MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 295/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 295         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 26 aprilie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 768 din 15 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (i), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Decizia nr. 770 din 15 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 776 din 15 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

251. - Hotărâre privind stabilirea datei alegerilor locale parţiale pentru primari în unele circumscripţii electorale

 

252. - Hotărâre pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

253. - Hotărâre privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

254. - Hotărâre privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

463. - Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, al ministrului apărării naţionale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. 1.453/M.34/18.769/10.161/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 5 iulie 2016 în Cauza Şerban împotriva României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 768

din 15 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Vasile Calistru în Dosarul nr. 444/91/2015 al Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1405D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă că la dosar partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a depus note de şedinţă prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 17 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 444/91/2015, Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin, (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative.

Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii prin care reclamantul a solicitat obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, să emită titlul de plată pentru suma ce constituie despăgubire, fără eşalonare, actualizată, precum şi obligarea Ministerului Finanţelor Publice la plata sumei stabilite cu titlu de plata.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu prevăd măsuri clare şi precise care să asigure un regim echitabil de soluţionare a cererilor, lăsând la latitudinea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor termenele în care aceasta are obligaţia emiterii deciziilor de actualizare a sumelor şi a titlurilor de plată, avantajând o categorie de persoane îndreptăţite, în defavoarea altei categorii. Autorul excepţiei arată că, deşi deţine Hotărârea Comisiei nr. 60/2008, nici până în prezent nu s-a emis decizia de actualizare a sumei şi nici titlul de plată, în condiţiile în care persoanelor îndreptăţite, care şi-au obţinut drepturile prin hotărâri judecătoreşti, li s-au emis deja titluri de plată, deşi aceste hotărâri judecătoreşti sunt rămase definitive după anul 2008. Astfel, ordinea cronologică a emiterii titlurilor la care se referă art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 nu asigură o egalitate în drepturi a persoanelor deţinătoare a unor acte administrative cu cele care deţin hotărâri judecătoreşti definitive. Din evidenţele afişate pe internet de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor rezultă că la data de 19 iunie 2015 s-au emis titluri de plată pentru beneficiarii compensaţiilor obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive în anul 2015, în condiţiile în care pentru beneficiarii compensaţiilor stabilite prin hotărâre a Comisiei judeţene, titlurile de plată vizează abia perioada 2005-2006.

7. Un alt aspect cu privire la care s-au formulat critici vizează faptul că în cadrul aceleiaşi categorii de persoane există şi persoane care şi-au încasat procentul de 40% stabilit prin reglementarea anterioară a art. 10 alin. (2) din Legea nr. 290/2003, astfel că, În prezent, „ordinea cronologică” nu mai poate fi respectată, această ordine vizând data emiterii hotărârii de acordare a compensaţiei, fără a avea în vedere procentul încasat, care ar impune decalarea ordinii cronologice, pentru asigurarea egalităţii cu alte persoane îndreptăţite. Mai susţine că prin această nouă eşalonare a executării despăgubirilor se creează discriminare între persoanele beneficiare ale despăgubirilor în baza Legii nr. 290/2003. Astfel, persoanele care au încasat tranşa de 40% vor beneficia de eşalonarea plăţii în 5 ani, la fel ca persoanele care nu au beneficiat de nicio plată parţială a drepturilor cuvenite. Aceeaşi discriminare se creează şi între persoanele care şi-au încasat drepturile cuvenite fie direct, fie prin executare silită, şi cele care nu au încasat nicio despăgubire, cum este cazul autorului excepţiei. De asemenea, se creează discriminare şi între persoanele îndreptăţite la a primi plata despăgubirii în baza legii şi alte persoane ce au calitatea de creditori ai statului, fiind persoane pentru care s-a dispus plata anticipată a drepturilor, deşi executarea titlurilor a fost eşalonată până în 2016

8. Cu privire la încălcarea art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată din Constituţie, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la Convenţie, autorul excepţiei arată că dispoziţiile art. 10 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 164/2014 nu prevăd termene clare şi precise până la care se emit deciziile de actualizare a sumelor şi titlurilor de plată, prin raportare la termenul de 180 zile la care se referă art. 11 alin. (1) din lege, astfel încât termenele sunt lăsate la aprecierea emitentului până la sfârşitul fiecărui an, depăşindu-se astfel termenul de plată, Ministerul Finanţelor Publice fiind beneficiarul unui termen de 180 zile de la data emiterii titlurilor de plată, pentru efectuarea plăţilor. În aceste împrejurări, dreptul de proprietate al persoanei îndreptăţite este încălcat, aceasta urmând a intra în posesia despăgubirii cu întârziere, fiind constrâns în exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra sumelor cuvenite.

9. Eşalonarea de 5 ani la care se referă art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 şi termenul de 180 zile la care se referă art. 11 alin. (1) din aceeaşi lege încalcă termenul rezonabil de soluţionare a cererilor de despăgubire, având în vedere timpul scurs de la data emiterii Hotărârii nr. 60/2008 (peste 7 ani), dar şi perioada soluţionării cererii de despăgubire, de aproximativ 4 ani, în analizarea termenului rezonabil fiind inclusă întreaga procedură de despăgubire, iar nu numai faza executării. Se arată că termenul de 5 ani stabilit prin art. 10 alin. (1) din lege nu se justifică, atât timp cât, anterior şi ulterior adoptării acestor dispoziţii, Ministerul Finanţelor Publice arăta că s-a înregistrat un excedent bugetar, existând fonduri care să permită executarea obligaţiilor scadente, astfel încât noua eşalonare dispusă cu privire la plata despăgubirilor este de natură a afecta substanţa dreptului de proprietate, cu consecinţa încălcării art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

10. Caracterul termenului rezonabil trebuie să aibă în vedere întreaga procedură şi nu doar faza de executare, iar executarea a fost eşalonată pentru a treia oară prin Legea nr. 164/2014 pentru o perioadă de 5 ani, astfel că întreaga procedură de executare s-ar întinde pe o perioadă totală de peste 10 ani, ceea ce s-a dovedit a nu fi un termen rezonabil în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În final se apreciază că termenul de 5 ani la care se referă art. 10 alin, (1) din Legea nr. 164/2014 nu satisface exigenţele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului de creanţă al reclamantului, constituind din acest punct de vedere o ingerinţă disproporţionată asupra acestui drept. Trebuie avute în vedere atât perioada eşalonată anterior, în care nu s-a efectuat nicio plată, cât şi perioada procedurii administrative de eliberare a actului administrativ/jurisdicţional de recunoaştere a dreptului pretins, dar şi persoana titularului dreptului, respectiv vârsta acestuia.

11. Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, ci stabilesc o modalitate de plată valabilă pentru toţi cetăţenii, în ordinea cronologică a emiterii actelor privind decizia de plată, fără discriminare între cetăţenii beneficiari. Totodată, instanţa apreciază că, prin stabilirea unei modalităţi de plată eşalonată pe un termen de 5 ani, nu se aduce atingere dreptului de proprietate privată reglementat de art. 44 din Constituţie, având în vedere că finalitatea este stabilirea unei modalităţi de plată care să asigure despăgubirea tuturor persoanelor îndreptăţite.

12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

14. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale invocând jurisprudenţa Curţii în materie.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele de şedinţă depuse de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, având următorul cuprins:

- Art. 10 alin. (1), (4) şi (6): „(1) Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015. [...]

(4) Sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătoreşti prevăzute la alin. (3) şi actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b), se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi constituie obligaţii de plată. În tranşe, în condiţiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

(6) Pentru fiecare tranşă anuală, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un titlu de plată. Titlul de plată, în original, se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanţelor Publice şi persoanelor îndreptăţite. “

- Art. 11 alin. (1) şi (3): „(1) Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora. [...]

(3) Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6).”

18. Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, precum şi celor ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014, Curtea observă că acestea reglementează cu privire la faptul că orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6) din lege. Or, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de autor într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii prin care acesta a solicitat obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 să emită titlul de plată pentru suma ce constituie despăgubire, iar nu în etapa executării silite. Aşa fiind, în raport de obiectul cauzei, dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 nu au legătură cu soluţionarea acesteia, Curtea urmând să respingă excepţia ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

20. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, faţă de criticile formulate prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, cu valoare de principiu, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic între autor şi acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, paragraful 24, Decizia nr. 120 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 20 mai 2016, paragraful 34, şi Decizia nr. 133 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 16 mai 2016, paragraful 39).

21. Curtea nu poate reţine nici critica potrivit căreia textele de lege supuse controlului sunt neconstituţionale din perspectiva eşalonării plăţii despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, precum şi cu privire la reglementarea unui termen de 180 de zile în care Ministerul Finanţelor Publice efectuează plata în raport cu art. 44 din Constituţie, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Aceasta deoarece, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate.

22. Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind o perioadă de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate în temeiul legii. Aceleaşi motive sunt valabile şi cu privire la termenul de 180 de zile în care Ministerul Finanţelor Publice efectuează plata, reglementat prin art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. În plus, astfel cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 164/2014, Curtea a observat că evaluările Guvernului privind impactul financiar asupra bugetului se referă la o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, astfel încât şi din acest punct de vedere este justificată instituirea unui termen de 5 ani pentru eşalonarea plăţii despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 9/1998 (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 120 din 3 martie 2016, precitată, paragrafele 29-31).

23. În ceea ce priveşte constituţionalitatea duratei eşalonării plăţii unor sume datorate de stat, Curtea s-a mai pronunţat statuând că o durată de 5 ani a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, sunt constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 897 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010). Curtea a statuat că executarea eşalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura (a se vedea Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, paragrafele 20 şi 21).

24. Pe cale de consecinţă, Curtea a constatat că eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a plăţii sumelor reprezentând despăgubiri, fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii, urmăreşte principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că prin această măsură statul afectează esenţa dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003. Aceasta, cu atât mai mult cu cât statul, prin caracterul său social, valoare constituţională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, are obligaţia de a imprima acţiunilor sale cu caracter economic un conţinut just proporţionat, astfel încât să asigure tuturor cetăţenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale (a se vedea Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, precitată, paragrafele 23 şi 24).

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

26, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 şi cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Vasile Calistru În Dosarul nr. 444/91/2015 al Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor, în acelaşi dosar, al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 770

din 15 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. 5.257/111 /2014/a2 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.529D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind devenită inadmisibilă, întrucât, prin Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, Curtea a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai „procurorul şi inculpatul” pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 1 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.257/111/2014/a2, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate de partea responsabilă civilmente împotriva încheierii penale prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanţa sesizată a dispus începerea judecăţii.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate judecătorul de cameră preliminară, autor al excepţiei, susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. În acest sens, arată că procedura în camera preliminară priveşte verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, având influenţă asupra desfăşurării judecăţii pe fond. De asemenea, arată că atât soluţiile prevăzute de art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală, cât şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 vizează toate părţile din proces, inclusiv partea responsabilă civilmente.

6. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală a devenit inadmisibilă. Arată că, prin Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin, (1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai „procurorul şi inculpatul” pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) este neconstituţională. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Astfel, odată cu publicarea deciziei mai sus menţionate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală a devenit inadmisibilă.

8. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 663 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 641 din 11 noiembrie 2014, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorii l-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile de lege criticate au fost modificate prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016. Având în vedere însă că, în cauză, a produs efecte norma de procedură prevăzuta de art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale, aceasta se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 75/2016. Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins: „în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1), procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346alin. (3)-(5)”.

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că judecătorul de cameră preliminară, autor al excepţiei, critică soluţia legislativă din cuprinsul dispoziţiilor în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai „procurorul şi inculpatul” pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală. Prin Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai „procurorul şi inculpatul* pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale1.

14. Ţinând cont de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi de faptul că decizia mai sus menţionată a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, Curtea urmează a respinge ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la soluţia legislativă potrivit căreia numai „procurorul şi inculpatul” pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală.

15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al ari. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la soluţia legislativă potrivit căreia numai „procurorul şi inculpatul” pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. 5.257/111/2014/a2 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 776

din 15 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal, excepţie ridicată de procuror în Dosarul nr. 56.580/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.757D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) cu referire la art. 228 alin. (2) şi (3), art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230 din Codul penal, întrucât nu au legătură cu soluţionarea cauzei, respectiv ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 231 alin. (2) cu referire la art. 228 alin. (1) din Codul penal, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 19 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 56.580/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de procuror cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind trimiterea în judecată a unei persoane pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) din Codul penal.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate procurorul, în calitate de autor al excepţiei, susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată. Consideră că posibilitatea împăcării în cazul infracţiunilor de furt duce la o încurajare a comportamentului infracţional, astfel încât nu se mai realizează scopul de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni şi, implicit, nu se mai asigură apărarea proprietăţii private.

6. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal este neîntemeiată.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) din Codul penal este neîntemeiată.

În acest sens, arată că legiuitorul a renunţat pentru anumite infracţiuni, riguros selecţionate, la principiul oficialităţii procesului penal şi a lăsat la alegerea părţilor/subiecţilor procesuali principali necesitatea intervenirii organelor judiciare pentru soluţionarea conflictului de drept penal sau pentru continuarea exercitării acţiunii penale. Consideră că prevederea posibilităţii împăcării - cu consecinţa stingerii acţiunii penale, care constituie o excepţie de la regula generală a oficialităţii procesului penal - nu este contrară drepturilor şi intereselor părţilor/subiecţilor procesuali principali şi nu contravine principiului garantării dreptului de proprietate privată, fiind, din contră, o expresie a dreptului oricărei persoane de a dispune de proprietatea sa, Constituţia garantează proprietatea privată, aceasta fiind ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, atât prin mijloace de drept civil, cât şi, în ultimă instanţă, prin mijloace de drept penal, printre care se numără şi incriminarea faptei de furt. Posibilitatea împăcării în cazul comiterii infracţiunii de furt nu elimină protecţia proprietăţii private, garantată prin Constituţie împăcarea oferă părţilor/subiecţilor procesuali principali posibilitatea de a dispune de acţiunea penală în cazurile în care legiuitorul a apreciat că, având în vedere gradul redus de gravitate a faptei şi condiţiile săvârşirii ei, scopul de reeducare urmărit prin norma penală poate fi atins şi fără pronunţarea unei pedepse în cauză. Consideră că dispoziţiile privind împăcarea exprimă principii de politică penală democratice şi umaniste în legătură cu soluţionarea conflictelor de drept penal, având în vedere că lăsarea la alegerea părţilor/subiecţilor procesuali principali a posibilităţii înlăturării răspunderii penale prin împăcare constituie calea cea mai sigură şi temeinică de aplanare a conflictului de drept penal, fapt confirmat de practică

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal sunt constituţionale. Arată, astfel, că textul de lege criticat vizează acele infracţiuni de furt pentru care legiuitorul acordă posibilitatea părţilor/subiecţilor procesuali principali de a dispune cu privire la soarta procesului penal prin împăcarea lor, posibilitate reglementată, de altfel, şi în cazul altor infracţiuni. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 42 din 3 februarie 2004, prin care Curtea a reţinut că dreptul de proprietate implică prerogativa dispoziţiei, a cărei exercitare în limite legale, inclusiv în sensul renunţării la respectivul drept, nu poate fi anihilată prin invocarea faptului că dreptul de proprietate este ocrotit şi garantat prin Constituţie, aceste norme de protecţie fiind evident inoperante împotriva voinţei titularului.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal, care au următorul cuprins: „în cazul faptelor prevăzute la art. 228, art. 229 alin. (1), alin. (2) Ut. b) şi c) şi art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală”.

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată de procuror cu ocazia soluţionării unei cauze privind tragerea la răspundere penală a unei persoane pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzute de art. 228 alin. (1) din Codul penal, ceea ce înseamnă că dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal referitoare la posibilitatea împăcării în cazul faptelor prevăzute la art. 228 alin. (2) şi (3), art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230 din acelaşi cod nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...].” Prin urmare, ţinând cont de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) cu referire la art. 228 alin. (2) şi (3), art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230 din Codul penal este inadmisibilă.

15. Curtea reţine că reglementarea cuprinsă în dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal - potrivit căreia, în cazul faptelor prevăzute la art. 228, art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală - are caracterele noutate. Astfel, pentru infracţiunile de furt prevăzute de art. 228, art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230 din Codul penal - infracţiuni urmărite din oficiu, legiuitorul acordă posibilitatea părţilor şi subiecţilor procesuali principali să dispună asupra procesului penal prin împăcarea lor. Este permisă împăcarea - având drept consecinţă stingerea procesului penal - în cazul comiterii: infracţiunii de furt în formă simplă (art. 228); furtului calificat săvârşit într-un mijloc de transport în comun [art. 229 alin. (1) lit. a)], în timpul nopţii [art. 229 alin. (1) lit. b)], de o persoana mascată, deghizată sau travestită [art. 229 alin. (1) lit. c)], prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase [art. 229 alin. (1) lit. d)], prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere [art. 229 alin. (1) lit. e)], prin violare de domiciliu sau de sediu profesional [art. 229 alin. (2) lit. b)], de o persoană având asupra sa o armă [art. 229 alin. (2) lit. c)]; precum şi a furtului săvârşit în scop de folosinţă (art. 230).

16. Dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 445 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 9 septembrie 2016, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate - ca inadmisibilă - în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) lit. a), c) şi e) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal şi - ca neîntemeiată - în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) din Codul penal. Prin decizia menţionată, Curtea a reţinut că legiuitorul poate decide - în limita atribuţiilor sale constituţionale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală şi potrivit politicii penale a statului, având în vedere importanţa valorilor sociale ocrotite prin normele penale adoptate şi raporturile sociale ce se nasc în urma respectivelor incriminări -, care sunt infracţiunile urmărite din oficiu pentru care este posibilă înlăturarea răspunderii penale prin împăcare (Decizia nr. 293 din 28 aprilie 2015, paragraful 20), fără ca, în acest mod, să se aducă vreo atingere principiilor constituţionale privind valorile supreme ale statului român, universalitatea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor, principii consacrate de prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 15 alin. (1), ale art. 131 alin. (1) şi ale art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală (paragraful 24).

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) din Codul penal, pronunţată de Curte prin Decizia nr. 445 din 28 iunie 2016, citată anterior, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) cu referire la art. 228 alin. (1) din Codul penal, raportată la prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (2) cu referire la art. 228 alin. (2) şi (3), art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230 din Codul penal, excepţie ridicată de procuror în Dosarul nr. 56.580/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar şi constată că dispoziţiile art. 231 alin. (2) cu referire la art. 228 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEĂNU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea datei alegerilor locale parţiale pentru primari în unele circumscripţii electorale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se stabileşte ziua de duminică, 11 iunie 2017, ca dată pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale pentru primari în circumscripţiile electorale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 7 mai 2017.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 20 aprilie 2017.

Nr. 251.

 

ANEXĂ

 

LISTA

circumscripţiilor electorale în care se organizează alegeri locale parţiale pentru primari

 

Judeţul Alba

1. Comuna Horea

Judeţul Arad

2. Comuna Almaş

3. Comuna Covăsânţ

Judeţul Argeş

4. Comuna Valea Danului

5. Comuna Domneşti

Judeţul Bacău

6. Municipiul Moineşti

Judeţul Bistriţa-Năsăud

7. Comuna Şieu

Judeţul Botoşani

8. Comuna Vlăsineşti

Judeţul Braşov

9. Oraşul Râşnov

Judeţul Brăila

10. Comuna Viziru

Judeţul Caraş-Severin

11. Comuna Lăpuşnicu Mare

Judeţul Călăraşi

12, Oraşul Lehliu-Gară

13. Comuna Unirea

Judeţul Constanţa

14. Comuna Nicolae Bălcescu

Judeţul Dolj

15. Municipiul Craiova

16. Comuna Işalniţa

Judeţul Gorj

17. Municipiul Târgu Jiu

18. Comuna Drăguţeşti

Judeţul Harghita

19. Comuna Siculeni

Judeţul Hunedoara

20. Municipiul Lupeni

21. Comuna Sălaşu de Sus

Judeţul Ialomiţa

22. Oraşul Amara

23. Oraşul Fierbinţi-Târg

24. Oraşul Ţăndărei

Judeţul laşi

25. Comuna Şipote

Judeţul Ilfov

26. Comuna Jilava

Judeţul Maramureş

27. Oraşul Ulmeni

28. Oraşul Baia Sprie

Judeţul Mehedinţi

29. Comuna Simian

30. Comuna Godeanu

Judeţul Neamţ

31. Municipiul Roman

32. Comuna Pipirig

33. Comuna Bălţăteşti

Judeţul Olt

34. Comuna Osica de Sus

35. Comuna Sprâncenata

Judeţul Prahova

36. Oraşul Buşteni

37. Oraşul Băicoi

38. Comuna Dumbrava

39. Comuna Călugăreni

Judeţul Sălaj

40. Comuna Fildu de Jos

Judeţul Sibiu

41. Comuna Marpod

Judeţul Suceava

42. Comuna Iacobeni

43. Comuna Siminicea

Judeţul Teleorman

44. Comuna Olteni

Judeţul Timiş

45. Comuna Denta

Judeţul Tulcea

46. Comuna Beidaud

Judeţul Vaslui

47. Comuna Fruntişeni

Judeţul Vâlcea

48. Comuna Bujoreni

Judeţul Vrancea

49. Comuna Jariştea

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 126 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 7 mai 2017.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 20 aprilie 2017.

Nr. 252.

 

ANEXĂ

 

CALENDARUL

acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

Nr. crt.

Termenul de realizare a acţiunii, potrivit prevederilor Legii nr. 115/2015, coroborat cu termenele prevăzute de Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare

Descrierea acţiunii

Autoritatea sau persoana care realizează acţiunea

Modalitatea de realizare a acţiunii

0

1

2

3

4

1

Cu cel puţin 35 de zile înaintea votării, cel mai târziu la data de;

7 mai 2017

[Art. 10 alin, (2) din Legea nr. 115/2015]

Stabilirea şi aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor

Guvernul

Prin hotărâre ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

2

Odată cu stabilirea datei alegerilor, cel mai târziu la data de:

7 mai 2017

[Art. 126 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Stabilirea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, a cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale şi a măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale

Guvernul

Prin hotărâre ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

3

Cu cel puţin 24 de ore înainte de data şedinţei pentru desemnarea judecătorilor, cel mai târziu la data de:

8 mal 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 38 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Aducerea la cunoştinţă publică a datei şedinţei pentru tragerea la sorţi a judecătorilor în biroul electoral judeţean

Preşedintele tribunalului

Prin presa scrisă şi audiovizuală

4

În termen de cel mult 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, cel mai târziu la data de:

9 mai 2017

[Art. 10 alin. (2), art. 33 alin. (1) şi art. 38 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Desemnarea preşedintelui biroului electoral judeţean şi a locţiitorului acestuia

Preşedintele tribunalului

În şedinţă publică, prin tragere la sorţi pe funcţii dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului

Proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului

5

În termen de 24 de ore de la desemnarea preşedintelui biroului electoral judeţean şi a locţiitorului acestuia, cel mai târziu la data de:

10 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Formularea de contestaţii privind desemnarea preşedintelui biroului electoral judeţean şi a locţiitorului acestuia

Persoanele interesate

În scris la tribunal

6

În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral judeţean, cel mai târziu la data de:

10 mai 2017

[Art. 33 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Completarea biroului electoral judeţean cu un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente, desemnat prin hotărâre a acesteia, şi cu câte un

reprezentant al partidelor politice ori al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu În cel puţin una dintre Camerele Parlamentului

Preşedintele biroului electoral judeţean

Proces-verbal

7

În termen de două zile de la data constituirii, cel mai târziu la data de;

10 mai 2017

[Art. 10 alin. (2), art. 33 alin. (3) şi art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 115/2015]

Adoptarea regulamentului privind organizarea şi funcţionarea birourilor electorale

Biroul electoral judeţean

Prin hotărâre

8

În termen de 24 de ore de la completarea biroului electoral judeţean, cel mai târziu la data de:

11 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Formularea de contestaţii privind completarea biroului electorat judeţean

Persoanele interesate

În scris la tribunal

9

În termen de o zi de la înregistrarea contestaţiilor privind desemnarea preşedintelui biroului electoral judeţean şi a locţiitorului acestuia, cel mai târziu la data de:

11 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Soluţionarea contestaţiilor privind desemnarea preşedintelui biroului electoral judeţean şi a locţiitorului acestuia

Tribunalul

Prin hotărâre definitivă

10

În termen de o zi de la înregistrarea contestaţiilor privind completarea biroului electoral judeţean, cel mai târziu la data de:

12 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Soluţionarea contestaţiilor privind completarea biroului electoral judeţean

