MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 278/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 278         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 20 aprilie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

71. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti

 

Acord între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană

 

396. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

32. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Migraţia pe ruta central-mediteraneeană - Gestionarea fluxurilor de migraţie, salvarea de vieţi omeneşti - JOIN(2017j4

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.174/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru aprobarea tarifelor percepute pentru servicii medicale prestate în cadrul Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiţiei, altele decât cele finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate

 

3.629. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.632/2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 20 octombrie 2016 în Cauza Teică şi alţii împotriva României

 

ACTE ALE COLEGIULUI FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA

 

1. - Decizie privind aprobarea taxei de eliberare a Cârdului profesional european pentru farmaciştii membri ai Colegiului Farmaciştilor din România

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 14 aprilie 2017.

Nr. 71.

 

ACORD

între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană

 

Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei (în continuare - părţi),

luând în considerare principiile şi normele general recunoscute ale dreptului internaţional,

dorind să dezvolte relaţiile de bună vecinătate şi să asigure securizarea frontierei de stat româno-ucrainene,

cu scopul dezvoltării conlucrării în sfera managementului integrat al frontierei,

în baza Tratatului dintre România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003, şi Acordului dintre Guvernul României, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în lupta împotriva criminalităţii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, au convenit următoarele:

 

I. Prevederi generale

 

ARTICOLUL 1

 

Prezentul acord stabileşte condiţiile organizării de către autorităţile competente ale părţilor a patrulării comune la frontiera de stat româno-ucraineană (în continuare - patrulare comună) pe teritoriul statului uneia dintre părţi.

 

ARTICOLUL 2

 

1. Autorităţile competente desemnate de către părţi pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord sunt:

- pentru partea română: Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;

- pentru partea ucraineană: Administraţia Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei.

2. Părţile se vor informa reciproc, fără întârziere, pe canale diplomatice cu privire la orice schimbare intervenită în titulatura şi competenţele autorităţilor competente prevăzute la alineatul 1) al prezentului articol. Aceste modificări nu vor constitui completări ale prezentului acord.

3. Autorităţile competente ale părţilor se informează reciproc cu privire la schimbările denumirilor, precum şi la modificările intervenite la nivelul structurilor de supraveghere a frontierei de stat din subordine.

4. Schimbul informaţiilor menţionate la alineatul 3) al prezentului articol se efectuează în scris, folosind canalele specifice de cooperare.

 

ARTICOLUL 3

 

Modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor concrete de patrulare comună se va reglementa într-un protocol de punere în aplicare a prevederilor prezentului acord, încheiat între autorităţile competente prevăzute la articolul 2, alineatul 1).

 

II. Obiective şi modalităţi de efectuare a patrulării comune

 

ARTICOLUL 4

 

Patrularea comună se efectuează în scopul realizării următoarelor obiective:

(1) asigurarea controlului respectării regimului juridic al frontierei de stat comune în scopul prevenirii trecerii ilegale a frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport şi mărfuri în afara punctelor de trecere a frontierei de stat;

(2) prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a infracţiunilor conexe acesteia;

(3) descoperirea şi reţinerea persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă frontiera de stat ilegal, a celor implicate în racolarea, îndrumarea sau călăuzirea uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum şi organizarea acestor activităţi;

(4) verificarea persoanelor şi a mijloacelor de transport care se află în zona de competenţă, în scopul prevenirii şi combaterii trecerii ilegale peste frontieră de stat a bunurilor sau mărfurilor în afara punctelor de trecere a frontierei de stat, precum şi a obiectelor, bunurilor şi substanţelor interzise sau a căror trecere este restricţionată de legislaţia statelor părţilor;

(5) supravegherea în teren a zonelor care pot fi utilizate pentru trecerea ilegală a frontierei de stat;

(6) schimb de experienţă în domeniul asigurării supravegherii frontierei de stat.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Patrularea comună se realizează în limitele teritoriale ale structurilor de frontieră ale autorităţilor competente ale părţilor, în baza convenirii în scris de către împuterniciţii de frontieră sau locţiitorii acestora.

2. Coordonarea activităţilor ce decurg din prevederile prezentului acord revine împuterniciţilor de frontieră sau locţiitorilor acestora.

3. Organizarea şi conducerea activităţilor de patrulare comună revin şefilor structurilor care execută nemijlocit supravegherea frontierei de stat.

 

ARTICOLUL 6

 

1. Patrularea comună se efectuează în conformitate cu legislaţia statului părţii pe teritoriul căruia se desfăşoară.

2. Patrularea comună se poate efectua cu utilizarea mijloacelor de transport de serviciu, aeriene şi navale, dispozitivelor mobile de vedere pe timp de noapte sau altor dispozitive tehnico-genistice, animalelor de serviciu, aparţinând autorităţii competente a părţii pe teritoriul statului căruia se efectuează patrularea comună.

 

ARTICOLUL 7

 

1. Reprezentanţii autorităţilor de frontieră care participă la patrularea comună pe teritoriul statului celeilalte părţi (în continuare - experţi) efectuează patrularea în uniforma de serviciu, fără armament şi mijloace speciale.

2. Experţii uneia dintre părţi pot utiliza mijloacele tehnice ale experţilor autorităţilor competente ale celeilalte părţi, cu acordul şefului patrulei şi răspund de utilizarea legală şi integritatea acestora.

3. Experţii pot utiliza mijloacele tehnice necesare efectuării patrulării comune, pe teritoriul statului celeilalte părţi, cu acordul prealabil al împuterniciţilor de frontieră sau locţiitorilor acestora.

4. Menţinerea legăturii experţilor cu structurile lor se realizează prin mijloacele de legătură existente sau cu utilizarea mijloacelor de legătură ale experţilor acelei părţi pe teritoriul statului căruia se desfăşoară patrularea comună.

5. Pe timpul patrulării în comun membrii patrulei celeilalte părţi nu pot folosi sau aplica măsuri de constrângere, cu excepţia cazurilor în care le este pusă în pericol viaţa. Securitatea experţilor autorităţii competente a părţii trimiţătoare care iau parte la patrularea comună este asigurată de către experţii autorităţii competente a părţii pe teritoriul statului căruia se desfăşoară patrularea comună.

 

III. Statutul juridic şi răspunderea reprezentanţilor autorităţilor de frontieră care participă la patrularea comună

 

ARTICOLUL 8

 

1. Pe timpul desfăşurării patrulării comune pe teritoriul statului celeilalte părţi, în ceea ce priveşte normele de muncă şi protecţie socială, experţii uneia dintre părţi nu sunt consideraţi ca fiind în misiune în străinătate. Aceştia vor beneficia de toate drepturile prevăzute de legislaţia internă a statului părţii căreia îi aparţin privind salarizarea, asistenţa socială şi juridică, asigurarea medicală şi asigurarea pentru riscuri ce pot conduce la accidentări, vătămări, invaliditate sau deces.

2. Experţii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul statului celeilalte părţi au, cu privire la infracţiunile săvârşite de către aceştia sau a celor săvârşite împotriva acestora, acelaşi statut juridic ca şi experţii autorităţii competente a părţii primitoare.

