MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 635/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 635         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 3 august 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

811. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

812. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

813. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

814. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

815. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

816. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

817. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 292 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, ale art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

535. - Hotărâre privind scoaterea din inventarul centralizat a unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Spitalului Clinic Căi Ferate Timişoara, unitate în subordinea Ministerului Transporturilor, prevăzute în anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

266. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Procedurilor de control şi verificare în vederea autorizării plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate, precum şi pentru aprobarea cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale şi a cuantumului taxei de certificare a vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale

 

2.152. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului de colaborare în vederea schimbului de informaţii dintre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti

 

2.309. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.626/2016 privind stabilirea listei jurisdicţiilor raportoare, cu care România va colabora în baza Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturile financiare, a listei instituţiilor financiare nonraportoare şi a listei conturilor excluse, prevăzute în Instrumentele juridice de drept Internaţional la care România s-a angajat din perspectiva schimbului automat de informaţii financiare

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 644/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 7 august 2017, doamna Liliana Grigorescu, judecător la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 811.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin, (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 686/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2017, doamna Mirela-Teodora Lazoc, judecător la Tribunalul Sălaj, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 812.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale ârt. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 687/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2017, doamna Rada-Magdalena Pop, judecător la Tribunalul Sălaj, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 813.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 762/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2017, doamna Ana Otilia Bomboş, judecător la Tribunalul Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 814.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale ârt. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 690/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2017, domnul Vasile Bratu, judecător la Tribunalul Buzău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 815.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 685/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 septembrie 2017, domnul judecător Gheorghe Oberşterescu, vicepreşedinte a) Curţii de Apei Timişoara, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 816.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale ârt. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 760/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 4 septembrie 2017, doamna Daniela-Adriana Bînă, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 817.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 292

din 4 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, ale art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Niculescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, ale art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nica Marchian în Dosarul nr. 21.866/245/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.097D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate mijloacele procesuale prin care se înfăptuieşte justiţia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia din 13 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 21.866/245/2014, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, ale art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nica Marchian într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de recurs formulate împotriva unei hotărâri date de instanţa de apel în materie de carte funciară.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se apreciază că textele legale criticate împiedică accesul justiţiabilului la calea de atac a recursului în litigiile care au ca obiect plângeri formulate împotriva încheierilor de carte funciară emise de registratorul şef potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 şi în care, atât în fond, cât şi în apel, nu a fost cercetat fondul pretenţiei deduse judecăţii şi nu s-a exercitat controlul de legalitate. Se mai arată că nereglementarea căii de atac a recursului în ipoteza dată echivalează cu lipsa unui acces real şi efectiv la justiţie, ceea ce, în cauza de faţă, consfinţeşte o soluţie administrativă injustă, şi anume o expropriere în fapt realizată printr-o încheiere de carte funciară.

6. Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că legiuitorul a restrâns sfera hotărârilor care pot fi atacate cu recurs faţă de vechea reglementare. Accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, în concordanţă cu art. 126 alin. (2) din Constituţie şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, în virtutea acestui mandat constituţional, legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii. Totodată, potrivit prevederilor art. 129 din Constituţie, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii. Se mai susţine că noul Cod a instituit o categorie nouă de hotărâri judecătoreşti, anume aceea a hotărârilor care nu sunt susceptibile de recurs, soluţia fiind diferită de cea promovată de Codul de procedură civilă din 1865, care a cunoscut categoria hotărârilor ce nu puteau fi controlate pe calea apelului. Raţiunile pentru care legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului sunt determinate, în principal, de imperativul major al descongestionării instanţei supreme de un număr considerabil de recursuri, interesul relativ redus al litigiului constituindu-se deopotrivă într-un temei pentru suprimarea căii extraordinare de atac a recursului.

9. Noul Cod de procedură civilă a promovat restricţii semnificative, destinate a restrânge obiectul recursului, exceptarea unor litigii de la calea de atac a recursului reprezentând o opţiune utilă în vederea realizării imperativului de descongestionare a instanţei supreme de un număr impresionant de cauze. Dreptul de acces la justiţie, ca drept fundamental convenţional şi constituţional, nu conferă tuturor sine modo şi dreptul de acces la toate „gradele de jurisdicţie”, dar implică indubitabil dreptul la exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

10. Soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei trebuie analizată şi în contextul regândirii regimului căilor de atac prin noua reglementare procesual civilă de drept comun, care a adus o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte sistemul căilor de atac şi rolul recursului. Astfel, apelul este calea de atac obişnuită, de drept comun, care se poate exercita în legătură cu orice nemulţumire referitoare la hotărârea de primă instanţă, fie că este de fapt sau de drept, asigurând două judecăţi de fond, deci dublul grad de jurisdicţie; spre deosebire de reglementarea anterioară, când excepţiile erau nejustificat de numeroase, noul Cod a restrâns considerabil aceste excepţii şi a dat prioritate exercitării apelului. În sistemul noului Cod, apelul este singura cale ordinară de atac, calea de atac obişnuită, care a fost suprimată în puţine cazuri faţă de vechea reglementare, tocmai pentru a sublinia că, de regulă, ultima care poate îndrepta o nedreptate este instanţa de apel, care asigura o nouă judecată de fond şi deci dublul grad de jurisdicţie, recursul intervenind într-adevăr excepţional, în condiţii restrictive şi exclusiv pentru motive de legalitate. Se arată că recursul este o cale extraordinară de atac prin care, în condiţiile şi pentru motivele limitativ prevăzute de lege, se exercita un control suplimentar de legalitate; recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile; în cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată [art. 483 alin, (3) şi alin. (4) teza I]; „recursul hibrid”, prevăzut de art. 3041 din vechiul Cod de procedură civilă, nu se mai regăseşte în noul Cod şi că necesitatea acestui recurs, ca substitut (imperfect) al apelului, a fost generată de suprimarea discutabilă a apelului într-un număr mare de cauze, în vechea reglementare.

11. Se mai susţine că noul Cod de procedură civilă reglementează la art. 519-521 un mecanism procedural menit să contribuie la asigurarea practicii judiciare unitare, şi anume sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aceasta putând remedia, parţial, inconvenientul existenţei unor numeroase categorii de hotărâri care nu sunt supuse recursului la instanţa supremă.

12. Se mai invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, precum şi Decizia nr. 226 din 18 mai 2004, Decizia nr. 350 din 7 mai 2015 sau Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015, cu referire specială asupra conţinutului normativ al art. 21 din Constituţie şi asupra caracterului constituţional al art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

13. Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale, invocând şi Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă dispoziţiile art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (şi nu art. 18 din Legea nr. 2/2015, cum în mod eronat este menţionat în dispozitivul actului de sesizare a Curţii Constituţionale), republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. În realitate, din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă şi art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013, dispoziţii legale asupra cărora Curtea urmează a se pronunţa prin prezenta deciziei şi care au următorul conţinut:

- Art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996: „Hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel.

- Art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă: „De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

- Art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013: (2) în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct.1 lit. a)- Î) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea. În aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.”

17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 124 - înfăptuirea justiţiei şi art. 126 - Instanţele judecătoreşti. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 1 - Protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la Convenţie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul acţiunii introductive de instanţă, formulată în temeiul art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, este o plângere împotriva încheierii de carte funciară nr. 132.441 din 5 decembrie 2013, emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi. Prin urmare, rezultă că plângerea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, iar sub aspectul formulării recursului sunt aplicabile prevederile art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013. Chiar dacă conţinutul acestui text este identic cu cel al art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că acesta, sub aspectul criticat, nu este în vigoare, aplicarea sa fiind prorogată pentru data de 1 ianuarie 2019. Astfel, Curtea constată că textul criticat, pe de o parte, nu este în vigoare, iar, pe de altă parte, nu are legătură cu soluţionarea cauzei, din moment ce textul legal care nu permite formularea recursului, în ipoteza autorului excepţiei de neconstituţionalitate, este art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013. Prin urmare, având în vedere art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă este inadmisibilă.

19. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, Curtea constată că acestea reglementează o normă de procedură, legiuitorul consacrând, în materia cererilor de carte funciară, în mod expres, dublul grad de jurisdicţie. Practic, întrucât apelul este o cale devolutivă de atac, persoana în cauză beneficiază de o examinare în fond a cauzei sale atât în faţa judecătoriei, cât şi a tribunalului. Ceea ce, de fapt, îl nemulţumeşte pe autorul excepţiei de neconstituţionalitate este că reglementarea criticată prevede că hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel, aspect care are incidenţă în ceea ce priveşte admisibilitatea recursului în această procedură, întrucât art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului. Prin urmare, prin efectul art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 şi al art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013, hotărârile judecătoreşti date în apel în materia încheierilor de carte funciară nu sunt supuse recursului, cale extraordinară de atac.

20. Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că principiul triplului grad de jurisdicţie nu este un principiu constituţional care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicţie. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicţie ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituţie, stabilirea căilor de atac este de competenţa exclusivă a legiuitorului (Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, paragraful 15).

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a mai statuat că accesul liber la justiţie nu are semnificaţia accesului la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiţie implică prin natura sa o reglementare din partea statului şi poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului, în acest sens statuând şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunţată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziţie cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligaţia legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicţie, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituţie, căite de atac pot fi exercitate în condiţiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiţie al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor lor legitime, precum şi dreptul tuturor părţilor interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, Curtea a reţinut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părţilor interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunţate în instanţă echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiţie devenind astfel un drept iluzoriu şi teoretic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13, cu referire la deciziile nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, nr. 226 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, nr. 572 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005, nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, şi nr. 967 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012, sau Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16).

