MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 284/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 284         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 24 aprilie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

240. - Hotărāre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Aeroporturi - Bucureşti” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

244. - Hotărāre privind acordarea cetăţeniei romāne domnului Kyrychenko Vitalii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

40. - Ordin al ministrului afacerilor interne privind aprobarea criteriilor specifice de distribuire la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile confiscate

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 6 din 28 februarie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală)

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Aeroporturi - Bucureşti” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Avānd īn vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017,

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată, al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind īntărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Companiei Naţionale „Aeroporturi - Bucureşti” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut īn anexa care face parte integrantă din prezenta hotărāre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 20 aprilie 2017.

Nr. 240.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Compania Naţional㠄Aeroporturi - Bucureşti” - S.A.

Otopeni, Calea Bucureştilor nr. 224 E

Cod unic de īnregistrare: 26490194

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

983.173,46

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

957.043,46

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale īn vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale īn vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

26.130,00

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

757.455,90

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

731.322.,11

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

351.065,92

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

22.933,52

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

212.800,91

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

161.384,82

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

117.941,31

 

 

 

C2

bonusuri

14

43.443,50

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

21.386,47

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1.253,44

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

28.776,19

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

144.521,76

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

26.133,79

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

225.717,56

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

39.813,53

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

185.904,03

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentānd facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din īmprumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobānzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor īmprumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

185.904,03

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit īn limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic īn exerciţiul financiar de referinţă

31

5.968,00

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local īn cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, īn cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

95.936,02

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

76,748,82

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

19.187.,20

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

89.96,.00

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

294.376,37

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

294.369.84

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

1.516

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.492

 

3

 

Cāştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

8477,70

 

4

 

Cāştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

6.587.43

 

5

 

Productivitatea muncii īn unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

641,45

 

6

 

Productivitatea muncii īn unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

770.42

 

8

 

Plăţi restante

55

0,00

 

9

 

Creanţe restante

56

5.400,00

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind acordarea cetăţeniei romāne domnului Kyrychenko Vitalii

 

Īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată, şi al art. 131 alin. (1) coroborat cu art. 82 din Legea cetăţeniei romāne nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Se acordă cetăţenia romānă, cu menţinerea domiciliului īn străinătate, domnului Kyrychenko Vitalii, cetăţean ucrainean, fiul lui Petru şi Larisa, născut la data de 4 ianuarie 1985 īn localitatea Volodarca, Ucraina, avānd domiciliului īn Ucraina, Grebinchi, str. Lenina nr. 42, ap. 4, raion Vasilchi, regiunea Kiev, şi reşedinţa actuală īn Romānia, municipiul Gheorgheni, Str. Băii nr. 3, judeţul Harghita.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul tineretului şi sportului,

Cosmin Răzvan Butuza,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 aprilie 2017.

Nr. 244.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind aprobarea criteriilor specifice de distribuire la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile confiscate

 

Avānd īn vedere prevederile art. 37 din Legea nr. 318/2015 pentru īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 9 alin. (2) din Regulamentul privind distribuirea sumelor prevăzute la art. 37 din Legea nr. 318/2015 pentru īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobat prin Hotărārea Guvernului nr. 933/2016,

īn temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă criteriile specifice de distribuire a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile confiscate, alocate Ministerului Afacerilor Interne īn condiţiile art. 37 din Legea nr. 318/2015 pentru īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prevăzute īn anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) īn vederea selectării proiectelor/programelor/ acţiunilor ce vor fi finanţate din sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile confiscate, structurile Ministerului Afacerilor Interne elaborează şi transmit la Unitatea de politici publice fişa de prezentare a proiectului/programului/acţiunii şi chestionarul de autoevaluare, conform modelelor prevăzute īn anexele nr. 2 şi 3.

(2) Unitatea de politici publice şi Direcţia generală management operaţional evaluează propunerile prevăzute la alin. (1), īn raport cu criteriile generale prevăzute la art. 9 alin. (1) din Regulamentul privind distribuirea sumelor prevăzute la art. 37 din Legea nr. 318/2015 pentru īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobat prin Hotărārea Guvernului nr. 933/2016, şi cu criteriile specifice prevăzute īn anexa nr. 1, şi propun cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorului principal de credite, cu avizul Direcţiei generale financiare, distribuirea sumelor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - (1) Structurile Ministerului Afacerilor Interne beneficiare ale sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile confiscate transmit la Unitatea de politici publice, pānă la data de 10 ianuarie a anului următor, un raport privind modul de utilizare a sumelor alocate.

(2) Unitatea de politici publice centralizează rapoartele prevăzute la alin, (1) şi supune aprobării ordonatorului principal de credite raportul anual privind modul de utilizare a sumelor alocate, īn vederea transmiterii acestuia către Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, īn termenul prevăzut de art. 15 alin. (1) din Regulamentul privind distribuirea sumelor prevăzute la art. 37 din Legea nr. 318/2015 pentru īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobat prin Hotărārea Guvernului nr. 933/2016.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea l.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 18 aprilie 2017.

Nr. 40.

 

ANEXA Nr. 1

 

CRITERII SPECIFICE

de distribuire a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi Imobile confiscate

 

Nr. crt.

Denumirea criteriului

1

Corelarea obiectivelor proiectului/programului/acţiunii cu priorităţile/obiectivele care reflectă nevoile instituţionale ale Ministerului Afacerilor Interne, stabilite īn documentele programatice, de planificare strategică şi de politici publice

2

Propunerea de proiect/program/acţiune nu se suprapune cu alte proiecte aflate īn desfăşurare.

3

Finanţarea proiectului/programului/acţiunii este de natură să asigure finalizarea unor acţiuni aflate īn derulare.

4

Proiectul/Programul/Acţiunea nu necesită surse suplimentare de finanţare pentru implementarea/finalizarea acestuia.