3. Experţii se supun în materie disciplinară legislaţiei naţionale a statului părţii din care provin.

 

ARTICOLUL 9

 

1. Cercetarea cazurilor privind producerea de pagube pe timpul efectuării patrulării comune şi despăgubirile legate de acestea se efectuează în conformitate cu legislaţia statului părţii primitoare.

2. Partea pe teritoriul statului căruia s-au produs pagubele menţionate la alineatul 1) al prezentului articol plăteşte despăgubiri în aceleaşi condiţii ca şi în cazul în care acestea ar fi fost produse de expertul propriei autorităţi competente.

3. În cazul În care expertul statului părţii trimiţătoare a produs pagube în mod intenţionat sau din neglijenţă, atunci partea trimiţătoare va despăgubi toate prejudiciile, cu condiţia ca astfel de cazuri să fie motivate de instanţa statului părţii primitoare.

4. Partea al cărei expert din cadrul autorităţii competente a cauzat pagube unei terţe persoane pe teritoriul statului celeilalte părţi plăteşte integral acestei din urmă părţi despăgubirile pe care aceasta le-a plătit păgubitului, reprezentantului său legal sau altei persoane împuternicite de acesta.

 

ARTICOLUL 10

 

Pentru aplicarea prevederilor prezentului acord, autorităţile competente prevăzute la articolul 2 alineatul 1) vor desfăşura în comun sau individual instruiri speciale corespunzătoare pentru pregătirea experţilor. Scopul instruirii este studierea normelor legale care reglementează efectuarea supravegherii (controlului) la frontiera de stat, uzul de armă, folosirea mijloacelor speciale, aplicarea constrângerii fizice, respectarea regulilor de securitate personală şi a prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice.

 

ARTICOLUL 11

 

Experţii trec frontiera de stat comună prin punctele de trecere sau prin alte locuri stabilite de comun acord de către împuterniciţii de frontieră pe baza legitimaţiilor de serviciu. Autorităţile competente ale părţilor vor face schimb de specimene ale acestora.

 

ARTICOLUL 12

 

1. Schimbul de informaţii în scopul aplicării prezentului acord se va efectua în conformitate cu legislaţia în vigoare a statelor părţilor.

2. Pentru aplicarea prezentului acord autorităţile competente ale părţilor nu fac schimb de date cu caracter personal şi informaţii clasificate.

 

IV. Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 13

 

1. Orice diferende în interpretarea sau implementarea prezentului acord vor fi soluţionate prin negocieri între autorităţile competente ale părţilor.

2. În cazul în care nu se ajunge la un consens în cadrul negocierilor menţionate la alineatul 1) al prezentului articol, diferendele se vor soluţiona prin canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 14

 

Prevederile prezentului acord nu aduc atingere drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din alte tratate internaţionale la care statele părţilor sau părţile sunt parte.

 

ARTICOLUL 15

 

Fiecare parte va suporta individual cheltuielile ocazionate de punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord.

 

ARTICOLUL 16

 

1. Prezentul acord intră în vigoare la 30 de zile de la data primirii de către părţi a ultimei notificări scrise pe canale diplomatice cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a acestuia.

2. Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de 3 ani şi valabilitatea acestuia se va prelungi, în mod automat, pentru noi perioade de câte 3 ani, dacă niciuna dintre părţi nu va comunica celeilalte părţi, prin notificare scrisă, transmisă pe canale diplomatice, intenţia sa de încetare a valabilităţii prezentului acord, cu cel puţin şase luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate.

3. Părţile, de comun acord, pot modifica sau completa prezentul acord prin încheierea unor protocoale în acest sens, care intră în vigoare conform procedurii prevăzute la alineatul 1) al prezentului articol.

4. Oricare dintre părţi poate denunţa prezentul acord, prin notificare scrisă transmisă celeilalte părţi pe canale diplomatice. Denunţarea acordului produce efecte la 30 de zile de la data primirii de către cealaltă parte a unei astfel de notificări.

Semnat la Bucureşti, la 21 aprilie 2016, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba ucraineană, ambele texte fiind egal autentice.

 

PENTRU GUVERNUL ROMÂNIEI,

PENTRU CABINETUL DE MINIŞTRI AL UCRAINEI,

Lazăr Comănescu,

Pavlo Klimkin,

ministrul afacerilor externe

ministrul afacerilor externe

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 14 aprilie 2017.

Nr. 396.

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Migraţia pe ruta central-mediteraneeană - Gestionarea fluxurilor

de migraţie, salvarea de vieţi omeneşti - JOIN(2017)4

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/136 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 11 aprilie 2017, Camera Deputaţilor:

1. Salută conştientizarea în toate instituţiile relevante ale UE şi statelor membre a faptului că traversarea Mării Mediterane este cea mai riscantă rută, aproximativ 2% dintre imigranţi pierzându-şi viaţa, şi stabilirea, ca principal obiectiv, a salvării vieţilor,

2. Întrucât migraţia reprezintă un fenomen global care cere un răspuns la nivel mondial, achiesează la Rezoluţia Parlamentului European referitoare la abordarea deplasărilor refugiaţilor şi migranţilor: rolul acţiunii externe a UE (2015/2342(INI)), care arată că unul dintre obiectivele generale ale politicilor UE în materie de migraţie externă ar trebui să fie instituirea unui regim de guvernantă multilaterală pentru migraţia internaţională.

Ia act de declaraţia de la New York din 19 septembrie 2016 şi salută voinţa de a încheia două pacte la nivel mondial privind refugiaţii şi migranţii până în 2018.

3. Faţă de certitudinea exprimată de către Comisia Europeană că „este clar că, dacă nu se iau măsuri suplimentare, începând cu primăvara anului 2017, fluxurile necontrolate de migraţie neregulamentară pe ruta central-mediteraneeană vor continua la nivelul foarte ridicat înregistrat în 2016”, constată recunoaşterea implicită a faptului că măsurile adoptate până în prezent nu au fost suficiente şi că se creează aşteptarea ca „măsurile suplimentare” propuse în comunicarea comună să fie mai eficiente.

4. la act de statistica prezentată în comunicarea comună, care arată că majoritatea migranţilor care au debarcat în Italia, în 2016, provin din ţări în care nu este stare de război, ci o guvernare deficitară care nu poate asigura securitatea populaţiei sau mijloacele de trai.

Ia act cu interes de evaluarea Comisiei Europene că asistăm la o „deplasare structurală din Africa Subsahariană şi nu există niciun indiciu conform căruia aceste tendinţe s-ar putea modifica, atât timp cât situaţia economică şi cea politică/de securitate din ţările de origine nu se îmbunătăţeşte”.

Subliniază totuşi că Uniunea Europeană nu are ca obiectiv direct rezolvarea unor astfel de deficienţe de guvernare din terţe state şi că, de aceea, posibilitatea Uniunii de a trata cauzele fluxului de imigranţi clandestini este foarte redusă.

Logic, dacă nu se pot aborda „cauzele profunde”, ar fi raţional ca acţiunea Uniunii să se concentreze pe măsuri destinate să descurajeze imigraţia neregulamentară a migranţilor economici.

