de a atinge obiectivele acestor contribuţii.

(3) Contribuţia succesivă a fiecărei părţi, stabilită la nivel naţional, va reprezenta o evoluţie faţă de contribuţia curentă a părţii, determinată la nivel naţional, şi va reprezenta cel mai ridicat nivel de ambiţie posibilă al acesteia, reflectând responsabilităţile comune, dar diferenţiate care îi revin şi capacităţile aferente, în funcţie de diferitele circumstanţe naţionale.

(4) Părţile care sunt ţări dezvoltate ar trebui să continue să aibă un rol de lider prin asumarea obiectivelor de reducere absolută a emisiilor în întreaga economie. Părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare ar trebui să îşi consolideze în continuare eforturile de reducere şi sunt încurajate să treacă, în timp, la reducerea emisiilor în întreaga economie sau la obiective de limitare în funcţie de diferitele circumstanţe naţionale.

(5) Se oferă sprijin părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare pentru punerea în aplicare a prezentului articol, în conformitate cu articolele 9, 10 şi 11, recunoscând că sprijinul consolidat pentru părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare va permite ca acţiunile lor să aibă un nivel mai ridicat de ambiţie.

(6) Ţările cel mai puţin dezvoltate şi statele insulare mici în curs de dezvoltare pot să elaboreze şi să comunice strategiile, planurile şi acţiunile pentru o dezvoltare cu un nivel redus de emisii de gaze cu efect de seră care să reflecte circumstanţele lor speciale.

(7) Beneficiile comune ale reducerii ce rezultă în urma acţiunilor de adaptare şi/sau a planurilor de diversificare economică ale părţilor pot contribui la obţinerea rezultatelor în materie de reducere prevăzute de prezentul articol.

(8) La comunicarea contribuţiilor lor determinate la nivel naţional, toate părţile oferă informaţiile necesare din motive de claritate, transparenţă şi înţelegere, în conformitate cu Decizia 1/CP.21 şi cu orice decizie relevantă a Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord,

(9) Fiecare parte comunică, la fiecare cinci ani, contribuţia determinată la nivel naţional, în conformitate cu Decizia 1/CP.21 şi cu orice decizie relevantă a Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord, şi este informată cu privire la rezultatele evaluării la nivel global menţionate la articolul 14.

(10) Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord ia în considerare, în cadrul primei sale sesiuni, stabilirea de intervale de timp comune în care să fie transmise contribuţiile determinate la nivel naţional.

(11) 0 parte poate în orice moment să îşi modifice contribuţia actuală determinată la nivel naţional în vederea consolidării nivelului său de ambiţie, în conformitate cu orientările adoptate de către Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

(12) Contribuţiile determinate la nivel naţional comunicate de către părţi se înregistrează într-un registru public administrat de către secretariat.

(13) Părţile răspund de contribuţiile lor determinate la nivel naţional. La contabilizarea emisiilor antropice şi a absorbţiilor corespunzătoare contribuţiilor lor determinate la nivel naţional, părţile promovează integritatea mediului înconjurător, transparenţa, acurateţea, caracterul complet, comparabilitatea şi consecvenţa şi asigură evitarea dublei contabilizări, în conformitate cu orientările adoptate de către Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

(14) în contextul contribuţiilor lor determinate la nivel naţional, la recunoaşterea şi punerea în aplicare a acţiunilor de reducere cu privire la emisiile antropice şi a absorbţiilor, părţile ar trebui să ia în considerare, după caz, metodele şi orientările existente prevăzute de convenţie, având în vedere dispoziţiile alineatului (13) din prezentul articol.

(15) La punerea în aplicare a prezentului acord, părţile iau în considerare preocupările părţilor ale căror economii sunt cel mai afectate de efectele măsurilor de răspuns, în special ale părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare.

(16) Părţile, inclusiv organizaţiile de integrare economică regională şi statele membre ale acestora, care au ajuns la un acord de a acţiona în comun în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, informează secretariatul cu privire la termenii acordului respectiv, inclusiv cu privire la nivelul de emisii alocat fiecărei părţi în perioada de timp relevantă, în momentul comunicării contribuţiilor lor determinate la nivel naţional. Secretariatul trebuie, la rândul său, să informeze părţile şi părţile semnatare ale convenţiei cu privire la termenii acordului respectiv.

(17) Fiecare parte la un asemenea acord este responsabilă de nivelul său de emisii, astfel cum a fost stabilit în acordul menţionat la alineatul (16) din prezentul articol, în conformitate cu alineatele (13) şi (14) din prezentul articol şi cu articolele 13 şi 15.

(18) în cazul În care părţile care acţionează în comun fac acest lucru în cadrul unei organizaţii de integrare economică regională care este parte la prezentul acord şi împreună cu o asemenea organizaţie, fiecare stat membru al organizaţiei respective de integrare economică regională, în mod individual şi împreună cu organizaţia de integrare economică regională, este responsabil de nivelul său de emisii, astfel cum a fost stabilit în acordul comunicat în temeiul alineatului (16) din prezentul articol, în conformitate cu alineatele (13) şi (14) din prezentul articol şi cu articolele 13 şi 15.

(19) Toate părţile ar trebui să depună eforturi să formuleze şi să comunice strategii de dezvoltare pe termen lung privind obţinerea unui nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră, având în vedere articolul 2 şi luând în considerare responsabilităţile lor comune, dar diferenţiate şi capacităţile aferente, în funcţie de diferitele circumstanţe naţionale.

 

ARTICOLUL 5

 

(1) Părţile ar trebui să ia măsuri pentru a conserva şi a consolida, după caz, absorbanţii şi rezervoarele de gaze cu efect de seră menţionate la articolul 4 alineatul (1) litera (d) din convenţie, inclusiv pădurile.

(2) Părţile sunt încurajate să ia măsuri în vederea punerii în aplicare şi a susţinerii, inclusiv prin plăţi bazate pe rezultate, a cadrului existent, astfel cum este stabilit în orientările şi deciziile aferente, convenite deja în temeiul convenţiei pentru: abordări de politică şi stimulente pozitive pentru activităţile legate de reducerea emisiilor cauzate de despăduriri şi degradarea pădurilor şi rolul conservării, gestionarea durabilă a pădurilor şi consolidarea stocurilor de carbon forestier în ţările în curs de dezvoltare şi abordări de politică alternative, cum ar fi abordări comune de reducere şi adaptare pentru gestionarea integrală şi durabilă a pădurilor, reafirmând totodată importanţa stimulării, după caz, a beneficiilor care nu au legătură cu carbonul asociate acestor abordări.

 

ARTICOLUL 6

 

(1) Părţile recunosc faptul că unele părţi optează pentru cooperarea voluntară în ceea ce priveşte punerea în aplicare a contribuţiilor lor determinate la nivel naţional pentru a permite un nivel mai mare de ambiţie a acţiunilor lor de reducere şi de adaptare şi pentru a promova dezvoltarea durabilă şi integritatea mediului.

(2) în cazul angajării în mod voluntar în abordări de cooperare care implică utilizarea rezultatelor măsurilor de reducere transferate la nivel internaţional pentru îndeplinirea contribuţiilor determinate la nivel naţional, părţile promovează dezvoltarea durabilă şi asigură integritatea şi transparenţa mediului, inclusiv în cadrul guvernanţei, şi aplică o contabilizare solidă pentru a asigura, printre altele, evitarea dublei contabilizări, în concordanţă cu orientările adoptate de Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

(3) Utilizarea rezultatelor măsurilor de reducere transferate la nivel internaţional pentru îndeplinirea contribuţiilor determinate la nivel naţional în baza prezentului acord se face voluntar şi cu acordul părţilor participante.