5

Elementele de noutate şi rezultatele concrete pe care proiectul propus le aduce īn domeniul respectiv

6

Metodologia proiectului/programului/acţiunii

7

Realismul bugetului proiectului/programului/acţiunii

 

ANEXA Nr. 2

 

FIŞA DE PREZENTARE A PROIECTULUI/PROGRAMULUI/ACŢIUNII

(model)

....................................................1)

 

1. Structura care face propunerea

2. Denumirea proiectului/programului/acţiunii

3. Scopul proiectului/programului/acţiunii

4. Situaţia actuală, oportunitatea alocării bugetare

5. Activităţile desfăşurate pentru implementarea proiectului/programului/acţiunii

6. Valoarea estimată a proiectului/programului/acţiunii

7. Perioada de implementare

8. Beneficiari direcţi (grup-ţintă)

9. Rezultate aşteptate īn urma implementării

10. Sursa de finanţare (buget de stat/alte surse)

 

NOTE:

La pct. 3 se va prezenta beneficiul adus instituţiei/structurii.

La pct. 4 se vor prezenta situaţia actuală, problemele identificate, precum şi avantajele care rezultă īn urma implementării proiectului/programului/acţiunii.

La pct. 5 se vor detalia activităţile desfăşurate pentru implementarea proiectului/programului/acţiunii. La pct. 6 se vor detalia costurile prevăzute pentru implementarea proiectului/programului/acţiunii. La pct. 7 sa va prezenta perioada de timp estimată pentru finalizarea activităţilor şi implementarea proiectului/programului/acţiunii.

La pct. 8 se vor detalia grupurile/entităţile care beneficiază de pe urma proiectului/ programului/acţiunii.

La pct. 9 se vor preciza realizările produse de proiect/program/acţiune care generează serviciile corespunzătoare scopului proiectului/programului/acţiunii.

La pct. 10 se va preciza sursa de finanţare (buget de stat/alte surse).

 

1) Se va completa cu denumirea proiectului/programului/acţiunii.

 

ANEXA Nr. 3

 

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

(model)

 

Chestionar de autoevaluare al ......................................... 1) privind fişa proiectului/programului/acţiunii ......................................... 2)

 

Nr. crt.

īntrebări de autoevaluare a proiectului

DA/NU

Punctaj

Explicaţii privind punctajul acordat

 

 

 

 

 

 

0

1

2

3

4

1

Criterii generale:

 

1.1

Prioritatea proiectului/programului/acţiunii apreciată obiectiv īn funcţie de importanţa stabilită īn lege şi alte acte normative subsecvente; īn lipsa acestora se va avea īn vedere importanţa rezultată din gradul de nerealizare a unor obiective, apreciat conform raportului anual de activitate.

 

 

 

 

 

 

 

 

1.2

Gradul de finanţare a proiectului/programului/acţiunii, incluzānd şi rezervele, acoperă nevoile neprevăzute?

 

 

 

 

 

 

 

 

1.3

Proiectul/Programul/Acţiunea este inclus/inclusă īn lista priorităţilor instituţiei, conform programului de activitate aprobat?

 

 

 

 

 

 

 

 

1.4

Proiectul/Programul/Acţiunea este īn corelare cu alte proiecte sau programe naţionale?

 

 

 

 

 

 

 

 

2

Criterii specifice

 

 

2.1

Există o corelare a obiectivelor proiectului/programului/acţiunii cu priorităţile/obiectivele care reflectă nevoile instituţionale ale Ministerului Afacerilor Interne, stabilite īn documentele programatice, de planificare strategică şi de politici publice?

 

 

 

 

 

 

 

 

2.2

Propunerea de proiect/program/acţiune se suprapune cu alte proiecte aflate īn desfăşurare?

 

 

 

 

 

 

 

 

2.3

Finanţarea proiectului/programului/acţiunii este de natură să asigure finalizarea unor acţiuni aflate īn derulare?

 

 

 

 

 

 

 

 

2.4

Proiectul/Programul/Acţiunea necesită surse suplimentare de finanţare pentru implementarea/finalizarea acestuia/acestora?

 

 

 

 

 

 

 

 

2.5

Proiectul/Programul/Acţiunea propus/propusă aduce īn domeniul respectiv elemente de noutate şi rezultate concrete?

 

 

 

 

 

 

 

 

2.6

Bugetului proiectului/programului/acţiunii este realist

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTE:

Coloana 2 - se va răspunde la īntrebarea din coloana 1 cu DA sau NU.

Coloana 3 - se va acorda un punctaj pe o scală de la 1 la 5, īn funcţie de īntrebare, 1 reprezentānd probabilitatea cea mai scăzută ca proiectul/programul/acţiunea să răspundă īntrebării şi 5 reprezentānd probabilitatea maximă ca proiectul/programul/acţiunea să răspundă īntrebării.

Coloana 4 - punctajul acordat īn coloana 3 (de la 1 la 5) va fi justificat printr-o scurtă descriere plecānd de la conţinutul īntrebărilor din coloana 1. * 2

 

1) Se va trece denumirea structurii.

2) Se va trece denumirea proiectului/programului/acţiunii.

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ĪN MATERIE PENALĂ

DECIZIA Nr. 6

din 28 februarie 2017

 

Dosar nr. 4.056/1/2016

 

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei Penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Aurel Gheorghe Ilie - judecător la Secţia penală

Ionuţ Matei - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală

Marius Dan Foitoş - judecător la Secţia penală

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

Daniel Grădinaru - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

 

S-a luat īn examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală prin īncheierea de şedinţă din data de 9 noiembrie 2016, pronunţată īn Dosarul nr. 9.694/55/2015, īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Interpretarea dispoziţiilor art. 2537 din Codul penal din 1969, īn sensul de a lămuri dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea l, nr. 845 din 13 noiembrie 2015[prin care s-a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională], fiind dezincriminată, fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale īn sensul art. 2531 din Codul penal din 1969, īn situaţia īn care atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 1.10.2011 cānd a intrat īn vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cānd noţiunea de „raport comercial” avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor Codului comercial, cum s-a stabilit īn paragraful 20 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015.”

Completul competent să judece sesizarea īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile ce formează obiectul Dosarului nr. 4.056/1/2016/HP/P este legal constituit conform dispoziţiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa de judecată a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Mirela Sorina Popescu.

La şedinţa de judecată a participat domnul Costin Cristian Puşcă, magistrat-asistent īn cadrul Secţiei penale, desemnat īn conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Judecător-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, domnul judecător Aurel Gheorghe Ilie, judecător īn cadrul Secţiei penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna Marinela Mincă, procuror īn cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, īnvederānd obiectul Dosarului nr. 4.056/1/2016 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală.