5. Reţine îngrijorarea Comisiei Europene în legătură cu creşterea numărului migranţilor vulnerabili, în special a minorilor, dintre care 91% sunt neînsoţiţi, şi invită Comisia Europeană să investigheze dacă această situaţie nu reprezintă încă un mod de operare al reţelelor de trafic/contrabandă de persoane, care ar încerca să exploateze neaplicarea conceptului de „ţară de origine sigură” în cazul minorilor, raritatea cazurilor de returnare a minorilor şi în general regimul favorabil care li se acordă acestora.

Se asociază îngrijorării profunde, exprimate în Rezoluţia Parlamentului European referitoare la abordarea deplasărilor refugiaţilor şi migranţilor: rolul acţiunii externe a UE (2015/2342(INI)), cu privire la numărul de minori neînsoţiţi care au dispărut şi solicită Comisiei şi statelor membre să creeze o bază de date care să includă detalii privind minorii neînsoţiţi care au intrat în statele membre.

6. Constată că cererea Marii Britanii de ieşire din Uniunea Europeană, recrudescenţa mişcărilor populiste antiimigraţie şi antieuropene din mai multe state membre, inclusiv state fondatoare, şi apariţia pentru prima dată în istoria Uniunii a pericolului desfiinţării sale prin votul cetăţenilor au modificat decisiv cadrul de aplicare a valorilor şi principiilor Uniunii, în contextul acutizării reacţiei unui număr din ce în ce mai mare de cetăţeni ai UE faţă de imigraţia ilegală şi reamintind Comisiei Europene angajamentele sale privind apropierea Uniunii de cetăţeni, invită Comisia să abordeze această temă din perspectiva realităţii în care valoarea supremă ar trebui să fie salvgardarea a însuşi proiectului european,

7. Semnalează că existenţa unei limite demografice, politice, economice, culturale şi de acceptabilitate la nivelul cetăţenilor şi comunităţilor UE a imigraţiei este o realitate care ar trebui să fie abordată şi de către Comisia Europeană, eventual prin lansarea unei reflecţii şi printr-o analiză bazată pe o consultare publică şi instituţională de anvergură.

De asemenea, cu toate că Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de ajutoare umanitare şi ajutor pentru dezvoltare, realitatea este că ea nu dispune de fondurile necesare pentru a ridica starea economică a ţărilor de origine la un nivel care Să descurajeze emigrarea; propune elaborarea unui studiu care să clarifice resursele aflate la dispoziţia Uniunii pentru acest scop, criteriile pentru alocarea fondurilor, eficienţa instrumentelor deja utilizate, propuneri de noi instrumente, evaluarea capacităţii administraţiei statelor beneficiare de a folosi aceste fonduri pentru atingerea obiectivelor comune.

8. Consideră că recâştigarea încrederii cetăţenilor faţă de Uniunea Europeană poate fi realizată numai dacă Uniunea reuşeşte să obţină rezultate la nivelul resurselor semnificative de care dispune. De aceea, misiunea asumată de către Uniune, de a contracara reţelele de trafic şi contrabandă de persoane, pentru evitarea tragediilor pe mare şi pentru reducerea presiunii migratorii, ar trebui să fie evaluată periodic pentru realizarea unui raport corespunzător între obiectivele Uniunii şi aşteptările cetăţenilor şi, respectiv, rezultatele acţiunilor UE.

9. Faţă de statisticile care arată că rata de recunoaştere a protecţiei internaţionale pentru cetăţenii Eritreei a fost de 93%în primul trimestru al anului 2016, în condiţiile în care s-a generalizat practica deplasării resortisanţilor eritreeni înspre Italia îşi exprimă îngrijorarea faţă de o probabilă amplificare prin contagiune a acestei practici la nivelul întregii regiuni; solicită Comisiei Europene să pregătească standarde şi criterii juste pentru tratarea cazurilor de solicitanţi de protecţie internaţională care provin din zone în care nu starea de război, ci condiţiile precare de securitate şi de trai sunt cauza migraţiei.

10. În materie de comunicare, consideră că modelul clasic propus în prezenta comunicare comună, respectiv acţiunea de informare a populaţiei din statele de origine asupra riscurilor pe care le presupune imigraţia ilegală, intensificarea campaniilor de informare şi sensibilizare adresate imigranţilor în Libia şi în ţările de origine şi tranzit, nu mai poate produce efectele dorite. De aceea, încurajează Comisia Europeană să propună o strategie adaptată percepţiei cetăţenilor Uniunii cu privire la imigraţia ilegală, care să includă metode şi tehnici apte de a contracara impactul „ratei de succes a traversărilor” pe care conversaţia uzuală dintre imigranţii ajunşi pe ţărmurile UE şi familiile sau cunoştinţele lor din statele de origine le amplifică cu forţa reclamei pentru un destin mai bun.

În acelaşi timp, noua strategie de comunicare ar trebui să combată, în temeiul principiului transparentei, reflexul autorităţilor unor state membre de a bloca accesul la informaţii privind infracţiunile comise de imigranţii clandestini pe care îi găzduiesc sau de a cosmetiza rezultatele procesului de integrare al acestora.

11. Apreciază că nu se justifică insistenţa în direcţia creării unor mecanisme de relocare automată şi obligatorie a imigranţilor, în condiţiile insuccesului deja înregistrat, şi că utilizarea de către Comisie a procedurii de sancţionare a statelor membre care nu şi-au realizat obligaţiile ar fi o acţiune profund contraproductivă/încurajează Comisia Europeană să propună un cadru pentru procesarea imigranţilor sosiţi prin fluxurile masive, în „locuri sigure din afara Uniunii Europene”, aşa cum a propus ministrul de interne al Germaniei la Consiliul informai JAI din 26 ianuarie 2017.

12. Salută efortul Uniunii ca în deplin acord cu autorităţile libiene recunoscute să stabilească o cooperare operaţională substanţială, prin asistenţa acordată pazei de coastă libiene, prin furnizarea de formare profesională şi active; în condiţiile instabilităţii ţării şi a impredictibilităţii evoluţiilor politice din Libia remarcă totuşi riscul important ca această asistenţă să nu producă efectele urmărite.

13. Reamintind că afluxul de imigranţi în Libia este determinat tocmai de slaba administrare şi de situaţia volatilă a guvernării din această ţară şi că realizările operaţiunii „Sophia” în materie de reducere a capacităţii de acţiune a traficanţilor se limitează la o cotă de succes de aproximativ 30% , apreciază că un acord cu autorităţile libiene recunoscute, pentru gestionarea nemijlocită de către misiuni ale Uniunii Europene a facilităţilor de primire, înregistrare şi cazare de pe coasta libiană, dar şi a operaţiunii de patrulare şi de combatere a traficanţilor pe continent, ar fi cea mai eficientă soluţie pentru stoparea afluxului, tranzitului şi a deceselor pe mare; un astfel de aranjament ar diminua necesarul de resurse al operaţiunilor de salvare pe mare, disponibilizându-le pentru misiunile terestre menţionate.