(4) Sub autoritatea şi îndrumarea Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord se instituie un mecanism prin care să se contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi să se sprijine dezvoltarea durabilă, care să fie utilizat în mod voluntar de părţi. Acesta este supravegheat de un organism desemnat de Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord şi are ca scop:

(a) promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră simultan cu încurajarea dezvoltării durabile;

(b) stimularea şi facilitarea participării la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră a entităţilor publice şi private autorizate de o parte;

(c) contribuţia la reducerea nivelurilor de emisii în partea gazdă, care va beneficia de pe urma activităţilor de reducere care au ca rezultat reduceri ale emisiilor ce pot fi de asemenea utilizate de o altă parte pentru a-şi îndeplini contribuţia determinată la nivel naţional; şi

(d) reducerea per ansamblu a emisiilor globale,

(5) Reducerile de emisii rezultate în urma folosirii mecanismului menţionat la alineatul (4) din prezentul articol nu pot fi utilizate pentru a demonstra îndeplinirea de către partea gazdă a contribuţiei determinate la nivel naţional în cazul în care acestea sunt utilizate de o altă parte pentru a-şi demonstra îndeplinirea contribuţiei determinate la nivel naţional.

(6) Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord se asigură că o parte a veniturilor provenite din activităţile desfăşurate în baza mecanismului menţionat la alineatul (4) din prezentul articol este utilizată pentru a acoperi cheltuielile administrative, precum şi pentru a oferi asistenţă părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare, ce sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor climatice, pentru a face faţă costurilor de adaptare.

(7) Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord adoptă, în cadrul primei sale sesiuni, norme, modalităţi şi proceduri pentru mecanismul menţionat la alineatul (4) din prezentul articol.

(8) Părţile recunosc importanţa unor abordări integrate, holistice şi echilibrate care nu se bazează pe piaţă şi care să fie disponibile părţilor pentru asistenţă în implementarea contribuţiilor acestora determinate la nivel naţional, în contextul dezvoltării durabile şi al eradicării sărăciei, într-un mod coordonat şi eficace, inclusiv, printre altele, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptare, finanţare, transfer de tehnologie şi consolidare a capacităţilor, după caz. Aceste abordări au ca scop:

(a) promovarea creşterii nivelului de ambiţie în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi adaptarea;

(b) îmbunătăţirea participării sectorului public şi a celui privat la implementarea contribuţiilor determinate la nivel naţional; şi

(c) oferirea de oportunităţi de coordonare în cadrul instrumentelor şi al mecanismelor instituţionale relevante.

(9) Se defineşte, prin prezentul acord, un cadru pentru abordările care nu se bazează pe piaţă privind o dezvoltare durabilă în scopul promovării abordărilor care nu se bazează pe piaţă menţionate la alineatul (8) din prezentul articol.

 

ARTICOLUL 7

 

(1) Părţile stabilesc, prin prezentul acord, obiectivul global în materie de adaptare, prin întărirea capacităţii de adaptare, consolidarea rezistenţei şi reducerea vulnerabilităţii la schimbările climatice, în vederea contribuirii la dezvoltarea durabilă şi a asigurării unui răspuns în materie de adaptare corespunzător, în contextul obiectivului legat de temperatură menţionat la articolul 2.

(2) Părţile recunosc faptul că adaptarea este o problemă globală cu care se confruntă toţi, care are dimensiuni locale, subnaţionale, naţionale, regionale şi internaţionale şi care este o componentă-cheie şi aduce o contribuţie la răspunsul mondial pe termen lung la schimbările climatice pentru protejarea oamenilor a mijloacelor de subzistenţă şi a ecosistemelor, luând în considerare nevoile urgente şi imediate ale acelor părţi care sunt ţări în curs de dezvoltare ce sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor climatice.

(3) Eforturile de adaptare ale părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare sunt recunoscute, în conformitate cu modalităţile care urmează a fi adoptate de Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord, în cadrul primei sale sesiuni.

(4) Părţile recunosc faptul că nevoia curentă de adaptare este semnificativă, că prin niveluri mai ridicate ale reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră se poate diminua nevoia de eforturi suplimentare de adaptare şi că nevoile mai mari de adaptare pot presupune costuri de adaptare mai ridicate.

(5) Părţile recunosc faptul că acţiunea de adaptare ar trebui să urmeze o abordare elaborată Sa nivel naţional, care să integreze dimensiunea de gen, să fie participativă, complet transparentă şi să ia în considerare grupurile vulnerabile, comunităţile şi ecosistemele, şi ar trebui să se bazeze pe cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice disponibile şi, după caz, pe cunoştinţele tradiţionale, cunoştinţele populaţiilor autohtone şi sistemele locale de cunoştinţe şi să fie ghidată de acestea, în vederea integrării procesului de adaptare în politicile şi acţiunile socioeconornice şi de mediu, atunci când este cazul.

(6) Părţile recunosc importanţa sprijinului pentru eforturile de adaptare şi a cooperării internaţionale privind aceste eforturi şi importanţa luării în considerare a nevoilor părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare, în special ale celor care sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor climatice.

(7) Părţile ar trebui să îşi consolideze cooperarea în ceea ce priveşte consolidarea acţiunii de adaptare, luând în considerare Cadrul privind adaptarea de la Cancun, inclusiv cu privire la:

(a) schimbul de informaţii, de bune practici, de experienţe şi de lecţii învăţate, inclusiv, după caz, atunci când acestea sunt legate de ştiinţă, de planificare, de politici şi de implementare în raport cu acţiunile de adaptare;

(b) consolidarea mecanismelor instituţionale, inclusiv a celor instituite în temeiul convenţiei care servesc prezentului acord, pentru a sprijini sintetizarea informaţiilor şi a cunoştinţelor relevante şi oferirea de sprijin tehnic şi de îndrumări pentru părţi;

(c) consolidarea cunoştinţelor ştiinţifice privind clima, inclusiv a cercetării, a observării sistematice a sistemului climatic şi a sistemelor de avertizare timpurie, într-un mod care să informeze serviciile climatice şi să sprijine procesul de luare a deciziilor;

(d) oferirea de asistenţă părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare pentru identificarea practicilor efective de adaptare, a nevoilor de adaptare, a priorităţilor, a sprijinului furnizat şi primit pentru acţiunile şi eforturile de adaptare şi pentru abordarea problemelor şi lacunelor într-un mod care să încurajeze bunele practici; şi

(e) îmbunătăţirea eficacităţii şi a durabilităţii acţiunilor de adaptare.

(8) Organizaţiile şi agenţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt încurajate să sprijine eforturile părţilor de punere în aplicare a acţiunilor menţionate la alineatul (7) din prezentul articol, luând în considerare dispoziţiile alineatului (5) din prezentul articol.

(9) Fiecare parte se angajează, după caz, în procese de planificare a măsurilor de adaptare şi în punerea în aplicare a acţiunilor, inclusiv în elaborarea sau consolidarea planurilor, a politicilor şi/sau a contribuţiilor relevante, ceea ce poate include:

(a) punerea în aplicare a acţiunilor, a iniţiativelor şi/sau a eforturilor de adaptare;

(b) procesul de formulare şi implementare a planurilor naţionale de adaptare;

(c) evaluarea efectelor schimbărilor climatice şi a vulnerabilităţii la schimbările climatice, în vederea formulării de acţiuni prioritare stabilite la nivel naţional, luând în considerare populaţia, locurile şi ecosistemele vulnerabile;

(d) monitorizarea, evaluarea şi învăţarea din planurile, politicile, programele şi acţiunile de adaptare; şi

(e) consolidarea rezistenţei sistemelor socioeconomice şi ecologice, inclusiv prin diversificarea economică şi prin managementul durabil al resurselor naturale.

(10) Fiecare parte ar trebui, după caz, să trimită şi să actualizeze periodic o comunicare privind adaptarea, care poate include priorităţile acesteia, nevoile, planurile şi acţiunile în materie de punere în aplicare şi de sprijin, fără a crea o povară suplimentară pentru părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare.

(11) Comunicarea privind adaptarea menţionată la alineatul (10) din prezentul articol este trimisă şi actualizată periodic, după caz, ca o componentă a altor comunicări sau documente sau împreună cu acestea, inclusiv un plan naţional de adaptare, o contribuţie determinată la nivel naţional, astfel cum se menţionează la articolul 4 alineatul (2), şi/sau o comunicare naţională.

(12) Comunicările privind adaptarea menţionate la alineatul (10) din prezentul articol sunt înregistrate într-un registru public administrat de secretariat.

