MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 662/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 662         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 10 august 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 309 din 9 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (3), alin. (4) lit. a) şi alin. (5) lit. a), precum şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

10. - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe

 

566. - Hotărâre pentru declasificarea Notei raport şi a Situaţiilor centralizatoare privind produse şi bunuri materiale, emise de Ministerul Apărării Naţionale în luna iunie 1990

 

568. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 330/2014 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole

 

570. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2016

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.82. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Ministerului Apărării Naţionale,aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.112/2008

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 309

din 9 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (3), alin. (4) lit. a) şi alin. (5) lit. a), precum şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a), precum şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cant Annabela Ildiko în Dosarul nr. 2.002/211/2015/a1 al Tribunalului Cluj - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 111D/2Q16

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă referitor la dispoziţiile art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală, întrucât autoarea excepţiei nu arată în concret în ce constă contrarietatea între respectivele dispoziţii de lege şi prevederile constituţionale invocate. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală arată că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă, ţinând cont de decizia de admitere pronunţată de Curte cu privire la acest text de lege, şi anume Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea penală nr. 299/C din 23 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.002/211/2015/a1, Tribunalul Cluj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a), precum şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Cant Annabela Ildiko cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate de inculpată împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii într-o cauză în care nu au fost formulate cereri şi excepţii şi nici nu au fost ridicate din oficiu excepţii.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum şi principiile privind înfăptuirea justiţiei în numele legii, respectiv unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, întrucât - în ipoteza reglementată de prevederile art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală - împiedică inculpatul care nu a fost legal citat în procedura de cameră preliminară să invoce nulitatea relativă pentru încălcări ale legii care au intervenit în această fază procesuală. Potrivit dispoziţiilor art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală (în forma în vigoare anterior modificării prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 alin. (2) sau (3), dacă nu s-au formulat cereri şi excepţii ori nu a ridicat din oficiu excepţii, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii. Din coroborarea dispoziţiilor art. 347 alin. (1) cu cele ale art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală (în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016) se desprinde concluzia că încheierea prin care se dispune începerea judecăţii nu este supusă contestaţiei în ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost formulate cereri şi excepţii de către procuror, părţi sau persoana vătămată şi nici nu a invocat din oficiu excepţii. Aceasta înseamnă că, în situaţia prevăzută de dispoziţiile art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, dacă inculpatul nu a fost legal citat, atunci nu îşi poate valorifica dreptul de a invoca nulitatea relativă, întrucât nelegalităţile intervenite în cursul fazei de cameră preliminară pot fi invocate numai până la închiderea acestei proceduri, iar încheierea pronunţată nu este supusă contestaţiei prevăzute de art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Autoarea excepţiei arată că nu a fost legal citată în cauză, astfel că nu i s-a asigurat posibilitatea prezentării în faţa judecătorului de cameră preliminară, invocând, în acest sens Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, prin care Curtea a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „fără participarea procurorului şi a inculpatului”, este neconstituţională. Prin decizia menţionată, Curtea a reţinut că, din perspectiva exigenţelor dreptului la un proces echitabil, este suficient să li se asigure părţilor posibilitatea participării în această etapă procesuală, judecătorul putând decide asupra finalizării procedurii în camera preliminară şi fără participarea părţilor atât timp cât acestea au fost legal citate.

6. Tribunalul Cluj - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile de lege criticate neaducând nicio atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autoarea excepţiei. Consideră, astfel, că, din coroborarea dispoziţiilor art. 346 alin. (2) şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală (în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016) nu rezultă că încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară - prin care acesta a dispus începerea judecăţii în condiţiile în care a constatat că nu s-au formulat cereri şi excepţii şi nici nu a ridicat din oficiu excepţii - este definitivă. Aceasta înseamnă că, în cazul în care se constată existenţa unor vicii de procedură în etapa camerei preliminare, sunt aplicabile dispoziţiile generale cu privire la calea de atac a contestaţiei.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a), precum şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015 a Curţii Constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a), precum şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autoarei excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta priveşte, în realitate, doar dispoziţiile art. 282 alin. (3), alin. (4) lit. a) şi alin. (5) lit. a), precum şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai cu privire la aceste dispoziţii de lege. Ulterior sesizării Curţii, dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016. Din motivarea excepţiei rezultă că aceasta vizează soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală - în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016 - care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2). Având în vedere că, în cauză, a produs efecte norma de procedură prevăzută de art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curţii, aceasta se va pronunţa asupra soluţiei legislative cuprinse în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2). Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 282 alin. (3), afin, (4) lit. a) şi alin. (5) lit. a): „(3) Nulitatea relativă se invocă în cursul sau imediat după efectuarea actului ori cel mai târziu în termenele prevăzute la alin. (4).

(4) încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) poate fi invocată:

a) până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură;

[...] (5) Nulitatea relativă se acoperă atunci când:

a) persoana interesată nu a invocat-o în termenul prevăzut de lege;”;

- Art. 347 alin. (1): „în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1), procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5)”.

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare şi ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei în numele legii, respectiv unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, precum şi ale art. 20 referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea excepţiei critică soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2). Curtea observă că, prin Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2), este neconstituţională. În acest sens, instanţa de contencios constituţional a statuat că soluţia legislativă mai sus menţionată încalcă egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea dreptului fundamental de acces liber la justiţie (paragraful 19). De asemenea, pornind de la scopul contestaţiei - acela de a asigura posibilitatea îndreptării erorilor de drept comise pe parcursul soluţionării cauzei în faza de cameră preliminară - şi de la rolul procurorului, care acţionează ca apărător al intereselor generale ale societăţii, dar şi ale părţilor din proces, în spiritul legalităţii, prin decizia mai sus menţionată, Curtea a apreciat că exigenţele art. 131 din Constituţie impun legiuitorului să asigure posibilitatea ca, pe calea contestaţiei prevăzute de dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare anterior modificării prin Legea nr. 75/2016, să se verifice - inclusiv la iniţiativa procurorului - legalitatea încheierilor pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 346 alin. (2) din acelaşi cod (paragraful 25). Prin urmare, Curtea a statuat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare anterior modificării prin Legea nr. 75/2016, care exclude calea de atac a contestaţiei împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 346 alin. (2), încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public (paragraful 28). Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

15. Ţinând cont de dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi de faptul că instanţa de contencios constituţional a fost sesizată în prezenta cauză anterior publicării deciziei mai sus menţionate în Monitorul Oficial al României, Curtea urmează a respinge ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, cu privire la soluţia legislativă care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2).