14. Salută demersurile pentru operaţionalizarea reţelei mediteraneeane „Seahorse”, dar subliniază că întărirea capacităţilor autorităţilor de frontieră ale ţărilor din Africa de Nord şi dezvoltarea capacităţii acestora de a face schimb de informaţii şi a coordona acţiunile cu omologii lor din UE şi statele membre mediteraneene presupune cooperarea loială a acestor state,

15. Salutând acţiunea UE, de a sprijini prin proiecte bine bugetate returnarea voluntară din Libia în ţările lor de origine a migranţilor masaţi în această ţară în aşteptarea traversării Mării Mediterane, recomandă crearea unui program special pentru determinarea tuturor motivelor celor care refuză această ofertă, a unor eventuale legături cu organizaţii de crimă organizată sau terorism din statele de origine, tranzit sau destinaţie.

16. În legătură cu demersurile UE şi înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) de relocare în state membre ale UE şi alte state dezvoltate a imigranţilor îndreptăţiţi la protecţie internaţională, aflaţi în Libia, apreciază introducerea unui element specific migraţiei ilegale, dar semnalează că prin selecţia pentru relocare a celor din taberele de refugiaţi s-ar încuraja amânarea traversărilor pe mare doar a celor care se consideră eligibili pentru protecţie internaţională.

17. Semnalează că, deşi migraţia legală beneficiază de un cadru juridic şi instituţional solid la nivelul Uniunii, fiind în mod evident dezirabilă, dimensiunea excepţională a imigraţiei ilegale reduce drastic posibilitatea de a pune în practică programe de imigraţie legală. În acelaşi timp, reaminteşte că traficanţii pot utiliza căi legale de imigraţie pentru a aduce victimele în Europa şi încurajează Comisia Europeană să aibă în vedere şi acest aspect în elaborarea cadrului migraţiei legale.

18. Notează că politica de securitate şi apărare comună (PSAC), chemată să contribuie şi la gestionarea migraţiei, a înregistrat o serie de eşecuri, nereuşindu-se încă desfăşurarea grupurilor tactic» de luptă ale UE, înfiinţarea cartierului general permanent pentru operaţiunile UE, utilizarea mecanismului cooperării permanente structurate (PESCO) pentru statele membre care doresc să îşi asume angajamente mai mari în materie de securitate şi apărare.

19. În acest context, reţine discrepanţa dintre statutul de actor global, revendicat de către Uniune, şi incapacitatea sa a de a încheia acorduri cu state de origine şi de tranzit care să îi permită să îşi atingă obiectivele. Aminteşte că imposibilitatea misiunii EUNAVFOR MED operaţiunea „Sophia” de a acţiona în apele teritoriale ale Libiei a produs modificarea modului de operare a traficanţilor, care îşi maximizează profitul folosind ambarcaţiuni uşoare, în special bărci gonflabile, care nu pot naviga pe distanţe mari, cu consecinţe tragice pentru imigranţi. Aminteşte, de asemenea, că state de origine, aflate în diverse forme de cooperare cu Uniunea Europeană, manifestă reticenţe în încheierea acordurilor de readmisie, fără ca Uniunea să aplice principiul „mai mult pentru mai mult” în raporturile cu aceste state, în special în ce priveşte condiţionarea asistenţei financiare.

20. Încurajează Comisia Europeană să propună acorduri similare celui dintre UE şi Turcia unor ţări precum Algeria, Egipt şi Tunisia, care găzduiesc un număr important de imigranţi; aceste acorduri ar putea include sprijin pentru returnarea voluntară asistată sau pentru integrarea imigranţilor în societate.

21. Se asociază rezoluţiei Parlamentului European, în privinţa obligaţiei ţărilor terţe de a coopera cu Uniunea pentru combaterea traficului de fiinţe umane, înainte de orice acord de liberalizare a regimului vizelor.

22. Subliniază că nici sistemul de azil al UE şi nici sistemul de acordare a protecţiei internaţionale nu au fost concepute pentru fluxurile masive de migranţi care s-au produs începând din anul 2015; de aceea, văzând eforturile Uniunii de a-şi reforma propriul sistem de azil pentru a-l adapta situaţiei de fapt, recomandă Comisiei Europene să abordeze din aceeaşi perspectivă reformatoare şi sistemul de acordare a protecţiei internaţionale.

Încurajează Comisia Europeană să continue şi să aprofundeze analiza abuzului la sistemul de azil al UE, ţinând cont de faptul că, în prezent, simpla solicitare a protecţiei internaţionale exonerează solicitantul atât de prevederile Cartei drepturilor fundamentale, cât şi de procedurile uzuale ale trecerii frontierei.

Apreciază că nu se poate perpetua practica „preluării” din mare a resortisanţilor unor ţări terţe, pe baza dreptului prezumat la protecţie internaţională, şi debarcarea lor în state membre cu ieşire la Marea Mediterană.

În ce priveşte respectarea regimului frontierelor, recomandă Comisiei Europene să pună de acord legislaţia Uniunii cu legislaţia şi practicile curente ale autorităţilor din statele membre în materie de acces al solicitanţilor de protecţie internaţională, în aşa fel încât să nu poată fi exonerate de răspunderea contravenţiilor la trecerea frontierei externe a Uniunii persoane care fac abuz de legislaţia privind protecţia internaţională.

23. Observând că propuneri anterioare recente ale Comisiei Europene au marcat o schimbare de ton, prin introducerea unor prevederi menite să combată abuzurile imigranţilor, să îi mobilizeze în sensul cooperării cu autorităţile statului gazdă, să reducă deplasările secundare şi să sporească randamentul returnărilor, încurajează Comisia să consolideze această abordare.

 

Această hotărâm a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 aprilie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU-GABRIEL VLASE

 

Bucureşti, 19 aprilie 2017.

Nr. 32.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea tarifelor percepute pentru servicii medicale prestate în cadrul Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiţiei, altele decât cele finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate

 

Având în vedere corespondenţa Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiţiei prin care s-a actualizat lista serviciilor medicale prestate în cadrul unităţii,

ţinând seama de necesitatea actualizării tarifelor percepute pentru serviciile medicale prestate în cadrul Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiţiei, altele decât cele finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în raport cu coeficienţii de inflaţie comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2010-ianuarie 2017,

în conformitate cu dispoziţiile ari. 13 şi art. 34 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă tarifele percepute pentru servicii medicale prestate în cadrul Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiţiei, altele decât cele finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) încasările obţinute din prestarea serviciilor medicale prevăzute la alin. (1) constituie venituri proprii ale Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiţiei.

Art. 2. - Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justiţiei va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară se abrogă.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 5 aprilie 2017.

Nr. 1.174/C.