A menţionat că Sa dosarul cauzei au fost transmise puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării de către curţile de apel Alba Iulia, Bacău, Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, laşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Tārgu Mureş şi Timişoara, precum şi de către Direcţia legislaţie a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dintre specialişti a comunicat un punct de vedere Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept.

Totodată, a īnvederat că, la data de 10 februarie 2017, au fost depuse la dosarul cauzei concluzii scrise formulate de Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Īn continuare a arătat că la dosar a fost depus raportul īntocmit de judecătorul-raportor, domnul judecător Aurel Gheorghe Ilie, care a fost īnaintat părţilor la data de 3 februarie 2017, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, constatānd că nu sunt cereri sau excepţii de formulat, a solicitat doamnei procuror Marinela Mincă să susţină punctul de vedere al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la problemele de drept supuse dezbaterii.

Reprezentantul Ministerului Public, avānd cuvāntul, a apreciat ca admisibilă sesizarea din prezenta cauză care vizează efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015 īn ipoteza comiterii unei infracţiuni de conflict de interese anterior datei de 1 octombrie 2011, infracţiune care a fost īncadrată din punct de vedere juridic īn dispoziţiile art. 2531 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 din Codul penal īn vigoare.

A arătat că se evocă efectele unei decizii a Curţii Constituţionale, iar prin prisma jurisprudenţei indicate la punctul 2 al concluziilor scrise formulate īn cauză, jurisprudenţă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept atāt īn materie penală, cāt şi īn materie civilă, se apreciază că, īn ipoteza īn care efectele specifice ale deciziei Curţii Constituţionale nu sunt precizate cu exactitate īn considerentele acesteia, judecătorul are competenţa subsidiară de a constata el īnsuşi efectele acestei decizii.

Pe cale de consecinţă, a apreciat ca admisibilă sesizarea din prezenta cauză.

Pe fondul cauzei, a solicitat a fi avute īn vedere dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia Romāniei, republicată, potrivit cărora o decizie de admitere pronunţată de Curtea Constituţională produce efecte numai pentru viitor.

A arătat că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015 s-a pronunţat neconstituţionalitatea art. 301 din Codul penal, declarat neconstituţional exclusiv din perspectiva sintagmei „raport comercial”, neconstituţionalitate justificată de lipsa de previzibilitate a unei astfel de sintagme.

Curtea Constituţională a precizat ca moment al incidenţei neconstituţionalităţii data de 1 octombrie 2011, spre deosebire de perioada anterioară īn care textul a respectat exigenţa previzibilităţii, īntrucāt sintagma „raport comercial” era definită atāt īn Codicele de comerţ din 1887, cāt şi īn Codul comercial Carol al II-lea, acte normative care au fost abrogate ca urmare a intrării īn vigoare a Codului civil, īncepānd cu data de 1 octombrie 2011.

Astfel, Curtea Constituţională a statuat că pānă la data de 1 octombrie 2011 sintagma „raporturi comerciale” a respectat exigenţa previzibilităţii, iar după această dată nu mai este respectată.

A arătat că este adevărat că obiectul de neconstituţionalitate l-a constituit art. 301 din Codul penal, care este īn vigoare īn această formă din 1 februarie 2014, iar īn raport cu raţionamentul Curţii Constituţionale s-a aflat īn sfera de neconstituţionalitate īncă de la intrarea sa īn vigoare, īnsă, īntrucāt preia incriminarea anterioară a art. 2531 din Codul penal anterior, este evident că avem o continuitate de incriminare, astfel īncāt se poate deduce că din momentul introducerii īn Codul penal a infracţiunii de conflict de interese, respectiv august 2006, şi pānă la data de 1 octombrie 2011, această infracţiune a respectat exigenţele de previzibilitate, fiind constituţională, iar după acest moment textul nu mai respectă această exigenţă.

Astfel, faptele comise pānă la data de 1 octombrie 2011 rămān incriminate, indiferent de īncadrarea juridică a acestora īn dispoziţiile art. 2531 din Codul penal anterior sau īn dispoziţiile art. 301 din Codul penal īn vigoare, iar efectele pentru viitor sau pentru cauzele pendinte constau īn excluderea din tipicitatea infracţiunii a sintagmei „raport comercial”.

Deci nu este vorba de o dezincriminare, efectele deciziei Curţii Constituţionale aplicāndu-se pentru viitor, pentru cauzele aflate pe rol şi cele pendinte, iar după momentul 1 octombrie 2011 sancţiunea ar fi aceea a īnlăturării din tipicitatea infracţiunii a sintagmei de „raport comercial”.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, a acordat cuvāntul membrilor completului, īn situaţia īn care au īntrebări de formulat.

La interpelarea domnului judecător Aurel Gheorghe Ilie referitor la problema inadmisibilităţii raportat la modul īn care a fost formulată īntrebarea a cărei dezlegare se doreşte, doamna procuror a arătat că această deficienţă se regăseşte īn modul de sesizare a instanţei, modalitatea īn care este formulată fiind una lipsită de acurateţe şi prin care se doreşte soluţionarea fondului cauzei.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală a declarat dezbaterile īnchise, reţināndu-se dosarul īn pronunţare.

ĪNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin īncheierea de şedinţă din data de 9 noiembrie 2016, pronunţată īn Dosarul nr. 9.694/55/2015, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală a dispus sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept:

Interpretarea dispoziţiilor art. 2531 din Codul penal din 1969, īn sensul de a lămuri dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii

Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015 [prin care s-a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională], fiind dezincriminată fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aliat īn raporturi comerciale īn sensul art. 2531 din Codul penai din 1969, īn situaţia īn care atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 1.10.2011, cānd a intrat īn vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cānd noţiunea de „raport comercial” avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor Codului comercial, cum s-a stabilit īn paragraful 20 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015.

II. Expunerea succintă a cauzei

Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală a fost sesizată cu apelul declarat de inculpatul A.A.N.M. Īmpotriva Sentinţei penale nr. 1.376/16.06.2016 pronunţate de Judecătoria Arad, Secţia penală īn Dosarul nr. 9.694/55/2015.

