MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 660/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 660         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 10 august 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 276 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 349 din 11 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3), art. 17, art. 50, art. 60 alin. (2) şi (6) şi art. 113 alin. (1 j şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

9. - Ordonanţă privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

273. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea 6rdinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

604/1.329/856. - Ordin al ministrului transporturilor, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Societăţii „Tipografica Filaret” - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.

 

745/1.439/1.459. - Ordin al ministrului transporturilor, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Societăţii Comerciale „Rofersped” - S.A., la care Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă” - S.A. deţine o participaţie majoritară

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 276

din 4 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe roi se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin, (1) şi ale art. 39 alin, (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor” din Braşov în Dosarul nr. 5,086/62/2015/a1 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 165D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 134/CA din 4 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.086/62/2015/a1, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin, (1) şi ale art. 39 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor” din Braşov, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a încheierii prin care s-a stabilit taxa judiciară de timbru.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt neconstituţionale, întrucât sunt inadecvate sub aspectul exigenţelor de claritate şi predictibilitate ale unui act normativ, în sensul că, pe de o parte, nu se înţelege suficient de clar ce înseamnă „finalitatea diferită” a unui capăt de cerere şi, pe de altă parte, întrucât condiţionarea taxării fiecărui capăt de cerere prin introducerea sintagmei „după natura iui” induce o doză considerabilă de ambiguitate. Textul de lege criticat permite simultan atât o interpretare adecvată scopului final urmărit de petent prin capătul de cerere, cât şi o interpretare restrictivă a sintagmei respective, care nu ia în calcul scopul final al petentului. În ceea ce priveşte condiţionarea taxării fiecărui capăt de cerere „după natura lui”, confuzia este şi mai mare. Astfel, potrivit acestei sintagme, taxarea capetelor de cerere cu finalitate diferită* se face în funcţie de „natura” acestor capete de cerere, fără să se indice însă în ce constă această „natură” care ar opera ca un criteriu distinctiv. În consecinţă, textul de lege criticat autorizează interpretarea potrivit căreia unele capete de cerere „cu finalitate diferită” ar putea fi taxate şi altele nu, în funcţie de „natura lor”, „natura” care rămâne un mister, legiuitorul nefăcând niciun fel de referire la ea.

6. În ceea ce priveşte prevederile art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se arată că nu încape nicio îndoială că o cerere de reexaminare este în principiu o contestare, o critică adusă raţionamentului juridic formulat de judecătorul care a calculat taxa iniţial, contestare/critică ce nu poate fi rezolvată imparţial şi obiectiv de judecătorul de la aceeaşi instanţă, ci numai de judecători de la o instanţă superioară.

7. Referitor la prevederile art. 39 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă criticată, se arată că soluţionarea cererii de reexaminare a taxei de timbre fără citarea şi prezenţa părţilor contravine chiar jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

8. În ceea ce priveşte prevederile art. 39 alin. (3) din acelaşi act normativ, se susţine că petentul este obligat să plătească taxa stabilită de instanţa învestită cu soluţionarea fondului înainte de soluţionarea cererii de reexaminare a modului în care instanţa respectivă a stabilit taxa judiciară de timbru în cazul în care există o astfel de cerere, întrucât dacă cererea de reexaminare se admite integral sau parţial, i se va restitui taxa judiciară de timbru stabilită incorect. Or, ţinând seama de principiul potrivit căruia taxa judiciară de timbru se achită înainte de începerea procesului, dar şi de prevederile art. 39 alin. (2) teza a treia din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, rezultă că petentul este silit să plătească taxa pe care o contestă cu un timp considerabil mai lung înainte de începerea procesului său, întrucât trebuie să aştepte şi soluţionarea cererii de reexaminare a taxei de timbru.

9. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv deciziile nr. 1.663 din 15 decembrie 2009, nr. 1.561 din 6 decembrie 2011, nr. 839 din 11 octombrie 2012 şi nr. 471 din 23 septembrie 2014.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:

- Art. 34 alin. (1): „Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.”

- Art. 39 alin. (1)-(3): (1) împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.

(3) în cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.[...]