22. De asemenea, în cazuri precum în situaţia din prezenta cauză, Curtea a reţinut că autorul excepţiei a avut acces la judecarea cauzei în primă instanţă, precum şi în apel, care, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea dreptului său de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.

23. Reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din Convenţie consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 26 octombrie 2000, pronunţată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, paragraful 157, sau Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din

5 august 2003, sau Decizia nr. 126 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 7 aprilie 2011, sau Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, paragraful 16). Totodată, instanţa de la Strasbourg, prin Hotărârea din 25 februarie 1975, pronunţată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 37-38, a statuat, cu privire la art. 6 paragraful 1 din Convenţie, că „Dreptul de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care convenţia l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conţinutul oricărui drept.”

24. De asemenea, în mod distinct, Curtea reţine că legiuitorul, în materia căilor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa condiţii de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunţată hotărârea, precum în cazul de faţă.

25. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 21 din Constituţie, astfel cum acesta este aplicat şi interpretat şi prin prisma exigenţelor art. 6 paragraful 1 din Convenţie, este neîntemeiată.

26. Cu privire la dispoziţiile constituţionale referitoare la înfăptuirea justiţiei şi la instanţele judecătoreşti, Curtea constată că nici acestea nu sunt încălcate, justiţia fiind înfăptuită - în mod unic, egal şi imparţial - prin instanţele judecătoreşti prevăzute la art. 126 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care procedura de judecată este stabilită de legiuitor, conform art. 126 alin. (2) din acelaşi act.

27. Curtea mai reţine că art. 44 din Constituţie, astfel cum acesta este aplicat şi interpretat şi prin prisma exigenţelor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie, nu are incidenţă în cauză, întrucât în cauză se pune problema configurării accesului la justiţie, şi nu a vreunei limitări implicit aduse dreptului de proprietate privată.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nica Marchian în Dosarul nr. 21.866/245/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că dispoziţiile art. 31 alin. (5) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi ale art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind scoaterea din inventarul centralizat a unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Spitalului Clinic Căi Ferate Timişoara, unitate în subordinea Ministerului Transporturilor, prevăzute în anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă scoaterea din inventarul centralizat a unor bunuri imobile având nr. MFP 25813 (parţial) şi nr. MFP 25815, aparţinând domeniului public al statului/ aflate în administrarea Spitalului Clinic Căi Ferate Timişoara, unitate în subordinea Ministerului Transporturilor, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a Sentinţei civile nr. 1.532/PI, pronunţată de către Tribunalul Timiş, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1.624/2013, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în condiţiile legii.

Art. 2. - Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 iulie 2017.

Nr. 535.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Spitalul Clinic Căi Ferate Timişoara, situate în Timişoara, Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 14, care se scot din inventarul centralizat al unor bunuri imobile aparţinând domeniului public al statului ca urmare a Hotărârii judecătoreşti nr. 1.532/PI din 14.05.2013, emisă de tribunalul Timiş, Decizia civilă nr. 1.624 din 20.11.2013, emisă de către Curtea de Apel Timişoara

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Cod de clasificare

Denumire

Descriere tehnică

Situaţia juridică actuală

Valoare de inventar

(lei)

1

25813

(parţial)

8.29.06

Teren

S-852 mp, la nr. carte funciară/nr. cadastral nr. topografic 426465/municipiul Timişoara/17285

Sentinţa civilă nr. 1.532/PI din 14.05.2013, emisă de Tribunalul Timiş,

Decizia civilă nr. 1.624 din 20.11.2013, emisă de către Curtea de Apel Timişoara

686.328,60

2

25815

8.29.06

Clădire Pavilion nr. 14

S+P+E, Sd 906 mp, structură de rezistenţă: zid cărămidă, planşee lemn, parţial planşee beton armat, nr. carte funciară 426465/municipiul Timişoara nr. cadastral nr. topografic cad. C1, top 17285

Sentinţa civilă nr. 1.532/PI din 14.05.2013, emisă de Tribunalul Timiş,

Decizia civilă nr. 1.624 din 20.11.2013, emisă de către Curtea de Apel Timişoara

624.741

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurilor de control şi verificare în vederea autorizării plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate, precum şi pentru aprobarea cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale şi a cuantumului taxei de certificare a vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale

 

Văzând Referatul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.) nr. 1.645 din 19.07.2017,

având în vedere prevederile:

- Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (CE) nr. 436/2009 al Comisiei din 26 mai 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte registrul viticol, declaraţiile obligatorii şi colectarea de informaţii pentru monitorizarea pieţei, documentele de însoţire a transporturilor de produse şi registrele care trebuie păstrate în sectorul vitivinicol, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate, menţiunile tradiţionale, etichetarea şi prezentarea anumitor produse vitivinicole, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza:

- art. 17 alin. (6) şi a art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin

Art. 1. - Se aprobă Procedurile de control şi verificare în vederea autorizării plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografica sau varietale, autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate, prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă cuantumul taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale şi cuantumul taxei de certificare a vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.515/2013 privind aprobarea introducerii noului însemn de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate şi stabilirea cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată sau cu indicaţie geografică, a cuantumului taxei pentru atestarea dreptului de utilizare a denumirii de origine controlată sau a indicaţiei geografice pentru comercializarea vinurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 11 ianuarie 2014, cu modificările ulterioare;

b) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 903/2016 pentru aprobarea Procedurilor de control şi verificare în vederea certificării vinurilor varietale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 1 septembrie 2016.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 31 iulie 2017.