Tribunalul

Prin hotărâre definitivă

11

În termen de 5 zile de la constituirea biroului electoral judeţean, cel mai târziu la data de:

13 mai 2017

[Art. 10 alin. (2), art. 33 alin. (3) şi art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea semnelor electorale către biroul electoral judeţean

Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

În scris

12

În maximum 5 zile de la data înfiinţării birourilor electorale judeţene, cel mai târziu la data de:

13 mai 2017

[Art. 7 alin. (3) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Înregistrarea alianţelor electorale

Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

În scris

13

Cu cel puţin 24 de ore înainte de tragerea la sorţi a preşedintelui şi a locţiitorului biroului electoral de circumscripţie, cel mai târziu la data de:

15 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 26 alin. (9) din Legea nr. 115/2015]

Aducerea la cunoştinţă publică a datei şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi a preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia

Preşedintele tribunalului

Prin publicare în presă şi afişare la uşa instanţei

14

Înainte de tragerea la sorţi a preşedintelui şi a locţiitorului biroului electoral de circumscripţie, cel mai târziu la data de:

15 mai 2017

[Art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015]

Întocmirea listei cu magistraţii care participă la tragerea la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia întocmirea listei cu juriştii din Corpul experţilor electorali care participă la tragerea la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia

Preşedintele tribunalului

Autoritatea Electorală Permanentă

În scris

15

A două zi după expirarea termenului pentru comunicarea semnelor electorale, cel mai târziu la data de:

16 mai 2017

[Art. 10 alin. (2), art. 33 alin. (3), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 59 alin. (7) din Legea nr. 115/2015]

Aducerea la cunoştinţă publică a semnelor electorale, a denumirilor şi a semnelor electorale ale partidelor politice, ale alianţelor politice, ale alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerile locale parţiale

Biroul electoral judeţean

Prin publicare în Monitorul

Oficial al judeţului

16

În termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, cel mai târziu la data de:

16 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015]

Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora

Preşedinţii tribunalelor

Prin tragere la sorţi în şedinţă publică

17

Începând cu data de:

16 mai 2017

[Art. 26 alin. (13), art. 46 şi art. 47 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Depunerea candidaturilor pentru funcţia de primar

Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii  independenţi

În scris

18

În termen de 24 de ore de la desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, cel mai târziu la data de:

17 mai 2017

[Art. 36 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii propuşi de organizaţiile judeţene ale partidelor politice parlamentare

Preşedintele biroului electoral de  circumscripţie

în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecărui partid

19

În termen de 24 de ore de la data constituirii birourilor electorale de Circumscripţie, cel mai târziu la data de:

17 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea către birourile electorale judeţene şi birourile electorale de circumscripţie a numărului de alegători rezultat din Registrul electoral şi din listele electorale complementare

Autoritatea Electorală Permanentă

Primarul

În scris

20

În termen de 24 de ore de la desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia, cel mai târziu la data de:

17 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Formularea de contestaţii privind desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia

Persoanele interesate

În scris

21

În termen de 24 de ore de la constituirea birourilor electorale de circumscripţie, cel mai târziu la data de:

17 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 29 din Legea nr. 115/2015]

Aducerea la cunoştinţă publică a sediilor birourilor electorale de circumscripţie şi a programului de activitate al acestora

Prefectul

Prin afişare şi prin orice alt mijloc de publicitate

 

22

În termen de 24 de ore de la înregistrarea contestaţiilor privind desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia, cel mai târziu la data de:

18 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Soluţionarea contestaţiilor privind desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia

Biroul electoral judeţean

Tribunalul

Prin hotărâre definitivă

23

În termen de 48 de ore de la completarea birourilor electorale de circumscripţie, cel mai târziu la data de:

18 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Formularea de contestaţii privind completarea birourilor electorale de circumscripţie

Persoanele interesate

În scris

24

Imediat după constituirea birourilor electorale de circumscripţie, cel mai târziu la data de:

18 mai 2017

[Art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea listei cuprinzând denumirile şi semnele electorale ale partidelor politice, ale alianţelor politice, ale alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legai constituite, care au dreptul să participe la alegerile locale parţiale, către toate birourile electorale de circumscripţie

Biroul electoral judeţean

În scris

25

În termen de 24 de ore de la data solicitării:

[Art. 10 alin. (2) şi art. 26 alin. (12) din Legea nr. 115/2015]

Întocmirea şi punerea la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri a listei cuprinzând datele necesare pentru a fi contactaţi ale preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ale locţiitorilor acestora, precum şi adresele şi numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale de circumscripţie

Preşedinţii tribunalelor împreună cu prefecţii

În scris

26

În termen de 24 de ore de la pronunţarea hotărârii, cel mai târziu la data de:

19 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea hotărârii prin care a fost soluţionată contestaţia privind desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia către preşedintele tribunalului

Biroul electoral judeţean

Tribunalul

În scris

27

În termen de o zi de la înregistrarea contestaţiilor privind completarea birourilor electorale de circumscripţie, cel mai târziu la data de:

19 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Soluţionarea contestaţiilor privind completarea birourilor electorale de circumscripţie

Biroul electoral judeţean

Tribunalul

Prin hotărâre definitivă

28

Până cel mai târziu cu 23 de zile înaintea datei scrutinului:

19 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Depunerea la primar a solicitărilor de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă

Cetăţenii cu drept de vot, care si-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri

Prin cerere scrisă, datată şi semnată, conform Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente

29

Până cel mai târziu cu 23 de zile înaintea zilei votării:

19 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 21 alin. (4) din Legea nr. 115/2015]

Actualizarea listelor electorale complementare

Primarul, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări

 

30

În termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti:

[Art. 10 alin. (2) şi art. 21 alin. (6) din Legea nr. 115/2015]

Radierea din lista electorală complementară a cetăţenilor Uniunii Europene care şi-au pierdut drepturile electorale

Primarul

înscris

31

În cel mult două zile de la data înregistrării întâmpinării:

[Art. 10 alin. (2) şi art. 22 alin. (3) din Legea nr. 115/2016]

Soluţionarea întâmpinărilor împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din listele electorale complementare

Primarul

Dispoziţie scrisă

32

În termen de 24 de ore de la data comunicării:

[Art. 22 alin. (4) din Legea nr. 115/2015]

Contestarea dispoziţiei scrise privind soluţionarea întâmpinării împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din listele electorale complementare

Cetăţeanul Uniunii Europene cu drept de vot

înscris

33

În termen de două zile de la data înregistrării:

[Art. 10 alin. (2) şi art. 22 alin. (4) din Legea nr. 115/2016]

Soluţionarea contestaţiei împotriva dispoziţiei scrise a primarului privind soluţionarea întâmpinării împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din listele electorale complementare

Judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmită lista electorală permanentă

În scris

34

În termen de 24 de ore de la pronunţare:

[Art. 22 alin. (4) din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea către persoana interesată şi primar a hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată contestaţia împotriva dispoziţiei scrise a primarului privind soluţionarea întâmpinării împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din listele electorale complementare

Judecătoria

În scris

35

În maximum 5 zile de la data înfiinţării birourilor electorale de circumscripţie în judeţele în care se organizează alegeri într-o singură circumscripţie, cel mai târziu la data de:

20 mai 2017

[Art. 7 alin. (3) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

ÎNREGISTRAREA ALIANŢELOR ELECTORALE

Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

În scris

36

În termen de 5 zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripţie în judeţele în care se organizează alegeri într-o singură circumscripţie, cel mai târziu la data de:

20 mai 2017

[Art. 10 alin. (2), art. 33 alin. (6) şi art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea semnelor electorale către biroul electoral de circumscripţie

Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

În scris

37

În termen de 3 zile de la data-limită pentru actualizarea listelor electorale complementare, cel mai târziu la data de:

21 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 21 alin. (5) din Legea nr. 115/2015]

Transmiterea către Autoritatea Electorală Permanentă a unei copii a datelor înscrise în listele electorale complementare

Inspectoratul General pentru Imigrări

în format electronic

38

Cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei alegerilor:

22 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 68 alin. (6) din Legea nr. 115/2016]

Solicitarea acordării timpilor de antenă către conducerile posturilor de radiodifuziune şi televiziune, publice şi private, sau, după caz, ale studiourilor teritoriale ale acestora

Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, candidaţii independenţi, precum şi

organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

În scris

39

Până la data depunerii candidaturilor de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nereprezentate în Parlament:

[Art. 8 alin. (3) şi art. 46 din Legea nr. 115/2015]

Depunerea la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral de circumscripţie, după caz, a listei de membri ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu sunt reprezentate în Parlament

înscris

40

Cel mai târziu cu 20 de zile înainte de data alegerilor

22 mai 2017

[Art. 10 alin. (2), art. 46 şi art. 47 din Legea nr. 115/2015]

DEPUNEREA CANDIDATURILOR

Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora şt pe baza listei susţinătorilor. Candidaţii independenţi, pe baza listei susţinătorilor

În scris, în două exemplare originale şi două copii

41

După depunerea candidaturilor:

[Art. 52 alin. (6) din Legea nr. 115/2015]

Depunerea unei copii a propunerii de candidatură, certificată de către biroul electoral de circumscripţie, la judecătoria sau la tribunalul în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care se depune candidatura, după caz

Depunătorul candidaturilor

 

42

În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, cel mai târziu la data de:

23 mai 2017

[Art. 52 alin. (7) din Legea nr. 115/2015]

Afişarea unuia dintre exemplarele propunerii de candidatură

Biroul electoral de circumscripţie

Prin afişare la sediul biroului electoral de circumscripţie, la loc vizibil

43

În termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii cetăţeanului Uniunii Europene care nu conţine declaraţia privind exerciţiul dreptului de a candida în statul membru de origine, cel mai târziu la data de:

23 mai 2017

[Art. 56 alin. (5) din Legea nr. 115/2015]

Respingerea candidaturii cetăţeanului Uniunii Europene care nu conţine declaraţia privind exerciţiul dreptului de a candida în statul membru de origine

Biroul electoral de circumscripţie

Prin afişare la sediul biroului electoral de circumscripţie, la loc vizibil

 

44

În termen de cel mult 24 de ore de la data afişării candidaturii, cel mai târziu la data de:

24 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 54 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Formularea de contestaţii împotriva acceptării unei candidaturi

Cetăţenii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale

În scris

45

În cel mult 24 de ore de la data afişării respingerii candidaturii, cel mai târziu la data de:

24 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 54 alin. (2) din Legea nr. 115/2016]

Formularea de contestaţii împotriva respingerii unei candidaturi

Candidatul, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectivă

înscris

46

În termen de 24 de ore de la data înregistrării contestaţiei, cel mai târziu la data de:

25 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015]

Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva admiterii sau respingerii candidaturii

Judecătoria

Prin hotărâre

47

În termen de 24 de ore de la data pronunţării hotărârii, cel mai târziu la data de:

26 mai 2017

[Art. 54 alin. (6) din Legea nr. 115/2015]

Declararea apelului împotriva hotărârii date în soluţionarea contestaţiei privind admiterea sau respingerea candidaturii

Cetăţenii, candidaţii, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale

În scris

48

Până la începerea campaniei electorale, cel mai târziu la data de:

26 mai 2017

[Art. 79 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Stabilirea locurilor speciale pentru afişaj electoral şi asigurarea amplasării de panouri electorale în cadrul acestora

Primarul

Prin dispoziţie

49

Până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei votării:

27 mai 2017

[art. 10 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 coroborat cu art. 20 alin. (5) şi art. 120 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare]

Aducerea la cunoştinţă publică a numărului circumscripţiilor electorale, a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare, precum şi a sediilor acestora

Primarii, cu sprijinul prefecţilor

Prin publicaţii în care se indică şi locul de desfăşurare a votării

50

Cu 15 zile înainte de data alegerilor:

27 mai 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 64 din Legea nr. 115/2015]

ÎNCEPEREA CAMPANIEI ELECTORALE

 

 

51

În termen de 24 de ore de la data înregistrării apelului, cel mai târziu la data de:

27 mai 2017

[Art. 54 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 115/2015]

Soluţionarea apelului declarat împotriva hotărârii pronunţate în soluţionarea contestaţiei privind admiterea sau respingerea candidaturii

Tribunalul

Prin hotărâre definitivă

52

De îndată ce au expirat termenele prevăzute la art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 115/2015, cel mai târziu la data de:

28 mai 2017

[Art. 54 alin. (8) din Legea nr. 115/2015]