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenţa sa referitoare la calitatea legii şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Se mai invocaşi art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Din formularea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a înţeles să se raporteze şi la art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi la art. 24 privind dreptul la apărare din Constituţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că din motivele invocate de autoarea excepţiei rezultă nemulţumirea sa faţă de interpretarea şi aplicarea neunitară de către instanţele de judecată a textului de lege criticat, ceea ce ar genera o încălcare a accesului liber la justiţie şi ar crea totodată o situaţie discriminatorie între justiţiabili. Curtea reţine că aceste aspecte nu pot fi convertite însă în vicii de neconstituţionalitate menite să justifice contrarietatea reglementării criticate cu dispoziţiile invocate din Legea fundamentală.

17. Curtea constată că însuşi textul de lege criticat dispune că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, iar nu şi în celelalte cazuri. Aspectele care determină finalitatea capetelor de cerere, necesară pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularităţile fiecărei cauze. A răspunde criticilor autoarei excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

18. Curtea mai reţine că s-a mai pronunţat asupra unor aspecte şi critici similare reţinute în Decizia nr. 71 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 9 mai 2016, prin care a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Având în vedere că în cauza de faţă nu există niciun motiv să se îndepărteze de la soluţia din decizia menţionată, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

19. În acest context, referitor la modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a prevederilor de lege deduse controlului de constituţionalitate, precum şi la necesitatea realizării unei jurisprudenţe unitare a instanţelor de judecată, Curtea a subliniat că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura competentă să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, în acest sens fiind reglementată instituţia recursului în interesul legii în cuprinsul art. 514-518 din Codul de procedură civilă.

20. De asemenea, Curtea a analizat şi constituţionalitatea art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, exemplu fiind Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, paragraful 24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, prin care a reţinut că textul criticat reprezintă o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, aşadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată, deoarece în discuţie este o chestiune prealabilă, a cărei soluţionare este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, precum şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare. Curtea a mai observat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie.

21. De altfel, cu privire la instituirea taxelor judiciare de timbru, Curtea Constituţională are o bogată jurisprudenţă, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.

22. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudenţă Curţii Constituţionale, şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

23. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea nu poate constata încălcarea art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3), prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi nici a art. 24 din Constituţie.

24. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea constată că în jurisprudenţă Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, spre exemplu Hotărârea din 22 decembrie 2010, pronunţată în Cauza C-279/09 - DEB Deutsche Energiehandels und Beratungsgesellschaft mbH împotriva Bundesrepublik Deutschland, paragraful 35, s-a statuat că, potrivit art. 52 alin. (3) din Cartă, în măsura în care aceasta conţine drepturi ce corespund celor garantate prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înţelesul şi întinderea lor sunt aceleaşi ca şi cele prevăzute de această convenţie. Potrivit explicaţiei aferente acestei dispoziţii, înţelesul şi întinderea drepturilor garantate sunt stabilite nu numai prin textul Convenţiei, ci şi, în special, prin jurisprudenţă Curţii Europene a Drepturilor Omului. Art. 52 alin. (3) teza a două din Cartă prevede că prima teză a aceluiaşi alineat nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecţie mai largă. Aşadar, în ceea ce priveşte conţinutul dreptului la o cale de atac efectivă şi la un proces echitabil prevăzut de art. 47 din Cartă, Curtea de la Luxemburg a reţinut prin Hotărârea din 26 februarie 2013, pronunţată în Cauza C-311/11 - Ştefano Melloni împotriva Ministerio Fiscal, paragraful 50, că acesta corespunde conţinutului pe care jurisprudenţă Curţii Europene a Drepturilor Omului îl recunoaşte drepturilor garantate de art. 6 paragrafele 1 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea hotărârile Curţii Europene a Dreptului Omului din 14 iunie 2001,1 martie 2006 şi 24 aprilie 2012, pronunţate în cauzele Medenica împotriva Elveţiei, paragrafele 56-59, Sejdovic împotriva Italiei, paragrafele B4,86 şi 98, şi Haralampiev împotriva Bulgariei, paragrafele 32 şi 33).