(13) Părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare primesc sprijin internaţional continuu şi consolidat pentru punerea în aplicare a alineatelor (7), (9), (10) şi (11) din prezentul articol, în conformitate cu dispoziţiile articolelor 9, 10 şi 11.

(14) Printre altele, evaluarea la nivel global menţionată la articolul 14:

(a) recunoaşte eforturile de adaptare ale părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare;

(b) consolidează punerea în aplicare a acţiunii de adaptare luând în considerare comunicarea privind adaptarea menţionată la alineatul (10) din prezentul articol;

(c) revizuieşte caracterul adecvat şi eficacitatea adaptării şi a sprijinului oferit pentru adaptare; şi

(d) revizuieşte progresul general înregistrat în ceea ce priveşte atingerea obiectivului global privind adaptarea menţionat la alineatul (1) din prezentul articol.

 

ARTICOLUL 8

 

(1) Părţile recunosc importanţa prevenirii, a reducerii la minimum şi a abordării pierderilor şi daunelor asociate efectelor adverse ale schimbărilor climatice, printre care evenimentele meteorologice extreme şi evenimentele cu evoluţie lentă, precum şi rolul dezvoltării durabile în reducerea riscului de pierderi şi daune.

(2) Mecanismul internaţional de la Varşovia pentru pierderi şi daune asociate impacturilor schimbărilor climatice se află sub autoritatea şi îndrumarea Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord şi poate fi îmbunătăţit şi consolidat, în modul stabilit de Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

(3) Părţile ar trebui să consolideze înţelegerea, acţiunea şi sprijinul privind pierderile şi daunele asociate efectelor adverse ale schimbărilor climatice, inclusiv prin Mecanismul internaţional de la Varşovia, după caz, prin cooperare şi facilitare.

(4) Astfel, domeniile de cooperare şi facilitare pentru consolidarea înţelegerii, acţiunii şi sprijinului pot include:

(a) sistemele de avertizare timpurie;

(b) pregătirea pentru situaţii de urgenţă;

(c) evenimentele cu evoluţie lentă;

(d) evenimentele care pot implica pierderi şi daune ireversibile şi permanente;

(e) o evaluare şi o gestionare cuprinzătoare a riscurilor;

(f) facilităţile de asigurare împotriva riscurilor, de gestionare în comun a riscurilor schimbărilor climatice şi alte soluţii de asigurare;

(g) pierderi de natură noneconomică; şi

(h) rezistenţa comunităţilor, a mijloacelor de subzistenţă şi a ecosistemelor.

(5) Mecanismul internaţional de la Varşovia colaborează cu organismele şi grupurile de experţi existente în temeiul acordului, precum şi cu organizaţiile şi grupurile de experţi relevante din afara acordului.

 

ARTICOLUL 9

 

(1) Părţile care sunt ţări dezvoltate furnizează resurse financiare pentru sprijinirea părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare, atât pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice în continuarea obligaţiilor existente ale acestora în temeiul convenţiei.

(2) Alte părţi sunt încurajate să furnizeze sau să continue să furnizeze în mod voluntar un astfel de sprijin.

(3) Ca parte a efortului global, părţile care sunt ţări dezvoltate ar trebui să continue să îşi asume rolul de lider în mobilizarea finanţării pentru abordarea schimbărilor climatice dintr-o varietate largă de surse, instrumente şi canale, remarcând rolul semnificativ al fondurilor publice, printr-o varietate de acţiuni, inclusiv prin sprijinirea strategiilor elaborate de fiecare ţară, şi luând în considerare nevoile şi priorităţile părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare. Această mobilizare a finanţării pentru abordarea schimbărilor climatice ar trebui să reprezinte o evoluţie faţă de eforturile anterioare.

(4) Furnizarea unor resurse financiare sporite progresiv ar trebui Să aibă ca scop atingerea unui echilibru între adaptare şi reducere, luând în considerare strategiile elaborate de fiecare ţară, precum şi priorităţile şi nevoile părţilor care sunt ţâri în curs de dezvoltare, în special ale celor care sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor climatice şi care au constrângeri semnificative în materie de capacitate, cum ar fi ţările cel mai puţin dezvoltate şi statele insulare mici în curs de dezvoltare, având în vedere nevoia de resurse publice şi bazate pe granturi pentru adaptare.

(5) Părţile care sunt ţări dezvoltate comunică o dată la doi ani informaţii cantitative şi calitative, cu titlu indicativ, în legătură cu alineatele (1) şi (3) din prezentul articol, după caz, inclusiv, în situaţia în care sunt disponibile, nivelurile previzionate ale resurselor financiare publice care urmează a fi puse la dispoziţia părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare. Alte părţi care pun la dispoziţie resurse sunt încurajate să comunice voluntar o dată la doi ani aceste informaţii.

(6) Evaluarea la nivel global menţionată la articolul 14 ia în considerare informaţiile relevante furnizate de părţile care sunt ţări dezvoltate şi/sau de organismele acordului privind eforturile legate de finanţarea pentru abordarea schimbărilor climatice.

(7) Părţile care sunt ţări dezvoltate furnizează informaţii transparente şi consecvente privind sprijinul acordat părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare care este mobilizat prin intervenţii publice, o dată la doi ani, în conformitate cu modalităţile, procedurile şi orientările care urmează a fi adoptate de Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord, în cadrul primei sale sesiuni, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (13). Alte părţi sunt încurajate să procedeze la fel.

(8) Mecanismul financiar al convenţiei, inclusiv entităţile operaţionale ale acestuia, funcţionează ca mecanism financiar al prezentului acord.

(9) Instituţiile care servesc prezentului acord, inclusiv entităţile operaţionale ale mecanismului financiar al convenţiei, au ca scop asigurarea unui acces eficient la resurse financiare prin proceduri de aprobare simplificate şi printr-o disponibilitate mai mare a sprijinului acordat părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare, în special ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi statelor insulare mici în curs de dezvoltare, în contextul strategiilor şi al planurilor naţionale ale acestora privind schimbările climatice.

 

ARTICOLUL 10

 

(1) Părţile împărtăşesc o viziune pe termen lung cu privire la importanţa realizării pe deplin a dezvoltării şi transferului de tehnologii pentru a îmbunătăţi rezistenţa la schimbările climatice şi pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

(2) Remarcând importanţa tehnologiei pentru punerea în aplicare a acţiunilor de reducere şi adaptare întreprinse în temeiul prezentului acord şi recunoscând eforturile existente de implementare şi diseminare a tehnologiei, părţile consolidează acţiunea de cooperare privind dezvoltarea şi transferul de tehnologii.

(3) Mecanismul privind tehnologia stabilit prin convenţie serveşte prezentului acord.

(4) Se stabileşte prin prezentul acord un cadru privind tehnologia pentru a oferi îndrumări generale cu privire la activitatea mecanismului privind tehnologia în promovarea şi facilitarea acţiunii sporite privind dezvoltarea şi transferul de tehnologii pentru a sprijini punerea în aplicare a prezentului acord, în vederea realizării viziunii pe termen lung menţionate la alineatul (1) din prezentul articol.

(5) Accelerarea, încurajarea şi facilitarea inovării sunt critice pentru un răspuns eficace pe termen lung la nivel mondial la schimbările climatice şi pentru promovarea creşterii economice şi a dezvoltării durabile. Un astfel de efort este, după caz, susţinut, inclusiv de către mecanismul privind tehnologia şi, prin mijloace financiare, de către mecanismul financiar al convenţiei, pentru abordări bazate pe colaborare în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea şi facilitând accesul la tehnologie, în special în stadiile incipiente ale ciclului tehnologic, al părţilor care sunt ţâri în curs de dezvoltare.

(6) Sprijinul, inclusiv cel financiar, se furnizează părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare pentru punerea în aplicare a prezentului articol, inclusiv pentru consolidarea acţiunii de cooperare privind dezvoltarea şi transferul de tehnologii în diferite stadii ale ciclului tehnologic, în vederea realizării unui echilibru între sprijinul pentru reducere şi cel pentru adaptare. Evaluarea la nivel global menţionată la articolul 14 ia în considerare informaţiile disponibile cu privire la eforturile legate de sprijinul acordat în materie de dezvoltare şi transfer de tehnologii părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare.