Aducerea la cunoştinţa birourilor electorale de circumscripţie a hotărârilor definitive privind candidaturile

Judecătoria sau tribunalul, după caz

În scris

53

Până la data rămânerii definitive a candidaturilor, cel mai târziu la data de:

28 mai 2017

[Art. 59 alin. (7) din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea către prefect a semnelor electorale, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot

Biroul electoral judeţean

Biroul electoral de circumscripţie

În scris

54

După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 54 alin. (1), (2), (5) şi (6), cel mai târziu la data de:

28 mai 2017

[Art. 55 din Legea nr. 115/2015]

RĂMÂNEREA DEFINITIVĂ A CANDIDATURILOR

Biroul electoral de circumscripţie

Proces-verbal

55

Cel mai târziu la data de:

28 mai 2017

[Art. 58 alin. (8) şi (12) din Legea nr. 115/2015]

Tragerea la sorţi pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot

Preşedintele biroului electoral de circumscripţie

Prin tragere la sorţi, în prezenta reprezentanţilor partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri

56

Până la calcularea timpilor de antenă potrivit prevederilor art. 68 alin (1) şi (2) din Legea nr. 115/2015

[Art. 68 alin. (3) din Legea nr. 115/2015]

Repartizarea timpilor de antenă pentru partidele politice parlamentare, alianţele acestora şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament

Societatea Română de Televiziune şi Societatea  Română de Radiodifuziune

Proporţional cu ponderea parlamentară

57

În termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorti, cel mai târziu la data de: 29 mai 2017

[Art. 58 alin. (11) din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea către prefect a ordinii pentru înscrierea pe buletinele de vot a candidaţilor la funcţia de primar

Preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie

înscris

58

Înainte de tipărirea buletinelor de vot: [Art. 60 alin. (3) din Legea nr. 115/2015]

Prezentarea unui exemplar al primului tiraj pentru buletinul de vot din fiecare circumscripţie electorală membrilor biroului electoral de circumscripţie

Prefectul

 

59

Cu cel puţin 24 de ore înainte de tragerea la sorţi, cel mai târziu la data de:

5 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 30 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 coroborat cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare]

Aducerea la cunoştinţă publică a datei şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi a preşedintelui biroului electoral

al secţiei de votare şi a locţiitorului acestuia

Autoritatea Electorală Permanentă

Prin publicare în presă

60

Cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei alegerilor:

6 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 115/2015]

TIPĂRIREA BULETINELOR DE VOT

Birourile electorale de circumscripţie, prin grija prefecţilor

 

61

Pâră cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare:

6 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 17 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Punerea la dispoziţia partidelor politice, a alianţelor politice, a alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri a unui extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul acestora

Primarul

La cererea şi pe cheltuiala competitorilor electorali, pe suport electronic sau pe suport hârtie

62

Cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei alegerilor:

6 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 30 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 coroborat cu art. 15 alin. (2) şi (4), art. 120 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare]

Desemnarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi a locţiitorului acestuia

Autoritatea Electorală Permanentă

Prin tragere la sorţi computerizată.

Proces-verbal adus la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, la sediile birourilor electorale de circumscripţie şi pe site-urile acestora

63

După tipărirea buletinelor de vot:

[Art. 61 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Preluarea de la prefect a buletinelor de vot

Primarul împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie

Proces-verbal

64

În termen de 24 de ore de la desemnarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cel mai târziu la data de:

7 iunie 2017

[Art. 36 alin. (4) din Legea nr. 115/2015]

Completarea biroului electoral al secţiei de votare cu reprezentanţii propuşi de organizaţiile judeţene ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcţia de primar

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare

Proces-verbal

65

În termen de 24 de ore de la desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, cel mai târziu la data de:

7 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Formularea de contestaţii privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora

Persoanele interesate

înscris

 

66

În termen de două zile de la tipărirea buletinelor de vot, cel mai târziu la data de:

7 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 62 din Legea nr. 115/2015]

Afişarea a câte unui buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, la sediul primăriei, al biroului electoral de circumscripţie şi al biroului electoral al secţiei de votare

Preşedintele biroului electoral de circumscripţie

 

67

În termen de 24 de ore de la înregistrarea contestaţiilor privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, cel mai târziu la data de:

8 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/201 6]

Soluţionarea contestaţiilor privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora

Biroul electoral de circumscripţie

Prin hotărâre definitivă

68

În termen de 24 de ore de la completarea biroului electoral al secţiei de votare, cel mai târziu la data de:

8 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Formularea de contestaţii privind completarea biroului electoral al secţiei de votare

Persoanele interesate

În scris

69

În termen de 24 de ore de la soluţionarea contestaţiei privind desemnarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi a locţiitorului acestuia, cel mai târziu la data de:

9 iunie 2017

[Art. 41 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 115/2015]

Comunicarea către preşedintele tribunalului a hotărârii prin care a fost soluţionată contestaţia privind desemnarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi a locţiitorului acestuia

Biroul electoral de circumscripţie

În scris

70

În termen de o zi de la înregistrarea contestaţiilor, cel mai târziu la data de:

9 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Soluţionarea contestaţiilor privind completarea biroului electoral al secţiei de votare

Biroul electoral de circumscripţie

Prin hotărâre definitivă

71

Până cel târziu cu două zile înaintea datei alegerilor:

9 iunie 2017

[Art. 49 alin. (5) şi art. 120 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare; art. 10 alin. (2) şi art. 22 alin, (5) din Legea nr. 115/2015]

Tipărirea listelor electorale permanente, în două exemplare

Realizarea copiilor de pe listele electorale complementare, în două exemplare

Primarii

Primarii, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări

 

72

Cu cel puţin 24 de ore înaintea datei alegerilor, cel mai târziu în data de:

10 iunie 2017

[Art. 10 alin. (2) şi art. 93 alin. (2) din Legea nr. 115/201 â]

Solicitarea acreditării delegaţilor care participă la numărarea voturilor către birourile electorale de circumscripţie

Conducerile organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, ale alianţelor politice, ale alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu au

reprezentanţi m biroul electoral al secţiei de votare

În scris

73

În termen de 24 de ore de la data afişării hotărârii biroului electoral  de circumscripţie în materia campaniei electorale:

[Art. 10 alin. (2) şi art. 80 alin. (4) din Legea nr. 115/2016]

Depunerea contestaţiei împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripţie în materia campaniei electorale

Persoanele interesate

În scris

74

În termen de două zile de la data înregistrării contestaţiei împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripţie în materia campaniei electorale:

[Art. 10 alin. (2) şi art. 80 alin. (5) din Legea nr. 115/2016]

Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor în materia campaniei electorale

Birourile electorale de circumscripţie

 

75

În ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor:

10 iunie 2017, ora 7,00

[Art. 64 din Legea nr. 115/2015]

ÎNCHEIEREA CAMPANIEI ELECTORALE

 

 

76

Cel mai târziu în preziua alegerilor:

10 iunie 2017

[Art. 43 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Înlocuirea reprezentanţilor în birourile electorale ai partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

La cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior

Proces-verbal

77

în preziua alegerilor:

10 iunie 2017

[Art. 31 lit. a) şi b)t art. 61 alin. (1) şi art. 118 alin. (6) din Legea nr. 115/2015; art. 18 lit. a), art. 49 alin. (5) şi art. 120 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare]

Predarea următoarelor materiale electorale biroului electoral al secţiei de votare:

- un exemplar al listei electorale permanente;

- două exemplare ale copiei de pe lista electorală complementară;

- formularele listelor electorale suplimentare;

- buletinele de vot;

- ştampila de control;

- ştampilele cu menţiunea „Votat”;

- timbrele autocolante.

Primarii

Proces-verbal

78

În ajunul zilei alegerilor, cel mai târziu la data de:

10 iunie 2017, ora 18,00

[Art. 81 alin. (3) din Legea nr. 115/2015]

Asigurarea prezenţei la sediul secţiei de votare

Toţi membrii biroului electoral al secţiei de votare

 

79

În ajunul zilei alegerilor:

10 iunie 2017, ora 18,00

[Art. 81 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 115/2015]

Luarea măsurilor pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare

Solicitarea îndepărtării materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare

Fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare

 

80

În ziua alegerilor:

11 iunie 2017, ora 6,00

[Art. 82 din Legea nr. 115/2015]

Verificarea existenţei materialelor necesare votării: urne, liste electorale, formularele listelor electorale suplimentare, buletine de vot, ştampile, tuşiere etc.

Sigilarea urnelor de vot prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare Aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare pe ultima pagină (albă) a fiecărui buletin de vot, în măsura deschiderii pachetele sigilate

Preşedintele, în prezenta celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare

 

81

Până în ziua alegerilor

11 Iunie 2017

[Art. 43 alin. (2) din Legea nr. 115/2015]

Înlocuirea, în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente a reprezentanţilor în birourile electorale ai partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

La cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior

Proces-verbal

82

11 iunie 2017, ora 7,00

[Art. 84 din Legea nr. 115/2015]

ÎNCEPEREA VOTĂRII

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare

 

83

11 iunie 2017, ora 21,00

[Art. 84 din Legea nr. 115/2015]

ÎNCHIDEREA VOTĂRII

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare

 

84

În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, cel mai târziu la data de:

12 iunie 2017, ora 21,00

[Art. 93, art. 94 şi art. 96 din Legea nr. 115/2015]

Numărarea voturilor, încheierea proceselor-verbale şi întocmirea dosarelor cu rezultatele votării Predarea către biroul electoral de circumscripţie a dosarelor cuprinzând rezultatele votării în secţia de votare

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu cel puţin 2 membri ai biroului electoral al secţiei de votare, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte

Proces-verbal

Transportul se face sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

85

În termen de cel mult 48 de ore de le închiderea votării, cel mai târziu la data de:

13 iunie 2017

[Art. 39 alin. (3) din Legea nr. 115/2015]

Formularea de cereri pentru anularea

alegerilor într-o circumscripţie electorală

Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii  independenţi care au participat la alegeri

Cerere scrisă, motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază

86

După primirea dosarelor conţinând procesele-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor formulate:

[Art. 98 alin. (1) din Legea nr. 115/2015]

Totalizarea voturilor exprimate şi atribuirea mandatelor

Biroul electoral de circumscripţie

Proces-verbal

87

În termen de cel mult 24 de ore de la data întocmirii:

[Art. 10 alin. (2) şi art. 103 alin, (5) din Legea nr. 115/2015]

înaintarea dosarului privind alegerea primarului la judecătorie, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne

Biroul electoral de circumscripţie

Transmiterea dosarelor se face în vederea validării mandatelor.

 

NOTA:

În cazul unui nou tur de scrutin, potrivit art. 39 alin. (1) lit. h) şi art. 101 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, acesta are loc la două săptămâni de la primul tur, respectiv în data de 25 iunie 2017.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 126 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileşte măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017, care trebuie aduse la îndeplinire de către autorităţile cu atribuţii în materie electorală.

Art. 2. - (1) Pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind alegerile locale parţiale, care revin ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi instituţiilor prefectului, se constituie Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale, fără personalitate juridică, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Componenţa nominală a Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe baza propunerilor formulate de conducătorii ministerelor şi ai celorlalte instituţii sau societăţi prevăzute în anexa nr. 1.

(3)  La şedinţele Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai Clubului Român de Presă, ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale interesate, ai unor operatori economici care prestează servicii de interes public, precum şi ai organizaţiilor neguvemamentale.

Art. 3. - (1) Ministerul Afacerilor Interne dispune măsuri pentru menţinerea şi asigurarea ordinii şi liniştii publice în localităţile ţării în care se organizează alegeri locale parţiale, pe întreaga perioadă electorală şi, în mod deosebit, în ziua votării, precum şi în zilele care premerg şi succedă acestei zile.

(2) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale, menţine şi asigură ordinea publică în zona secţiilor de votare şi securitatea dosarelor întocmite de birourile electorale, pe timpul transportului acestora la birourile electorale, precum şi securitatea pe timpul tipăririi, transportului şi depozitării buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare votării.

(3) Personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne asigură paza sediilor birourilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare.

(4) Ministerul Afacerilor interne asigură achiziţionarea timbrelor autocolante. respectiv a plicurilor din plastic transparent, înseriate, prevăzute cu sistem de sigilare, necesare în cadrul procedurilor prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a ştampilelor cu menţiunea „VOTAT”.