25. De altfel, Curtea reţine că aceste considerente, de principiu, sunt aplicabile în controlul de constituţionalitate în măsura în care asigură, garantează şi dezvoltă prevederile constituţionale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecţie este cel puţin la nivelul normelor constituţionale în domeniul drepturilor omului (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 şi Decizia nr. 4 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 21 martie 2011), în consecinţă, având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi faptul că, potrivit art. 21 alin. (3) din Constituţie, standardul naţional de protecţie în materia analizată este superior celui oferit de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea, cu referire la art. 47 din Cartă, constată nu are niciun motiv să se îndepărteze de la cele constatate în paragrafele 19-20.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Asociaţia „Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor” din Braşov în Dosarul nr. 5.086/62/2015/a1 al Tribunalului Braşov - Secţia a li-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că prevederile art. 39 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 349

din 11 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3), art. 17, art. 50, art. 60 alin. (2) şi (6) şi art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3), art. 17, art. 50, art. 60 alin. (2) şi (6) şi ârt. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de MarinŢuluş în Dosarul nr. 9,958/311/2015/a1 al Judecătoriei Slatina şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 794D/2016,

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 25 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 9.958/311/2011 /a 1, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3), art. 17, art. 50, art. 60 alin. (2) şi (6) şi art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marin Ţuluş într-o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, aflată în procedura de cameră preliminară.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 1 alin. (2) şi (3), art. 17, art. 50, art. 60 alin. (2) şi (6) şi art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51 /1995 sunt neconstituţionale, deoarece impun asocierea în Uniunea Naţionala a Barourilor din România ca formă exclusivă de exercitare a profesiei de avocat, ceea ce încalcă dreptul la muncă şi libertatea economică, întrucât îngrădesc dreptul de exercitare a profesiei libere şi independente de avocat.

6. Se mai arată că textele criticate nu sunt suficient de clare şi precise, deoarece nu prevăd cu exactitate modul în care se pot înfiinţa Uniunea Naţională a Barourilor din România şi barourile. Totodată, libertatea fiecărui cetăţean cu studii juridice de acces în profesie pe baza studiilor este restricţionată de „examene” fără acreditare universitară. Legea nr. 51/1995 este una abuzivă şi are drept scop menţinerea discriminării, marginalizarea unei importante categorii a populaţiei - absolvenţi de studii juridice, obstrucţionarea concurenţei şi dezvoltării profesiei de avocat, avantajarea doar a unei categorii, grupare legitimă a U.N.B.R. şi crearea premiselor pentru condamnare nelegală/represiune nedreaptă a celorlalte categorii de persoane membre ale unor barouri distincte de U.N.B.R.

7. În sfârşit, modalitatea de primire în profesia de avocat reglementată de art. 17 din Legea nr. 51/1995 încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la muncă, libertatea economică şi dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.

8. Judecătoria Slatina, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale

11. Avocatul Poporului a precizat că îşi menţine punctul său de vedere exprimat în Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, Decizia nr. 412 din 8 octombrie 2013, Decizia nr. 129 din 13 martie 2014, Decizia nr. 135 din 13 martie 2014, Decizia nr. 155 din 17 martie 2015 şi Decizia nr. 509 din 30 iunie 2015, potrivit căruia dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14 Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (3), art. 17, 50, art. 60 alin. (2) şi (6) şi art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, care au următorul conţinut:

- Art. 1 alin. (2) şi (3): „(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) Constituirea şi funcţionarea de barouri În afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept Nulitatea poate fi constatată şi din oficiu”;

- Art. 17: „(1) Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cei puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat

(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi

Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.

(3) Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen.

(4) Comisia naţională de examen este formată cu precădere din avocaţi - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.

(5) Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum şi judecătorilor de la instanţele internaţionale.”;

- Art. 50: „(1) Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.

(2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.

(3) Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.

(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

- Art. 60 alin. (2) şi (6): „(2) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii. [...]

(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «U.N.B.R. » ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”;

- Art. 113 alin. (1) şi (3): „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale. [...]

(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi. “

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) - Statul român, art. 5 - Cetăţenia, art. 15- Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată, art. 32 - Dreptul la învăţătură, ah. 40 - Dreptul la asociere, art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii, art. 45 - Libertatea economică, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 - înfăptuirea justiţiei şi art. 131 - Rolul Ministerului Public.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale contestate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, şi Deciziei nr. 155 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, instanţa de contencios constituţional a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3), art. 50 şi 60 din Legea nr. 51/1995, statuând că soluţia legislativă adoptată nu creează discriminări între cetăţeni şi că avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. Statutul profesiei de avocat a fost adoptat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, fără ca aceasta să contravină prevederilor constituţionale invocate. Această opţiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituţională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcţionează nu contravin principiilor constituţionale. Faptul că accesul la profesia de avocat este condiţionat de satisfacerea anumitor cerinţe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. Totodată, prin Decizia nr. 806 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007, s-a mai statuat că normele în baza cărora funcţionează Uniunea Naţională a Barourilor din România nu contravin principiilor constituţionale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta. De asemenea s-a mai reţinut că, deşi avocatura este o profesie liberală şi independenta, exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, raţiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare şi prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiaşi activităţi, fără suport legal.