Nr. 266.

 

ANEXA Nr.1

 

Procedurile de control şi verificare în vederea autorizării plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, Indicaţie geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta anexă reglementează cadrul general prin care se instituie procedurile de control şi verificare în vederea autorizării plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale îmbuteliate.

Art. 2. - (1) Autoritatea competentă care verifică şi certifică vinurile cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi vinurile varietale în raport cu legislaţia de referinţă este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, denumit în continuare O.N.V.P.V

(2) Structura cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale verifică respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Vinurile cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică sunt produse în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi condiţiile stabilite în caietele de sarcini aferente denumirii de origine şi/sau indicaţiei geografice.

Art. 4. - (1) Vinul varietal este vinul fără denumire de origine controlată, fără indicaţie geografică, care poartă numele unui soi dintre cele prevăzute la alin. (2) şi care defineşte un produs ce respectă următoarele cerinţe:

a) provine din struguri recoltaţi din plantaţii de viţă-de-vie înscrise în Registrul plantaţiilor viticole (denumit în continuare R.P.V.), cu denumirea soiului admis pentru a produce vin varietal;

b) strugurii din care este obţinut vinul varietal trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din unul dintre soiurile prevăzute la alin. (2);

c) este produs în România, din struguri recoltaţi în arealele viticole, delimitate conform legislaţiei în vigoare.

(2) Vinul varietal este produs din struguri proveniţi din următoarele soiuri de viţă-de-vie: Aligote, Burgund mare, Băbească neagră, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Fetească regală, Merlot, Muscat Ottonel, Pinot gris, Pinot noirs Riesling italian, Sauvignon blanc, Syrah.

(3) Lista soiurilor menţionată la alin. (2) se completează şi se actualizează anual şi se notifică la Comisia Europeană de O.N.V.P.V.

(4) Dreptul de a folosi în etichetare numele soiului de viţă-de-vie se acordă în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin autorizaţia de producător de struguri destinaţi producerii de vin varietal, autorizaţia de producător de vin varietal sau certificatul de atestare a dreptului de comercializare a vinului varietal, emise de către O.N.V.P.V., după caz.

(5) Caracteristicile fizico-chimice şi organoleptice ale vinurilor varietale trebuie să fie conforme cu legislaţia în vigoare.

 

CAPITOLUL II

Autorizarea anuală a plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlata, indicaţie geografică sau varietale

 

Art. 5. - O.N.V.P.V. autorizează anual plantaţiile viticole înscrise în R.P.V. producătoare de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale.

Art. 6. - (1) Producătorii de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, vinuri cu indicaţie geografică sau vinuri varietale au obligaţia de a depune o cerere până la data de 30 iunie a fiecărui an, în vederea luării în evidenţă pentru autorizarea plantaţiilor, la inspectoratele teritoriale ale O.N.V.P.V.

(2) Nedepunerea cererii de luare în evidenţă pentru autorizarea plantaţiilor până la data de 30 iunie a fiecărui an atrage imposibilitatea autorizării plantaţiei pe anul respectiv.

(3) Autorizaţiile vor fi emise până la data de 1 octombrie a anului în care s-a formulat cererea de luare în evidenţă pentru autorizarea plantaţiilor.

(4) Eliberarea autorizaţiilor de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale se face de către inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., utilizând modulul aferent din R.P.V.

 

CAPITOLUL III

Autorizarea producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi/sau varietale

 

Art. 7. - O.N.V.P.V. autorizează unităţile de vinificaţie pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi/sau varietale.

Art. 8. - (1) Producătorii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi/sau varietale au obligaţia de a depune o cerere până la data de 1 octombrie a fiecărui an, în vederea autorizării unităţilor de vinificaţie, la inspectoratele teritoriale ale O.N.V.P.V.

(2) Nedepunerea cererii menţionate la alin. (1) până la data de 1 octombrie a fiecărui an atrage imposibilitatea autorizării unităţii de vinificaţie pe anul respectiv.

(3) Eliberarea şi/sau validarea prin aplicarea vizei anuale a autorizaţiilor de producător de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi/sau varietale se fac/se face până la data de 15 noiembrie a anului în care s-a formulat cererea.