16. Ca atare, Curtea nu poate reţine critica potrivit căreia inculpatul care nu a fost legal citat nu are posibilitatea să invoce sancţiunea nulităţii relative în ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu s-au formulat cereri şi excepţii şi nici nu a ridicat din oficiu excepţii şi a dispus începerea judecăţii. Având în vedere dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, ca efect al Deciziei nr. 18 din 17 ianuarie 2017, mai sus menţionată, în ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii constatând că nu s-au formulat cereri şi excepţii şi nici nu a ridicat din oficiu excepţii, partea sau persoana vătămată care nu a fost legal citată în procedura de cameră preliminară are la dispoziţie calea de atac a contestaţiei pentru a invoca atât viciul privind citarea, cât şi orice alte încălcări ale legii care au intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură.

17. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 282 alin. (3), alin. (4) lit. a) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare şi ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei în numele legii, respectiv unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală, reţinând că acestea reglementează nulitatea relativă, care este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalităţii şi rezultă din încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la desfăşurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care atrag nulitatea absolută. Aceasta poate fi invocată de către procuror, părţi şi subiecţii procesuali principali, atunci când au un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiilor legale încălcate. Prin urmare, nulitatea relativă se caracterizează prin faptul că intervine atunci când prin încălcarea dispoziţiilor legale s-a produs o vătămare drepturilor participanţilor la procesul penal, anterior enumeraţi, că aceasta trebuie invocată într-o anumită etapă a procesului penal sau într-un anumit moment procesual, prevăzute de lege, că aceasta se acoperă atunci când titularii dreptului de a o invoca nu îşi exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege şi prin faptul că subiecţii procesuali care pot invoca nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege, precum şi un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale pretins încălcate (paragraful 19). Aşadar, cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziţii procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută (paragraful 20).

18. Curtea a reţinut, prin decizia mai sus citată, că limitarea în timp a momentului până la care pot fi invocate nulităţile relative corespunde noii structuri a procesului penal, caracterizată prin introducerea de către legiuitor în cadrul acestuia, prin dispoziţiile art. 342-348 din Codul de procedură penală, a [...] camerei preliminare. Aceasta are ca obiect, conform art. 342 din acelaşi cod, soluţionarea problemelor ce vizează competenţa instanţei, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor şi legalitatea actelor efectuate de către organele de urmărire penală (paragraful 22). Curtea a constatat ca fiind justificată limitarea momentului până la care pot fi invocate nulităţile relative, conform art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, la cel al închiderii acestei proceduri, urmând ca invocarea nulităţilor relative privind încălcări ce au avut loc după această dată să fie făcută potrivit lit. b) şi c) ale aceluiaşi alin. (4). În acest sens, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a statuat că impunerea, prin lege, a unor exigenţe cum ar fi instituirea unor termene sau condiţii procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiţionări ale accesului liber la justiţie, are o solidă şi indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât şi a drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi titulari, cărora statul este ţinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire (paragraful 23 din Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015).

19. Astfel, prin aceeaşi Decizie nr. 840 din 8 decembrie 2015, Curtea a constatat că textele de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al participanţilor la procesul penal, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie. În cadrul procesual supus regulilor mai sus analizate, participanţii la procesul penal beneficiază de garanţiile specifice dreptului fundamental prevăzut la art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, putându-şi apăra inclusiv drepturile şi interesele procesuale sau procedurale, în cadrul unei proceduri penale contradictorii, caracterizată prin egalitatea armelor şi prin caracterul rezonabil al termenului de soluţionare a cauzelor (paragraful 24). În ceea ce priveşte pretinsa încălcare prin dispoziţiile art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală a dreptului la apărare, Curtea a reţinut că acesta presupune, în sens larg, dreptul oricărui participant la procesul penal de a-şi formula apărările personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu. Având însă în vedere critica formulată de autoarea excepţiei, textele criticate nu încalcă garanţiile procesuale anterior enumerate, necontravenind, prin urmare, prevederilor art. 24 din Constituţie (paragraful 25).

20. Referitor la dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (1) şi (2), prin Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015, Curtea a observat că acestea prevăd înfăptuirea justiţiei în numele legii, precum şi unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea acesteia. Aceste trăsături ale actului de justiţie trebuie interpretate prin prisma prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 2 alin. (1) şi art. 7 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, care prevăd că justiţia este egală pentru toţi şi, respectiv, că toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, şi că justiţia se înfăptuieşte în mod egal, pentru toate persoanele. Însă, raportându-se la critica de neconstituţionalitate formulată în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, referitoare la regimul juridic al nulităţilor absolute şi relative, Curtea constată că textele criticate nu contravin dispoziţiilor art. 124 alin (1) şi (2) din Constituţie (paragraful 26).

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură Să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la soluţia legislativă care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2), excepţie ridicată de Cant Annabela Ildiko în Dosarul nr. 2.002/211/2015/a1 al Tribunalului Cluj - Secţia penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar şi constată că dispoziţiile art. 282 alin (3), alin. (4) lit. a) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistente

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.7 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 30 iunie 2011, aprobată prin Legea nr. 2/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Termenii: «Programul de cooperare elveţiano-român», denumit în continuare Program, «proiect», «fond tematic», «măsură-suport», «acord privind proiectul», «acord de implementare», «organism intermediar», «Unitatea Naţională de Coordonare», «autoritatea de audit», «SECO», «SDC», «facilitatea de pregătire a proiectului» şi «fondul de asistenţă tehnică» au înţelesurile din Acordul-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la Berna la 7 septembrie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2010, denumit în continuare Acord-cadru.

(2) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) beneficiar - persoană juridică de drept public sau de drept privat, înregistrată fiscal în România, care semnează acordul de implementare în calitate de beneficiar al finanţării externe nerambursabile şi îşi asumă pe deplin responsabilitatea legală privind gestionarea financiară a asistenţei externe nerambursabile primite în cadrul Programului, precum şi pentru implementarea unui proiect ori persoana juridică de drept public sau de drept privat beneficiară a asistenţei specifice furnizate în cadrul facilităţii de pregătire a proiectului ori persoana juridică de drept public beneficiară a asistenţei specifice furnizate în cadrul fondului pentru asistenţă tehnică;

b) măsură - asistenţa specifică furnizată în cadrul facilităţii de pregătire a proiectului şi fondului pentru asistenţă tehnică;

c) Fondul pentru acţiuni în domeniul managementului energiei durabile «SEAF» - fond aferent Programului, structurat pe două componente: Abordarea «Premiul European pentru Energie» - EEA - şi Acţiuni în domeniul energiei durabile în comunităţile din regiuni sărace/subdezvoltate - Programul oraşe sărace;