(5) Instituţiile prefectului duc la îndeplinire următoarele măsuri tehnice principale:

a) asigură imprimarea buletinelor de vot;

b) asigură transportul, ambalarea şi distribuirea materialelor, documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral;

c) asigură confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale de circumscripţie şi a ştampilelor de control ale secţiilor de votare;

d) organizează, cu sprijinul filialelor şi birourilor Autorităţii Electorale Permanente, sesiunile de instruire a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.

Art. 4. - Preşedinţii tribunalelor asigură desemnarea preşedinţilor birourilor electorale judeţene şi a locţiitorilor acestora, precum şi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, prin tragerea la sorţi, conform legii, a judecătorilor în exerciţiu sau a juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali, după caz.

Art. 5. - (1 j Instituţiile prefectului împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi Autoritatea Electorală Permanentă asigură personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale judeţene, în limita fondurilor alocate,

(2) Primarii asigură personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, după caz, în limita fondurilor alocate.

Art. 6. - (1) Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de vot asigură înregistrarea video-audio neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheierea votării şi până la părăsirea localului secţiei de vot de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, în scopul asigurării posibilităţii organismelor electorale de a verifica respectarea dispoziţiilor art. 93 şi 94 din Legea nr. 115/2015.

(2) Operatorul de calculator trebuie să realizeze înregistrarea video-audio prevăzută la alin. (1) dintr-o poziţie fixă, de la o distanţă medie, pe un cadru general.

(3) Se interzice operatorului de calculator să realizeze copii ale înregistrării video-audio ori să permită accesul altor persoane la înregistrare.

Art. 7. - (1) Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică asigură statisticienii necesari birourilor electorale judeţene pentru operaţiunile tehnice de consemnare şi centralizare a rezultatelor alegerilor locale parţiale, dotarea necesară cu echipamente, tehnică de calcul, consumabile şi servicii, în limita fondurilor alocate.

(2) Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică asigură instruirea personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice pentru stabilirea rezultatelor alegerilor locale parţiale.

(3) Institutul Naţional de Statistică, prin direcţiile teritoriale de statistică, asigură tipărirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării la alegerile locale parţiale.

Art. 8. - (1) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale duce la îndeplinire următoarele măsuri tehnice principale:

a) asigură funcţionarea şi asistenţa tehnică a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal;

b) asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale;

c) asigură terminalele informatice necesare înregistrării video-audio a procedurilor, în condiţiile prevăzute la art. 6.

(2) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură constituirea în fiecare judeţ în care se organizează alegeri locale parţiale în cel puţin două circumscripţii electorale a câte unui centru de intervenţie operativă pentru remedierea eventualelor disfuncţionalităţi ale Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

(3) Dotarea şi funcţionarea centrelor de intervenţie operativă se asigură de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

(4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale verifică existenta înregistrării video-audio, consemnează aspectele constatate în procesul-verbal de primire a terminalelor informatice şi le mută pe un mediu de stocare, cu ocazia primirii terminalelor informatice de la operatorii de calculator. Înregistrările video-audio se păstrează pentru o perioadă de 3 luni de la data alegerilor.

(5) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pune la dispoziţia birourilor electorale constituite pentru alegerile locale parţiale din data de 11 iunie 2017, la cererea acestora, pentru soluţionarea unei contestaţii, cereri sau sesizări în materie electorală, copii ale înregistrării video-audio realizate în condiţiile prevăzute la art. 6. Copiile se restituie după soluţionarea contestaţiei, cererii sau a sesizării.

(6) La împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale distruge, prin proceduri ireversibile, înregistrările şi eventuale copii realizate pentru scopul prevăzut la alin. (5).

(7) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale furnizează Ministerului Afacerilor Interne date strict necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 3.

Art. 9. - (1) în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se constituie comisiile tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale, fără personalitate juridică, în judeţele în care se constituie birouri electorale judeţene, în componenţa prevăzută în anexa nr. 2, cu atribuţii în coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, prevăzute în legislaţia în vigoare, în domeniul alegerilor locale.

(2) Componenţa nominală a comisiei tehnice judeţene se stabileşte de prefect prin ordin, conform anexei nr. 2.

(3) La şedinţele comisiilor tehnice judeţene pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai Clubului Român de Presă, ai unor operatori economici care prestează servicii de interes public, precum şi ai organizaţiilor neguvemamentale.

(4) Pentru urmărirea şi soluţionarea operativă a problemelor curente din judeţe, pe lângă comisiile tehnice se constituie grupuri tehnice de lucru, fără personalitate juridică, conduse de subprefecţi, formate din funcţionari publici desemnaţi de conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, organizate la nivelul judeţului. Din grupul tehnic de lucru vor face parte şi 2-3 funcţionari publici din aparatul de specialitate al consiliilor judeţene.

(5) în perioada în care îşi desfăşoară activitatea în cadrul grupurilor tehnice de lucru de pe lângă comisiile tehnice judeţene, membrii acestora sunt degrevaţi de sarcinile de serviciu.

(6) Condiţiile materiale necesare funcţionării grupului tehnic de lucru se asigură prin grija prefectului. Salariile şi celelalte drepturi băneşti cuvenite personalului care îşi desfăşoară activitatea în grupul tehnic de lucru se achită de către instituţiile sau autorităţile publice de la care aceştia provin.

Art. 10. - (1) Prefecţii stabilesc graficul de distribuire a buletinelor de vot, precum şi a celorlalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral.

(2) în situaţia în care prefectul este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, precum şi în cazurile în care această funcţie este vacantă, îndeplinirea sarcinilor ce îi revin prefectului, potrivit legii, este asigurată de subprefect.

(3) în perioada electorală, Ministerul Afacerilor Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă vor acorda sprijin de specialitate autorităţilor locale, în vederea realizării la termen şi în condiţii corespunzătoare a sarcinilor ce le revin în organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale.

Art. 11. - (1) Prefecţii împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene asigură sediile şi dotarea tehnico-materială ale birourilor electorale judeţene.

(2) Prefecţii împreună cu primarii asigură sediile şi dotarea tehnico-materială ale birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, după caz.

(3) Sediile şi dotarea tehnico-materială ale birourilor electorale ale secţiilor de votare se asigură de către primari împreună cu prefecţii.

(4) Pentru dotarea tehnico-materială a birourilor electorale judeţene, a birourilor electorale de circumscripţie şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare vor fi utilizate bunurile aparţinând autorităţilor prevăzute la alin. (1)-(3).

(5) Pentru dotarea tehnico-materială a birourilor electorale ale secţiilor de votare, primarii vor utiliza bunurile recuperate de la alegerile anterioare şi aflate în stare de funcţionare.

(6) în cazurile în care bunurile necesare amenajării şi dotării tehnico-materiale corespunzătoare a secţiilor de votare nu se pot recupera, se vor achiziţiona unele noi de către primari, în limita fondurilor alocate, conform standardelor stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă,

(7) Autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare pentru sprijinirea cu personal a operaţiunilor tehnice la secţiile de votare.

Art. 12. - Primarii duc la îndeplinire următoarele măsuri tehnice principale:

a) întocmesc şi tipăresc listele electorale permanente, conform graficului stabilit de Autoritatea Electorală Permanentă;

b) întocmesc şi tipăresc listele electorale complementare şi copiile de pe listele electorale complementare;

c) tipăresc tipizatele listelor electorale suplimentare şi extrasele de pe lista electorală permanentă, copia de pe lista electorală complementară şi lista suplimentară;

d) asigură urnele de vot, urnele speciale şi cabinele de vot;

e) informează alegătorii privind delimitarea secţiilor de votare şi sediile acestora;

f) asigură locurile speciale de afişaj electoral şi amplasarea de panouri electorale;

g) asigură tuşul, tuşierele şi celelalte materiale necesare votării;

h) acordă sprijin reprezentanţilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pentru instalarea echipamentelor şi furnizarea serviciilor prevăzute la art. 8 alin. (1);

i) asigură, prin personalul desemnat, primirea pe bază de proces-verbal a echipamentelor instalate pentru asigurarea serviciilor prevăzute la art. 8 alin. (1), precum şi protecţia fizică a acestora.

Art. 13. - Autoritatea Electorală Permanentă duce la îndeplinire următoarele măsuri specifice:

a) asigură colectarea datelor şi informaţiilor privind rezultatele alegerilor locale parţiale şi aducerea la cunoştinţă publică a acestora prin publicare pe pagina proprie de internet;

b) desemnează preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora;

c) întocmeşte lista juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali şi o transmite tribunalelor în a căror rază teritorială au loc alegeri locale parţiale;

d) desemnează operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare;

e) asigură asistenţă de specialitate pentru prefecţi şi primari privind îndeplinirea atribuţiilor care le revin în materie electorală.

Art. 14, - Prefecţii sprijină, potrivit legii, activitatea de topire a buletinelor de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, a celor nule, a proceselor-verbale şi a ştampilelor necesare votării, a celorlalte materiale utilizate în procesul electoral, precum şi a listelor de susţinători.

Art. 15. - (1) Comisiile tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale vor informa săptămânal Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale în legătură cu stadiul pregătirii şi organizării alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017.

(2) Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale va informa săptămânal Guvernul în legătură cu stadiul îndeplinirii acţiunilor privind pregătirea şi organizarea alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017.

Art. 16. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 17. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 7 mai 2017.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 20 aprilie 2017.

Nr. 253.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENŢA

Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

Preşedinte:

- ministrul afacerilor interne Membri:

- secretar de stat pentru ordine publică din Ministerul Afacerilor Interne;

a) Reprezentanţi, la nivel de secretar de stat, secretar general sau director general, ai:

- Secretariatului General al Guvernului;

- Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene;

- Ministerului Finanţelor Publice;

- Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale;

- Ministerului Educaţiei Naţionale;

- Ministerului Sănătăţii;

- Autorităţii Electorale Permanente;

- Institutului Naţional de Statistică;

- Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale;

- Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

b) Reprezentanţi ai:

- Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;

- societăţilor comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice;

- Societăţii Române de Televiziune;

- Societăţii Române de Radiodifuziune.

 

NOTĂ:

Lucrările de secretariat tehnic ale Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale sunt asigurate de Ministerul Afacerilor Interne.

 

ANEXA Nr. 2

 

COMPONENŢA

comisiei tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

Preşedinte:

- prefectul judeţului Membri:

- subprefectul;

- secretarul judeţului;

- directorul executiv al direcţiei regionale/judeţene de statistică;

- directorul general al direcţiei regionale a finanţelor publice/şeful administraţiei judeţene a finanţelor publice, după caz;

- inspectorul-şef al inspectoratului judeţean de poliţie;

- inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean;

- şeful structurii judeţene de administrare a bazelor de date de evidenţă a persoanelor;

- şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor;

- inspectorul-şef al inspectoratului de jandarmi judeţean;

- inspectorul general al inspectoratului şcolar judeţean;

- directorul direcţiei de sănătate publică a judeţului,

- reprezentantul teritorial al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;

- reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente;

- reprezentanţi teritoriali ai societăţilor comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice;

- corespondentul teritorial al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

 

NOTĂ:

Lucrările de secretariat tehnic ale comisiei tehnice judeţene sunt asigurate de personalul din cadrul instituţiei prefectului.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 112 alin. (3) şi art. 126 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, al art. 7 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017, care se suportă din bugetul de stat, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se aprobă suplimentarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, a bugetului Ministerului Afacerilor Interne cu suma de 7.649 mii lei, din care 2.572 mii lei la capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”, şi 5.077 mii lei la capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”, precum şi a bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică cu suma de 150 mii lei la capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”.

(3) Ministerul Afacerilor Interne repartizează instituţiilor prefectului sumele necesare pentru activităţile acestora legate de pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017.

(4) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetelor Ministerului Afacerilor Interne şi Secretariatului General al Guvernului pe anul 2017.

Art. 2. - (1) Pe perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale, instituţiile la care sunt angajaţi membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar şi statisticienii le asigură acestora drepturile salariate cuvenite, potrivit legii.

(2) Preşedinţii birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale de circumscripţie, locţiitorii acestora şi membrii birourilor electorale judeţene şi ai birourilor electorale de circumscripţie primesc o indemnizaţie de 85 lei pentru fiecare zi de activitate.

(3) Personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale şi statisticienii primesc o indemnizaţie de 65 lei pentru fiecare zi de activitate.

(4) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia primesc câte o indemnizaţie de 150 lei pentru fiecare zi de activitate, dar nu mai mult de 5 zile.