 

CAPITOLUL IV

Certificarea vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică şi vinurilor varietale

 

Art. 9. - (1) Dreptul de utilizare în etichetare a denumirii de origine controlată sau a indicaţiei geografice pentru vinuri se acordă la cerere, după examinarea calitativă a vinurilor şi îndeplinirea condiţiilor stabilite în caietele de sarcini.

(2) Certificarea în vederea comercializării a vinurilor varietale se acordă la cerere, după examinarea calitativă a vinurilor şi îndeplinirea condiţiilor stabilite de legislaţia în vigoare.

(3) Examinarea calitativă a vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică şi vinurilor varietale se realizează în cadrul comisiilor de degustare constituite la nivelul fiecărui inspectorat teritorial al O.N.V.P.V. În conformitate cu prevederile legale.

Art. 10. - (1) Evaluarea vinurilor se face pe loturi, în faza anterioară îmbutelierii, în vederea comercializării.

(2) Acordarea certificatului de atestare a dreptului de utilizare a denumirii de origine controlată, a indicaţiei geografice şi/sau a soiului pentru comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică şi vinurilor varietale se face conform procedurii specifice de certificare, emisă de către O.N.V.P.V.

(3) Pentru orice vin cu denumire de origine controlată, cu indicaţie geografică sau vin varietal care a suferit modificări calitative în sens negativ, nu se încadrează în parametrii fizico-chimici şi caracteristicile organoleptice corespunzătoare sau a fost supus unor tratamente şi practici oenologice neautorizate,

O.N.V.P.V. poate dispune suspendarea sau anularea certificatului de atestare a dreptului de comercializare şi sesizează inspectorii cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol pentru aplicarea prevederilor legale în vigoare.

(4) Dacă vinul cu denumire de origine controlată, cu indicaţie geografică sau varietal evaluat de către comisiile de degustare nu corespunde cerinţelor pentru a fi comercializat ca vin cu denumire de origine controlată, cu indicaţie geografică sau cu denumire de soi, acesta este scos din evidenţele O.N.V.P.V., iar producătorul este notificat de către O.N.V.P.V. În maximum 5 zile.

(5) Comercializarea vinului menţionat la alin. (4) se face prin încadrarea în categoria „vin” (alb, roşă, roşu).

 

CAPITOLUL V

Însemnul de certificare a calităţii vinurilor

 

Art. 11. - (1) Se instituie obligativitatea aplicării în sistemul de etichetare a vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor cu indicaţie geografică şi a vinurilor varietale a noului însemn de certificare a calităţii, originii şi autenticităţii vinurilor pe fiecare unitate de produs îmbuteliat care este destinat comercializării, urmând ca însemnele anterioare de certificare a calităţii vinurilor, aflate pe stoc, să fie utilizate până la epuizarea acestora.

(2) însemnele de certificare sunt realizate şi gestionate de către O.N.V.P.V.

(3) însemnul de certificare va fi de tip hologramă autoadezivă personalizată, va avea o formă specială: un cerc cu diametrul de 20 mm cu o prelungire dreptunghiulară de aproximativ 10x12 mm, dimensiuni de 20 x 30 mm şi va conţine obligatoriu următoarele:

a) denumirea „OFICIUL NAŢIONAL AL VIEI SI PRODUSELOR VITIVINICOLE”;

b) textul „CERTIFICĂ ORIGINEA ŞI AUTENTICITATEA” scris cu caractere care să permită citirea facilă;

c) sigla O.N.V.P.V.;

d) seria unică formată din 9 caractere alfanumerice de tipul 2 litere şi 7 cifre, pe modelul „literă-literă-cifră-cifră-cifră-cifră-cifră-cifră-cifră”, inscripţionată în culoarea neagră;

e) codul de bare 2D unic, care generează link-ul de accesare online a paginii de verificare şi autentificare avansată;

f) alte elemente de securitate încorporate în însemnul de certificare.

(4) Dreptul folosirii însemnelor prevăzute la alin. (1) se acordă numai operatorilor economici care îmbuteliază vinuri cu denumire de origine controlată, vinuri cu indicaţie geografică sau vinuri varietale în vederea comercializării.

(5) Operatorii economici cărora le-au fost acordate certificate vor aplica însemnele de certificare pe recipientele admise legal pentru fiecare categorie de vin cu denumire de origine controlată/indicaţie geografică/varietal şi vor ţine evidenţa aplicării însemnelor pe orice suport (electronic sau hârtie) prin întocmirea unui raport de utilizare a însemnelor de certificare.

(6) Rapoartele de utilizare a însemnelor de certificare întocmite de operatorii economici vor fi transmise inspectorilor teritoriali ai O.N.V.P.V. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la fiecare îmbuteliere/aplicare a însemnelor de certificare.