 

ARTICOLUL 11

 

(1) Consolidarea capacităţilor prevăzută de prezentul acord ar trebui să crească capacitatea şi abilitatea părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare, în special a ţărilor cu cea mai mică capacitate, cum ar fi ţările cel mai puţin dezvoltate, precum şi cele care sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor climatice, precum statele insulare mici în curs de dezvoltare, pentru a lua măsuri eficiente cu privire la schimbările climatice, inclusiv, printre altele, pentru a pune în aplicare acţiunile de adaptare şi de reducere, şi ar trebui să faciliteze dezvoltarea, diseminarea şi implementarea de tehnologii, accesul la finanţare în domeniul schimbărilor climatice, aspectele relevante ale educaţiei, formării profesionale şi sensibilizării publicului şi comunicarea transparentă, punctuală şi corectă de informaţii.

(2) Consolidarea capacităţilor ar trebui să se realizeze în baza unei abordări la nivel naţional, pe baza nevoilor naţionale şi în funcţie de acestea, şi să încurajeze asumarea răspunderii de către părţi, în special în ceea ce priveşte părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare, inclusiv la nivel naţional, subnaţional şi local. Consolidarea capacităţilor ar trebui să fie ghidată de lecţiile învăţate, inclusiv de cele din activităţile de consolidare a capacităţilor întreprinse în temeiul convenţiei, şi ar trebui să fie un proces eficace şi iterativ, care să aibă un caracter participativ şi transversal şi să respecte dimensiunea de gen.

(3) Toate părţile ar trebui să coopereze pentru a consolida capacitatea părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare de punere în aplicare a prezentului acord. Părţile care sunt ţări dezvoltate ar trebui să intensifice sprijinul pe care îl acordă acţiunilor de consolidare a capacităţilor în părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare.

(4) Toate părţile care consolidează capacitatea părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare de punere în aplicare a prezentului acord, inclusiv prin abordări regionale, bilaterale şi multilaterale, transmit în mod regulat informări cu privire la aceste acţiuni sau măsuri de consolidare a capacităţilor. Părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare ar trebui să comunice în mod regulat progresele înregistrate cu privire la implementarea planurilor, politicilor, acţiunilor sau măsurilor de consolidare a capacităţilor aferente punerii în aplicare a prezentului acord.

(5) Activităţile de consolidare a capacităţilor sunt intensificate prin mecanisme instituţionale adecvate menite să sprijine punerea în aplicare a prezentului acord, inclusiv prin mecanismele instituţionale adecvate stabilite în temeiul convenţiei care servesc prezentului acord. În cadrul primei sale sesiuni, Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord analizează şi adoptă o decizie cu privire la mecanismele instituţionale pentru consolidarea capacităţilor.

 

ARTICOLUL 12

 

Părţile cooperează în ceea ce priveşte luarea de măsuri, dacă este cazul, pentru a consolida educaţia, formarea profesională, sensibilizarea şi participarea publicului, precum şi accesul public la informaţii în domeniul schimbărilor climatice, recunoscând importanţa acestor etape în ceea ce priveşte consolidarea acţiunilor întreprinse în temeiul prezentului acord.

 

ARTICOLUL 13

 

(1) Pentru a crea încredere reciprocă şi pentru a promova o punere în aplicare eficace se instituie prin prezentul acord un cadru de transparenţă sporită pentru acţiuni şi sprijin, care este flexibil, luând în considerare capacităţile diferite ale părţilor, şi se bazează pe experienţa colectivă.

(2) Cadrul de transparenţă oferă flexibilitate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului articol în cazul acelor părţi care sunt ţări în curs de dezvoltare ce au nevoie de ea, având în vedere capacităţile lor. Modalităţile, procedurile şi orientările menţionate la alineatul (13) din prezentul articol reflectă o astfel de flexibilitate.

(3) Cadrul de transparenţă se bazează pe dispoziţiile privind transparenţa prevăzute de convenţie şi le consolidează, recunoscând circumstanţele speciale ale ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi ale statelor insulare mici în curs de dezvoltare şi se pune în aplicare într-un mod axat pe facilitare, care nu este intruziv şi punitiv şi care ţine cont de suveranitatea naţională şi evită plasarea unei poveri nejustificate asupra părţilor.

(4) Dispoziţiile privind transparenţa prevăzute de convenţie, inclusiv comunicările naţionale, rapoartele bienale şi rapoartele bienale actualizate, evaluarea şi revizuirea internaţională, precum şi consultarea şi analiza internaţională, fac parte din experienţa care va fi luată în considerare la elaborarea modalităţilor, procedurilor şi orientărilor prevăzute la alineatul (13) din prezentul articol.

(5) Scopul cadrului pentru transparenţa acţiunilor este de a oferi o înţelegere clară a acţiunilor privind schimbările climatice în lumina obiectivului convenţiei, astfel cum este prevăzut la articolul 2, de a oferi claritate şi urmărirea progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii contribuţiilor individuale determinate la nivel naţional ale părţilor, în temeiul articolului 4, şi a acţiunilor de adaptare ale părţilor întreprinse în temeiul articolului 7, inclusiv bunele practici, priorităţile, necesităţile şi lacunele, pentru a oferi informaţii pentru evaluarea la nivel global prevăzută la articolul 14.

(6) Scopul cadrului pentru transparenţa sprijinului este de a oferi claritate cu privire la sprijinul acordat şi primit de către părţile relevante în contextul acţiunilor privind schimbările climatice întreprinse în conformitate cu articolele 4, 7, 9,10 şi 11 şi, în măsura în care este posibil, de a oferi o imagine de ansamblu completă a sprijinului financiar agregat acordat şi de a oferi informaţii pentru evaluarea la nivel global prevăzută la articolul 14.

(7) Fiecare parte furnizează periodic următoarele informaţii:

(a) un raport privind inventarul naţional al emisiilor antropice prin surse şi al absorbţiilor prin absorbanţi ale gazelor cu efect de seră, care să fie elaborat folosind metodologiile de bune practici acceptate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice şi convenite de Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord; şi

(b) informaţiile necesare pentru a urmări progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea şi realizarea contribuţiei sale determinate la nivel naţional prevăzute la articolul 4.

(8) Fiecare parte ar trebui, de asemenea, să furnizeze informaţii referitoare la efectele schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea conform articolului 7, după caz.

(9) Părţile care sunt ţări dezvoltate, precum şi alte părţi care oferă sprijin ar trebui să furnizeze informaţii cu privire la sprijinul financiar, pentru transferul de tehnologii şi consolidarea capacităţilor, care este acordat părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare, conform articolelor 9,10 şi 11.

(10) Părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare ar trebui să furnizeze informaţii cu privire la sprijinul financiar, pentru transferul de tehnologii şi consolidarea capacităţilor, care este necesar şi primit conform articolelor 9,10 şi 11.

(11) Informaţiile furnizate de fiecare parte în temeiul alineatelor (7) şi (9) din prezentul articol sunt supuse unei revizuiri tehnice de specialitate, în conformitate cu Decizia 1/CP.21. Pentru părţile care sunt ţări în curs de dezvoltare ce au nevoie de acest lucru având în vedere capacităţile lor, procesul de revizuire include asistenţă în identificarea nevoilor de consolidare a capacităţilor. În plus, fiecare parte participă la o analiză multilaterală, cu rol de facilitare, referitoare la progresele înregistrate în ceea ce priveşte eforturile depuse conform articolului 9 şi în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi realizarea contribuţiei sale determinate la nivel naţional.

(12) Revizuirea tehnică de specialitate prevăzută la prezentul alineat constă într-o analiză a sprijinului oferit de către partea respectivă, dacă a acordat un astfel de sprijin, şi punerea sa în aplicare, precum şi realizarea contribuţiei sale determinate la nivel naţional. Revizuirea identifică, de asemenea, domeniile în care partea trebuie să obţină îmbunătăţiri şi include o revizuire a consecvenţei informaţiilor cu modalităţile, procedurile şi orientările menţionate la alineatul (13) din prezentul articol, luând în considerare flexibilitatea acordată părţii În temeiul alineatului (2) din prezentul articol. Revizuirea acordă o atenţie deosebită capacităţilor naţionale ale fiecărei părţi şi circumstanţelor părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare.