(5) Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare primeşte o indemnizaţie de 150 lei pentru fiecare zi de activitate, dar nu mai mult de 5 zile.

(6) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare primesc câte o indemnizaţie de 65 lei pentru fiecare zi de activitate, dar nu mar mult de 3 zile.

(7) Membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar al acestora, statisticienii, operatorii de calculator şi personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne care asigură măsuri de menţinere şi asigurare a ordinii şi liniştii publice sau care este în misiune de pază la birourile electorale de circumscripţie şi la birourile electorale ale secţiilor de votare primesc o indemnizaţie pentru cheltuieli de protocol, în valoare de 10 lei de persoană pentru ziua votării.

(8) Plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (2)-(4), (6) şi (7) se face în baza listelor de prezenţă semnate de către preşedinţii birourilor electorale.

(9) Plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (5) se face în baza fişelor de pontaj emise de Autoritatea Electorală Permanentă pe baza informaţiilor furnizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

(10) Prin zi de activitate se înţelege munca desfăşurată pe parcursul unei zile calendaristice, indiferent de numărul de ore prestate, dar nu mai puţin de 6 ore pe zi.

(11) Pe lângă drepturile prevăzute la alin. (2)-(7), membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar, statisticienii şi operatorii de calculator care îşi au domiciliul sau reşedinţa în alte localităţi beneficiază pe durata îndeplinirii atribuţiilor în cadrul birourilor electorale sau pe lângă acestea de indemnizaţiile de detaşare, precum şi de decontarea cheltuielilor de transport şi cazare, după caz, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Aparatul tehnic auxiliar ai birourilor electorale judeţene şi al birourilor electorale de circumscripţie va fi dimensionat în funcţie de bugetul alocat.

(13) Fondul indemnizaţiei stabilite pentru personalul tehnic auxiliar şi statisticieni, potrivit alin. (3), nu poate depăşi:

a) 7.000 lei, în cazul birourilor electorale de circumscripţie comunală;

b) 15.000 lei, în cazul birourilor electorale de circumscripţie orăşenească sau municipală;

c) 20.000 lei, în cazul birourilor electorale judeţene.

(14) Prin excepţie de la prevederile alin. (13), la cererea temeinic justificată a preşedinţilor birourilor electorale, cu avizul prefectului, Ministerul Afacerilor Interne poate aloca sume suplimentare peste plafonul indemnizaţiei prevăzute la alin. (13), cu încadrare în bugetul alocat conform anexei.

Art. 3. - În perioada electorală, cheltuielile cu telefoanele efectuate de autorităţile administraţiei publice implicate în organizarea alegerilor se suplimentează cu 50% faţă de normativele în vigoare.

Art. 4. - (1) Ministerul Afacerilor Interne asigură sumele necesare acoperirii următoarelor categorii principale de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru asigurarea ordinii, siguranţei publice şi a pazei, în cadrul procesului electoral, conform legii;

b) plata hârtiei efectiv consumate pentru imprimarea buletinelor de vot;

c) cheltuielile pentru achiziţionarea timbrelor autocolante;

d) cheltuielile pentru achiziţionarea ştampilelor cu menţiunea „VOTAT”;

e) cheltuielile pentru achiziţionarea plicurilor din plastic transparent, înseriate, prevăzute cu sistem de sigilare, necesare în cadrul procedurilor prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

(2) Ministerul Afacerilor Interne asigură, prin bugetele instituţiilor prefectului, sumele necesare acoperirii următoarelor categorii principale de cheltuieli:

a) indemnizaţiile membrilor birourilor electorale, precum şi indemnizaţiile pentru cheltuieli de protocol ale acestora;

b) indemnizaţiile personalului tehnic auxiliar şi ale statisticienilor birourilor electorale de circumscripţie, precum şi indemnizaţiile pentru cheltuieli de protocol ale acestora;

c) indemnizaţiile operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi indemnizaţiile pentru cheltuieli de protocol ale acestora;

d) indemnizaţiile pentru cheltuieli de protocol ale personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne care asigură măsuri de menţinere şi asigurare a ordinii şi liniştii publice sau care este în misiune de pază la birourile electorale de circumscripţie şi la birourile electorale ale secţiilor de votare;

e) cheltuieli privind spaţiile în care se organizează instruiri, sesiuni de selecţie şi examene, potrivit legislaţiei electorale;

f) cheltuielile pentru imprimarea buletinelor de vot;

g) cheltuielile de transport, ambalare şi distribuire a materialelor, documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral;

h) cheltuielile pentru confecţionarea ştampilelor birourilor electorale;

i) cheltuieli pentru organizarea sesiunilor de instruire a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;

j) cheltuielile pentru asigurarea condiţiilor materiale necesare funcţionării grupurilor tehnice de lucru de pe lângă comisiile tehnice judeţene.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1) şi (2) se suportă de la bugetul de stat.

Art. 5. - Autoritatea Electorală Permanentă suportă din bugetul propriu următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru mentenanţa Registrului electoral, precum şi pentru activităţile specifice de gestionare a acestuia în perioada electorală;

b) cheltuielile pentru programele informatice utilizate la desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora;

c) cheltuieli de informare a alegătorilor;

d) cheltuielile pentru organizarea examenelor de admitere în Corpul experţilor electorali;

e) cheltuielile de instruire a operatorilor de calculator;

f) cheltuielile de instruire a mandatarilor financiari.

Art. 6. - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale suportă din bugetul propriu următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal;

b) cheltuielile aferente participării personalului propriu la sesiunile de selecţie a operatorilor de calculator;

c) cheltuielile aferente asigurării serviciilor de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale;

d) cheltuieli pentru asigurarea asistenţei tehnice a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal şi pentru intervenţiile necesare remedierii disfuncţionalităţilor acestuia.

Art. 7. - Categoriile de cheltuieli care se suportă de la bugetul de stat pentru Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, suplimentat potrivit art. 1 alin. (2), sunt următoarele:

a) cheltuielile pentru tipărirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării;

b) cheltuielile pentru dotarea cu echipamente, tehnică de calcul, consumabile şi servicii necesare pentru organizarea şi funcţionarea staţiilor de prelucrare;

c) cheltuielile pentru instruirea personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor, în staţiile de prelucrare organizate la nivelul birourilor electorale judeţene.

Art. 8. - Municipiile, oraşele şi comunele suportă din bugetul propriu următoarele categorii principale de cheltuieli:

a) cheltuielile privind întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente;

b) cheltuielile privind întocmirea şi tipărirea listelor electorale complementare şi a copiilor de pe listele electorale complementare;

c) cheltuielile pentru confecţionarea tipizatelor listelor electorale suplimentare şi a extraselor de pe listele electorale permanente, copia de pe lista electorală complementară şi lista suplimentară;

d) cheltuielile privind urnele de vot, urnele speciale şi cabinele de vot;

e) cheltuielile de informare a alegătorilor privind delimitarea secţiilor de votare şi sediile acestora;

f) cheltuielile pentru asigurarea locurilor speciale de afişaj electoral şi amplasarea de panouri electorale;

g) cheltuielile materiale pentru dotarea şi funcţionarea sediilor birourilor electorale de circumscripţie municipală, orăşenească şi comunală;

h) cheltuielile materiale pentru dotarea şi funcţionarea sediilor secţiilor de votare;

i) cheltuielile pentru achiziţionarea tuşului, a tuşierele şi a altor materiale necesare votării;

j) cheltuielile pentru plata drepturilor prevăzute de art. 2 alin. (11).

Art. 9. - Judeţele suportă din bugetul propriu cheltuielile materiale pentru întreţinerea, dotarea şi funcţionarea sediilor birourilor electorale judeţene.

Art. 10. - În cadrul bugetului aprobat, efectuarea cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale se va realiza de către ordonatorii de credite, cu informarea periodică a Autorităţii Electorale Permanente.

Art. 11. - (1) Sumele alocate Ministerului Afacerilor Interne, pentru instituţiile prefectului, pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale se vor vira cu această destinaţie în bugetul fiecărei instituţii a prefectului, iar decontarea cheltuielilor respective va fi efectuată cu respectarea prevederilor legale.

(2) în termen de 30 de zile de la data alegerilor, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale implicate în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, comunică Autorităţii Electorale Permanente situaţia sumelor alocate şi cheltuielilor efectuate, separat pe cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi cheltuieli de capital.

Art. 12. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 7 mai 2017.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 20 aprilie 2017.

Nr. 254.

 

ANEXĂ

 

BUGETUL ŞI STRUCTURA

cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale din data de 11 iunie 2017

 

- mii lei -

INSTITUŢIA

Capitol

Cheltuieli

TOTAL

Personal

Bunuri şi servicii

Active nefinanciare

I. Ministerul Afacerilor Interne

 

6.490

7.649

0

14.139

1. Instituţiile prefectului

51.01

6.140

2.572

0

8.712

 

 

 

 

 

 

TOTAL CAP. 51.01

51.01

6.140

2.572

0

8.712

 

 

 

 

 

 

TOTAL CAR 61.01

61.01

350

5.077

0

5.427

 

 

 

 

 

 

II. Secretariatul General al Guvernului

51.01

0

150

0

150

- Institutul Naţional de Statistică

51.01

0

150

0

150

1. Aparat propriu

51.01

0

50

0

50

2. Direcţiile teritoriale de statistică

51.01

0

100

0

100

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL GENERAL

 

6.490

7.799

 

14.289

 

Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor care revin Autorităţii Electorale Permanente şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale vor fi asigurate din bugetele acestora pe anul 2017.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, al ministrului apărării naţionale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. 1.453/M.34/18.769/10.161/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice

 

Având în vedere prevederile art. 150 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul muncii şi justiţiei sociale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, al ministrului apărării naţionale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. 1,453/M.34/18.769/10.161/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 9 mai 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Contestaţia se consideră depusă în termenul prevăzut la art. 9 şi în situaţia în care a fost depusă eronat la o altă casă teritorială de pensii decât cea care a emis decizia de pensie contestată, inclusiv la Casa Naţională de Pensii Publice.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), casa teritorială de pensii, inclusiv Casa Naţională de Pensii Publice, care a înregistrat contestaţia, o va transmite, în termen de 10 zile de la înregistrare, casei teritoriale de pensii emitente.

(3) în situaţia prevăzută la alin. (1) şi (2), termenul de soluţionare a contestaţiei se calculează de la data înregistrării la casa teritorială de pensii care a emis decizia contestată.”

2. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Casa teritorială de pensii care a emis decizia de pensie contestată are obligaţia înaintării contestaţiei depuse în condiţiile art. 7 alin. (1) la comisie, în termen de 7 zile de la înregistrare, însoţită de nota de prezentare a dosarului de pensie, cuprinzând temeiurile de fapt şi de drept care au condus la emiterea deciziei, precum şi concluziile reieşite în urma reverificării dosarului de pensie.

(2) La solicitarea comisiei, în funcţie de data şedinţei în care urmează a fi analizată contestaţia, casa teritorială de pensii va înainta acesteia următoarele documente:

a) dosarul de pensie;

b) dovada datei comunicării deciziei de pensionare contestate;

c) fişa de evidenţă a drepturilor băneşti cuvenite pensionarului, completată la zi, după caz.”

3. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Comisia soluţionează contestaţiile formulate de către titulari împotriva deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, pe baza documentelor existente în dosarul de pensie,

(2) La soluţionarea contestaţiilor, inclusiv a celor aflate în evidenţa Comisiei centrale de contestaţii, la data intrării în vigoare a prezentului ordin, comisia verifică aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare, exclusiv la obiectul contestaţiilor.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 28 martie 2017.

Nr. 463.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A PATRA

 

HOTĂRÂREA

din 5 iulie 2016

în Cauza Şerban împotriva României

 

(Cererea nr. 29.453/07)

Strasbourg

Hotărârea este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă. În Cauza Şerban împotriva României,

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a patra), reunită într-un comitet compus din Paulo Pinto de Albuquerque, preşedinte, Iulia Motoc, Gabriele Kucsko-Stadlmayer, judecători, şi Andrea Tamietti, grefier adjunct de secţie,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 14 iunie 2016, pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 29.453/07 îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Gilă-Sandu Şerban (reclamantul), a sesizat Curtea la 10 iulie 2007, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

2. Reclamantul, care a beneficiat de asistenţă judiciară, a fost reprezentat de doamna G. N. Runcanu, avocat în Bucureşti. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul R.-H. Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La 10 martie 2010, cererea a fost comunicată Guvernului.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele speţei

4. Reclamantul s-a născut în anul 1973 şi are domiciliul în Drobeta-Turnu Severin.

5. În 2000, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi (parchetul) a început cercetările într-un dosar de trafic de droguri. Prin Rechizitoriul din 19 octombrie 2000. parchetul i-a trimis în judecată pe R.G.G. şi pe R.A. (soţii R.), pe Ş.G., soţia reclamantului, precum şi pe D, F. şi a decis să continue cercetările faţă de reclamant, plecat între timp în străinătate.