 

ANEXĂ

 

Tarife percepute pentru serviciile medicale prestate în cadrul Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu, altele decât cele finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate

 

Denumirea prestaţiei

Tarif

(lei)

TRATAMENTE GENERALE

 

Administrare tratament intramuscular

10

Administrare tratament intravenos

15

Perfuzie i.v. glucoză/ser fiziologic/soluţie KCI

20

Administrare soluţie KCI sau glucoză per os

15

IMAGISTICĂ şi EXPLORĂRI FUNCŢIONALE

 

Ecografie generală

100

Ecografie pelviană

70

Ecografie abdominală

70

Ecografie obstetricală

60

Electrocardiogramă

30

Ecografie cardiacă

100

Monitorizare Holter TA/EKG

190

Holter TA

90

Holter EKG

130

Test efort

125

Oscilometrie

10

Spirometrie

40

Indice gleznă - braţ

30

CONSULTAŢII MEDICALE DE SPECIALITATE

 

Consultaţie iniţială

60

Consultaţie de control

40

Consultaţie medicina muncii/permis de conducere/adeverinţe/altele

25

Certificat prenupţial intern

50

Certificat prenupţial extern

90

Certificat tip A5 - psihiatrie

60

Adeverinţă psihiatrie pentru CECCAR. barou, adopţie, notariat

60

Referat medical - expertiza capacităţii de muncă

60

SERVICII MEDICALE DE SPECIALITATE

 

Electrocauterizarea leziunilor benigne

25

Drenajul leziunilor de acnee vulgară

40

Anestezie locală perilezională

40

Tratamentul ulcerului de gambă (pansamente locale)

40

Tratamentul leziunilor de moluscum contagiosum - chiuretare şi electrocauterizare

30

Pansament simplu

40

Electroexcizie chirurgicală

60

Tratamentul unghiei încarnate şi granulomului

100

Drenaj furuncul, hidrosadenită, perionixis

100

Terapia intralezionară cu Diprophos/Kenalog pentru keloide, peladă, alte afecţiuni similare

50

Electroexcizie şi cauterizare formaţiuni tumorale, epitelioame

40

Tratamentul chimic al verucilor vulgare (per leziune)

25

Cauterizare RF/cm leziuni benigne (veruci, moluscum, papiloame)

200

Cauterizare RF/leziune cu bază mică implantare (papilom)

50

Cauterizare RF/feziune cu bază mare implantare (verucă seboreică)

80

Acnee microchistică - drenaj/şedinţă

120

Consult boli nutriţie - program personalizat de control al greutăţii corporale şi al altor tulburări metabolice

120

Reevaluare boli nutriţie - program personalizat de control al greutăţii corporale şi al altor tulburări metabolice

70

Prelevare glicemie sânge capilar

10

Examinare picior diabetic

25

Acuitate vizuală

10

Viziotest

15

Biomicroscopie

20

Examen cu lentilă Goldmann

30

Examen fund de ochi

20

Excizie tumori palpebrale

355

Exoftalmometrie

20

Extracţie corp străin oftalmic

35

Injecţie subconjunctivală/injecţie parabulbară

20

Nitratare

10

 

Pansament steril

10

Prescripţie ochelari

30

Recoltarea secreţiei conjunctivale

15

Refiractometrie copii şi adulţi

10

Sondaj şi spălătură căi lacrimale

20

Test Schirmer

20

Tomografie oculară (1 ochi)

60

Tomografie oculară (2 ochi)

110

Tonometrie

20

Salazion cură chirurgicală

270

Xantelasma

360

Pahimetrie

45

Puncţie, spălătură sinusului maxilar

70

Tamponament anterior

30

Tamponament posterior

50

Tratament chirurgical colecţie

50

Tratament flegmon amigdalian

50

Tratament hematom septal

60

Tratament perforaţie timpan

25

Infiltraţii pentru nevralgii Arnold

40

Redresarea piramidei nazale posttraumatic

150

Tratament disfuncţie tubară

15

Cauterizarea mucoasei nazale

30

Extracţie corpi străini auriculari

30

Badijonaj orofaringian nazal

15

Cură chirurgicală a othematomului

80

Tratament furuncul conduct auditiv extern

30

Ablaţie polip auricular

120

Anemizare pituitară

20

Injecţii transtimpanale în otitele medii

30

Montare de aeratoare transtimpanale

140

Infiltraţii cornet nazal (Diprophos)

40

Examen fibroscopic rinofaringian

110

Spălătură auriculară

25

Recoltare secreţii

25

Tratament topic fose nazale

25

Instilaţii laringiene

25

Extracţie corpi străini faringo-laringieni

25

Electrocauterizare cornete nazale

185

Timpanoplastie

185

Audiometrie tonală liminară

30

Audiometrie tonală vocală

40

Impedansmetrie

40

Aerosoli

30

Anestezie locală de contact

10

Anestezie locală prin infiltraţie

15

Recoltare secreţie vaginală pentru examen Babeş-Papanicolau

40

Recoltare secreţie vaginală pentru examen bacteriologic

40

Colposcopie

110

Administrare tratament intravaginal

20

Pansament plagă operată

50

Extracţie fire plagă operată

50

Recoltare secreţie mamară pentru examen citologic

30

Toaletă vulvovaginală

10

Diatermocauterizare col uterin

100

Incizie abces glandă Bartholin

310

Montare/extracţie dispozitiv intrauterin

70

Montare implant subcutanat estrogeni

50

STOMATOLOGIE

 

Ablaţie coroană metalică şi acrilică

25

Tratamentul plăcii dentinare

30

Obturaţie canal cu Endomethasone/1 canal

30

Obturaţie provizorie

21

Obturaţie de bază

21

Finisare şi lustruire obturaţie compozit

21

Aplicare locală de substanţe astringente antiseptice cicatrizante

30

Obturaţie coronară compozit

73

Tratament profesional pentru albirea dinţilor

723

Tratament chirurgical regularizare de creastă/arcadă

144

Chiuretaj granulom apical

24

Tratament gangrenă/şedinţă

24

Obturaţie coronară cu glassionomer

60

Tratament endodontic paradontită apicală cronică/şedinţă

24

Extracţie dinţi în anchiloză

109

Extracţie molar minte

85

Sutură gingivală

18

Premolarizare

144

Extirpare vitală

65

Extirpare de vitală

65

Tratamentul hiperesteziei dentinare

18

Anestezie

17

Extracţie fără complicaţii

60

Consult cu cameră intraorală

97

Detartraj cu ultrasunete/dinte

10

Detartraj mecanic manual/dinte

7

TARIFE ALE COMISIEI PENTRU EXAMINAREA MEDICALĂ A JUDECĂTORILOR, PROCURORILOR, MAGISTRAŢILOR- ASISTENŢI ŞI PERSONALULUI DE SPECIALITATE JURIDICĂ ASIMILAT MAGISTRAŢILOR, A CANDIDAŢILOR PENTRU ADMITEREA IN MAGISTRATURĂ, PRECUM şi AALTOR CATEGORII DE PERSOANE

 

Consultaţie de specialitate

40

Examinare medicală

- magistraţi (consult specialităţi; EKG; analize)

- notari (consult specialităţi; EKG; analize; psiholog)

- probaţiune (consult specialităţi; EKG; analize; spirometrie)

 

388

408

416,5

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.632/2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

Luând în considerare Adresa nr. 633 din 22.02.2017 a Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr. 50/F/DGIU/23.02.2017,

în temeiul art. 197, 219, 222 şi 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.632/2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 18 aprilie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Metodologia prevăzută în anexă se adresează instituţiilor de învăţământ superior de stat finanţate de la bugetul de stat din bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale.”

2. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 12 aprilie 2017.

Nr. 3.629.

 

ANEXA

(Anexe la Ordinul nr. 3,632/2016)

 

METODOLOGIE

de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a universităţilor de stat

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) în conformitate cu art. 197 lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se formează un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională (FD/J, din bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale.