17. De asemenea, prin Decizia nr. 509 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 3 august 2015, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, prilej cu care, făcând trimitere la Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004, s-a reţinut că organizarea avocaţilor în barouri şi a barourilor în Uniunea Avocaţilor din România nu contravine normelor din Constituţie. Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca de altfel a oricărei alte activităţi ce prezintă interes pentru societate, este firească şi necesară, în vederea stabilirii competenţei, a mijloacelor şi a modului în care se poate exercita această profesie, precum şi a limitelor dincolo de care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii profesionale. De asemenea, prin Decizia nr. 233 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004, Curtea a reţinut că „legiuitorul are libertatea de a reglementa condiţiile în care pot fi constituite, organizate şi în care funcţionează diferite tipuri şi forme de asociaţie, inclusiv să dispună constituirea obligatorie a unor asociaţii pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuţii de interes public.” Barourile şi Uniunea Naţională a Barourilor din România sunt asociaţii profesionale cu un specific deosebit, iar activitatea desfăşurată de aceste asociaţii şi de membrii lor este una de interes public, ceea ce impune o reglementare legală mai cuprinzătoare, chiar şi în ceea ce priveşte calităţile membrilor, condiţiile de organizare şi funcţionare, nedemnităţile, incompatibilităţile, răspunderea disciplinară şi altele. Aşa fiind, prevederile de lege criticate din Legea nr. 51/1995 au fost edictate de legiuitor cu scopul de a proteja relaţiile sociale referitoare la exercitarea unei profesii liberale, respectiv profesia de avocat, astfel încât aceasta, ca de altfel şi alte profesii reglementate de norme speciale, se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei. Aşa fiind, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 este neîntemeiată.

18. Totodată, prin Decizia nr. 412 din 8 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 20 noiembrie 2013, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995, ocazie cu care s-a statuat că, întrucât nulitatea actelor de constituire şi de înregistrare de barouri în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România, prevăzută la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, şi încetarea de drept a efectelor oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare prevederilor legale, potrivit art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995, nu sunt de natură să ducă la încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate.

19. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia care au fundamentat deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995, prin care legiuitorul nu a făcut altceva decât să reglementeze cu privire la condiţiile de primire în profesia de avocat, prin susţinerea unui examen naţional organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România. De altfel, însăşi Curtea Constituţională a stabilit, în jurisprudenţa sa, că instituirea prin lege a unor condiţii pentru ocuparea unor funcţii sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă şi la alegerea profesiei şi că dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în anumite condiţii stabilite de legiuitor, şi nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile (a se vedea Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006).

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Ţuluş în Dosarul nr. 9.958/211/2015/a1 al Judecătoriei Slatina şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (3), art. 17, art. 50, art. 60 alin. (2) şi (6) şi art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Slatina şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. XII din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Articol unic. - Termenul privind abrogarea Legii nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, prevăzut la art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 20 septembrie 2016, se prorogă până la data de 31 decembrie 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

 

Bucureşti, 9 august 2017.

Nr. 9.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici agricole, al Direcţiei generale afaceri europene şi relaţii internaţionale şi al Agenţiei de Plăţi şi intervenţie pentru Agricultură nr. 259.344 din 26.07.2017, în conformitate cu:

- Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, cu modificările ulterioare;

- Regulamentul delegat (UE) 2017/1155 al Comisiei din 15 februarie 2017 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 în ceea ce priveşte măsurile de control legate de cultivarea cânepii, anumite dispoziţii referitoare la plata de ecologizare, plata pentru tinerii fermieri care exercită controlul asupra unei persoane juridice, calcularea cuantumului per unitate în cadrul sprijinului cuplat facultativ, părţile de drepturi la plată şi anumite cerinţe în materie de notificare legate de schema de plată unică pe suprafaţă şi de sprijinul cuplat facultativ, precum şi de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condicilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 41, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate în cadrul măsurii la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat pentru măsura respectivă.”