6. Prin Sentinţa penală din 20 iunie 2001, Tribunalul Mehedinţi i-a condamnat pe soţii R., pe Ş.G. şi pe D.F. la pedepse cu închisoarea, care au fost ulterior majorate, în urma căilor de atac, de către Curtea de Apel Craiova şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În această procedură, soţii R., Ş.G. şi D.F. au dat declaraţii care îl incriminau pe reclamant.

7. La 30 aprilie 2003, reclamantul a fost identificat de către autorităţile spaniole, în faţa cărora s-a prezentat sub o identitate falsă, şi a fost trimis în România.

8. Reclamantul a fost reţinut prin Ordonanţa parchetului din 1 mai 2003 şi, la 2 mai 2003, s-a dispus arestarea sa preventivă pentru cinci zile.

9. La 6 mai 2003, în cadrul procedurii penale împotriva reclamantului, parchetul i-a audiat în calitate de martori pe soţii R., pe Ş.G. şi pe D.F., care îşi executau pedepsele cu închisoarea la penitenciarul Drobeta-Turnu Severin. Cu excepţia lui R.A., aceştia au revenit asupra declaraţiilor pe care le făcuseră în cadrul procedurii în urma căreia fuseseră condamnaţi pentru trafic de droguri şi au arătat că nu aveau cunoştinţă de implicarea reclamantului într-un astfel de trafic. Parchetul a procedat şi la audierea martorilor F.L.S., B.D.A., H.P.N., Ş.B. şi C.I.M. Unele dintre declaraţiile lor îl incriminau pe reclamant.

10. Prin Rechizitoriul din 17 martie 2004, parchetul l-a trimis pe reclamant în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri. Procurorii au susţinut că acesta ar fi distribuit canabis mai multor persoane care se ocupau cu vânzarea. Parchetul s-a întemeiat, în special, pe declaraţiile soţiilor R. În procedura care îi avea ca obiect, pe declaraţia dată de R.A. În cadrul procedurii privindu-l pe reclamant, precum şi pe declaraţiile date de B.D.A. şi de F.L.S. Parchetul a citat, de asemenea, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică efectuate în 2000 asupra substanţelor găsite la domiciliul soţilor R. şi al lui S.G., care dezvăluiseră prezenţa canabisului. În faţa procurorului, reclamantul nu a recunoscut faptele de care era acuzat.

11. La o dată neprecizată, reclamantul a părăsit România.

12. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, care a audiat, în prezenţa avocatului ales de către reclamant, toţi martorii indicaţi în rechizitoriu, Reclamantul nu era prezent, acesta fiind arestat preventiv între timp în Spania pentru diverse infracţiuni. Prin Hotărârea din 21 octombrie 2004, tribunalul l-a condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de droguri şi prezentarea sub o identitate falsă.

13. În urma apelului reclamantului, Curtea de Apel Craiova, prin Decizia din 20 aprilie 2005, a desfiinţat hotărârea tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru citarea corespunzătoare a reclamantului.

14. Cauza a fost înregistrată din nou pe rolul tribunalului, care l-a ascultat pe reclamant, întors în România la o dată neprecizată. Acesta nu a recunoscut faptele de care era acuzat. Tribunalul i-a audiat şi pe C.I.M,, Ş.G,, D.F,, H.P.N. şi Ş.B. În calitate de martori. Aceştia şi-au modificat declaraţiile date în cursul urmăririi penale, arătând, între altele, că poliţiştii îi obligaseră să le semneze fără a le citi şi că nu corespundeau realităţii faptelor. Ei au arătat că nu aveau cunoştinţă de implicarea reclamantului în traficul de droguri. Soţii R., B.D.A. şi F.L.S. nu s-au prezentat în faţa instanţei, deşi fuseseră emise mandate de aducere.

15. La termenul din 27 aprilie 2006, tribunalul a luat cunoştinţă de informaţiile comunicate de poliţie conform cărora martorii B.D.A. şi F.L.S. nu au putut fi localizaţi. Instanţa a întrebat părţile dacă doreau citirea în şedinţă publică a depoziţiilor anterioare ale acestor martori, în aplicarea art. 327 alin. (3) din Codul de procedură penală. Avocatul reclamantului a declarat, în prezenţa acestuia, că avea cunoştinţă de aceste depoziţii şi că nu dorea citirea lor.

16. Prin Sentinţa penală din 4 mai 2006, tribunalul l-a condamnat pe reclamant la 4 ani şi 6 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri şi prezentarea sub identitate falsă. Instanţa s-a întemeiat pe declaraţiile făcute de R.G.G. În procedura care îl viza, precum şi pe cele făcute de acesta în ancheta penală privitoare la reclamant. De asemenea, a luat în considerare şi declaraţiile date de R.A., F.L.S., B.D.A., C.I.M. şi D.F. În cursul anchetei penale cu privire la reclamant, precum şi declaraţia dată de R.A. În cadrul primului ciclu procedural. S-a considerat că, dacă unii martori îşi schimbaseră declaraţiile, noile lor declaraţii nu erau convingătoare. Dat fiind că mai mulţi martori au lipsit la înfăţişare, părţile relevante din sentinţă se citesc după cum urmează:

„Deşi în cursul urmăririi penale şi cu ocazia primei cercetări judecătoreşti au fost audiaţi şi martorii R.G.G., R.A., B.D.A. şi F.L.S., cu ocazia rejudecării nu au mai putut fi reaudiaţi, întrucât soţii R. sunt plecaţi din ţară, ceilalţi doi martori sunt plecaţi din localitate, necunoscându-se noua lor adresă - conform proceselor-verbale de căutare existente în dosar. [...]”

17. Reclamantul a declarat apel. Prin Decizia din 21 septembrie 2006, curtea de apel a admis parţial apelul şi l-a achitat pe reclamant pentru infracţiunea de fals privind identitatea. Curtea de apel a confirmat în schimb condamnarea pentru trafic de droguri şi a menţinut pedeapsa cu închisoarea prevăzută în sentinţa tribunalului. Decizia curţii de apel este redactată, în părţile sale relevante, după cum urmează:

„Împrejurarea că martorii din cauză şi-au modificat declaraţiile date în faza de urmărire penală, invocând în faţa instanţei faptul că nu au cunoscut conţinutul depoziţiilor în momentul în care le-au semnat şi că, în realitate, inculpatul Şerban Gilă Sandu nu a fost implicat în procurarea sau distribuirea de canabis, nu poate fi reţinută în susţinerea apărării inculpatului, cât timp niciunul dintre aceştia nu indică persoana de la care au procurat drogurile, fiind cert că au fost surprinşi în timp ce le comercializau sau le deţineau pentru consum propriu, iar anterior martorii R.G.G., D.F. şi Ş.G. au fost condamnaţi pentru aceeaşi infracţiune, relatând că drogurile proveneau de la inculpatul Şerban Gilă Sandu.”

18. Această decizie a fost confirmată prin Decizia definitivă din 21 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Părţile relevante ale deciziei sunt redactate astfel:

„Sub aspectul criticii privind greşita condamnare în baza unui material probator neconcludent, Înalta Curte constată că susţinerile inculpatului în sensul că nu a avut nicio participaţie în procurarea sau punerea în vânzare a drogurilor [...] sunt nefondate, vinovăţia sa fiind dovedită prin declaraţiile coparticipanţilor Ş.G,, R.G., D.F. şi R.A., care au fost condamnaţi anterior pentru aceste fapte, coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, toate date în faza de urmărire penală, din care reiese, fără dubiu, că inculpatul a procurat droguri de risc pe care le-a comercializat prin intermediul soţilor R. şi a propriei sale soţii [...].

Apărările inculpatului au fost verificate inclusiv de instanţa de apel, fiind înlăturate motivat, la fel procedând şi instanţa de fond care a analizat în detaliu declaraţiile de martor, în special revenirile acestora asupra declaraţiilor date la urmărirea penală, motivate de împrejurarea că unii dintre participanţi deja fuseseră condamnaţi şi executaseră pedeapsa, iar alţi făptuitori beneficiaseră de soluţii de netrimitere în judecată şi, deci, nu mai aveau interes În a adopta o conduită procesuală sinceră.”

19. Reclamantul a executat o parte din pedeapsă şi a fost liberat condiţionat la 7 aprilie 2010.

II. Dreptul şi practica interne relevante

20. Dispoziţiile relevante din Codul de procedura penală, în vigoare la epoca faptelor, sunt rezumate în Cauza Prăjină împotriva României (nr. 5.592/05, pct. 26-27,7 ianuarie 2014). În special, art. 327 alin. (3) era redactat astfel:

„Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei.”

21. Prezenţa apărătorului învinuitului sau a inculpatului la efectuarea actelor de urmărire penală este prevăzută la art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală, ca şi posibilitatea de a formula cereri sau de a depune precizări în scris. Absenţa apărătorului nu împiedică efectuarea actului, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoştinţat de data şi ora efectuării actului. O modificare operată de Legea nr. 356/2006 cu privire la prezenţa apărătorului doar la actele care „implică audierea sau prezenţa învinuitului sau a inculpatului” a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională. Prin Decizia din 20 noiembrie 2007, instanţa constituţională a considerat că o astfel de modificare constituie o restrângere nejustificată a dreptului la apărare.

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 şi 3 lit. d) din Convenţie

22. Reclamantul se plânge că procedura penală desfăşurată împotriva sa nu a fost echitabilă. El susţine, în special, nerespectarea dreptului său de a solicita audierea în şedinţă publică a unor martori ale căror depoziţii au folosit la justificarea condamnării sale, drept prevăzut de art. 6 § 1 şi 3 din Convenţie, redactat după cum urmează:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale îndreptate împotriva sa.

[...]

3. Orice acuzat are, în special, dreptul: [...]

d. să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării; [...].”

A. Cu privire la admisibilitate

23. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenţie şi că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, îl declară admisibil.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele părţilor

24. Reclamantul consideră că procedură penală desfăşurată împotriva sa a fost inechitabilă în măsura în care nici el şi nici avocatul său nu au putut, în niciun moment din procedură, să solicite audierea martorilor acuzării. Ei nu au fost informaţi, în stadiul urmăririi penale, cu privire la data la care aceşti martori au fost audiaţi. Aceştia din urmă nu au fost citaţi în instanţă pentru a face declaraţii; reclamantul se referă în special la soţii R. Acesta critică, de asemenea, utilizarea unor elemente de probă, mai ales declaraţia lui R.G.G., examinate în cadrul unei proceduri la care nu a fost parte. Precizează, în cele din urmă, că a cerut îi mod constant instanţei să citeze şi să asculte martorii acuzării.

25. Guvernul consideră că procedura penală a fost echitabilă în ansamblu şi cu respectarea principiului contradictorialităţii şi a celui al egalităţii armelor. În ceea ce priveşte faza de urmărire penală, consideră că, începând cu 1 mai 2003, data la care reclamantul a luat cunoştinţă de acuzaţiile formulate împotriva sa, acesta putea să participe la toate actele de urmărire penală; cu toate acestea, a părăsit ţara alegând să nu folosească această posibilitate şt nici avocatul său nu a formulat cereri în acest sens.

26. În ceea ce priveşte procedura în faţa instanţelor, Guvernul susţine că reclamantul a avut o ocazie potrivită de a lua cunoştinţă de toate probele depuse la dosar de celelalte părţi şi de a le comenta. Guvernul se referă, în special, la declaraţiile incriminante pe care soţii R. şi D.F. le-au făcut în cadrul procedurii penale îndreptate împotriva lor şi pe care le-au confirmat în timpul urmăririi penale în speţă. Acesta mai atrage atenţia şi că, în primul ciclu procedural, avocatul ales de reclamant a fost prezent la audierea de către instanţă a principalilor martori. Mai mult, orice lacună constatată în timpul acestui prim ciclu procedural a fost remediată atunci când curtea de apel a admis recursul reclamantului prin Decizia din 20 aprilie 2005.