(13) Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord adoptă, în cadrul primei sale sesiuni, bazându-se pe experienţa acumulată în urma aplicării dispoziţiilor privind transparenţa prevăzute de convenţie şi ţinând seama de dispoziţiile prezentului articol, modalităţi, proceduri şi orientări comune, după caz, pentru transparenţa acţiunilor şi a sprijinului.

(14) Sprijinul se acordă ţărilor în curs de dezvoltare pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

(15) Sprijinul se acordă, de asemenea, pentru dezvoltarea continuă a capacităţii legate de transparenţă a părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare.

 

ARTICOLUL 14

 

(1) Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord analizează periodic situaţia punerii în aplicare a prezentului acord pentru a evalua progresele colective înregistrate în direcţia atingerii scopului prezentului acord şi a Obiectivelor sale pe termen lung (denumită în continuare „evaluarea la nivel global*). Acest lucru se realizează într-un mod cuprinzător şi cu rol de facilitare, luând în considerare reducerea, adaptarea şi mijloacele de punere în aplicare şi de sprijin şi având în vedere echitatea şi cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice disponibile.

(2) Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord realizează prima sa evaluare la nivel global în 2023 şi, ulterior, la fiecare cinci ani, cu excepţia cazului în care decide altfel.

(3) Rezultatul evaluării la nivel global reprezintă pentru părţi o sursă de informare care contribuie la actualizarea şi consolidarea, într-un mod determinat la nivel naţional, a acţiunilor lor şi a sprijinului acordat în conformitate cu dispoziţiile relevante ale prezentului acord, precum şi la consolidarea cooperării internaţionale privind acţiunile în domeniul schimbărilor climatice.

 

ARTICOLUL 15

 

(1) Se instituie un mecanism de facilitare a punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentului acord şi de promovare a respectării acestuia.

(2) Mecanismul menţionat la alineatul (1) din prezentul articol constă într-un comitet format din experţi care are rol de facilitare şi funcţionează într-un mod transparent, neconflictual şi nepunitiv. Comitetul acordă o atenţie deosebită capacităţilor şi circumstanţelor naţionale ale părţilor.

(3) Comitetul funcţionează în conformitate cu modalităţile şi procedurile adoptate în cadrul primei sale sesiuni de Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord şi prezintă anual rapoarte Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

 

ARTICOLUL 16

 

(1) Conferinţa părţilor, organismul suprem al convenţiei, serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

(2) Părţile la convenţie care nu sunt părţi la prezentul acord pot participa în calitate de observatori la lucrările oricărei sesiuni a Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord. În cazul în care Conferinţa părţilor serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord, deciziile în temeiul prezentului acord sunt luate numai de către părţile la prezentul acord.

(3) în cazul în care Conferinţa părţilor serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord, orice membru al Biroului Conferinţei părţilor care reprezintă o parte la convenţie care, în momentul respectiv, nu este parte la prezentul acord este înlocuit de un membru suplimentar care trebuie ales de către părţile la prezentul acord şi din rândul acestora.

(4) Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord examinează în mod regulat punerea în aplicare a prezentului acord şi adoptă, în limitele mandatului său, deciziile necesare pentru promovarea punerii sale în aplicare efective. Aceasta îndeplineşte funcţiile care 1 sunt atribuite prin prezentul acord şi:

(a) instituie organismele auxiliare considerate necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord; şi

(b) exercită alte funcţii care pot fi necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord,

(5) Regulamentul de procedură al Conferinţei părţilor şi procedurile financiare aplicate în temeiul convenţiei se aplică mutatis mutandis în temeiul prezentului acord, cu excepţia eventualităţii în care se decide altfel prin consens în cadrul Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

(6) Prima sesiune a Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord este convocată de către secretariat în acelaşi timp cu prima sesiune a Conferinţei părţilor care este programată după data intrării în vigoare a prezentului acord. Sesiunile ordinare ulterioare ale Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord se desfăşoară în acelaşi timp cu sesiunile ordinare ale Conferinţei părţilor, cu excepţia cazului în care se decide altfel de către Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

(7) Sesiunile extraordinare ale Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord se desfăşoară în orice alt moment considerat necesar de către Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord sau la cererea scrisă a oricărei părţi, cu condiţia ca, în termen de şase luni de la comunicarea cererii de către secretariat părţilor, aceasta să fie sprijinită de cel puţin o treime din părţi.

(8) Organizaţia Naţiunilor Unite şi agenţiile sale specializate şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, precum şi orice stat membru al acestora sau observatorii acestora care nu sunt parte la convenţie pot fi reprezentaţi la sesiunile Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord în calitate de observatori. Orice organism sau agenţie, naţională sau internaţională, guvernamentală sau neguvernamentală care este calificată în domeniile reglementate de prezentul acord şi care a informat secretariatul cu privire la dorinţa sa de a fi reprezentată la o sesiune a Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord în calitate de observator poate fi admisă, cu excepţia cazului în care cel puţin o treime din părţi se opune. Admiterea şi participarea observatorilor fac obiectul regulamentului de procedură prevăzut la alineatul (5) din prezentul articol.

 

ARTICOLUL 17

 

(1) Secretariatul stabilit prin articolul 8 din convenţie serveşte drept secretariat al prezentului acord.

(2) Articolul 8 alineatul (2) din convenţie cu privire la funcţiile secretariatului şi articolul 8 alineatul (3) din convenţie cu privire la dispoziţiile adoptate pentru funcţionarea secretariatului se aplică mutatis mutandis prezentului acord. În plus, secretariatul îşi exercită funcţiile care îi sunt atribuite conform prezentului acord şi de Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord.

 

ARTICOLUL 18

 

(1) Organismul auxiliar pentru consultanţă ştiinţifică şi tehnologică şi Organismul auxiliar de aplicare stabilite prin articolele 9 şi 10 din convenţie servesc drept organism auxiliar pentru consultanţă ştiinţifică şi tehnologică şi, respectiv, drept organism auxiliar de aplicare ale prezentului acord. Dispoziţiile convenţiei cu privire la funcţionarea acestor două organisme se aplică mutatis mutandis prezentului acord. Reuniunile Organismului auxiliar pentru consultanţă ştiinţifică şi tehnologică şi ale Organismului auxiliar de aplicare ale prezentului acord au loc concomitent cu reuniunile Organismului auxiliar pentru consultanţă ştiinţifică şi tehnologică şi, respectiv, ale Organismului auxiliar de aplicare ale convenţiei.

(2) Părţile la convenţie care nu sunt părţi la prezentul acord pot participa în calitate de observatori la lucrările oricărei sesiuni a organismelor auxiliare. Atunci când organismele auxiliare servesc drept organisme auxiliare ale prezentului acord, deciziile în temeiul prezentului acord sunt luate doar de părţile la prezentul acord.

(3) Atunci când organismele auxiliare instituite prin articolele 9 şi 10 din convenţie îşi exercită funcţiile cu privire la aspecte referitoare la prezentul acord, orice membru al birourilor organismelor auxiliare respective care reprezintă o parte la convenţie care, în momentul respectiv, nu era şi parte la prezentul acord este înlocuit de un membru suplimentar ales de către părţile la prezentul acord şi din rândul acestora.

 

ARTICOLUL 19

 

(1) Organismele auxiliare sau alte mecanisme instituţionale înfiinţate de convenţie sau în temeiul convenţiei, în afara celor menţionate în prezentul acord, servesc prezentului acord pe baza unei decizii a Conferinţei părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord. Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord stabileşte funcţiile care vor fi exercitate de către aceste organisme auxiliare sau mecanisme.

(2) Conferinţa părţilor care serveşte drept reuniune a părţilor la prezentul acord poate furniza îndrumare suplimentară acestor organisme auxiliare şi mecanisme instituţionale.