Prin Sentinţa penală nr. 1.376 din data de 16 iunie 2016, pronunţată īn Dosarul nr. 9.694/55/2015, Judecătoria Arad, īn baza art. 2531 alin. (1) din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal din 1969 şi īn condiţiile art. 5 din Codul penal, l-a condamnat pe inculpatul A.A.N.M, la pedeapsa rezultantă de 4 ani īnchisoare, īn regim de detenţie, pentru săvārşirea a 11 infracţiuni de conflict de interese.

Īn baza art. 2531 alin. (1) din Codul penal din 1969 raportat la art. 65 alin. (2) şi (3) din Codul penal din 1969 şi la art. 53 pct. 2 lit. a) din Codul penal din 1969, a aplicat inculpatului, pe perioada de 10 ani, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 alin (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1969, şi anume: dreptul de a fi ales īn autorităţile publice sau īn funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicānd exerciţiul autorităţii de stat.

Īn baza art. 71 din Codul penal din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1969, din momentul rămānerii definitive a hotărārii de condamnare şi pānă la terminarea executării pedepsei.

A respins solicitarea apărătorului ales al inculpatului cu privire la schimbarea īncadrării juridice, īn sensul aplicării noului Cod penal ca fiind legea penală mai favorabilă inculpatului A.A.N.M., ca neīntemeiată.

A constatat faptul că inculpatul a fost asistat īn cursul judecăţii de apărător ales.

Īn baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Sub aspectul situaţiei de fapt, instanţa de fond a reţinut, īn esenţă, că inculpatul A.A.N.M., primar şi ordonator de credite al Oraşului C. şi ordonator de credite al Casei de Cultură C.: a atribuit īn mod direct şi a semnat mai multe contracte publice [nr. 35 din 2.12.2010, īn valoare de 79.464,19 lei; nr. 20 din 21.05.2012 īn valoare de 81.000 lei; nr. 17/2010, īn valoare de 54.705,73 lei; nr. 12/2011, īn valoare de 40.300 lei + TVA (total 49.972 lei); nr. 44 din 30.09.2009, īn valoare de 74.436,51 lei; nr. 7 din 11.03.2011, īn valoare de 56.000 lei şi nr. 5 din 20.02.2012, īn valoare de 65.280,73 lei] şi a aprobat efectuarea mai multor plăţi (52 de plăţi īn perioada 23.12.2009-21.12.2012, īn valoare totală de 4.215.952,39 lei; 11 plăţi īn perioada 29.10.2007-26.08.2011, īn valoare totală de 86.624,4 lei; 2 plăţi, semnānd ordonanţările de plată nr. 191 din 25.08.2011 şi nr. 60 din 29.03.2011, precum şi OP 89 din 25.08.2011, aferent ordonanţării nr. 191 din 25.08.2011, respectiv 3 plăţi īn valoare de 98.688,65 lei), īn condiţiile īn care anterior a beneficiat de foloase materiale din partea societăţii comerciale cu care a semnat contractul şi īn condiţiile īn care au existat relaţii comerciale īntre aceasta şi societatea al cărei asociat şi administrator era inculpatul sau īn condiţiile īn care anterior au existat relaţii comerciale īntre inculpat, că persoană fizică, şi societatea respectivă.

Īmpotriva acestei soluţii a declarat apel inculpatul A.A.N.M., care, prin avocat ales, a solicitat schimbarea īncadrării juridice a tuturor faptelor pentru care a fost trimis īn judecată, din infracţiunea de conflict de interese prevăzut de art. 2531 din Codul penal din 1969, īn infracţiunea de conflict de interese prevăzut de art. 301 din Codul penal īn raport cu prevederile art. 5 din Codul penal, stabilind legea penală mai favorabilă aplicabilă ca fiind noul Cod penal. De asemenea, s-a solicitat achitarea inculpatului īn temeiul art. 396 alin. (1) şi alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală şi īn condiţiile art. 5 din Codul penal, īn ceea ce priveşte infracţiunile de conflict de interese prevăzute de art. 301 din Codul penal, pentru care a fost condamnat īn primă instanţă.

Prin īncheierea de şedinţă din data de 9 noiembrie 2016, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală, pronunţāndu-se asupra cererii apelantului inculpat A.A.N.M., formulată prin apărător, privind necesitatea sesizării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, a apreciat că se impune dezlegarea de principiu a chestiunii de drept invocate īn prezentul apel, sens īn care a admis cererea formulată de inculpatul A.A.N.M. şi a dispus sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, īn condiţiile art. 475-476 din Codul de procedură penală.

III. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu prezenta chestiune de drept supusă dezlegării este admisibilă, fiind īndeplinite condiţiile de admisibilitate privind existenţa unei probleme de drept, atāt cele prevăzute normativ, cāt şi cele circumscrise jurisprudenţial, iar dezlegarea chestiunii de drept are caracter determinant pentru rezolvarea acţiunii penale, fiind, nu doar pertinentă, ci şi esenţială pentru soluţionarea fondului cauzei.

A susţinut, īn esenţă, că faptele săvārşite pānă la data de 1 octombrie 2011 s-au plasat īn perioada de constituţionalitate a incriminării, indiferent de īncadrarea lor juridică, īn art. 2531 din Codul penal din 1969 sau īn art. 301 din Codul penal actual, astfel īncāt nu se poate susţine concluzia incidenţei dezincriminării ori a unei legi penale mai favorabile ca efect al Deciziei nr. 603/2015 a Curţii Constituţionale.

Astfel, efectele Deciziei nr. 603/2015 a Curţii Constituţionale vizează faptele comise după data de 1 octombrie 2011, indiferent de data declanşării procesului penal (anterior sau ulterior publicării deciziei), respectiv nu vizează faptele comise anterior datei de 1 octombrie 2011, de asemenea, indiferent de data declanşării procesului penal.

Inculpatul A.A.N.M. a susţinut, de asemenea, că sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală este admisibilă, fiind īndeplinite condiţiile formale prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, iar pe fondul cauzei a apreciat că legea penală nu mai incriminează fapta funcţionarului public care, īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru o persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale, fiind incidente prevederile art. 4 din Codul penal.

Astfel, a concluzionat că fapta funcţionarului public care, īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru o persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale este dezincriminată, indiferent de data īndeplinirii actului ori a participării la luarea deciziei şi indiferent de data raporturilor comerciale.