27. Cu privire la cel de-al doilea ciclu procedural, Guvernul consideră că, din motive obiective, instanţele nu i-au audiat în calitate de martori pe soţii R., pe B.D.A. şi pe F.L.S., noile lor domicilii nefiind identificate. În plus, nici reclamantul, nici avocatul său nu au insistat ca ei să fie audiaţi în procedură în primă instanţă sau în apel; acest lucru ar fi reprezentat, în opinia Guvernului, o renunţare la dreptul de a solicita audierea acestor martori. În cele din urmă, Guvernul observă că această condamnare a reclamantului nu s-a întemeiat exclusiv sau în mod decisiv pe depoziţiile acestor martori, în măsura în care alte probe (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, declaraţiile reclamantului) au fost luate în considerare.

2. Motivarea Curţii

a) Principii generale relevante

28. Curtea face trimitere la principiile relevante cu privire la criteriile de apreciere a capetelor de cerere formulate în temeiul art. 6 § 1 şi § 3 lit. d) din Convenţie, în ceea ce priveşte absenţa martorilor la şedinţa de judecată, astfel cum sunt expuse în hotărârile Al-Khawaja şi Tahery împotriva Regatului Unit (MC) (nr. 26.766/05 şi 22.228/06, pct. 118-147, CEDO 2011) şi Schatschaschwili împotriva Germaniei (MC) (nr. 9.154/10, pct. 100-131, CEDO 2015).

29. În Hotărârea Schatschaschwili (citată anterior, pct. 107), Curtea a precizat că, în conformitate cu principiile desprinse din hotărârea Al-Khawaja şi Tahery, citată anterior, examinarea compatibilităţii cu art. 6 § 1 şi § 3 lit. d) din Convenţie a unei proceduri în care declaraţiile date de un martor care nu s-a prezentat şi nu a fost audiat în timpul procesului sunt folosite ca probe cuprinde trei etape (ibidem, pct. 152). Curtea trebuie să cerceteze:

(i) dacă a existat un motiv temeinic care să justifice absenţa martorului şi, în consecinţă, admiterea cu titlu de probă a depoziţiei sale (ibidem, pct. 119-125);

(ii) dacă depoziţia martorului absent a constituit temeiul exclusiv sau decisiv al condamnării (ibidem, pct. 119 şi 126-147);

(iii) dacă există elemente care pot să compenseze, în special garanţii procedurale solide, suficiente pentru a contrabalansa dificultăţile provocate apărării ca urmare a admiterii unei asemenea probe şi pentru a asigura caracterul echitabil al procedurii în ansamblu (ibidem, pct. 147).

30. Ar trebui insistat pe faptul că lipsa unui motiv serios care să justifice neprezentarea unui martor pentru acuzare constituie un element important în ceea ce priveşte evaluarea caracterului echitabil de ansamblu al unui proces; un astfel de element este susceptibil să încline balanţa în favoarea constatării potrivit căreia a fost încălcat art. 6 §i şi 3 lit. d) (ibidem, pct. 113).

b) Aplicarea acestor principii în speţă

31. În această cauză, Curtea trebuie, prin urmare, să verifice dacă cele trei etape ale criteriului Al-Khawaja şi Tahery - în ordinea dată în această hotărâre - care sunt interdependente şi, împreună, sunt destinate pentru a stabili dacă procedura penală în speţă a fost, în ansamblu, echitabilă (Schatschaschwili, citată anterior, pct. 118).

32. În ceea ce priveşte prima etapă, Curtea observă că, în cel de-al doilea ciclu procedural în urma căruia reclamantul a fost condamnat pentru trafic de droguri, instanţele interne nu au ascultat patru dintre martorii indicaţi în rechizitoriul parchetului, mai exact, pe soţii R., pe B.D.A. şi pe F.L.S. De asemenea, reţine că tribunalul i-a citat în mod legal şi a emis mandate de aducere pentru a se asigura de prezenţa lor (supra, pct. 14). Aceştia nu s-au prezentat totuşi, tribunalul observând în Sentinţa din 4 mai 2006 că soţii R. erau plecaţi din ţară, noua lor adresă fiind necunoscută (supra, pct. 16).

33. Curtea admite faptul că, emiţând mandate de aducere, instanţele interne au confirmat absenţa acestor martori de la adresă lor obişnuită, dar constată că nu rezultă din dosar că ar fi fost luate măsuri concrete pentru a localiza noile lor adrese, căutându-i activ sau, după caz, prin mecanismele de cooperare internaţională în materie penală. De altfel, Guvernul nu a susţinut, în observaţiile sale, că ar fi fost luate astfel de măsuri.

34. De aceea, Curtea apreciază că instanţa de fond nu a invocat un motiv întemeiat care să justifice neprezentarea celor patru martori şi admiterea cu titlu de probe a depoziţiilor acestora.

35. Cu privire la clarificarea aspectului dacă depoziţia martorilor absenţi a constituit temeiul exclusiv sau decisiv al condamnării reclamantului, Curtea observă că, în Decizia din 21 februarie 2007, Înalta Curte a motivat această condamnare prin declaraţiile soţilor R. şi ale Ş.G. şi D.F., care fuseseră condamnaţi anterior pentru aceste fapte,şi a reţinut că acestea se coroborau cu declaraţiile martorilor ascultaţi în timpul urmăririi penale (supra, pct. 18). Curtea deduce că, în opinia Înaltei Curţi, declaraţiile soţilor R. erau decisive pentru a justifica condamnarea reclamantului şi nu are niciun motiv pentru a pune la îndoială această constatare. Curtea observă şi că Înalta Curte a menţionat declaraţiile tuturor martorilor ascultaţi în timpul cercetării penale, acestea confirmând declaraţiile martorilor principali. Curtea deduce că declaraţiile celorlalţi martori, între care B.D.A. şi F.L.S., au determinat într-o anume măsură condamnarea reclamantului, mai ales având în vedere că, dată fiind natura faptelor de care reclamantul era acuzat, procurorii se sprijineau în primul rând pe mărturii.

36. În aceste condiţii, Curtea apreciază că depoziţiile făcute de martorii absenţi au fost „decisive”, adică în măsură să determine soluţia cauzei,

37. În sfârşit, în privinţa cercetării dacă au existat elemente care să compenseze, mai ales garanţii procedurale solide, suficiente pentru a contrabalansa dificultăţile produse apărării, Curtea observă că Guvernul acordă importanţă faptului că şi depoziţiile soţilor R. au fost făcute în cadrul procedurii penale îndreptate împotriva lor (supra, pct. 26). Curtea nu poate accepta totuşi acest argument, în măsura în care reclamantul nu a fost parte în această procedură şi nu a putut avea cunoştinţă de declaraţiile făcute în acest cadru (a se vedea, mutatis mutandis. Luca împotriva Italiei, nr. 33.354/96, pct. 41-42, CEDO 2001-11).

38. Curtea mai reţine şi argumentul Guvernului, conform căruia, în faza de urmărire penală, reclamantul putea să participe la orice act al anchetei penale împotriva sa (supra, pct. 25). Totodată, observă că Guvernul nu a susţinut că reclamantul sau avocatul acestuia a fost informat corespunzător asupra datelor şi orelor efectuării diverselor acte de procedură, aşa cum cerea de altfel art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală (supra, pct. 21). Curtea nu poate să admită nici argumentele Guvernului conform cărora, părăsind teritoriul naţional, reclamantul a renunţat la dreptul său de a solicita audierea acestor martori. Aceasta reaminteşte că renunţarea la drepturile garantate de art. 6 § 1 şi 3 din Convenţie trebuie să fie stabilită fără echivoc şi să fie însoţită de un minimum de garanţii care corespund gravităţii sale (Poitrimol împotriva Franţei, 23 noiembrie 1993, pct. 31, seria A, nr. 277- A, şi Aliykov împotriva Bulgariei, nr. 333/04, pct. 51,3 decembrie 2009).

39. Curtea observă în continuare, că, în primul ciclu procedural, toţi martorii au fost audiaţi în prezenţa avocatului ales de către reclamant (supra, pct. 12). Totuşi, Curtea subliniază că această procedură a fost anulată prin Decizia curţii de apel din 20 aprilie 2005, care a retrimis cauza în faţa tribunalului pentru ca reclamantul să fie citat în mod legal (supra, pct. 13). Consideră că această retrimitere nu este lipsită de consecinţe pentru depoziţiile făcute în timpul acestui prim ciclu procedural. Curtea observă astfel că, în cadrul celui de-al doilea ciclu procedural, numai tribunalul s-a referit o dată la declaraţia pe care R.A. o făcuse în primul ciclu procedural (supra, pct. 16). În ceea ce priveşte restul, atât tribunalul, cât şi curtea de apel şi Înalta Curte s-au referit, în principal, la declaraţiile făcute în timpul fazei de urmărire penală şi le-au atribuit o anumită importanţă (supra, pct. 16-18). În această privinţă, Curtea observă că această condamnare a reclamantului s-a întemeiat în special pe mărturii şi că nu existau la dosar alte elemente de probă solide pentru a corobora aceste depoziţii. Prin urmare, Curtea afirmă că audierea martorilor în timpul primului ciclu procedural, în prezenţa avocatului ales de către reclamant, nu i-a dat acestuia prilejul să remedieze dificultăţile cu care s-a confruntat apărarea sa.

40. În consecinţă, Curtea apreciază că instanţele naţionale nu au luat măsuri compensatorii pentru a permite o apreciere echitabilă şi adecvată a credibilităţii acestor mărturii (Gdkbulut împotriva Turciei, nr. 7.459/04, pct. 70, 29 martie 2016).

41. Aceste elemente sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că a fost încălcat art. 6 § 1 şi 3 lit. d) din Convenţie.

II. Cu privire la celelalte pretinse încălcări

42. Reclamantul se plânge, invocând în esenţă art. 5 § 1 lit. c) din Convenţie, de nelegalitatea privării sale de libertate între 2 şi 6 mai 2003.

 43. Or, Curtea reţine că acest capăt de cerere a fost invocat la mai mult de 6 luni după expirarea măsurii criticate de către reclamant [Mujea împotriva României (dec.), nr. 44.696/98, 10 septembrie 2002].

44. Reiese că acest capăt de cerere este tardiv şi trebuie respins în conformitate cu art. 35 §1 şi 4 din Convenţie.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

45. În conformitate cu art. 41 din Convenţie:

„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

A. Prejudiciu

46. Reclamantul pretinde, pentru prejudiciul material pe care l-ar fi suferit, suma de 29.179,59 lei, reprezentând veniturile pe care le-ar fi putut obţine în cazul în care nu ar fi fost obiectul procedurii penale în cauză. Acesta pretinde, de asemenea, suma de 497.000 euro (EUR), cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

47. Guvernul se opune acordării acestor sume reclamantului.

48. Curtea nu constată nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată şi prejudiciul material pretins şi respinge această cerere. În schimb, pronunţându-se în echitate, consideră că trebuie să i se acorde reclamantului suma de 2.400 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

B. Cheltuieli de judecată

49. De asemenea, reclamantul solicită şi rambursarea cheltuielilor de judecată efectuate, fără a preciza o cifră. Cu toate acestea, el trimite copiile celor două facturi care atestă plata, prin avocatul său, în faţa Curţii a costurilor de traducere a observaţiilor sale ca răspuns la cele ale Guvernului, precum şi cheltuielile poştale cu ocazia trimiterii observaţiilor respective.

50. Guvernul observă că reclamantul nu şi-a cuantificat şi detaliat cererea.

51. Curtea observă că sumele solicitate de către reclamant privesc expedierea observaţiilor sale ca răspuns la cele ale Guvernului. Or, reclamantul a beneficiat de asistenţă judiciară pentru a-şi prezenta observaţiile. Prin urmare, Curtea respinge această cerere.

C. Dobânzi moratorii

52. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveşte capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 şi 3 lit. d) din Convenţie şi inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 6 § 1 şi 3 lit. d) din Convenţie;

3. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să îi plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma de 2.400 EUR (două mii patru sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de prejudiciu moral, care va fi convertită în moneda statului pârât, la rata de schimb aplicabilă la data plăţii;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale;

4 respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 5 iulie 2016, în temeiul art. 77 § 2 şi 3 din Regulamentul Curţii.

 

PREŞEDINTE,

PAULO PINTO DE ALBUQUERQUE

Grefier adjunct,

Andrea Tamietti

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.