 

ARTICOLUL 20

 

(1) Prezentul acord este deschis spre semnare şi supus ratificării, acceptării sau aprobării de către state şi organizaţii de integrare economică regională ce sunt părţi la convenţie. Este deschis spre semnare la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York în perioada 22 aprilie 2016-21 aprilie 2017. Ulterior, prezentul acord este deschis spre aderare începând cu ziua următoare datei la care este închis pentru semnare. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la depozitar.

(2) Orice organizaţie de integrare economică regională care devine parte la prezentul acord fără ca vreunul dintre statele sale membre să fie parte se supune tuturor obligaţiilor prevăzute de prezentul acord. În cazul organizaţiilor de integrare economică regională având unul sau mai multe state membre care sunt părţi la prezentul acord, organizaţia şi statele sale membre decid asupra respectivelor responsabilităţi în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentului acord în aceste cazuri, organizaţia şi statele membre nu au dreptul să îşi exercite drepturile care le revin în temeiul prezentului acord în mod concomitent.

(3) Organizaţiile de integrare economică regională declară, în instrumentele lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, sfera de competenţă pe care o au cu privire la aspectele reglementate de prezentul acord. Aceste organizaţii informează, de asemenea, depozitarul, care informează la rândul său părţile referitor la orice modificare semnificativă în privinţa sferei lor de competenţă.

 

ARTICOLUL 21

 

(1) Prezentul acord intră în vigoare în a treizecea zi de la data la care cel puţin 55 de părţi la convenţie reprezentând în total cel puţin o proporţie estimată de 55 la sută din emisiile totale la nivel mondial de gaze cu efect de seră şi-au depus instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

(2) Doar în sensul restrâns al alineatului (1) din prezentul articol, „emisiile totale la nivel mondial de gaze cu efect de seră” înseamnă valoarea cea mai recentă comunicată la data adoptării prezentului acord de către părţile la convenţie sau înainte de această dată.

(3) Pentru fiecare stat sau organizaţie de integrare economică regională care ratifică, acceptă sau aprobă prezentul acord sau aderă la acesta după ce au fost îndeplinite condiţiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol pentru intrarea în vigoare, prezentul acord intră în vigoare în a treizecea zi de la data depunerii de către un astfel de stat sau o astfel de organizaţie de integrare economică regională a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

(4) în sensul alineatului (1) din prezentul articol, orice instrument depus de către o organizaţie de integrare economică regională nu este considerat ca fiind suplimentar celor depuse de către statele sale membre.

 

ARTICOLUL 22

 

Dispoziţiile articolului 15 din convenţie privind adoptarea de amendamente la convenţie se aplică mutatis mutandis prezentului acord.

 

ARTICOLUL 23

 

(1) Dispoziţiile articolului 16 din convenţie privind adoptarea şi modificarea anexelor la convenţie se aplică mutatis mutandis prezentului acord.

(2) Anexele la prezentul acord constituie parte integrantă a acestuia şi, dacă nu există o dispoziţie contrară explicită, o referire la prezentul acord constituie în acelaşi timp o referire la anexele acestuia. Aceste anexe se limitează la liste, formulare şi orice alt material descriptiv cu caracter ştiinţific, tehnic, procedural sau administrativ.

 

ARTICOLUL 24

 

Dispoziţiile articolului 14 din convenţie privind soluţionarea litigiilor se aplică mutatis mutandis prezentului acord.

 

ARTICOLUL 25

 

(1) Fiecare parte are un vot, cu excepţia cazurilor prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol.

(2) Organizaţiile de integrare economică regională, pentru aspectele care intră în competenţa lor, îşi exercită dreptul de a vota cu un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părţi la prezentul acord. O astfel de organizaţie nu îşi exercită dreptul la vot dacă vreunul dintre statele sale membre îşi exercită dreptul său la vot şi invers.

 

ARTICOLUL 26

 

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este depozitarul prezentului acord.

 

ARTICOLUL 27

 

Nu poate fi făcută nicio rezervă la prezentul acord.

 

ARTICOLUL 28

 

(1) Oricând după trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord pentru o parte, respectiva parte poate să îl denunţe printr-o notificare scrisă adresată depozitarului.

(2) Orice astfel de denunţare intră în vigoare după expirarea unui termen de un an de la data primirii de către depozitar a notificării denunţării sau la o dată ulterioară specificată în notificarea de denunţare.

(3) Orice parte care denunţă convenţia se consideră că a denunţat şi prezentul acord.

 

ARTICOLUL 29

 

Originalul prezentului acord, ale cărui texte în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă sunt în egală măsură autentice, este depus la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Adoptat la Paris în a douăsprezecea zi a lunii decembrie a anului două mii cincisprezece. Drept care subsemnaţii, autorizaţi corespunzător în acest sens, au semnat prezentul acord.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 aprilie 2017.

Nr. 371.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, punctul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„8. Direcţia Generală de Protecţie Internă”.

2. Anexa nr. 8 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa*) la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 3 aprilie 2017.

Nr. 36.


*) Însemnul heraldic, insigna şi drapelul din anexă sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 8 la Ordinul nr. 490/2008)

 

DIRECŢIA GENERALĂ DE PROTECŢIE INTERNĂ

 

Însemnul heraldic al Direcţiei Generale de Protecţie Internă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre aripa dreaptă, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perie. Din vârfurile fleuroanelor, pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un scut, cuprinzând, pe albastru, un leu de aur, limbat, aprins şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară un pumnal cu lama de argint, înzestrat de aur, pe laba stângă anterioară, pe o parte din cea dreaptă şi pe o parte din corp broşează un scut francez medieval, triunghiular, cu flancurile rotunjite, roşu, cuprinzând un şevron de aur, încărcat cu cinci stele roşii, având între braţe un trandafir heraldic, de asemenea, de aur; în şef, o cheie de acelaşi metal, poziţionată în fascie.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: INVICTUS (ÎNVINGĂTOR).

În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * DIRECŢIA GENERALĂ DE PROTECŢIE INTERNĂ.

Drapelul distinctiv al Direcţiei Generale de Protecţie Internă va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Însemnul heraldic de mai sus, cu diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 14 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 31 centimetri.

Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.

Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.

La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.

Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECŢIA GENERALĂ DE PROTECŢIE INTERNĂ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.

Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.

La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.

Semnificaţiile elementelor însumate

a) leu de aur - geniu pătrunzător şi prevăzător; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;

b) limba, ochiul şi ghearele roşii - forţa unităţii;

c) pumnal - justiţie şi onoare militară;

d) scut - protecţie;

e) şevron de aur - apărare, protecţie;

f) stelele roşii - oamenii;

g) trandafirul de aur - merit recunoscut;

h) cheia de aur - iniţiatorul, cel care deţine puterea de decizie şi de responsabilitate.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a încheierii Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă din 15 martie 2017 privind îndreptarea unor erori materiale şi a cererii de lămurire a dispozitivului Deciziei civile nr. 784A din 26 octombrie 2016

 

În conformitate cu prevederile art. 1312 alin. (8) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de Referatul Secretariatului general al Corpului de arbitri nr. R.G. 11/2.163 din 4 aprilie 2017, în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare, şi ale Deciziei prim-ministrului nr. 278/2017 privind numirea domnului Dorn Adrian Păunescu în funcţia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, încheierea Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă din 15 martie 2017 privind îndreptarea unor erori materiale şi a cererii de lămurire a dispozitivului Deciziei civile nr. 784A din 26 octombrie 2016.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Doru Adrian Păunescu

 

Bucureşti, 4 aprilie 2017.

Nr. 38.