(2) Fondurile alocate pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior sunt considerate ca venituri proprii ale acestora şi sunt utilizate în condiţiile autonomiei universitare şi în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare instituţională în vederea realizării obiectivelor ce le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.

(3) Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS).

Art. 2. - (1) Universităţile de stat beneficiază de un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională, din bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale pentru învăţământul superior.

(2) Fondul de dezvoltare instituţională se adresează celor mai performante instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie (universităţi centrate pe educaţie; universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică/universităţi de educaţie şi creaţie artistică; universităţi de cercetare avansată şi educaţie).

(3) Fondul de dezvoltare instituţională se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaţionale.

(4) În vederea obţinerii de fonduri de dezvoltare instituţională, universităţile elaborează proiecte de dezvoltare instituţională pe care le transmit CNFIS.

(5) Finanţarea universităţilor în vederea dezvoltării instituţionale se realizează pe baza unor acorduri instituţionale specifice cu MEN. Acordurile-cadru se încheie pentru o perioadă de până la 5 ani (cu finanţare anuală a proiectului) şi specifică indicatorii care urmează să fie realizaţi, etapele de verificare, precum şi tipurile de cheltuieli eligibile.

(6) Fondul de dezvoltare instituţională cuprinde sume pentru:

a) dezvoltarea instituţională a universităţilor recent fuzionate;

b) finanţarea unor proiecte specifice de dezvoltare instituţională pentru promovarea unor programe noi de studii, creşterea capacităţii instituţionale, îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, consolidarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională, incluziunea socială, dezvoltarea programelor de studii şi/sau internaţionalizarea activităţii de învăţământ superior.

Art. 3. - Categoriile de cheltuieli eligibile privind sumele alocate pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior sunt:

1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic, de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;

2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;

3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale (inclusiv cele propuse de asociaţiile studenţeşti şi aprobate de universitate) şi de dezvoltare a resursei umane;

4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior

 

CAPITOLUL II

Procedura de alocare a fondului pentru dezvoltare instituţională

 

Art. 4. - (1) Criteriile pentru alocarea fondului de dezvoltare instituţională sunt conforme cu standarde specifice aplicate la nivel internaţional şi vizează:

a) conformitatea proiectului de dezvoltare instituţională cu politicile naţionale de dezvoltare a învăţământului superior privind:

(i) armonizarea politicilor educaţionale cu cerinţele pieţei muncii;

(ii) dezvoltarea politicilor de internaţionalizare a învăţământului;

(iii) dezvoltarea politicilor de mobilitate a studenţilor şi a cadrelor didactice şi de cercetare în spaţiul european al educaţiei şi cercetării ştiinţifice;

(iv) dezvoltarea de parteneriate cu operatorii economici şi cu comunitatea locală şi/sau regională la nivel naţional şi regional;

(v) dezvoltarea programelor de învăţare inovativă în concordantă cu nivelul progresului ştiinţific actual;

(vi) accesul neîngrădit la baze de cercetare;

b) conformitatea proiectului de dezvoltare instituţională cu planul strategic al instituţiei de învăţământ superior aplicante;

c) calitatea proiectului (definirea obiectivelor; adecvarea mijloacelor pentru atingerea obiectivelor; fundamentarea bugetului; măsurile de asigurare a calităţii etc.);

d) impactul anticipat al implementării proiectului şi sustenabilitatea efectelor acestuia;

e) capacitatea instituţiei de implementare a proiectului.

(2) La propunerea CNFIS, MEN poate stabili anual defalcarea pe categorii de universităţi şi pe tipuri de proiecte a fondului pentru dezvoltarea instituţională, precum şi ponderea diferitelor criterii pentru alocarea acestuia.

Art. 5. - (1) Universităţile de stat recent fuzionate pot depune la CNFIS proiecte de dezvoltare instituţională până la data de 1 noiembrie a fiecărui an. Aceste proiecte trebuie însoţite de acte doveditoare ale finalizării juridice a fuziunii, precum şi de planul strategic de dezvoltare instituţională adoptat de Senat.

(2) CNFIS evaluează, conform criteriilor şi ponderilor prevăzute la art. 4, proiectele de dezvoltare instituţională depuse de universităţile de stat recent fuzionate şi stabileşte lista proiectelor selectate pentru finanţare, în ordinea punctajelor obţinute, pe care o va înainta MEN până cel târziu la data de 15 decembrie a fiecărui an.

Art. 6. - (1) Toate instituţiile de învăţământ superior de stat sunt eligibile pentru a depune proiecte specifice de dezvoltare instituţională, care pot viza unul sau mai multe dintre următoarele domenii:

a) echitate socială - creşterea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră);

b) internaţionalizarea învăţământului superior din România;

c) asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor şi implementarea Registrului matricol unic al universităţilor din România;

d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare, a staţiunilor didactice, a bazelor de practică şi a altor infrastructuri de susţinere a activităţilor didactice şi de cercetare;

e) înfiinţarea şi susţinerea activităţilor societăţilor antreprenoriale studenţeşti (SAS) din subordinea universităţilor;

f) creşterea capacităţii instituţionale;

g) îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, inclusiv a respectării deontologiei şi eticii academice;

h) corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii;

i) promovarea unor programe noi de studii;

j) cultivarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională;

k) dezvoltarea programelor de studii;

l) crearea sistemului informatic de gestiune educaţională integrată.

(2) CNFIS evaluează conform criteriilor şi ponderilor prevăzute la art. 4 proiectele specifice de dezvoltare instituţională depuse şi stabileşte lista ordonată a proiectelor selectate pentru finanţare, pe care o va înainta MEN până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui pentru care se propune alocarea finanţării. Pentru activitatea de evaluare CNFIS poate apela la experţi pe domeniile specifice, prevăzute la alin. (1), inclusiv la reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti naţionale.

Art. 7. - În cazul în care fondul pentru dezvoltarea instituţională nu a fost alocat în întregime la prima rundă de aplicaţii, MEN poate decide, la propunerea CNFIS, organizarea în decursul aceluiaşi an a unei a două competiţii de proiecte de dezvoltare instituţională.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 8. - (1) Pentru anul 2017, domeniile pentru care se pot depune proiecte de dezvoltare instituţională sunt:

a) echitate socială - creşterea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră);

b) internaţionalizarea învăţământului superior din România;

c) asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor şi implementarea Registrului matricol unic al universităţilor din România;

d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare, a staţiunilor didactice, a bazelor de practică şi a altor infrastructuri de susţinere a activităţilor didactice şi de cercetare;

e) înfiinţarea şi susţinerea activităţilor societăţilor antreprenoriale studenţeşti (SAS) din subordinea universităţilor;

f) creşterea capacităţii instituţionale;

g) îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, inclusiv a respectării deontologiei şi eticii academice;

h) corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii.

(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat pot depune maximum un proiect pe un domeniu de dezvoltare instituţională.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 7, pentru anul 2017 fondul pentru dezvoltarea instituţională se alocă în baza unei singure competiţii de proiecte de dezvoltare instituţională.