2. La articolul 41, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Nerespectarea prevederilor alin. (4), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrag respingerea sprijinului pentru măsura de sprijin cuplat în cauză, solicitată în cererea unică de plată. Nerespectarea prevederilor alin (5), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrag respingerea de la plată a sprijinului pentru suprafaţa culturii în cauză, aferente măsurii pentru care nu se respectă această prevedere.”

3. La articolul 49, literele a) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) au încheiat un contract cu o fabrică de bere/unităţi de procesare a hameiului pentru scop farmaceutic/unităţi de procesare a hameiului pentru producţia de bere, înregistrate în Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Fac excepţie fermierii care au şi calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, pentru producţia ce urmează a fi procesată în unitatea proprie;

d) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la lit. c), prin documente contabile interne, până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere.”

4. La articolul 59 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat pentru siguranţa alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interne, până la data prevăzută la lit. c).u

5. La articolul 86, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în anexa nr. 7 şi reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier.”

6. La articolul 86, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Suprafaţa care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează astfel:

a) în ceea ce priveşte gardurile vii, fâşiile împădurite, arborii în aliniament şi rigolele, suprafaţa se calculează până la o lăţime maximă de 10 metri;

b) în ceea ce priveşte pâlcurile arbustive din zona de câmpie, inclusiv arborii în grup şi iazurile, suprafaţa se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 hectare.”

7. La articolul 86, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Zonele-tampon sunt suprafeţele de teren arabil înierbat sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene. Zonele-tampon includ şi benzile-tampon sau fâşiile de protecţie aflate de-a lungul cursurilor de apă protejate prin standardul privind bunele condiţii agricole şi de mediu GAEC 1 şi prin cerinţele legale în materie de gestionare SMR 1 şi SMR 10, prevăzute în anexa li la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Zonele-tampon situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă trebuie să respecte cerinţa privind interzicerea aplicării pesticidelor şi a fertilizanţilor. În cazul zonelor-tampon de-a lungul cursurilor de apă, vegetaţia riverană este inclusă în scopul calculării zonei de interes ecologic. În cazul zonelor-tampon şi a marginilor de câmp care diferă de cele prevăzute sau protejate prin GAEC 1, SMR 1 şi SMR 10, suprafaţa care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează până la o lăţime maximă de 20 metri. În zonele-tampon şi pe marginile de câmp nu trebuie să existe nicio producţie agricolă. În zonele-tampon şi pe marginile de câmp se permite păşunatul sau tăierea ierbii în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ir) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia să poată fi în continuare distinse de terenul agricol adiacent. Detaliile privind zonele-tampon şi marginile de câmp sunt prevăzute în anexa nr. 7.”

8. La articolul 86, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Elementele de peisaj şi zonele-tampon/marginile de câmp sunt considerate adiacente terenului arabil în cazul în care o astfel de zonă-tampon sau margine de câmp sau un astfel de elementele peisaj este adiacent(ă) terenului arabil sau unei zone de interes ecologic direct adiacentă terenului arabil al unei exploataţii.”

9. După articolul 86 se introduc» un nou articol, articolul 861, cu următorul cuprins:

„Art. 861. - În sensul prezentului capitol, în cazul în care aceeaşi suprafaţă este determinată pentru mai multe practici agricole benefice pentru climă şi mediu, menţionate la art. 17 alin. (1) din ordonanţă, suprafaţa respectivă este luată în considerare separat pentru fiecare dintre aceste practici în vederea calculării plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu.”

10.  La articolul 1051, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Anul aprobării derogării de la durata perioadei de conversie reprezintă primul an de angajament în cadrul submăsurii 11.2, angajamentul aflat în derulare în baza submăsurii 11.1 este adaptat la condiţiile specifice ale submăsurii 11.2. Beneficiarul trebuie să îndeplinească angajamentul adaptat pentru restul duratei angajamentului iniţial, prin menţinerea certificării suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului pentru conversia la metodele de agricultură ecologică pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul semnării angajamentului respectiv.