IV. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală a arătat că problema de drept vizează interpretarea prevederilor art. 2531 din Codul penal din 1969, respectiv dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015 [prin care s-a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională], fiind dezincriminată, fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale īn sensul art. 253”* din Codul penal din 1969, īn situaţia īn care atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 1.10.2011, cānd a intrat īn vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cānd noţiunea de „raport comercial” avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor Codului comercial, cum s-a stabilit īn paragraful 20 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015.

Curtea de apel a reţinut că prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015 Curtea Constituţională a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională faţă de lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin, (1) din Codul penal, ceea ce contravine principiului legalităţii incriminării, prevăzut īn art. 1 din Codul penal şi la art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, īn consecinţă, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care se referă la calitatea legii.

Cum s-a stabilit cu valoare de principiu de către Curtea Constituţională, forţa obligatorie ce īnsoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea a reţinut că atāt considerentele, cāt şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept (īn acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate īn cadrul controlului de constituţionalitate, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995; Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009; Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010; Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014).

Pentru a constata lipsa de claritate a sintagmei „raporturi comerciale”, Curtea Constituţională a avut īn vedere ca principal argument faptul c㠄noţiunea de raport comercial nu mai este expres definită prin legislaţia īn vigoare, ca urmare a abrogării, prin dispoziţiile art. 230 lit. c) şi i) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare,

A Codicelui de comerţ din 1887 şi a Codului comercial Carol al II-lea, şi nici nu poate fi dedusă prin interpretarea dispoziţiilor civile īn vigoare”. S-a mai arătat c㠄īntrucāt Codul penal actual a intrat īn vigoare la un moment ulterior Codului civil, acesta, atunci cānd se raportează la noţiuni specifice dreptului civil, trebuie să o facă prin utilizarea unor termeni şi noţiuni proprii dreptului pozitiv, şi nu prin recurgerea, fără o motivare justă, la termeni şi noţiuni autonome, atunci cānd situaţia normativă nu o impune.”

Cu toate acestea, prin aceleaşi considerente, de asemenea obligatorii, īn paragraful 20 al deciziei, Curtea Constituţională a constatat c㠄pānă la intrarea īn vigoare a Codului civil, la 1 octombrie 2011, noţiunea de „«raport comercial» avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor Codului comercial şi doar īn prezent această noţiune nu īşi mai poate găsi aplicabilitatea, avānd īn vedere transformările profunde şi structurale operate la nivelul Codului civil”.

Īn concluzie, prin decizia Curţii Constituţionale anterior menţionată se stabileşte un moment clar de la care noţiunea de „raport comercial” a devenit lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, respectiv 1.10,2011, stabilind totodată că pānă la acea dată sintagma avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil. Prin urmare, se pune problema modului de apreciere a actelor şi deciziilor funcţionarului public prin care s-a realizat un folos material pentru o altă persoană cu care acesta s-a aflat īn raporturi comerciale. Īn cazul īn care, anterior datei de 1.10.2011, aceste raporturi comerciale şi-au produs integral efectele din perspectiva normei de incriminare prevăzute de art. 2531 din Codul penal din 1969, mai exact, atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc īn perioada īn care sintagma „raport comercial” avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil.

V. Punctele de vedere exprimate de curţile de apel şi Instanţele judecătoreşti arondate:

Īn conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanţelor judecătoreşti asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.

Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept īn discuţie curţile de apel Alba Iulia, Bacău, Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, laşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Tārgu Mureş şi Timişoara, īn răspunsurile primite fiind indicată şi opinia şi practica instanţelor din raza lor de competenţă.

Īn opinia majoritară exprimată s-a susţinut că fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale īn sensul art. 2531 din Codul penal din 1969, īn situaţia īn care atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 1.10.2011, cānd a intrat īn vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, nu intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, avānd īn vedere considerentele acestei decizii, conform cărora noţiunea de raport comercial nu mai este expres definită prin legislaţia īn vigoare. Or, īn cazul īn care raporturile comerciale āu avut loc anterior datei de 1.10.2011, noţiunea de raport comercial avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil, prin prisma dispoziţiilor Codului comercial.

Īn opinia minoritară exprimată s-a susţinut că fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale īn sensul art. 2531 din Codul penal din 1969, īn situaţia īn care atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 1.10.2011 cānd a intrat īn vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015.

Īntr-o altă opinie, anumite instanţe şi-au exprimat punctul de vedere īn sensul că sesizarea ar trebui respinsă, ca inadmisibilă.

Astfel, s-a susţinut că sesizarea ar trebui respinsă, ca inadmisibilă, īntrucāt, īn raport cu dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, este neīndeplinită condiţia ca de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, fiind necesar ca sesizarea să tindă la interpretarea īn abstracta a unor dispoziţii legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce ţin de particularităţile fondului cauzei. Or, instanţa de trimitere, din modalitatea īn care a īnţeles să sesizeze Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmăreşte să obţină un răspuns īn directă legătură cu normele de incriminare - art. 2531 din Codul penal din 1969, respectiv art. 301 alin. (1) din Codul penal actual - īn care să fie īncadrată fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, anterior datei de 1.10.2011, a īndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat - tot anterior datei de 1.10.2011 - direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale, acest aspect constituind atributul exclusiv al instanţei īnvestite cu soluţionarea cauzei.

VI. Opinia specialiştilor consultaţi

Īn conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiştilor īn drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării.

Specialiştii Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (prof. univ. dr. Valerian Cioclei) au apreciat, īn sinteză, că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 603/2015 a fost dezincriminată o modalitate a infracţiunii de conflict de interese, respectiv cea īn care subiectul activ s-a aflat īn „raporturi comerciale” cu beneficiarul folosului patrimonial, fiind incidente īn cauză dispoziţiile art. 4 din Codul penal combinat cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare.

Dispoziţiile privind aplicarea legii penale de dezincriminare sunt imperative şi īşi produc efectul īn raport cu toate textele incriminatoare anterioare, īn care fapta dezincriminată a avut corespondent, indiferent de modul īn care acestea au fost redactate şi indiferent de modul īn care au fost interpretate. Nu există dezincriminare „intermitentă”, cu efecte selective.