(4) Prin derogare de la termenele prevăzute la art. 5 şi 6, pentru anul 2017 instituţiile de învăţământ superior pot depune la CNFIS proiectele anuale de dezvoltare instituţională până la data de 5 mai 2017, iar CNFIS va înainta Ministerului Educaţiei Naţionale lista proiectelor selectate pentru finanţare, în ordinea punctajelor, până cel târziu la data de 5 iunie 2017.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A PATRA

 

HOTĂRÂREA

din 20 octombrie 2016

în Cauza Teică şi alţii împotriva României

 

(Cererea nr. 2.337/04 şi altele 22 - a se vedea lista anexată)

Strasbourg

Prezenta hotărâre este definitivă, dar poate suferi modificări de formă.

 

În cauza Teică şi alţii împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a patra), reunită într-un comitet compus din: Vincent A. De Gaetano, preşedinte, Egidijus Kūris, Gabriele Kucsko-Stadlmayer, judecători, şi Kasan Bakirci, grefier adjunct de secţie,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 29 septembrie 2016, pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află mai multe cereri îndreptate împotriva României şi introduse în faţa Curţii în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia) la datele indicate în tabelul anexat.

2. Cererile au fost comunicate Guvernului României (Guvernul).

ÎN FAPT

3. Lista reclamanţilor şi detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul anexat.

4. Reclamanţii se plâng de durata excesivă a procedurilor civile. În unele dintre cereri, reclamanţii formulează capete de cerere şi în temeiul altor dispoziţii ale Convenţiei.

ÎN DREPT

I. Cu privire la conexarea cererilor

5. Având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea consideră că este oportună examinarea acestora într-o singură hotărâre.

II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie

6. Reclamanţii se plâng, în principal, că durata procedurilor civile în cauză a fost incompatibilă cu cerinţa „termenului rezonabil”. Ei au invocat art. 6 § 1 din Convenţie, care are următorul conţinut:

Art. 6 § 1

„Orice persoană are dreptul la judecarea [. ..] într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă [...]”

7. După examinarea elementelor prezentate, Curtea consideră că capetele de cerere formulate de reclamanţii S C. Alma Bucovina - S.R.L (în Cererea nr. 26.485/04), S C. T & G Trading - S.R.L. (în Cererea nr. 28.121/04), Florian Miţoi (cu privire la perioada 3 iunie 2001-25 martie 2005, în Cererea nr. 40.757/06) şi Federalcoop Constanţa (cu privire la perioada 26 aprilie 2001-21 ianuarie 2011, în Cererea nr. 48.595/10) trebuie să fie respinse în măsura în care acestea fie nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate stabilite prin art. 34 şi art. 35 din Convenţie, fie nu relevă nicio aparentă încălcare a drepturilor şi libertăţilor stabilite prin Convenţie sau prin protocoalele la aceasta.

8. În ceea ce priveşte celelalte capete de cerere formulate în temeiul art. 6 §1 din Convenţie, Curtea reafirmă că trebuie apreciat caracterul rezonabil al duratei procedurii în funcţie de circumstanţele cauzei şi cu referire la următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamanţilor şi al autorităţilor competente, precum şi implicaţiile litigiului pentru reclamanţi [a se vedea Frydlender împotriva Franţei (MC), nr. 30.979/96, pct. 43, CEDO 2000-VII]

9. În hotărârea de principiu Vlad şi alţii împotriva României (în cauzele nr. 40.756/06,41.508/07 şi 50.806/07, 26 noiembrie 2013), Curtea a constatat deja o încălcare în legătură cu aspecte similare celor din prezenta cauză.

10. Având în vedere jurisprudenţa sa în materie, Curtea nu a identificat niciun fapt sau argument care să o poată determina să ajungă la o concluzie diferită în prezenta cauză cu privire la admisibilitatea şi fondul acestor capete de cerere şi, astfel, consideră că, în prezenta speţă, durata procedurilor a fost excesivă şi nu a îndeplinit cerinţa „termenului rezonabil”.

11. Prin urmare, aceste capete de cerere sunt admisibile şi art. 6 §1 din Convenţie a fost încălcat.

III. Cu privire la celelalte capete de cerere

12. Unii reclamanţi au formulat alte capete de cerere întemeiate pe alte articole din Convenţie.

13. Curtea a examinat cererile listate în tabelul anexat şi consideră că, în lumina elementelor de care dispune şi iii măsura în care este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele invocate, aceste capete de cerere nu relevă nicio aparentă încălcare a drepturilor şi libertăţilor stabilite prin Convenţie sau prin protocoalele la aceasta.

Rezultă că aceste cereri sunt în mod vădit nefondate şi trebuie să fie respinse în conformitate cu art. 35 § 3 şi 4 din Convenţie.

IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

14. Art. 41 din Convenţie prevede:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

15. Având în vedere documentele aflate în posesia sa şi jurisprudenţa sa, Curtea consideră rezonabil să acorde reclamanţilor sumele indicate în tabelul anexat, cu excepţia reclamanţilor din cererile nr. 2.337/04 şi nr. 35.783/09, care nu au răspuns scrisorilor Curţii din 4 decembrie 2009 şi, respectiv, 27 aprilie 2015, prin care le solicita să îşi prezinte pretenţiile cu privire la reparaţia echitabilă, conform art. 60 din Regulamentul Curţii.

16. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal, practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

1. decide să conexeze cererile;

2. declară capetele de cerere formulate de reclamanţii S.C. Alma Bucovina - S.R.L. (în Cererea nr. 26.485/04), S.C. T & G Trading - S.R.L. (în Cererea nr. 28.121/04), Florian Miţoi(cu privire la perioada 13 iunie 2001-25 martie 2005, în Cererea nr. 40.757/06) şi Federalcoop Constanţa (cu privire la perioada 26 aprilie 2001-21 ianuarie 2011, în Cererea nr. 48.595/10) inadmisibile;

3. declară celelalte capete de cerere referitoare la durata excesivă a procedurilor civile admisibile şi restul cererilor inadmisibile;

4. hotărăşte că în privinţa acestor capete de cerere a avut loc o încălcare a art. 6 §1 din Convenţie referitoare la durata excesivă a procedurilor civile;

5. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în termen de 3 luni, sumele indicate în tabelul anexat, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană pe parcursul perioadei de neplată, majorată cu trei puncte procentuale;

6. respinge restul cererilor de acordare a unei reparaţii echitabile formulate de reclamanţi.

Redactată în limba engleză, apoi comunicată în scris, la 20 octombrie 2016, în temeiul art. 77 § 2 şi art. 77 § 3 din Regulamentul Curţii.

 

PREŞEDINTE

Grefier adjunct,

V1NCENT A. DE GAETANO

Hasan Bakirci

 

ANEXĂ

 

Lista cererilor care invocă plângeri în temeiul art. 6 § 1 din Convenţie

(durata excesivă a procedurilor civile)

 

Nr. crt.

Nr. cererii şi data introducerii

Numele reclamantului/ reclamantei Data naşterii/ Data înregistrării

Numele

reprezentantului şi locaţia

Debutul procedurii

Finalizarea procedurii

Durata totală Grade de jurisdicţie

Suma acordată pentru

prejudiciul moral per reclamant/ familie (în euro)

1.