d) cheltuieli eligibile - cheltuielile efectuate de către beneficiari care pot fi finanţate atât din fondurile externe nerambursabile aferente Programului, cât şi din cofinanţare, conform regulilor de eligibilitate a cheltuielilor aplicabile în cadrul Programului;

e) cofinanţare - orice contribuţie a beneficiarului la finanţarea cheltuielilor eligibile aferentă proiectului/măsurii/ proiectelor şi activităţilor SEAF;

f) contribuţie proprie - totalul fondurilor cheltuite de beneficiari pentru implementarea proiectelor/măsurilor proprii/proiectelor şi activităţilor SEAF finanţate în cadrul Programului, reprezentând sumele aferente cofinanţării, precum şi sumele aferente altor cheltuieli decât cele eligibile;

g) valoarea totală a proiectului/măsurii/proiectelor şi activităţilor SEAF - totalul fondurilor aferente cheltuielilor necesare implementării proiectului/măsurii/proiectelor şi activităţilor SEAF, la nivelul beneficiarului, format din contravaloarea contribuţiei din fondurile externe nerambursabile aferente Programului şi contribuţia proprie;

h) beneficiar SEAF - unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială care încheie contract de finanţare pentru implementarea de proiecte şi activităţi aprobate pentru finanţare externă nerambursabilă în cadrul SEAF;

i) contract de finanţare în cadrul SEAF - documentul încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene care asigură managementul SEAF şi beneficiarul SEAF, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor semnatare cu privire la implementarea proiectelor şi activităţilor finanţate din SEAF;

j) proiecte şi activităţi SEAF - toate proiectele pentru energie sustenabilă, acţiunile şi activităţile finanţate din SEAF;

k) Fond elveţian de contrapartidă - FEC - fondul implementat conform Hotărârii Guvernului nr. 532/1996 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind acordarea asistenţei financiare, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 1992, precum şi a schimbului de scrisori pentru prelungirea valabilităţii acordului pentru perioada 1995-1996, cu modificările ulterioare;

l) sold FEC - sume neutilizate din FEC, precum şi dobânda aferentă, rămase la dispoziţia Guvernului României, care pot fi acordate beneficiarilor din componenta «Acţiuni în domeniul energiei durabile în comunităţile din regiuni sărace/subdezvoltate - Programul oraşe sărace», pentru acoperirea parţială a cofinanţării asigurate de aceştia conform Memorandumului privind aprobarea utilizării soldului Fondului elveţian de contrapartidă;

m) managementul SEAF - echipa constituită în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, responsabilă cu managementul SEAF şi care acţionează ca un organism intermediar pentru SEAF;

n) autoritate de plată - unitatea stabilită în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, care asigură, pentru partea română, controlul financiar corespunzător al Programului de cooperare elveţiano-român;

o) avansul SEAF - suma transferată de către SECO autorităţii de plată pentru acordarea avansului iniţial, plăţilor ulterioare şi a plăţii finale pentru SEAF;

p) avansul acordat beneficiarului - sumă transferată în tranşe de către autoritatea de plată din avansul SEAF şi din soldul FEC către beneficiarii componentei «Acţiuni în domeniul energiei durabile în comunităţile din regiuni sărace/subdezvoltate - Programul oraşe sărace», în vederea asigurării prefinanţării cheltuielilor eligibile aferente proiectelor, conform prevederilor contractelor de finanţare.

(3) Termenii «neregulă» şi «creanţe bugetare rezultate din nereguli» au înţelesurile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Fondurile aferente Programului se alocă şi se utilizează potrivit prevederilor Acordului-cadru, regulilor şi procedurilor dezvoltate pe baza acestui acord, precum şi în baza Acordului de proiect privind SEAF.

(2) în cadrul Programului sunt cuprinse următoarele tipuri de asistenţă financiară nerambursabilă:

a) asistenţă în cadrul abordării bazate pe proiecte;

b) asistenţă în cadrul abordării aferente fondurilor tematice;

c) asistenţă prin facilitatea de pregătire a proiectului;

d) asistenţă prin fondul pentru asistenţă tehnică;

e) asistenţă prin SEAF.”

3. La articolul 4, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de plată, coordonează managementul financiar al fondurilor externe nerambursabile acordate prin Program pentru tipurile de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c)-e) prin conturi deschise la Banca Naţională a României, Trezoreria Statului şi banca comercială, după caz.

...................................................................................................

(3) Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să efectueze pe parcursul întregului an redistribuiri de credite bugetare şi credite de angajament între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale, în funcţie de stadiul implementării proiectelor/măsurilor finanţate în cadrul Programului la nivelul fiecărui ordonator de credite, precum şi în funcţie de modificările determinate de realocările de fonduri externe nerambursabile aferente Programului, efectuate în conformitate cu regulile şi procedurile Programului.

(4) Pentru derularea operaţiunilor financiare aferente proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF finanţate în cadrul Programului, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, în calitate de beneficiari de proiecte/măsuri/proiecte şi activităţi SEAF, au obligaţia să deschidă conturi în sistemul Trezoreriei Statului, potrivit prevederilor legale în vigoare. Celelalte categorii de beneficiari pot opta pentru deschiderea acestor conturi în sistemul Trezoreriei Statului sau în bănci comerciale,”

4. La articolul 4, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

„(5) Fondurile aferente SEAF se primesc de către autoritatea de plată de la SECO, după cum urmează:

a) avansul iniţial SEAF, în urma solicitării autorităţii de plată;

b) plăţile ulterioare SEAF. În urma cererii de avans, însoţită de documentele justificative aferente, trimise de autoritatea de plată după certificarea cheltuielilor eligibile şi conform estimărilor comunicate de Managementul SEAF;

c) plata finală SEAF, în urma transmiterii cererii de plată finale, însoţită de documentele justificative aferente, după certificarea cheltuielilor eligibile şi îndeplinirea tuturor obligaţiilor contractuale de către partea română.

(6) Dobânda aferentă fondurilor SEAF primite se va comunica anual către SECO de către autoritatea de plată şi va fi creditată din cererile ulterioare.”

5. Titlul capitolului III se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL III

Fonduri aferente Programului în cadrul abordării bazate pe proiecte, asistenţei prin facilitatea de pregătire a proiectului, prin fondul pentru asistenţă tehnică şi în cadrul SEAF”

6. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Proiectele, măsurile şi proiectele şi activităţile SEAF din prezentul capitol vizează tipurile de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) si c)-e).”