Prin urmare, prin efectul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015 a fost dezincriminată modalitatea conflictului de interese īn care subiectul activ s-a aflat īn „raporturi comerciale” cu beneficiarul folosului patrimonial. Această dezincriminare are efect şi asupra faptelor comise sub incidenţa Codului penal anterior, īnainte de intrarea īn vigoare a noului Cod civil, cānd noţiunea de raporturi comerciale avea un sens bine determinat.

VII. Examenul jurisprudenţei

1. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale

Jurisprudenţa Curţii Constituţionale, relevantă īn materie, este chiar decizia pusă īn discuţie, respectiv Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015.

Astfel, īn considerentele respectivei decizii (paragrafele 20,21) s-a arătat că:

„20. [...] Noţiunea de raport comercial nu mai este expres definită prin legislaţia īn vigoare, ca urmare a abrogării, prin dispoziţiile art. 230 lit. c) şi i) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, a Codicelui de comerţ din 1887 şi a Codului comercial Carol al II-lea, şi nici nu poate fi dedusă prin interpretarea dispoziţiilor civile īn vigoare, īntrucāt aceasta este folosită īntr-un alt context şi īn mod izolat, spre exemplu, īn cuprinsul prevederilor art. 2557 din Codul civil referitor la raporturile de drept internaţional privat De asemenea, art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării īn vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 696 din 30 septembrie 2011, prevede că la data intrării īn vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, sintagma «contract comercial» sau «contracte comerciale» se īnlocuieşte cu sintagma «contract civil» sau, după caz, «contracte civile», iar sintagma «contracte sau acte de comerţ», cu termenul «contracte». Aşadar, dacă pānă la intrarea īn vigoarea Codului civil, la 1 octombrie 2011, noţiunea de „raport comercial” avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor Codului comercial, īn prezent această noţiune nu īşi mai poate găsi aplicabilitatea, avānd īn vedere transformările profunde şi structurale operate la nivelul Codului civil. Īntrucāt Codul penal actual a intrat īn vigoare la un moment ulterior Codului civil, acesta, atunci cānd se raportează la noţiuni specifice dreptului civil, trebuie să o facă prin utilizarea unor termeni şi noţiuni proprii dreptului pozitiv şi nu prin recurgerea, fără o motivare justă, la termeni şi noţiuni autonome, atunci cānd situaţia normativă nu o impune. Pentru acest motiv, Curtea constată că sintagma «raporturi comerciale» din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţānd determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese.

21. Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei «raporturi comerciale» din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului legalităţii incriminării, prevăzut la art. 1 din Codul penal şi la art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor Fundamentale, şi, īn consecinţă, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care se referă la calitatea legii.”

De asemenea, īn considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 85 din 23 februarie 2016, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, s-a relevat că prevederile art. 2531 din Codul penal din 1969 sunt similare dispoziţiilor art. 301 din Codul penal īn vigoare, asupra cărora instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională.

Īn considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 88/2016, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 421 din 3 iunie 2016, paragraful 22, s-a reţinut că infracţiunea de conflict de interese este o infracţiune de serviciu, care presupune un pericol concret, deoarece nu este suficient ca funcţionarul să īndeplinească un act, ci trebuie ca acei act să fi produs direct sau indirect un folos material/patrimonial pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin pānă la gradul II inclusiv sau pentru 6 altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi de muncă īn ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, Curtea Constituţională eliminānd īn considerentele sale teza privind „raporturile comerciale”.

2. Jurisprudenţa Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Nu au fost identificate decizii relevante īn problema de drept analizată.

3. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului

Nu au fost identificate decizii relevante īn problema de drept analizată.

VIII. Punctul de vedere exprimat de Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost īn sensul că sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile, formulată īn Dosarul nr. 4.056/1/2016, este inadmisibilă.

Prin sesizarea īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile, formulată īn Dosarul nr. 4.056/1/2016, se solicită Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603/2015, prin care s-a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal (infracţiunea de conflict de interese) este neconstituţională.

Or, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, stabilirea efectelor deciziilor Curţii Constituţionale nu se poale realiza pe calea sesizării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile sau pe calea recursului īn interesul legii.

Astfel, īn considerentele Deciziei nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respingānd sesizarea, ca inadmisibilă, a reţinut următoarele: Efectele deciziilor Curţii Constituţionale nu pot fi interpretate, īn procesul de aplicare a legii, de către alte instituţii ale statului, īntrucāt un atare demers ar genera o ştirbire a competenţei safe exclusive īn materie. Prin urmare, instanţele judecătoreşti nu trebuie să interpreteze efectul deciziei, ci să aplice acea decizie īntr-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecăţii, demers pe deplin posibil şi īn speţa de faţă.

Īn considerentele Deciziei nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013, Curtea Constituţională a statuat că faţă de textul constituţional de referinţă al art. 126 alin. (3), sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept judecate”, cuprinsă īn art. 414 alin. (4) din Codul de procedură penală anterior, pe de o parte, nu poate privi decāt interpretarea şi aplicarea unitară a conţinutului dispoziţiilor legale, cu sensul de acte normative, iar nu şi a deciziilor Curţii Constituţionale şi a efectelor pe care acestea le produc şi, pe de altă parte, nu poate privi decāt interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, iar nu şi de către Curtea Constituţională. care este o autoritate distinctă de sistemul judecătoresc.

Considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 206/2013 privitoare la recursul īn interesul legii sunt aplicabile mutatis mutandis īn cazul sesizării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile.

Īn consecinţă, pe baza considerentelor Deciziei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 24/2015 şi a considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 206/2013, se desprinde concluzia că interpretarea deciziilor Curţii Constituţionale şi a efectelor pe care acestea le produc nu poate fi realizată pe calea sesizării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile.

Instanţa de sesizare poate, īnsă, stabili modul de aplicare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603/2015 pe baza dispoziţiilor art. 4 din Codul penal, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare, art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi pe baza jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Īn subsidiar, īn cazul īn care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală ar stabili caracterul admisibil al sesizării, Direcţia de specialitate din cadrul Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a susţinut că fapta funcţionarului public care, īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru o persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603/2015, fiind dezincriminată, indiferent de data īndeplinirii actului ori a participării la luarea deciziei şi indiferent de data raporturilor comerciale.