(7) înstrăinarea, falsificarea sau folosirea în alte scopuri a însemnelor de certificare se sancţionează conform legii.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 12. - La solicitarea deţinătorilor de plantaţii pentru producerea de struguri cu denumire de origine controlată/indicaţie geografică cărora le-au fost emise autorizaţii, strugurii din recolta anului 2017 pot fi utilizaţi/comercializaţi în vederea obţinerii vinului varietal, cu notificarea O.N.V.P.V,

Art. 13. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, O.N.V.P.V. va elabora metodologia şi procedura de atestare, control şi verificare pentru autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri în vederea obţinerii vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică şi vinurilor varietale, autorizării producătorilor vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică şi vinurilor varietale şi certificării vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică şi vinurilor varietale, care se aprobă prin decizie a directorului general al O.N.V.P.V. şi se afişează pe site-ul O.N.V.P.V.

 

ANEXA Nr. 2

 

Cuantumul taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale şi

cuantumul taxei de certificare a vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale

 

Articol unic. - (1) în conformitate cu art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2015, cu modificările ulterioare, taxele percepute de către O.N.V.P.V. sunt:

a) taxa de autorizare anuală a plantaţiilor furnizoare de struguri destinaţi obţinerii vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică, precum şi a plantaţiilor din care se obţin vinuri varietale, în cuantum de 20 lei/hectar/an;

b) taxa pentru atestarea dreptului de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice pentru comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlată

şi/sau a vinurilor cu indicaţie geografică, precum şi certificarea cantităţilor de vin varietal, în cuantum de 8 lei/hectolitru.

(2) Taxa prevăzută la alin. (1) lit. a) se achită la data depunerii cererii de luare în evidenţă a plantaţiilor.

(3) Taxa prevăzută la alin. (1) lit. b) se achită la data depunerii cererii de acordare a certificatelor.

(4) Taxele constituie venituri proprii ale O.N.V.P.V. şi se vor plăti în contul IBAN nr. R007TREZ70220G335000XX)0(, C.I.F. 26318890, Trezoreria Sectorului 2, beneficiar Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, adresa: Şos. Iancului nr. 49, sectorul 2, municipiul Bucureşti, cod poştal 021719.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului de colaborare în vederea schimbului de informaţii dintre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi liberă circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului de colaborare în vederea schimbului de informaţii dintre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti, prevăzut În anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de informaţii fiscale, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, precum şi direcţiile de specialitate din cadrul aparatului central al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Bogdan-Nicolae Stan

 

Bucureşti, 14 iulie 2017.

Nr. 2.152.

 

ANEXĂ

 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – A.N.A.F.

Nr. A_RS 2.441 din 22 iunie 2017

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti

Nr. 1.191 din 22 iunie 2017

 

PROTOCOL DE COLABORARE

 

În temeiul următoarelor prevederi legale:

- art. 7 lit. A pct. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 11, 68, 69 şi 70 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, republicată;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.621/2003 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI - Bucureşti, cu modificările ulterioare;

- Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu sediul în str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, 050741 - Bucureşti, denumită A.N.A.F., reprezentată prin preşedinte, Bogdan-Nicolae Stan,

şi

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti, denumit generic în cuprinsul prezentului protocol I.C.I. - Bucureşti, cu sediul în bd. Mareşal Averescu nr. 8-10, sectorul 1, 011455, Bucureşti, reprezentat prin director general, praf. dr. ing. Gheorghe-Decebal Popescu, denumite în continuare părţi, au convenit de comun acord încheierea prezentului protocol.

 

ARTICOLUL 1

Scopul protocolului

 

În conformitate cu atribuţiile specifice ale ICI - Bucureşti şi cele ale A.N.A.F., scopul Protocolului îl reprezintă asigurarea cadrului de colaborare în vederea punerii la dispoziţia A.N.A.F. a datelor necesare, în baza unei motivări temeinic justificate, pentru îndeplinirea unor măsuri de interes public naţional în scopul prevenirii şi combaterii fenomenelor de evaziune, fraudă fiscală şi vamală, precum şi al creşterii gradului de colectare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale în România.

 

ARTICOLUL 2

Obiectul protocolului

 

Protocolul are ca obiect colaborarea părţilor în vederea transmiterii datelor de identificare, aşa cum sunt definite de Codul de procedură fiscală, raportat la datele de identificare

(nume, prenume, adresă de domiciliu, CNP) din baza de date a ICI - Bucureşti ale deţinătorilor dreptului de utilizare a domeniilor cu extensia „ro”către A.N.A.F.

 

ARTICOLUL 3

Obligaţiile părţilor

 

În îndeplinirea obiectivelor prezentului protocol, părţile semnatare au obligaţia respectării prevederilor referitoare la protejarea secretului fiscal, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, şi a drepturilor şi libertăţilor persoanelor, conform prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

3.1. Obligaţiile A.N.A.F.

3.1.1. Domeniile pentru care se solicită date de către direcţiile de specialitate din cadrul A.N.A.F. se vor transmite către ICI - Bucureşti, în baza unor motivări temeinic justificate, asumate şi semnate de A.N.A.F., de la o adresa de e-mail a A.N.A.F. (rotld.ro@anaf.ro) către o adresă de e-mail a ICI - Bucureşti (anaf@rotld.ro), agreate de comun acord, printr-o conexiune securizată.