7. La articolul 6, alineatele (1), (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF, finanţate în cadrul tipurilor de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c)-e), sunt cuprinse, după caz, în:

a) bugetele beneficiarilor de proiecte/măsuri care sunt finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, cu respectarea prevederilor art. 8;

b) bugetele beneficiarilor de proiecte/măsuri care sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat ori bugetele fondurilor speciale;

c) bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale beneficiare de proiecte/măsuri, atât pentru proiectele/măsurile proprii, cât şi pentru proiectele/măsurile ai căror beneficiari sunt entităţi finanţate integral din bugetele acestora;

d) bugetele beneficiarilor de proiecte/măsuri care sunt entităţi publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele locale;

e) bugetele beneficiarilor de proiecte/măsuri, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a)-d) şi f);

f) bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care au calitatea de beneficiari SEAF.

(2) Pe parcursul execuţiei bugetare, pentru asigurarea resurselor de finanţare a proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF prevăzute la alin. (1) lit. c) şi lit. f), beneficiarii de proiecte/măsuri/proiecte şi activităţi SEAF pot contracta, în condicile legii, finanţări rambursabile sau pot utiliza excedentul anual al bugetului local prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) şi ale art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de plată, sunt cuprinse:

a) sumele necesare finanţării cheltuielilor aferente transferurilor de fonduri din conturile autorităţii de plată în conturile beneficiarilor de proiect/măsură/proiecte şi activităţi SEAF;

b) sumele necesare plăţii din conturile autorităţii de plată a creanţelor bugetare ale bugetului Programului, ca urmare a unor nereguli sau corecţii financiare, inclusiv a majorărilor de întârziere ca urmare a imposibilităţii recuperării ori, după caz, a nerecuperării la timp de la beneficiarii de proiecte/măsuri/ proiecte şi activităţi SEAF, în cazul tipurilor de asistenţă financiara nerambursabilă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c)-e);

c) sumele necesare pentru finanţarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate de autoritatea de plată. Pentru acoperirea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, autoritatea de plată poate folosi sumele rezultate ca diferenţe favorabile de curs ca urmare a conversiei în lei a sumelor rambursate în franci elveţieni de către SECO/SDC;

d) sumele necesare pentru finanţarea cheltuielilor declarate eligibile de autoritatea de plată şi care nu sunt considerate eligibile de SECO, altele decât cele prevăzute la lit. b).”

8. La articolul 6, alineatul (4) se abrogă.

9. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:

„Art. 61. - (1) Soldul FEC se face venit la bugetul de stat, într-un cont distinct de venituri bugetare deschis pe numele ordonatorului principal de credite al autorităţii de plată, şi se utilizează de acesta numai pentru cofinanţarea proiectelor implementate în cadrul componentei «Acţiuni în domeniul energiei durabile în comunităţile din regiuni sărace/subdezvoltate - Programul oraşe sărace», prin transfer către beneficiarii SEAF, conform contractelor de finanţare.

(2) în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea soldului FEC, ordonatorul principal de credite al autorităţii de plată solicită Ministerului Finanţelor Publice introducerea modificărilor în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului acestuia cu suma prevăzută la alin. (1).

(3) Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea ordonatorului principal de credite al autorităţii de plată, pe baza documentelor prezentate de acesta, introduce modificările corespunzătoare în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului acestuia.

(4) Sumele introduse în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, potrivit prevederilor alin. (3), vor fi prevăzute distinct atât la partea de venituri, cât şi la partea de cheltuieli corespunzătoare.

(5) Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, ordonatorul principal de credite al autorităţii de plată virează într-un cont de disponibil deschis pe seama acestuia sumele determinate ca diferenţă între veniturile bugetare încasate în contul de venituri bugetare prevăzut la alin. (1) şi totalul plăţilor care au fost dispuse de la subdiviziunea de cheltuieli bugetare.

(6) Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, ordonatorul principal de credite al autorităţii de plată va efectua retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate. Până la aceeaşi dată, acesta va solicita Ministerului Finanţelor Publice introducerea modificărilor corespunzătoare în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului acestuia, constând în diminuarea bugetului respectiv cu sumele transferate în contul de disponibil potrivit prevederilor alin. (5).

(7) Sumele virate în contul prevăzut la alin. (5) se transferă, în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor, de către ordonatorul principal de credite al autorităţii de plată în contul de venituri ale bugetului de stat, urmând procedura prevăzută la alin. (1)-(6), şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.”

10. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) După certificarea cheltuielilor eligibile de către autoritatea de plată, conform prevederilor legale aplicabile Programului, şi primirea de la SECO/SDC a fondurilor externe nerambursabile, sumele aferente cuvenite a fi rambursate beneficiarilor de proiecte/măsuri/proiecte şi activităţi SEAF prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. a)-d) şi f) şi alin. (11) conform acordurilor de proiect, contractelor de finanţare din cadrul SEAF, acordurilor de implementare, respectiv prevederilor contractuale stabilite în baza Acordului privind facilitatea de pregătire a proiectului şi prevederilor Acordului privind fondul de asistenţă tehnică se virează de către autoritatea de plată în conturile de venituri ale bugetelor din care au fost finanţate proiectele/ măsurile/proiectele şi activităţile SEAF respective.

(2) După certificarea cheltuielilor eligibile de către autoritatea de plată, potrivit prevederilor legale aplicabile Programului, şi primirea de la SECO/SDC a fondurilor externe nerambursabile, sumele aferente cuvenite a fi rambursate beneficiarilor de proiecte/măsuri prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. e) conform acordurilor privind proiectul şi acordurilor de implementare se virează de către autoritatea de plată în conturile de disponibilităţi ale acestora.

(3) Pentru componenta «Acţiuni în domeniul energiei durabile în comunităţile din regiuni sărace/subdezvoltate - Programul oraşe sărace», fondurile se transferă beneficiarilor de către autoritatea de plată, după cum urmează:

a) sumele aferente primei tranşe reprezentând avansul acordat beneficiarului, pe baza estimărilor beneficiarilor transmise şi aprobate de managementul SEAF;

b) sumele aferente următoarelor tranşe reprezentând avansul acordat beneficiarului, după certificarea cheltuielilor eligibile efectuate, pe baza documentelor justificative aferente cheltuielilor eligibile aprobate de managementul SEAF.

(4) Beneficiarii SEAF cărora li se acordă avansuri, potrivit alin. (3), au obligaţia de a restitui voluntar sumele care au rămas neutilizate la sfârşitul implementării proiectelor, în baza notificării autorităţii de plată.”