(3) Plata acordată în anul obţinerii derogării de la durata perioadei de conversie pentru angajamentul adaptat va fi cea aferentă pachetului corespondent din submăsura 11.2.”

11. După articolul 1052 se Introduce un nou articol, articolul 1053, cu următorul cuprins:

„Art. 1053. - (1) în situaţia în care pe parcursul implementării angajamentului M11/pachetul 5 din M 214 beneficiarul schimbă categoria de folosinţă a terenului, pentru parcelele respective nu i se vor aplica sancţiuni administrative dacă face dovada continuării practicilor agriculturii ecologice pe suprafeţele angajate (prin depunerea certificatului de conformitate) şi a respectării celorlalte condiţii specifice menţinerii suprafeţei în sistem ecologic de agricultură pe perioada rămasă de angajament.

(2) Beneficiarul nu va putea obţine plata compensatorie pentru parcelele pe care a schimbat categoria de folosinţă, nici pentru pachetul pentru care are angajament, nici pentru pachetul care ar corespunde noii categorii de folosinţă, pe perioada rămasă (până la finalizarea perioadei de conversie pentru submăsura 11.1, respectiv până Sa finalizarea perioadei de 5 ani aferentă submăsurii 11,2/variantei de pachet 5 din M 214).

(3) Beneficiarul va putea deschide angajament nou în cadrul submăsurii 11.2 pentru pachetul corespondent noii categorii de folosinţă astfel:

a) după finalizarea perioadei de conversie de 2 sau 3 ani în cazul în care angajamentul iniţial era semnat pentru submăsura 11.1;

b) după finalizarea perioadei de 5 ani în cazul în care angajamentul iniţial era semnat pentru submăsura 11.2/pachetul 5 din M 214.

(4) Dacă fermierul doreşte să deschidă un alt angajament pentru pachetul corespondent noii categorii de folosinţă înaintea finalizării angajamentului iniţial, angajamentul iniţial se închide anticipat şi se recuperează sumele plătite anterior. Beneficiarul care, pe parcursul implementării angajamentului M11/pachetul 5 din M 214, a schimbat categoria de folosinţă a terenului pe o parte din parcele va putea beneficia în continuare de plată pentru celelalte suprafeţe aflate sub angajament pe care înfiinţează culturi eligibile în cadrul pachetelor pentru care a semnat angajamentul curent.”

12. Anexa nr. 7 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Punctele 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 12 ale art. I se aplică începând cu anul de cerere 2018.

Art. III. - Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 3 august 2017.

Nr. 273.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 7 /a Ordinul nr. 619/2015)

 

LISTA

zonelor de interes ecologic şi echivalenţa acestora în hectare

 

Element

Detalii

Factor de conversie

Factor de ponderare

Suprafaţa zonei de interes ecologic

0

1

2

3

4 = 2 x 3

Terase (pe 1 m lungime)

Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă înălţime minimă 1 m, lăţime minimă 3 m

2

1

2m2

Elemente de peisaj:

- garduri vii/fâşii împădurite/ arbori în aliniament (pe 1 m)

Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite specii, pentru care suprafaţa zonei de interes ecologic se calculează până la o lăţime maximă de 10 metri

5

2

10 m2

- arbore izolat (per arbore)

-

20

1,5

30 m2

- pâlcuri arbustive din zona de câmpie (pe 1 m2)

Pâlcuri arbustive, inclusiv arborii în grup, tufele sau pietrele, pentru care suprafaţa zonei de interes ecologic se calculează pentru o dimensiune maximă de 0,3 hectare

Nu se aplică.

1,5

1,5 m2

- iazuri (pe 1 m2)

Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de minimum 0,01 ha, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, pentru care suprafaţa zonei de interes ecologic se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 hectare

Nu se aplică.

1,5

1,5 m2

- rigole (pe 1 m)

Şanţuri sau canale, precum şi cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau drenare, exclusiv cele cu pereţi betonaţi, pentru care suprafaţa zonei de interes ecologic se calculează până la o lăţime maximă de 10 metri

5

2

10 m2

Zone-tampon şi margini de câmp (pe 1 m)

Pot fi orice zone-tampon şi margini de câmp cu lăţime minimă de 1 metru, Fâşiile de protecţie existente pe terenurile arabile situate în vecinătatea apelor de suprafaţă au o lăţime minimă de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 1).