 

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A IV- A CIVILĂ

 

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din data de 15.03.2017

 

Dosar nr. 2.013/2/2016

 

Curtea constituită din:

Preşedinte: Elena Melania Crişcov

Judecător: Maria Dalina Oancea

Grefier: Marinela Valentina Bojă

Pe rol, soluţionarea cererii de lămurire a dispozitivului Deciziei civile nr. 784A/26.10.2016 şi a cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de apelanţii-reclamanţi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) în cauza privind cererile de apei formulate de apelanţii-reclamanţi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România - U.P.F.R. şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - C.R.E.D.I.D.A.M., de apelanţii-pârâţi Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România - C O T A R, şi Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc - F.P.T.R. Împotriva Hotărârii arbitrale nr. 1 din 15.02.2016 pronunţate de ORDA, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Federaţia Patronală a Reţelelor de Comerţ -

F.P.R.C., Federaţia Industriei Hoteliere din România - F.I.H.R., S.C. Altex România - S.R.L., S.C. OMV Petrom Marketing - S.R.L., S.C. DEDEMAN - S.R.L., în cauza civilă având ca obiect „drept de autor şi drepturi conexe”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns apelanţii-reclamanţi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), prin avocat Crăcea Gheorghe, în baza împuternicirii avocaţiale seria B nr. 2.706.269/2016, aflată la fila 21 din dosar, vol. I, şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), prin avocaţi Toma Adriana, în baza împuternicirii avocaţiale seria B nr. 2.963.196/21.06.2016, aflată la fila 475 din dosar, vol. III, şi Savu Mariana, în baza împuternicirii avocaţiale seria B nr. 2.771.785/28.03.2016, aflată la fila 474 din dosar, vol. III, lipsă fiind celelalte părţi.

Procedura de citare a părţilor este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Curtea acordă cuvântul asupra cererii formulate de apelantele-reclamante, precum şi asupra îndreptării din oficiu a erorii materiale cu privire la textul art. 3.6 partea introductivă şi la textul art. 3.13 unde s-a omis cuvântul „parte”.

Apelantele-reclamante, prin avocaţi, sunt de acord cu îndreptarea din oficiu a erorilor strecurate cu privire la textul art. 3.6 partea introductivă şi la textul art. 3.13 unde s-a omis cuvântul „parte”.

Apelanta-reclamantă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), prin avocat, apreciază că remuneraţia de 37 lei plus 8 lei din tabelul A2 poziţia 4 este o eroare materială, în sensul că în loc de 37 lei ar fi trebuit să fie 38.

Susţine că a ajuns la această concluzie mergând pe o deducţie logică şi matematică şi urmărind şi deducţia logică stabilită pentru tabelele anterioare, respectiv 18, 23, 28, 33, 38.

Apelanta-reclamantă CREDIDAM, prin avocat, susţine că a interpretat logic, raportându-se şi la punctul A1.3.

Apelanta-reclamantă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), prin avocat, învederează că al doilea aspect se referă la omisiunea cifrei 200, respectiv peste 200 de spaţii de cazare, susţinând că este o evidentă omisiune.

În ceea ce priveşte al treilea aspect, respectiv ##), apelanta-reclamantă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), prin avocat, învederează că a considerat că din eroare a fost asociată categoriei de transport persoane de la tabelul E1 poziţia 4, însă după ce a analizat motivarea hotărârii a constatat că nu e vorba de o eroare, ci este justificată chiar prin motivare aplicarea acestuia.

Apelanta-reclamantă CREDIDAM, prin avocat, formulează aceleaşi concluzii ca şi UPFR.

CURTEA,

deliberând asupra cererii de îndreptare a erorilor materiale, constată următoarele:

La data de 15.12.2016 apelantele-reclamante Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) au formulat cerere de lămurire a hotărârii şi a textului metodologiei cuprins în dispozitiv şi de îndreptare a erorilor materiale, solicitând instanţei să lămurească dacă:

- remuneraţiile de la tabelul A2 poziţia 4 (suprafaţa peste 300 mp) sunt de 38 lei plus 8 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 mp sau de 37 lei plus 8 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 mp;

- la tabelul D, poziţia 33 - remuneraţiile stabilite se referă la hoteluri, hotel-apartamente, apartamente şi camere de închiriat de 5 stele, peste 200 de spaţii de cazare (camere), situate în oraşe şi staţiuni, având în vedere că lipseşte din forma metodologiei menţiunea „200”, formularea fiind „peste spaţii de cazare...”;

- dacă menţiunea de la ##) a fost asociată din eroare sau intenţionat şi categoriei de transport persoane de la tabelul E1, poziţia 4.

Referitor la prima întrebare, apelantele-reclamante consideră că în mod eronat instanţa a stabilit remuneraţia la 37 lei când ea ar trebui să fie 38 lei, dacă s-ar urma raţionamentul logic-aritmetic avut în vedere la stabilirea remuneraţiilor pentru celelalte poziţii.

Spre exemplu, la poziţia a 3-a din acelaşi tabel A2: remuneraţiile sunt stabilite la 18 lei plus 5 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 60 mp, în cazul suprafeţelor cuprinse între 101 şi 300 mp. Astfel, pentru o suprafaţă de până la 151 mp remuneraţia ar fi 18 + 5 = 23 lei, pentru o suprafaţă de până la 201 mp remuneraţia ar fi 23 + 5 = 28 lei, pentru o suprafaţă de până la 251 mp remuneraţia arii de 28 + 5 = 33 lei, iar pentru suprafaţa de până la 301 mp (adică peste 300 mp corespunzătoare poziţiei a 4-a) remuneraţia ar fi de 33 + 5 = 38 lei, valoare-prag de la care, apreciază apelantele-reclamante, ar trebui avută în vedere la poziţia a 4-a, respectiv 38, plus 8 pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 mp.

De asemenea, se susţine că acest raţionament, explicitat mai sus, a fost avut în vedere de instanţă şi în cazul remuneraţiilor stabilite la tabelul A1 poziţiile 3 şi 4, respectiv în cazul suprafeţei de până la 151 mp remuneraţia ar fi 32 + 6 = 38 lei, pentru o suprafaţă de până la 201 mp remuneraţia ar fi 38 + 6 = 44 lei, pentru o suprafaţă de până la 251 mp remuneraţia ar fi de 44 + 6 = 50 lei, iar pentru suprafaţa de până la 301 mp (adică peste 300 mp - corespunzătoare poziţiei a 4-a) remuneraţia ar fi de 50 + 6 = 56 lei, remuneraţie stabilită corect de instanţă pentru poziţia a 4-a ca valoare-prag pentru acest palier de suprafaţă (de peste 300 mp).

Faţă de cele învederate, apelantele-reclamante solicită să se lămurească care este valoarea-prag corectă a remuneraţiei pentru spaţiile de peste 300 mp în cazul celor situate în comune şi sate, respectiv dacă remuneraţia de 37 lei (ca valoare-prag a remuneraţiei pentru palierul de peste 300 mp) a fost stabilită eronat în urma unei erori de calcul sau, dimpotrivă, reflectă voinţa instanţei chiar în contra raţionamentului logic-aritmetic avut în vedere în cadrul altor remuneraţii.

Referitor la întrebarea a doua, apelantele-reclamante consideră că este vorba în mod vădit de o eroare prin omisiune de a fi precizată cifra 200, respectiv peste 200 de spaţii de cazare (camere), ipoteză avută în vedere şi de poziţia 32 a tabelului D, pentru cele situate în comune şi sate. În consecinţă, solicită îndreptarea erorii materiale şi completarea poziţiei 33 a tabelului D cu cifra 200 - „peste 200 de spaţii de cazare (camere), situate în oraşe şi staţiuni”.

Referitor la întrebarea a treia, apelantele-reclamante solicită să se lămurească dacă menţiunea de la ##) a fost asociată din eroare categoriei „autoturism până la 6 locuri utilizat în serviciul de închiriere (rent a car)” de la poziţia a 4-a din tabelul E1 sau, dimpotrivă, reflectă voinţa instanţei.

Menţiunea de la ##) prevede că „remuneraţia este datorată doar în măsura în care autovehiculul sau ambarcaţiunea sunt puse la dispoziţia consumatorului împreună cu personalul de deservire (şofer/personal navigant).