11. La articolul 8, alineatele (1), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Propunerile de credite de angajament şi de credite bugetare pentru asigurarea sumelor necesare implementării corespunzătoare a proiectelor/măsurilor pentru beneficiarii de proiecte/măsuri/proiecte şi activităţi SEAF prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. a)-d) şi f) se stabilesc de către aceştia pe baza fişelor de fundamentare ale proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF propuse la finanţare/finanţate în cadrul Programului.

...................................................................................................

 (5) Fondurile cuprinse în bugetele ordonatorilor de credite, potrivit prevederilor alin. (4), sunt exclusiv destinate proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF finanţate în cadrul Programului şi nu pot fi utilizate pentru finanţarea unor cheltuieli de altă natură prin redistribuire cu ocazia rectificărilor bugetare şi/sau prin virări de credite ori prin cedarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat.

(6) Din fondurile prevăzute la alin. (4) se pot efectua cheltuieli curente şi de capital pentru derularea corespunzătoare a proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF finanţate în cadrul Programului.”

12. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Sumele reprezentând fonduri externe nerambursabile rămase disponibile la sfârşitul anului în contul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de plată, se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.

(2) Sumele reprezentând fonduri externe nerambursabile, precum şi cele din soldul FEC, primite ca avans potrivit prevederilor art. 7 alin. (3), râmase neutilizate la sfârşitul anului, se reflectă în excedentul bugetului local al unităţilor administrativ-teritoriale şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie până la finalizarea proiectului.”

13. Titlul capitolului IV se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor efectuate în cadrul Programului pentru abordarea bazată pe proiecte, asistenţa prin facilitatea de pregătire a proiectului, prin fondul pentru asistenţă tehnică şi prin SEAF”

14. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Proiectele/Măsurile/Proiectele şi activităţile SEAF din prezentul capitol vizează tipurile de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c)-e).

(2) Proiectele/Măsurile/Proiectele şi activităţile SEAF implementate în cadrul Programului sunt considerate acţiuni multianuale.

(3) Angajamentele legale, inclusiv contractele de achiziţii publice aferente proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF implementate în cadrul Programului, pot fi anuale sau multianuale.

15. La articolul 11, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării Programului, având în vedere acordul-cadru, şi acestea se reflectă în anexa la bugetul Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de Unitate Naţională de Coordonare, pentru proiectele şi măsurile aferente tipurilor de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a), c) şi d).

...................................................................................................

 (3) Unitatea Naţională de Coordonare şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene efectuează angajarea cheltuielilor din fonduri externe nerambursabile aferente Programului pentru tipurile de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c)-e) în baza creditelor de angajament stabilite conform prevederilor alin. (1) şi (11). precum şi o parte din operaţiunile specifice fazei de lichidare, iar autoritatea de plată efectuează înregistrarea în contabilitate - operaţiune specifică fazei de lichidare -, precum şi ordonanţarea şi plata acestora în baza creditului bugetar, stabilit conform prevederilor alin. (1) şi (11).”

16. La articolul 11, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene stabileşte creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării Programului pentru proiectele şi activităţile SEAF prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. e) şi acestea se reflectă în anexa la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene care asigură managementul SEAF.”

17. La articolul 11, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Se autorizează Unitatea Naţională de Coordonare, precum şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene să dezangajeze în cadrul proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF fondurile neutilizate/economiile rezultate din implementarea acestora. Sumele rezultate pot fi angajate pe parcursul întregului exerciţiu bugetar pentru proiecte noi sau proiecte aflate în derulare.”

18. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Proiectele/Măsurile/Proiectele şi activităţile SEAF din prezentul capitol vizează tipurile de asistenţă financiară nerambursabilă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c)-e).u

19. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Controlul financiar preventiv şi auditul intern ale fondurilor derulate în cadrul Programului se exercită la nivelul beneficiarilor de proiecte/măsuri/proiecte şi activităţi SEAF, prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. a)-d) şi f), al autorităţii de plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 2 lit. k) şi ale art. 8 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, controlul financiar preventiv delegat nu se exercită prin acordarea de viză asupra proiectelor de operaţiuni iniţiate la nivelul autorităţii de plată/Direcţiei generale pregătire ECOFIN şi asistenţă comunitară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în vederea gestionării financiare a proiectelor/măsurilor, cu excepţia proiectelor de operaţiuni privind proiectele/măsurile pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene sau Ministerul Finanţelor Publice are calitatea de beneficiar de proiecte/măsuri.”

20. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Beneficiarii au obligaţia asigurării îndosarierii şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectelor/măsurilor/proiectelor şi activităţilor SEAF, potrivit legislaţiei în vigoare

(2) Beneficiarii de proiecte/măsuri/proiecte şi activităţi SEAF au obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale cu atribuţii de verificare, control şi audit, inclusiv Unităţii Naţionale de Coordonare, organismului intermediar, autorităţii de plată şi autorităţii de audit, şi al SECO/SDC sau autorităţilor mandatate de partea elveţiană, în limitele competenţelor care le revin, în cazul în care acestea efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită declaraţii, documente, informaţii.”

21. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Autoritatea de plată este responsabilă pentru constatarea, stabilirea şi recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit din asistenţa financiară nerambursabilă prevăzută la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c)-e), precum şi din soldul FEC.

(2) în scopul realizării activităţii de constatare, respectiv de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli, autoritatea de plată aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Neregulile identificate în cadrul asistenţei financiare nerambursabile prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) şi c)-e) se raportează în conformitate cu regulile de implementare a Programului.”

22. La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Beneficiarii au obligaţia de a transmite documentele aferente proiectului/măsurii/proiectelor şi activităţilor SEAF solicitate de către autoritatea de plată la termenele şi în formatele standard stabilite potrivit prevederilor acordului privind proiectul şi acordului de implementare sau contractelor de finanţare şi, respectiv, acordului/acordurilor de delegare, completate cu informaţii corecte, complete şi de calitate corespunzătoare şi la termen.

(2) Autoritatea de plată transferă fondurile externe nerambursabile primite în cadrul Programului către beneficiarii de proiecte/măsuri/proiecte şi activităţi SEAF numai pentru acele proiecte/măsuri/proiecte şi activităţi SEAF pentru care au fost îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).”

Art. II. - Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1.302/2012, se modifică în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, şi al ministrului finanţelor publice.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 9 august 2017.

Nr. 10.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru declasificarea Notei raport şi a Situaţiilor centralizatoare privind produse şi bunuri materiale, emise de Ministerul Apărării Naţionale în luna iunie 1990

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 24 alin. (2), (4) şi (10) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă declasificarea informaţiilor clasificate secrete de stat, nivel de secretizare „secret”, cuprinse în documentele emise de Ministerul Apărării Naţionale în luna iunie 1990, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, întrucât dezvăluirea acestora nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare.