IX. Dispoziţii legale incidente

Art. 2531 din Codul penal din 1969 - Conflictul de Interese

„(1) Fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, īndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin pānă la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale ori de muncă īn ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu īnchisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

(2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică īn cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

Art. 301 din Codul penal īn vigoare - Conflictul de interese

„(1) Fapta funcţionarului public care, īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin pānă la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale ori de muncă īn ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu īnchisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică īn cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative. “

Art. 4 din Codul penal īn vigoare - Aplicarea legii penale de dezincriminare

„Legea penală nu se aplică faptelor săvārşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. Īn acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de Siguranţă, pronunţate īn baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărārilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte īncetează prin intrarea īn vigoare a legii noi. “

Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea īn aplicarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

„Dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi īn situaţiile īn care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenta infracţiunii

X. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării

Analizānd chestiunea de drept supusă dezlegării, judecătorul-raportor a apreciat că se impune admiterea sesizării formulate de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală īn Dosarul nr. 9.694/55/2015, opinia acestuia fiind aceea că interpretarea dispoziţiilor art. 2531 din Codul penal din 1969, īn sensul de a lămuri dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, se va realiza īn raport cu dispoziţiile art. 5 din Codul penal.

XI. Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinānd sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală, raportul īntocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele:

1. Admisibilitatea sesizării

Īn conformitate cu dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală: „dacă, īn cursul judecăţii, un complet de judecată al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, īnvestit cu soluţionarea cauzei īn ultimă instanţă, constatānd că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărāre prealabilă sau printr-un recurs īn interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs īn interesul legii īn curs de soluţionare, va putea solicita Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărāre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

Īn raport cu textul de lege menţionat se constată că admisibilitatea unei sesizări formulate īn procedura pronunţării unei hotărāri prealabile este condiţionată de īndeplinirea, īn mod cumulativ, a următoarelor trei cerinţe:

- instanţa care a formulat īntrebarea să fie īnvestită cu soluţionarea cauzei īn ultima instanţă;

- chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărāre prealabilă sau printr-un recurs īn interesul legii şi să nu facă obiectul unui asemenea recurs īn curs de soluţionare;

- soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării.

Astfel, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală este admisibilă, īntrucāt, īn primul rānd, sunt īndeplinite condiţiile formale prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, anterior menţionate, īn sensul că sesizarea este făcută de un complet al unei curţi de apel, īnvestit cu soluţionarea unei cauze īn ultimă instanţă; asupra problemei puse īn discuţie, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărāre prealabilă sau printr-un recurs īn interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs īn interesul legii īn curs de soluţionare şi de soluţionarea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei cu care completul care a formulat sesizarea este īnvestit.

Īn al doilea rānd, sunt īndeplinite condiţiile de admisibilitate īntrucāt ne aflăm īn faţa unei veritabile probleme de drept, Curtea de Apel Timişoara solicitānd „lămurirea unei chestiuni de drept”.

Astfel, instanţa care a făcut sesizarea nu solicită să fie interpretată o decizie a Curţii Constituţionale, ci solicită ca, pornind de la cele statuate prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015 a Curţii Constituţionale, să fie lămurită incidenţa acestei decizii asupra dispoziţiilor art. 2531 din Codul penal din 1969 privind referirea la „raporturi comerciale”, īn īnţelesul pe care această sintagmă l-a avut anterior intrării īn vigoare a Codului civil, la data 1.10.2011,

Problema ridicată de Curtea de Apel Timişoara prezintă importanţă practică prin faptul că prin Decizia nr. 603/2015 Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 301 din Codul penal actual īn privinţa sintagmei „raporturi comerciale”, dar, prin motivarea dată, a arătat că neconstituţionalitatea rezultă nu din textul īn sine, ci din faptul că noţiunea „raporturi comerciale” nu mai are īn legislaţia actuală o definiţie clară şi precisă, īn condiţiile īn care, anterior datei de intrare īn vigoare a Codului civil (01.10.2011), legislaţia civilă (Codul comercial - abrogat prin intrarea īn vigoare a noului Cod civil) conţinea o definiţie clară a ceea ce trebuie īnţeles prin raporturi comerciale.

2. Privitor la fondul chestiunii de drept

Potrivit dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, īn vigoare īncepānd cu data de 1.02.2014, fapta funcţionarului public care, īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin pānă la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale ori de muncă īn ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepseşte cu īnchisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, s-a constatat că sintagma raporturi comerciale”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională.

Īn considerentele deciziei menţionate, la paragraful 20, s-a arătat, printre altele, c㠄dacă pānă la intrarea īn vigoare a Codului civil, la 1 octombrie 2011, noţiunea de «raport comercial» avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor Codului comercial, īn prezent această noţiune nu īşi mai poate găsi aplicabilitatea, avānd īn vedere transformările profunde şi structurale operate la nivelul Codului civil. Īntrucāt Codul penal actual a intrat īn vigoare la un moment ulterior Codului civil, acesta, atunci cānd se raportează la noţiuni specifice dreptului civil, trebuie să o facă prin utilizarea unor termeni şi noţiuni proprii dreptului pozitiv, şi nu prin recurgerea, fără o motivare justă, la termeni şi noţiuni autonome, atunci cānd situaţia normativă nu o impune. Pentru acest motiv, Curtea constată că sintagma «raporturi comerciale» din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţānd determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese”.

Sub aspectul efectelor deciziei Curţii Constituţionale, īn conformitate cu prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată, dispoziţiile din legile īn vigoare constatate ca fiind neconstituţionale īşi īncetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, īn acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Īn privinţa efectelor unei decizii a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei norme de incriminare, īn considerentele Deciziei nr. 18 din 27 septembrie 2016, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 930 din 18 noiembrie 2016, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut c㠄dezincriminarea faptei prevăzute īn art. 6 din Legea nr. 241/2005 ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 363 din 1 mai 2015 exclude existenţa concordanţei dintre fapta concretă şi modelul descris de legiuitor īn norma de incriminare cuprinsă īn art. 2801 din Legea nr. 31/1990. Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală reaminteşte prevederile art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie referitoare la efectele deciziilor Curţii Constituţionale, potrivit cărora efectele unei decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate sunt echivalente abrogării textului de incriminare, inclusiv dezincriminării acestuia. Pe cale de consecinţă, avānd īn vedere dispoziţiile art. 4 din Codul penal, īn situaţia īn care fapta anterioară nu este incriminată, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală, īntrucāt nu se poate efectua urmărirea penală a unei fapte neincriminate. Asemănător, nici atunci cānd fapta anterioară a fost dezincriminată, trăsătura tipicităţii nu este īntrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei sau ca efect al admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate şi al constatării neconstituţionalităţii normei.”