2.337/04

5 noiembrie 2003

Marin Vergii TEICĂ

6 martie 1925

 

5 aprilie 1996

15 iulie 2003

7 ani şi 3 luni

3 grade de jurisdicţie

0

2.

25.482/04

23 aprilie 2004

Ioan OPRIŞĂNESCU

4 iulie 1932

Mihai Paul Oprişănescu Bucureşti

19 august 1999

13 octombrie 2009

10 ani şi o lună

3 grade de jurisdicţie

1.200

3.

26.485/04

28 iunie 2004

Alexandru MANDIUC

8 aprilie 1955

 

29 iunie 1999

1 iunie 2006

6 ani şi 11 luni

1 grad de jurisdicţie

2.000

4.

28.121/04

28 aprilie 2004

Georgeta ION

13 noiembrie 1955

Abdel Hady Hassan

TAREK HASSAN

10 iulie 1959

Nicoleta Tatiana Popescu

Bucureşti

23 februarie 2001

14 iunie 2013

12 ani şi 3 luni

2 grade de jurisdicţie

2.400

5.

32.099/06

20 iulie 2006

Vergii CATANÂ

27 aprilie 1962

 

8 noiembrie 2000

19 ianuarie 2006

5 ani şi 2 luni

2 grade de jurisdicţie

800

6.

40.757/06

18 septembrie 2006

Florian MIŢOI

26 septembrie 1953

 

19 septembrie 2006

26 noiembrie 2010

4 ani şi 2 luni

2 grade de jurisdicţie

800

7.

47.515/06

28 septembrie 2006

Claudiu Gheorghe TOMA

8 august 1969

 

26 aprilie 1999

5 aprilie 2006

6 ani şi 11 luni

3 grade de jurisdicţie

500

8.

30.883/07

5 iunie 2007

Familie Vasile RIZEA

3 septembrie 1953

Rodica RIZEA

15 mai 1952

 

30 iunie 2000

18 ianuarie 2007

6 ani şi 6 luni

2 grade de jurisdicţie

1.800

9.

23.243/08

10 mai 2008

Familia Ion STAN-ENACHE

21 noiembrie 1928

Ioana STAN- ENACHE

10 februarie 1935

Stan Enache Lucian,

Las Vegas

9 septembrie 1999

13 noiembrie 2007

8 ani şi 2 luni

3 grade de jurisdicţie

1.200

10.

45.244/08

9 septembrie 2008

Familia Jan CONSTANTIN

29 mai 1951

Rada CONSTANTIN

2 decembrie 1954

Cristina Georgeta Toma,

Bucureşti

13 iunie 1996

12 martie 2008

11 ani şi 9 luni

3 grade de jurisdicţie

3.000

11.

35.783/09

1 iunie 2009

Ioana PETRACHE

2 septembrie 1949

 

31 octombrie 2003

7 octombrie 2005

Pendinte 13 decembrie 2013

Peste 12 ani şi 8 luni

1 grad de jurisdicţie

8 ani şi 2 luni

2 grade de jurisdicţie

0

12.

37.240/09

29 iunie 2009

Octavian GOŞA

31 martie 1953

 

2 iunie 2000

12 decembrie 2008

8 ani şi 6 luni

1 grad de jurisdicţie

1.800

13.

61.891/09

4 august 2009

Traian POPOVICIU

13 august 1949

 

23 septembrie 1998

16 februarie 2009

10 ani şi 4 luni

2 grade de jurisdicţie

2.400

14.

65.865/09

10 decembrie 2009

Mugurel NITOIU

5 iunie 1966

Daniel Caraman,

Bucureşti

9 ianuarie 2001

16 iunie 2009

8 ani şi 5 luni

2 grade de jurisdicţie

1.800

15.

10.460/10

14 decembrie 2009

Sandor KOCSIS

24 aprilie 1956

 

15 august 1997

12 iunie 2009

11 ani şi 9 luni

2 grade de jurisdicţie

3.000

16.

48.595/10

12 august 2010

FEDERALCOOP CONSTANŢA

2 aprilie 1949

 

18 decembrie 2003

7 iulie 2005

9 martie 2010

7 iunie 2011

6 ani şi 2 luni

3 grade de jurisdicţie

5 ani şi 11 luni

2 grade de jurisdicţie

2.000

17.

74.375/10 6 decembrie 2010

Mihai RADIANU

22 februarie 1954

Ulupinar Elena Roxana.

Bucureşti

27 ianuarie 1995

10 iunie 2010

15 ani şi 4 luni

2 grade de jurisdicţie

3.600

18.

6.692/12

17 ianuarie 2012

Elena RÎPEANU

18 octombrie 1967

 

7 noiembrie 2007

18 noiembrie 2011

4 ani

2 grade de jurisdicţie

800

19.

9.633/12

3 septembrie 2011

Leonica POPESCU

22 iulie 1951

 

10 decembrie 2003

8 martie 2011

7 ani şi 2 luni

3 grade de jurisdicţie

900

20.

56 627/12

27 august 2012

Veronica IOANICESCU

12 iulie 1947

 

8 septembrie 2003

29 februarie 2012

8 ani şi 5 luni

3 grade de jurisdicţie

900

21.

29.229/13

22 aprilie 2013

Dragoş DUCIUC

11 septembrie 1939

Ioan DUCIUC

15 aprilie 1966

Rozalia RĂSTOACĂ

16 septembrie 1960

Eufrosina DUCIUC

21 noiembrie 1968

 

27 ianuarie 2005

26 octombrie 2012

7 ani şi 9 luni

2 grade de jurisdicţie

1.200

22.

41.128/13

17 iunie 2013

Zoltán BOROS

8 mai 1975

Krisztina Kecseti,

Miercurea-Ciuc

24 iulie 2007

19 decembrie 2012

5 ani şi 4 luni

2 grade de jurisdicţie

800

23.

76.265/13

28 noiembrie 2013

Laurian SÎNGEAP

6 octombrie 1956

 

27 decembrie 2007

6 mai 2009

3 septembrie 2008

28 mai 2013

4 ani şi 10 luni

2 grade de jurisdicţie

800

 

ACTE ALE COLEGIULUI FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind aprobarea taxei de eliberare a Cardului profesional european pentru farmaciştii membri ai Colegiului Farmaciştilor din România

 

Văzând referatul Departamentului contabil privind costurile procesării datelor şi informaţiilor, precum şi ale eliberării Cardului profesional european,

în temeiul art. 633 lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România decide:

Art. 1. - Pentru eliberarea Cardului profesional european către farmaciştii membri ai Colegiului Farmaciştilor din România se instituie o taxă de 200 de lei.

Art. 2. - Taxa prevăzută la art. 1 se va plăti înaintea eliberării Cardului profesional european. Taxa poate fi plătită în numerar la sediul Colegiului Farmaciştilor din România, situat în Str. Viitorului nr. 4, sectorul 2, Bucureşti, sau prin virament bancar în contul R045 BACX 0000 0000 3683 2250, deschis la Unicredit Bank, Sucursala Unirea, titular Colegiul Farmaciştilor din România.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România,

Dumitru Lupuliasa

 

Bucureşti, 27 martie 2017.

Nr. 1.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.