Art. 2. - Deţinătorii documentelor ce conţin informaţiile clasificate prevăzute la art. 1, precum şi cei care deţin copii ale acestora iau măsuri pentru suprimarea marcajelor de clasificare şi scoaterea informaţiilor de sub incidenţa reglementărilor protective prevăzute de lege.

Art. 3. - Documentele care conţin informaţii declasificate potrivit art. 1 urmează a fi gestionate în continuare în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată.

Art. 4. - Consultarea documentelor ce conţin informaţiile declasificate potrivit art. 1 se realizează în conformitate cu prevederile art. 28 şi 30 şi ale anexei nr. 6 la Legea nr. 16/1996, republicată, precum şi ale art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Adrian Ţuţuianu

 

Bucureşti, 4 august 2017.

Nr. 566.

 

ANEXĂ

 

LISTA

categoriilor de informaţii clasificate secrete de stat, nivel de secretizare „secret” cuprinse în documentele emise de Ministerul Apărării Naţionale în luna iunie 1990, care se declasifică

 

Nr. crt.

Categoria de informaţii

1.

Notă raport

2.

Situaţii centralizatoare privind produse şi bunuri materiale

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 330/2014 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 330/2014 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 30 aprilie 2014, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Entităţile publice mandatate pentru propunerea normelor de venit prevăzute la art. 1 sunt direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare direcţii.

(2) Propunerea normelor de venit prevăzute la art. 1, întocmite corespunzător datelor statistice ale fiecărui judeţ, pentru categoriile de produse vegetale şi animalele prevăzute la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se face de către direcţii, prin consultarea structurilor asociative profesionale/patronale/ sindicale din agricultură de la nivelul fiecărui judeţ.

(3) La stabilirea nivelului normelor de venit prevăzute la alin. (2) se specifică sursa datelor utilizate, în următoarea ordine:

a) Institutul Naţional de Statistică cu reţeaua sa teritorială;

b) date operative colectate de direcţii de la organizaţii profesionale, operatori economici, registrul agricol, pieţe şi alte entităţi ce pot oferi informaţii în acest scop;

c) structurile asociative prevăzute la alin. (2).

(4) în situaţia în care nu există date statistice într-un judeţ pentru un anumit produs/o anumită categorie de animale din cele prevăzute la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, direcţiile întocmesc propuneri de norme de venit pentru care se utilizează datele Institutului Naţional de Statistică de la nivel naţional.

(5) Propunerea prevăzută la alin. (2) este transmisă de direcţii către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înaintea datei prevăzute la art. 106 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) în termen de 10 zile lucrătoare de la primire, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice aprobă normele de venit propuse sau, în situaţia în care constată o diminuare a valorii la unele dintre acestea faţă de cele ale anului anterior, solicită revizuirea lor. Ca urmare a solicitării direcţiilor regionale ale finanţelor publice de revizuire a normelor de venit, direcţiile pot să recalculeze normele de venit sau să motiveze menţinerea acestora la nivelul propus.

(7) Direcţiile transmit normele de venit recalculate sau motivaţiile de menţinere a acestora la nivelul propus către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înaintea datei prevăzute la art. 106 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. În anexa nr. 1 „Metodologie pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din exploatarea terenurilor agricole”, la articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 1- - (1) Pentru categoriile de produse vegetale prevăzute la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, normele de venit se propun la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de valoarea producţiei vegetale şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an agricol pentru obţinerea producţiei.”

3. În anexa nr. 2 „Metodologie pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din creşterea şi exploatarea animalelor/familiilor de albine”, la articolul 1alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Pentru speciile şi categoriile de animale prevăzute la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, normele de venit se propun la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de valoarea producţiei animale şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic pentru obţinerea producţiei.”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 4 august 2017.

Nr. 568.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 19 februarie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Cheltuielile indirecte se pot rambursa pe bază de rată forfetară, stabilită în contractul/decizia/ordinul de finanţare, în conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul UE nr. 1.303/2013, caz în care nu este necesar să fie însoţite de facturi ori de alte documente justificative.”

2. La articolul 13, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 13. -(1) Transferul sumelor reprezentând prefinanţarea solicitată de beneficiari, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) şi (3) din Ordonanţă şi cu respectarea prevederilor contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, se realizează după cum urmează:

1. pentru beneficiarii care nu primesc finanţare sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:

a) depunerea de către beneficiar/lider de parteneriat a unei cereri de prefinanţare, pentru fiecare tranşă, care cuprinde: suma solicitată cu încadrarea în valoarea maximă prevăzută la art. 15 alin. (1) din Ordonanţă, defalcată, în cazul proiectelor implementate în parteneriat, la nivelul liderului de parteneriat şi/sau al partenerilor care vor utiliza sumele acordate din prefinanţare;

b) existenţa conturilor, deschise pe numele beneficiarului/ liderului de parteneriat/partenerilor, unde vor fi virate sumele aferente prefinanţării, conform activităţilor asumate în contractul/decizia/ordinul de finanţare;

2. pentru beneficiarii care primesc finanţare sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis, cu condiţia îndeplinirii cumulativ a cerinţelor prevăzute la pct. 1 şi cu constituirea unei garanţii pentru suma aferentă prefinanţării solicitate prin depunerea unui instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări. În acest caz, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013, art. 131 alin. (4) lit. (b), valoarea cumulată a tranşelor de prefinanţare nu poate depăşi 40% din valoarea totală a ajutorului care trebuie acordat unui beneficiar pentru o anumită operaţiune.

...................................................................................................

 (3) Contribuţia proprie se suportă din bugetul propriu al beneficiarului/liderului de parteneriat/partenerului şi se reflectă, în mod obligatoriu, în cererea de rambursare aferentă prefinanţării. În cazul în care prin cererea de rambursare aferentă prefinanţării beneficiarul/liderul de parteneriat/ partenerul nu face dovada utilizării contribuţiei proprii, autoritatea de management/organismul intermediar va respinge cererea de rambursare aferentă prefinanţării, informând în consecinţă beneficiarul/liderul de parteneriat/partenerul.”

3. La articolul 13, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Cu excepţia primei cereri de prefinanţare, celelalte cereri de prefinanţare vor îndeplini cumulativ atât cerinţele prevăzute la alin. (1), cât şi următoarele cerinţe:

a) depunerea de către beneficiar/lider de parteneriat a extraselor de cont din care să reiasă situaţia prefinanţării râmase neutilizată din tranşa anterioară, pentru fiecare entitate, respectiv beneficiar/lider de parteneriat/partener;

b) depunerea unei cereri de rambursare în vederea justificării prefinanţării acordate anterior.”