3.1.2. Acordarea suportului de specialitate, în cazul unor incidente tehnice care constituie o excepţie, se realizează de către specialiştii din domeniul de activitate al A.N.A.F. şi ai ICI Bucureşti.

3.2. Obligaţiile ICI - Bucureşti

3.2.1. Serviciile de specialitate ale Registrului RoTLD din cadrul ICI - Bucureşti vor transmite informaţiile solicitate de A.N.A.F.

3.2.2. Lista datelor solicitate şi transmise către A.N.A.F. va fi conformă cu baza de date a Registrului RoTLD.

3.2.3. Acordarea suportului de specialitate, în cazul unor incidente tehnice care constituie o excepţie, se realizează de către specialiştii din domeniul de activitate al ICI Bucureşti şi ai A.N.A.F.

3.2.4. ICI - Bucureşti nu este răspunzător de corectitudinea datelor din baza de date a Registrului RoTLD, Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate în baza de date a Registrului RoTLD îi aparţine deţinătorului numelui de „domeniu.ro .

 

ARTICOLUL 4

Modalităţi de realizare a schimbului de informaţii

 

4.1. Comunicarea informaţiilor între părţi se va realiza operativ cu asigurarea securităţii transmiterii datelor printr-o conexiune securizată, precum şi potrivit prevederilor procedurilor Registrului RoTLD.

4.2. Orice modificare adusă de una dintre părţi la formatul şi structura informaţiilor ce fac obiectul schimbului va fi notificată, în termen de 10 zile calendaristice, celeilalte părţi.

 

ARTICOLUL 5

Protecţia datelor cu caracter personal

 

5.1. Prelucrarea datelor ce constituie obiectul prezentului protocol intră sub incidenţa Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

5.2. Datele cu caracter personal vor fi utilizate exclusiv pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1 din prezentul protocol, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

5.3. Prelucrarea datelor se face de către cele două părţi, cu respectarea dreptului persoanei vizate, de informare, de acces, de intervenţie asupra datelor, de opoziţie, de a nu fi supus unei decizii individuale şi de a se adresa justiţiei.

5.4. Prelucrarea datelor se face de ambele părţi cu respectarea confidenţialităţii şi securităţii datelor; în acest sens, părţile se obligă să aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, precum şi împotriva oricărei altei forme de prelucrare ilegală. Respectivele măsuri trebuie să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce priveşte riscurile pe care le reprezintă prelucrarea, raportat la natura datelor care trebuie protejate şi la tehnologia utilizată în procesul de prelucrare.

5.5. În situaţia în care părţile constată existenţa unui incident cu privire la securitatea datelor, se vor informa reciproc şi vor suspenda imediat orice transmisie de date până la remedierea şi reglementarea situaţiei apărute, după caz.

5.6. În vederea asigurării respectării prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, părţile vor publica prezentul protocol pe site-ul propriu, după aprobarea publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

 

ARTICOLUL 6

Dispoziţii finale

 

6.1. Datele şi informaţiile furnizate de ICI - Bucureşti sunt confidenţiale, se utilizează şi se păstrează respectând prevederile legale în vigoare cu privire la deţinerea datelor cu caracter personal. Acestea nu pot fi folosite în alte scopuri decât în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

6.2. Prezentul protocol intră în vigoare la data publicării ordinului preşedintelui A.N.A.F. În Monitorul Oficial al României, Partea I.

6.3. Prezentul protocol poate fi modificat şi/sau completat numai cu acordul scris al ambelor părţi, prin act adiţional, care va deveni parte integrantă a prezentului protocol.

6.4. Partea care are iniţiativa modificării şi/sau completării Protocolului va transmite celeilalte părţi, spre analiză, propunerile sale motivate.

6.5. Oricare dintre părţi are dreptul de a denunţa unilateral prezentul protocol, cu înştiinţarea celeilalte părţi, prin notificare cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea acestuia.

6.6. Începând cu data de 25 mai 2018, când va intra în vigoare, de fapt şi de drept, Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date, prezentele părţi contractante se obligă să modifice şi/sau să completeze, după caz, prezentul protocol în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale aplicabile.

6.7. Prezentul protocol este încheiat pe o perioadă de 12 luni, calculate de la data publicării ordinului preşedintelui A.N.A.F. în Monitorul Oficial al României, Partea J, şi se prelungeşte de drept pe o perioadă identică, dacă nu este denunţat unilateral de una din părţi.