Constatarea neconstituţionalităţii unei norme de incriminare, avānd ca efect dezincriminarea, poate privi norma īn integralitatea sa ori numai anumite variante de incriminare (prin constatarea neconstituţionalităţii unor teze ale normei de incriminare sau a unor sintagme din norma de incriminare care determină existenţa unor variante de incriminare). Īn această ipoteză, constatarea neconstituţionalităţii are ca efect dezincriminarea acelei variante vizate de decizia instanţei de contencios constituţional, iar nu a tuturor variantelor prevăzute īn norma de incriminare.

Rezultă, aşadar, că neconstituţionalitatea sintagmei „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, constatată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, are ca efect restrāngerea conduitelor incriminate prin textul de lege menţionat, cu consecinţa excluderii din sfera ilicitului penal a variantei normative constānd īn „fapta funcţionarului public care, īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru o persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale”.

Cauza care a generat chestiunea de drept īn discuţie se referă la infracţiunea de conflict de interese comisa sub incidenţa Codului penal anterior, īn condiţiile īn care „atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 1.10.2011 cānd a intrat īn vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”.

La data de 1.10.2011, moment īn raport cu care a fost circumscrisă lipsa previzibilităţii sintagmei „raport comercial”, era īn vigoare Codul penal din 1969, conflictul de interese fiind incriminat prin dispoziţiile art. 2531 alin. 1, text de lege īn vigoare din august 2006.

Condiţiile de incriminare ale infracţiunii de conflict de interese din art. 2531 alin. 1 din Codul penal anterior au fost preluate integral īn noua incriminare din art. 301 din Codul penal, aşadar, fapta continuă să fie incriminată īn noul Cod penal, avānd corespondent īn noua reglementare.

Comparānd cele două texte din legi succesive care incriminează conflictul de interese, se constată că sunt identice din perspectiva faptului că ambele conţin ca element al incriminării sintagma „raporturi comerciale”.

Īn situaţia tranzitorie generată de succesiunea īn timp a legii penale se pune problema dacă dezincriminarea parţială generată de declararea neconstituţionalităţii sintagmei „raporturi comerciale” are efect doar asupra faptelor comise după data la care această sintagmă şi-a pierdut īnţelesul normativ, respectiv 1.10.2011, sau are efect şi asupra faptelor comise anterior acestei date, cānd sintagma avea un īnţeles normativ determinat.

Īn acest context, cu referire la legea penală de dezincriminare, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală reţine că potrivit art. 4 teza I din Codul penal, legea penală nu se aplică faptelor săvārşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă, iar īn temeiul prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare, dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi īn situaţiile īn care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii.

Totodată, Īnalta Curte reaminteşte că dezincriminarea operează retroactiv, indiferent de data săvārşirii faptei, atāt īn cazul īn care priveşte toate variantele de incriminare, cāt şi īn cazul īn care priveşte o anumită variantă de incriminare. Prin urmare, īn ipoteza īn care o variantă este dezincriminată, ca efect al unei decizii de constatare a neconstituţionalităţii, dezincriminarea operează retroactiv indiferent dacă fapta a fost săvārşită īn varianta respectivă sub imperiul Codului penal anterior sau sub imperiul noului Cod penal.

Īn concluzie, īn cazul conflictului de interese, īn varianta privitoare la raporturile comerciale, dezincriminarea ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603/2015 operează retroactiv indiferent dacă fapta a fost săvārşită sub imperiul Codului penal anterior sau sub imperiul noului Cod penal ori dacă fapta a fost săvārşită anterior intrării īn vigoare a noului Cod civil, cānd noţiunea de raporturi comerciale avea un sens bine determinat.

Faţă de aceste considerente, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală va admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală īn Dosarul nr. 9.694/55/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea dispoziţiilor art. 2531 din Codul penal din 1969, īn sensul de a lămuri dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015 [prin care s-a constatat că sintagma «raporturi comerciale» din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penai este neconstituţională], fiind dezincriminată, fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale īn sensul art. 2531 din Codul penal din 1969, īn situaţia īn care atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 1.10.2011 cānd a intrat īn vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cānd noţiunea de «aport comercial» avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor Codului comercial, cum s-a stabilit īn paragraful 20 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015.”

Va stabili că fapta funcţionarului public care, īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru o persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, fiind dezincriminată, indiferent de data īndeplinirii actului ori a participării la luarea deciziei şi indiferent de data raporturilor comerciale.

Pentru motivele arătate, īn temeiul art. 475 şi 477 din Codul de procedura penală:

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

Īn numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală īn Dosarul nr. 9,694/55/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea dispoziţiilor art. 2531 din Codul penal din 1969, īn sensul de a lămuri dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015 [prin care s-a constatat că sintagma «raporturi comerciale» din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională], fiind dezincriminată, fapta funcţionarului public care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale īn sensul art. 2531 din Codul penal din 1969, īn situaţia īn care atāt actul sau decizia funcţionarului public, cāt şi raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 1.10.2011 cānd a intrat īn vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cānd noţiunea de «raport comercial» avea un īnţeles normativ determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor Codului Comercial, cum s-a stabilit īn paragraful 20 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015 şi stabileşte:

Fapta funcţionarului public care, īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, a īndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru o persoană cu care s-a aflat īn raporturi comerciale intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, fiind dezincriminată, indiferent de data īndeplinirii actului ori a participării la luarea deciziei şi indiferent de data raporturilor comerciale.

Obligatorie de la data publicării īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată īn şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2017.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

judecător MIRELA SORINA POPESCU

Magistrat-asistent,

Costin Cristian Puşcă

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.