4. La articolul 13, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) în cazul proiectelor în parteneriat în care liderul de parteneriat este o entitate care se încadrează în categoriile prevăzute la art. 6 alin. (1)-(4) şi (6) din Ordonanţă, tranşa de prefinanţare acordată partenerului nu poate depăşi 10% din valoarea bugetului aferent activităţilor derulate de acesta în cadrul proiectului.”

5. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Prefinanţarea se acordă în tranşe, fără ca perioada pentru care se acordă ultima tranşă să depăşească durata contractului/deciziei/ordinului de finanţare.

(2) Suma efectiv transferată de către unităţile de plată, aferentă fiecărei solicitări de tranşă de prefinanţare, cu excepţia celei aferente primei tranşe, reprezintă diferenţa dintre cuantumul estimat al prefinanţării solicitate şi prefinanţarea rămasă neutilizată, în conturile beneficiarului/liderului de parteneriat/partenerilor, din tranşa anterioară.”

6. La articolul 15, alineatele (1)-(3) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Beneficiarul/Liderul de parteneriat are obligaţia depunerii, în termen de maximum 60 de zile calendaristice de la virarea sumelor aferente cererii de prefinanţare, de către unitatea de plată din cadrul autorităţii de management, în contul său şi/sau al partenerilor, a unei cereri de rambursare prin care se justifică utilizarea prefinanţării de către beneficiar/liderul de parteneriat şi parteneri, după caz, precum şi a contribuţiei proprii aferente cheltuielilor eligibile incluse în documentele justificative anexate cererii de rambursare.

(2) Autorităţile de management au obligaţia verificării modului de utilizare a prefinanţării şi validării sumelor utilizate corespunzător din cererile de rambursare, transmise conform alin. (1), corespunzător surselor de finanţare din care aceasta a fost acordată, conform prevederilor art. 13 alin. (2).

(3) Autorităţile de management au obligaţia recuperării întregii sume acordate ca tranşă de prefinanţare şi nejustificate în cazul în care beneficiarul/liderul de parteneriat nu depune cerere de rambursare în termenul prevăzut la alin. (1).

...................................................................................................

 (6) Suma reprezentând dobânda netă, respectiv diferenţa dintre dobânda brută acumulată în conturile prevăzute la alin. (5), corespunzătoare sumelor de prefinanţare rămase disponibile în conturi, şi valoarea cumulată a impozitelor aferente dobânzii şi a comisioanelor aferente conturilor respective, se raportează autorităţii de management şi se virează în contul indicat de aceasta în notificarea privind acordarea prefinanţării, cel târziu înainte de depunerea ultimei cereri de rambursare.”

7. La articolul 34, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) Procedura privind alegerea partenerilor din sectorul privat, prevăzută la art. 29 alin. (1) din Ordonanţă, se consideră îndeplinită numai dacă liderul face dovada îndeplinirii prevederilor alin. (7) prin intermediul paginii proprii de internet şi demonstrează, prin elaborarea unui raport, că în selecţia partenerului/partenerilor a respectat următoarele condiţii:

a) a selectat una sau mai multe dintre entităţile private care au răspuns anunţului public în baza unor criterii transparente;

b) organizaţia/organizaţiile selectate are/au domenii de activitate în concordanţă cu obiectivele specifice ale proiectului;

c) în procesul de selecţie a partenerului/partenerilor s-a respectat principiul utilizării eficiente a fondurilor publice.”

8. La articolul 40, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene pentru finanţarea proiectelor în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europe] pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 6 alin. (5), art. 7 alin. (1) şi (2) din Ordonanţă, precum şi pentru beneficiarii instituţii publice autonome, se cuprind, la o poziţie de cheltuieli distinct:

a) sumele necesare cofinanţării publice naţionale, corespunzătoare valorii totale a costurilor eligibile la nivel de proiect, stabilită conform acordurilor/deciziilor de finanţare;

b) sumele necesare plăţii taxei pe valoare adăugată neeligibile;

c) sumele necesare pentru finanţarea cheltuielilor considerate neeligibile de către Agenţia Executivă pentru Inovare şi Reţele (INEA), altele decât cele prevăzute la lit. b), stabilite conform acordurilor/deciziilor de finanţare;

d) contravaloarea sumelor aferente contribuţiei Uniunii Europene, care în conformitate cu prevederile acordurilor/ deciziilor de finanţare se rambursează după finalizarea proiectului.”

9. La articolul 41, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Sumele prevăzute la art. 40 alin. (11) lit. a)-c) se transferă cu ordin de plată de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în conturile prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. i) şi j).u

10. La articolul 41, alineatele (3), (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) La cererea beneficiarului, sumele prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (11) lit. a)-c) se transferă de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene cu titlu de prefinanţare, prima tranşă fiind egală cu valoarea prevăzută în Formularul nr. 12 - Fişă proiect CEF, corespunzător primului trimestru de implementare a proiectului.

...................................................................................................

 (7) în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea plăţii finale din partea Comisiei Europene/INEA, beneficiarii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) sunt obligaţi:

a) să transfere, în conturile prevăzute la art. 45 alin. (4), cuantumul sumei primite de la Comisia Europeană/INEA;

b) să transfere orice disponibil primit din sursele prevăzute la art. 40 alin. (1) rămas neutilizat, astfel:

1. sumele primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în cursul anilor precedenţi în contul 23.A.85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice»;

2. sumele primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în cursul anului curent în conturile de cheltuieli ale Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene din care beneficiarul a încasat sumele respective;

c) să notifice Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene cu privire la operaţiunile prevăzute la lit. a) şi b).

(8) în cazul nefinalizării proiectelor, beneficiarii sunt obligaţi să transfere în conturile corespunzătoare prevăzute la alin. (7) lit. b) cuantumul sumelor acordate conform prevederilor art. 40 alin. (1)şi (11).”

11. La articolul 41, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:

„(61) Sumele prevăzute la art. 40 alin. (11) lit. d) se transferă de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în conturile prevăzute la art. 45 alin. (11) în baza solicitării beneficiarului, însoţită de facturi pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuţia lucrărilor recepţionate, facturi de avans acordat contractorilor în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele aferente proiectelor implementate.”