Prezentul protocol s-a încheiat astăzi, 22.06.2017, în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte semnatară.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ,

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN INFORMATICĂ - ICI - BUCUREŞTI,

Bogdan-Nicolae Stan,

prof. dr. ing. Gheorghe-Decebal Popescu,

preşedinte

director general

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.626/2016 privind stabilirea listei jurisdicţiilor raportoare, cu care România va colabora în baza Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturile financiare, a listei instituţiilor financiare nonraportoare şi a listei conturilor excluse, prevăzute în instrumentele juridice de drept internaţional la care România s-a angajat din perspectiva schimbului automat de informaţii financiare

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 4 pct. 3 lit. b) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.939/2016 privind stabilirea instituţiilor financiare care au obligaţia de declarare, categoriile de informaţii privind identificarea contribuabililor, precum şi informaţiile de natură financiară referitoare la conturile deschise şi/sau închise de aceştia la instituţiile financiare, instituţiile financiare nonraportoare din România şi conturile excluse de la obligaţia de declarare, regulile de conformare aplicabile de către aceste instituţii în vederea identificării conturilor raportabile de către acestea, precum şi procedura de declarare a acestor informaţii şi a normelor şi procedurilor administrative menite să asigure punerea În aplicare şi respectarea procedurilor de raportare şi diligenţă fiscală prevăzute în instrumentele Juridice de drept internaţional la care România s-a angajat,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin;

Art. I. - Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.626/2016 privind stabilirea listei jurisdicţiilor raportoare, cu care România va colabora în baza Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturile financiare, a listei instituţiilor financiare nonraportoare şi a listei conturilor excluse, prevăzute în instrumentele juridice de drept internaţional la care România s-a angajat din perspectiva schimbului automat de informaţii financiare, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 1.026 din 20 decembrie 2016, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4 - Lista jurisdicţiilor raportoare va fi actualizată prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Mirela Călugăreanu

 

Bucureşti, 1 august 2017.

Nr. 2.309.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 11a Ordinul nr. 3.626/2016)

 

Lista jurisdicţiilor raportoare

 

Nr. crt.

Denumire jurisdicţie raportoare

Începând cu anul;

1.

AFRICA DE SUD

2017

2.

ANGUILLA

2017

3.

ARGENTINA

2017

4.

BERMUDA

2017

5.

COLUMBIA

2017

6.

GIBRALTAR

2017

7.

GROENLANDA

2017

8.

GUERNSEY

2017

9.

ISLANDA

2017

10.

INDIA

2017

11.

INSULELE CAYMAN

2017

12.

INSULELE FEROE

2017

13,

INSULELE MAN

2017

14.

INSULELE TURKS ŞI CAICOS

2017

15.

INSULELE VIRGINE BRITANICE

2017

16.

JERSEY

2017

17.

LIECHTENSTEIN

2017

16.

MEXIC

2017

19.

MONTSERRAT

2017

20.

NORVEGIA

2017

21.

REPUBLICA COREEA (COREEA de SUD)

2017

22.

SAN MARINO

2017

23.

SEYCHELLES

2017


* Datele financiare supuse raportării se referă la anul fiscal anterior.

 

Nr. crt.

Denumire jurisdicţie raportoare

Începând cu anul*:

1.

ANDORRA

2018

2.

ANTIGUA şi BARBUDA

2018

3.

ARABIA SAUDITĂ

2018

4.

ARUBA

2018

5.

AUSTRALIA

2018

6.

BAHAMAS

2018

7.

BAHRAIN

2018

8.

BARBADOS

2018

9.

BELIZE

2018

10.

BRAZILIA

2018

11.

BRUNEI DARUSSALAM

2018

12.

CANADA

2018

13.

CHILE

2018

14.

CHINA

2018

15.

COSTA RICA

2018

16.

CURACAO

2018

17.

DOMINICA

2018

18.

ELVEŢIA

2018

19.

EMIRATELE ARABE UNITE

2018

20.

FEDERAŢIA RUSĂ

2018

21.

GHANA

2018

22.

GRENADA

2018

23.

HONG KONG (CHINA)

2018

24.

INDONEZIA

2018

25.

INSULELE COOK

2018

26.

INSULELE MARSHALL

2018

27.

ISRAEL

2018

28.

JAPONIA

2018

29.

KUWEIT

2018

30.

LIBAN

2018

31.

MACAO (CHINA)

2018

32.

MALAYSIA (MALAEZIA)

2018

33.

MAURITIUS

2018

34.

MONACO

2018

35.

NAURU

2018

36.

NIUE

2018

37.

NOUA ZEELANDĂ

2018

38.

PAKISTAN

2018

39.

PANAMA

2018

40.

QATAR

2018

41.

SAMOA

2018

42.

SFÂNTUL KITTS şi NEVIS

2018

43.

SFÂNTA LUCIA

2018

44.

SFÂNTUL MARTIN (REGIUNEA DE PESTE MĂRI FRANCEZĂ)

2018

45.

SFÂNTUL VINCENŢIU şi GRENADINELE

2018

46.

SINGAPORE

2018

47.

TRINIDAD şi TOBAGO

2018

48.

TURCIA

2018

49.

URUGUAY

2018

50.

VANUATU

2018


* Datele financiare supuse raportării se referă la anul fiscal anterior.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.