De-a lungul cursurilor de apă, aceste zone pot include benzi cu vegetaţie riverană inclusă în scopul calculării zonei de interes ecologic. Suprafaţa zonei de interes ecologic se calculează până la o lăţime maximă de 20 metri dacă elementul de peisaj diferă de cele prevăzute sau protejate prin GAEC1, SMR1 şi SMR10.

6

1,5

9 m2

Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie (pe 1 m2)

Zone cu plantaţii de salcie (Salix L), plop alb (Populus alba) şi plop negru (Populus nigra)

Nu se aplică.

0,3

0,3 m2

Zonele împădurite menţionate la art. 32 alin. (2) lit. (b) pct. (ii) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările şi completările ulterioare (pe i m2)

Terenuri agricole împădurite prin măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 „împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 43 alin. (1), (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013

Nu se aplică.

1

1 m2

Zone cu culturi secundare sau strat vegetal (pe 1 m2)

Amestecurile de specii de culturi prevăzute în anexa nr. 9 la ordin

Nu se aplică.

0,3

0,3 m2

Zonele cu culturi fixatoare de azot (pe 1 m2)

Culturile prevăzute în anexa nr. 10 la ordin

Nu se aplică.

0,7

0,7 m2

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

Nr. 604 din 31 mai 2017

Nr. 1.329 din 2 august 2017

Nr. 856 din 11 iunie 2017

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Societăţii „Tipografica Filaret” - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.

 

În temeiul art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau

unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin directori indirect o participate majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare, al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul transporturilor, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii şi justiţiei sociale emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Societăţii „Tipografica Filaret” - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Societatea „Tipografica Filaret” - S.A. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul transporturilor,

Ministrul finanţelor publice,

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ionuţ Mişa

Adrian Marius Rîndunică,

 

 

secretar de stat

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Operatorul economic: Societatea „Tipografica Filaret - S.A.

Sediul/Adresa: Bucureşti, sectorul 1, Piaţa Gării de Nord nr. 1-3, corp C, et. 4, cam. 301, 302, 303

Cod unic de înregistrare: 14547106

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

3.476,00

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

3.466,00

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

10,00

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

3.406,55

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

3.406.55

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

1,769,58

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

24,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

1.551,97

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

1.100,25

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

1.068,00

 

 

 

C2

bonusuri

14

32,25

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

169,91

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

281,81

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

61,00

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

69,45

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

69,45

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

69,45

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

56,00

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

56,00

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

45

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

45

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială

50

2.025,56

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

1.977,78

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

77,02

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

980,02

 

8

 

Plăţi restante

55

 

 

9

 

Creanţe restante

56

2.100,00

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

Nr. 745 din 6 iulie 2017

Nr. 1.439 din 8 august 2017

Nr. 1.459 din 18iulie 2017

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Societăţii Comerciale „Rofersped” - S.A., la care Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă” - S.A. deţine o participaţie majoritară

 

În temeiul art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin directori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,

ministrul transporturilor, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii şi justiţiei sociale emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Societăţii Comerciale „Rofersped” - S.A., la care Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă” - S.A. deţine o participaţie majoritară, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Societatea Comercială „Rofersped” - S.A. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul transporturilor,

Ministrul finanţelor publice,

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ionuţ Mişa

Gheorghiţa Daniela Barbu,

 

 

secretar de stat

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Societatea Comercială „Rofersped” - S.A.

Bucureşti, sectorul 1, str. Turda nr. 98

Cod unic de înregistrare R09825567

 

BUGETUL

de venituri şi cheltuieli pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2017

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

120.329,17

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

119.905,42

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

423,75

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

113.963,03

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

113.233,03

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

110.085,99

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

14,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

2.940,68

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

2.176.20

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

1.869,00

 

 

 

C2

bonusuri

14

307,20

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0,00

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

275,00

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

489,48

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

192,36

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

730,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

6.366,14

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

1.273,23

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

5.092,91

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

5.092,91

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

174,26

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

4.583,62

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

4.583,62

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

509,29

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

536,11

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

536,11

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

29

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

29

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

5.556,64

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

5.370,69

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

4.134,67

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

 

 

8

 

Plăţi restante

55

 

 

9

 

Creanţe restante

56

11.800,00

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.