12. La articolul 41, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:

.(71) în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea plăţii finale din partea Comisiei Europene/INEA, beneficiarii prevăzuţi la art. 40 alin. (11) sunt obligaţi:

a) să transfere, în conturile prevăzute la art. 45 alin. (4), cuantumul sumei primite de la Comisia Europeană/INEA;

b) să transfere orice disponibil primit din sursele prevăzute la art. 40 alin. (1t) rămas neutilizat, astfel:

1. sumele primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în cursul anilor precedenţi în contul 23.A.85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice»;

2. sumele primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în cursul anului curent în conturile de cheltuieli ale Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene din care beneficiarul a încasat sumele respective;

c) să notifice Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene cu privire la operaţiunile prevăzute la lit. a) şi b).”

13. La articolul 45, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Conturile deschise pe numele beneficiarilor prevăzuţi la art. 6 alin. (5), art. 7 alin. (1) şi (2) din Ordonanţă, precum şi pentru beneficiarii instituţii publice autonome la Trezoreria Statului în care se virează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene sumele prevăzute la art. 40 alin. (11) lit. d) sunt următoarele:

a) pentru instituţii publice finanţate integral din venituri proprii din administraţia publică centrală şi pentru instituţii publice autonome: 20. F.48.19.04. «Sume aferente alocărilor temporare de la bugetul de stat pe perioada indisponibilităţilor fondurilor externe nerambursabile»;

b) pentru instituţii publice finanţate parţial din venituri proprii din administraţia publică centrală: 20.G.48.19.04 «Sume aferente alocărilor temporare de la bugetul de stat pe perioada indisponibilităţilor fondurilor externe nerambursabile»;

c) pentru instituţii publice finanţate integral din venituri proprii din administraţia publică locală: 21.F.48.19.04 «Sume aferente alocărilor temporare de la bugetul de stat pe perioada indisponibilităţilor fondurilor externe nerambursabile»;

d) pentru instituţii publice finanţate parţial din venituri proprii din administraţia publică locală: 21.G.48.19.04 «Sume aferente alocărilor temporare de la bugetul de stat pe perioada indisponibilităţilor fondurilor externe nerambursabile»;

e) pentru ordonatorii de credite ai bugetului local: 21.A.48.19.04 «Sume aferente alocărilor temporare de la bugetul de stat pe perioada indisponibilităţilor fondurilor externe nerambursabile».

(12) Conturile deschise pe numele beneficiarilor prevăzuţi la art. 6 alin. (5), art. 7 alin. (1) şi (2) din Ordonanţă, precum şi pentru beneficiarii instituţii publice autonome în care se virează sumele care se primesc în avans de la Comisia Europeană/ INEA, după efectuarea schimbului valutar, sunt următoarele:

a) pentru instituţii publice finanţate integral din venituri proprii din administraţia publică centrală şi pentru instituţii publice autonome: 20.F.48.19.03. «Prefinanţare»;

b) pentru instituţii publice finanţate parţial din venituri proprii din administraţia publică centrală: 20.G.48.19.03 «Prefinanţare»;

c) pentru instituţii publice finanţate integral din venituri proprii din administraţia publică locală: 21.F.48.19.03 «Prefinanţare»;

d) pentru instituţii publice finanţate parţial din venituri proprii din administraţia publică locală: 21.G.48.19.03 «Prefinanţare»;

e) pentru ordonatorii de credite ai bugetului local: 21 .A.48.19.03 «Prefinanţare».”

14. La articolul 45, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(4) Conturile de venituri ale bugetului de stat deschise pe codul de identificare fiscală al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în care se rambursează sumele prevăzute la art. 41 alin. (7) lit. a) şi alin. (71) sunt următoarele:

a) 20.A.48.19.01 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anul curent»;

b) 20.A.48.19.02 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anii anteriori».”

15. La articolul 45, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

„(5) Conturile deschise pe numele beneficiarilor prevăzuţi la art. 6 alin. (8) din Ordonanţă în care se virează sumele care se primesc în avans de la Comisia Europeană/INEA, după efectuarea schimbului valutar, sunt următoarele:

a) în cazul beneficiarilor finanţaţi integral de la bugetul de stat: 20.D.48.19.03 «Prefinanţare»;

b) în cazul beneficiarilor finanţaţi integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat: 22.D.48.19.03 «Prefinanţare»;

c) în cazul beneficiarilor finanţaţi integral de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate: 26. D.48.19.03 «Prefinanţare»;

d) în cazul beneficiarilor finanţaţi integral de la bugetul asigurărilor pentru şomaj: 28.D.48.19.03 «Prefinanţare».

(6) în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea plăţii finale din partea Comisiei Europene/INEA, beneficiarii prevăzuţi la art. 6 alin. (7) din Ordonanţă sunt obligaţi să vireze, în lei, sumele reprezentând contravaloarea fondurilor externe nerambursabile cheltuite iniţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, astfel:

a) în contul 20.A.48.19.01 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anul curent» sau contul 20.A.48.19.02 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anii anteriori», după caz, deschise pe codul de identificare fiscală al beneficiarilor finanţaţi integral de la bugetul de stat;

b) în contul 22.A.48.19.01 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anul curent» sau contul 22.A.48.19.02 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anii anteriori», după caz, deschise pe codul de identificare fiscală al beneficiarilor finanţaţi integral din bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) în contul 28.A.48.19.01 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anul curent» sau contul 28.A.48.19.02 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anii anteriori», după caz, deschise pe codul de identificare fiscală al beneficiarilor finanţaţi integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

d) în contul 26.A.48.19.01 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anul curent» sau contul 26.A.48.19.02 «Sume primite în contul plăţilor efectuate în anii anteriori», după caz, deschise pe codul de identificare fiscală al beneficiarilor finanţaţi integral din bugetul fondului naţional de asigurări sociale de sănătate.”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 4 august 2017.

Nr. 570.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Ministerului Apărării Naţionale, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.112/2008

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 32 alin. (8) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Ministerului Apărării Naţionale, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.112/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 24 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Pentru convocarea Colegiului ministerului, evidenţa, multiplicarea, difuzarea documentelor care urmează a fi supuse analizei şi înregistrarea prin mijloace electronice a conţinutului discuţiilor şi propunerilor se constituie secretariatul Colegiului ministerului. Înregistrările se realizează cu mijloace electronice acreditate la nivel de cel puţin secret de serviciu şi se păstrează la Secretariatul general cu respectarea normelor legale în vigoare.”

2. După articolul d se adaugă un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins:

„Art. 91. - Documentele prevăzute la art. 9 sunt asumate sub aspectul veridicităţii şi autenticităţii informaţiilor din conţinutul acestora, precum şi sub aspectul pertinenţei şi legalităţii soluţiilor prezentate prin semnătura şefului structurii emitente şi aplicarea ştampilei pe fiecare pagină. “

3. Articolul 11 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Adrian Ţuţuianu

 

Bucureşti, 7 august 2017.

Nr. M.82.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.