Observând dispoziţiile art. 11 ale Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, apelantele-reclamante au constatat că:

aa) RENT CAR - activităţile care vizează atât serviciul de transport public de persoane realizat de transportatori autorizaţi cu autoturisme cu conducători auto, denumit în continuare transport în regim de închiriere, cât şi serviciul de închiriere realizat de operatorii economici cu autoturisme fără conducător auto, denumit în continuare serviciu de închiriere;

ab) transport în regim de închiriere - serviciu de transport public de persoane realizat de transportatori autorizaţi cu autoturisme cu conducători auto, puse la dispoziţia clienţilor pe bază de contract de închiriere tarifat pe oră sau pe zi, cu plata anticipată a contractului;

ac) serviciu de închiriere - serviciu de transport public realizat de operatori economici autorizaţi care pun la dispoziţia unor clienţi autoturisme fără conducător auto, pe bază de contract, cu plata anticipată a contractului de închiriere.

Din interpretarea dispoziţiilor legale, chiar şi în teza avută în vedere de instanţă, respectiv serviciul de închiriere fără conducător auto presupune prestarea unui serviciu de transport public realizat de operatori economici autorizaţi care pun la dispoziţia publicului autoturisme, cu toate dotările de care acestea beneficiază. Aşadar, se susţine că nu este vorba despre o simplă transmitere a dreptului de folosinţă către beneficiarul serviciului, ci despre prestarea unui serviciu de transport faţă de care, chiar şi în lipsa şoferului adiţional, societatea de transport este răspunzătoare inclusiv pentru condiţiile şi dotările puse la dispoziţie pentru transport.

Situaţia este similară cu cea în care o societate pune la dispoziţie spre închiriere o cameră dotată cu instalaţii de sonorizare pentru cazare temporară, situaţie în care instanţa a reglementat o remuneraţie echitabilă.

Mai mult, acelaşi serviciu de RENT CAR cu maşini dotate cu instalaţii de sonorizare este supus remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere muzicale, situaţie în care, faţă de menţiunea criticată ca fiind stabilită din eroare, s-ar ajunge la un tratament discriminatoriu între categoriile de titulari de drepturi, dar şi la o limitare a drepturilor conexe dreptului de autor, în privinţa comunicării publice în cadrul acestor autovehicule utilizate în regim RENT CAR, fără ca limitarea să fie expres prevăzută de lege.

Pentru toate motivele arătate, se solicită admiterea cererii de lămurire şi de îndreptare a dispozitivului hotărârii şi a formei metodologiei în sensul celor solicitate mai sus.

În drept, cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 442 şi 443 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, Curtea s-a sesizat din oficiu cu privire la necesitatea îndreptării erorilor materiale strecurate în textele art. 3.6 şi 3.13 din metodologie.

Analizând cererile formulate de apelantele-reclamante şi sesizarea din oficiu, Curtea reţine următoarele:

Raţiunile pentru care au fost inserate menţiunile de la nota##) au fost explicate în motivarea Deciziei civile nr. 784A/2016, motiv pentru care apelanţii-reclamanţi, după ce au luat cunoştinţă de motivarea deciziei sus-menţionate, nu au mai insistat în soluţionarea cererii de lămurire a acestui aspect, în consecinţă, Curtea, în baza art. 406 din Codul de procedură civilă, va lua act de renunţarea petenţilor la cererea de lămurire referitoare la menţiunea ##) de la tabelul E1 poziţia 4.

Referitor la cererea petenţilor şi la sesizarea din oficiu cu privire la erorile materiale din decizia civilă sus-menţionată, Curtea reţine că din eroare la poziţia 4 din tabelul A2 coloanele 1 şi 2 s-a menţionat că remuneraţia este de „37 lei plus 8 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 mp”, remuneraţia corectă fiind cea de „38 lei plus 8 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 mp”, cuantumul minim de la care se pleacă la această poziţie fiind corespunzător cuantumului maxim la care se poate ajunge la poziţia 3 din acelaşi tabel.

De asemenea, Curtea reţine că din eroare din textul de la poziţia 33 din tabelul B a fost omisă menţionarea numărului spaţiilor de cazare, respectiv numărul 200, textul complet de la poziţia 33 cu privire la tipul de încadrare fiind „Hotel, hotel-apartament, apartamente şi camere de închiriat 5 stele cu peste 200 spaţii de cazare (camere) situate în oraşe şi staţiuni”.

Totodată, Curtea constată că la art. 3.6 partea introductivă din textul metodologiei se repetă nejustificat expresia „comunicarea publică în scop lucrativ”, aşa încât se impune eliminarea acestei repetări, astfel că textul corect va fi „Baza de calcul al remuneraţiilor cuvenite pentru comunicarea publică în scop lucrativ a fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual o reprezintă, după caz:”.

Curtea mai reţine că la redactarea textului art. 3.13 în partea finală a fost omis cuvântul „parte”, motiv pentru care va dispune îndreptarea acestei omisiuni, astfel că partea finală a textului va fi „spaţiul din care face parte şi spaţiul utilizat”, iar nu „spaţiul din care face şi spaţiul utilizat”, cum din eroare s-a menţionat.

În consecinţă, în temeiul art. 442 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite cererea de îndreptare a erorilor materiale şi sesizarea din oficiu cu privire la îndreptarea erorilor materiale din Decizia civilă nr. 784A/26.10.2016, dispunând îndreptarea erorilor materiale în sensurile menţionate mai sus.

DISPUNE:

Admite în tot cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată de apelantele-reclamante şi îndreptarea din oficiu a erorilor materiale din Decizia civilă nr. 784A/26.10.2016 prin care au fost soluţionate apelurile formulate de apelanţii-reclamanţi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România - U.P.F.R., cu sediul în Bucureşti, bd. Dimitrie Pompeiu nr. 6E, Pipera Business Tower, sectorul 2, şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - C.R.E.D.I.D.A.M., cu sediul în Bucureşti, str. C. A. Rosetti nr. 34, sectorul 2, şi de apelanţii-pârâţi Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România - C.O.T.A.R., cu sediul în Bucureşti, str. George Enescu nr. 27-29, sectorul 1, şi Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc - F.P.T.R., cu sediul în Bucureşti, str. Horia Măcelariu nr. 59, et. 3, ap. 303, sectorul 1, împotriva Hotărârii arbitrale nr. 1 din 15.02.2016 pronunţate de ORDA, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Federaţia Patronală a Reţelelor de Comerţ - F.P.R.C., cu sediul în Braşov, str. Calea Bucureşti nr. 231, judeţul Braşov, şi cu sediul ales la SCA Cazacu, Manolache, Popa, din Bucureşti, str. General Constantin Budişteanu nr. 28 C, et. 1, sectorul 1, Federaţia Industriei Hoteliere din România - F.I.H.R., cu sediul în Bucureşti, bd. Magheru nr. 7, et. 3. ap. 40, sectorul 1, S.C. Altex România - S.R.L., cu sediul în Piatra-Neamţ, str. General Dăscălescu nr. 15, bl. T1, judeţul Neamţ, S.C. OMV Petrom Marketing - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, Str. Coralilor nr. 22, Clădirea Infinity, et. 1, oval B, sectorul I, S.C. DEDEMAN - S.R.L., cu sediul în Bacău, str. Al. Tolstoi nr. 8, judeţul Bacău, în sensul că:

- remuneraţia din tabelul A2 poziţia 4 coloanele 1 şi 2 este „38 lei plus 8 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 mp”, iar nu „37 lei plus 8 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 mp”, cum din eroare s-a menţionat;

- în tabelul B poziţia 33 tipul de încadrare corect este „Hotel, hotel-apartament, apartamente şi camere de închiriat de 5 stele cu peste 200 spaţii de cazare (camere) situate în oraşe şi staţiuni”;

- textul art. 3.6 partea introductivă este: „Baza de calcul al remuneraţiilor cuvenite pentru comunicarea publică în scop lucrativ a fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual o reprezintă, după caz:”;

- ultima parte a textului art. 3.13 este „spaţiul din care face parte şi spaţiul utilizat”, iar nu „spaţiul din care face şi spaţiul utilizat”, cum din eroare s-a menţionat.

Ia act de renunţarea petenţilor la cererea de lămurire referitoare la menţiunea ##) de la tabelul E1 poziţia 4.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15.03.2017.

 

Preşedinte,

Judecător,

Grefier,

Elena Melania Crişcov

Maria Dalina Oancea

Marinela Valentina Bojă

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.