MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 663/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 663         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 11 august 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 277 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

 

Decizia nr. 330 din 11 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

571. - Hotărâre privind stabilirea condiţiilor în care se suportă, de la bugetul de stat, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, precum şi condiţiile de transmitere a informaţiilor referitoare la aceste contribuţii

 

575. - Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

931/854. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 277

din 4 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea „Royal Cash”- S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 35.691/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 188D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepţiei doamna avocat Simona Tanciu din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Preşedintele dispune se facă apelul şi în Dosarul nr. 361D/2Q16, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Play&Win Games” - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 2.385/40/2015 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

5. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Având în vedere obiectul identic al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 361D/2016 la Dosarul nr. 188D/2016.

7. Atât părţile prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 361D/2016 la Dosarul nr. 188D/2016, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Societăţii „Royal Cash” - S.R.L. din Bucureşti, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prevederile legale criticate impun în sarcina agenţilor economici alte obligaţii decât cele de la data licenţierii lor. Costurile licenţierii nu pot fi recuperate dacă pe parcursul desfăşurării activităţilor licenţiate se impun în mod brutal noi taxe. În acest fel se încalcă principiul neretroactivităţii legii civile. Norma juridică trebuie să fie nu numai neretroactivă, dar şi predictibilă.

9. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că organizatorii de jocuri de noroc au obligaţia de a plăti anticipat taxa de viciu, care se achită odată cu plata taxei de autorizare.

10. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin încheierile din 3 februarie şi 16 martie 2016, pronunţate în dosarele nr. 35.691/3/CA/2015 şi nr. 2.385/40/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea „Royal Cash” - S.R.L. din Bucureşti şi, respectiv, de Societatea „Play&Win Games” - S.R.L. din Botoşani în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate impun operatorilor economici sarcini fiscale suplimentare legate de deţinerea licenţei de organizare şi, respectiv, a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, altele decât cele stabilite de cadrul legal aplicabil la data licenţierii/autorizării. Aplicarea taxei de viciu, instituite prin prevederile Legii nr. 124/2015, unor activităţi economice licenţiate/autorizate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ încalcă în mod flagrant nu numai principiul neretroactivităţii legii civile, garantat de art. 15 din Constituţie, ci şi principiul previzibilităţii normelor juridice, principiu ce reprezintă, alături de cel al neretroactivităţii, o garanţie a statului de drept.

13. Principiul previzibilităţii normei juridice impune ca autorităţile publice să normeze relaţiile sociale prin adoptarea de acte normative într-o asemenea manieră încât să permită oricărui subiect de drept să aibă o conduită corespunzătoare în raport cu actele normative. Lipsa acestei exigenţe determină o nesiguranţă a raporturilor juridice administrative, care are ca efect vătămarea în drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor.

14. Aplicarea legii este un act ce trebuie realizat cu mare acurateţe, valorificând deopotrivă litera şi spiritul legii. Principiul securităţii juridice, enunţat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, este, în fapt, principiul încrederii juridice în sensul că actul juridic trebuie să fie clar şi previzibil; or, prin dispoziţiile legale enunţate în textul art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 se creează grave prejudicii materiale agenţilor economici.

15. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Ele nu retroactivează, astfel că nu vin în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale, cu forţă juridică superioară, ale art. 15 alin. (2) din Constituţie, pentru că formula din conţinutul legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 este clară, taxa pe viciu aplicându-se „de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, dispunându-se, astfel, numai pentru viitor

16. În cauză, norma apreciată ca neconstituţională, cea privind instituirea „taxei de viciu” îndeplineşte condiţiile constituţionale necesare, fiind clară, previzibilă şi permiţând celor vizaţi să îşi regleze conduita, să adopte strategia pe care o consideră adecvată. În acest ultim sens, instanţa subliniază că, în concret, chiar autoarea excepţiei a arătat că a existat dreptul de opţiune pentru continuarea activităţii sau nu, în funcţie de noile reglementări, făcând chiar uz de prevederile art. II alin. (1) din Legea nr. 124/2015.

17. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că din interpretarea acestor dispoziţii legale nu rezultă că taxa de viciu trebuie plătită de la data intrării în vigoare a Legii nr. 124/2015, ci, începând cu această dată s-a modificat doar momentul la care aceasta taxă urmează a fi achitată de operatorul economic şi anume, odată cu plata taxelor de autorizare. Prin această reglementare nu s-au modificat condiţiile de acordare a licenţelor deja emise, acestea păstrându-şi valabilitatea până la data expirării lor, dispoziţiile criticate dispunând numai pentru viitor, iar nu şi pentru trecut.

18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

19. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 812 din 24 noiembrie 2015.

20. În ceea ce priveşte eventuala încălcare a principiului neretroactivităţii legii, din analiza susţinerilor autoarei excepţiei din Dosarul nr. 188D/2016, reiese faptul că, în realitate, critica vizează modalitatea de aplicare a legii de către Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc, respectiv o precizare postată pe pagina de internet a instituţiei, potrivit căreia taxa se datorează începând cu data de 13 februarie 2015, deşi legea a intrat în vigoare începând cu data de 12 iunie 2015.

21. Taxa de viciu fusese introdusă prin intermediul art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014. Dispoziţiile criticate stabilesc doar modificarea termenului şi a modalităţii în care aceasta se achită - respectiv taxa de viciu urmează a se achita în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei. Mai mult, în cuprinsul art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 se prevede expres faptul că efectele reglementării se produc de la data intrării în vigoare a normei. În ceea ce priveşte eventuala încălcare a principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale, Guvernul consideră relevante considerentele Curţii Constituţionale din cuprinsul Deciziei nr. 118 din 1 februarie 2011 conform cărora „este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum şi cuantumul acestora. (...) Aşa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe şi cuantumul acestora, bineînţeles cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi echitabile.”

22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, care au următorul cuprins: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.”

25. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile şi ale art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că cela două autoare ale acesteia pornesc de la o premisă eronată, şi anume aceea potrivit căreia introducerea taxei de viciu pe jocurile de noroc s-a făcut odată cu Legea nr. 124/2015. În realitate, această taxă a fost introdusă prin art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Activitatea care vizează jocurile de noroc este reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010.

27. Astfel, prin art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 s-au adus modificări şi completări pct. 4 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, anexă care se referă la „taxe speciale”. Astfel, prin art. I pct. 47 cu referire la lit. C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 s-a legiferat taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.

28. Dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015. Totodată, prin Legea nr. 124/2015 s-a menţinut această soluţie legislativă cu privire la „taxa de viciu”, însă s-a modificat modalitatea şi perioada de achitare a acesteia, având în vedere că, potrivit art. II din Legea nr. 124/2015, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) Ut. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010. cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.” Obligativitatea plăţii taxei de viciu reiese ca fiind menţinută din lectura pct. 3 lit. C) din anexa la Legea nr. 124/2015.

29. Aşadar, obligativitatea plăţii taxei pe viciu instituită prin art. I pct. 47 cu referire la lit. C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 are continuitate prin art. II din Legea nr. 124/2015 - în prima formă plata taxei de viciu se achita odată cu plata taxei de licenţă, iar în noua formă plata taxei de viciu se achită odată cu plata taxelor de autorizare, obligaţie ce incumbă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc licenţiaţi pe teritoriul României.

30. Aşadar, prevederile legale criticate fixează doar modalitatea în care este achitată taxa de viciu şi anume trimestrial, ele având doar caracterul unor norme procedurale care sunt de imediată aplicare. De altfel, aceste norme sunt în favoarea societăţilor care desfăşoară astfel de activităţi, având în vedere că plata nu se mai face într-o singură tranşă, ci în 4 tranşe (trimestrial).

31. Cu privire la constituţionalitatea articolelor din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, astfel cum au fost modificate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 241 din 6 aprilie 2017, nepublicată*) la data pronunţării prezentei decizii. Chiar dacă Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2014 face corp comun cu legea sa de aprobare, respectiv Legea nr. 124/2015, prevederile legale criticate au un conţinut propriu, fiind de natură procedurală, ele nevizând soluţia de principiu a instituirii taxei de viciu.

32. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate sunt clare, precise şi previzibile şi se aplică numai pentru viitor, astfel că nu poate reţine încălcarea art. 1 alin. (5) şi a art. 15 alin. (2) din Constituţie. Dat fiind că nu prevederile legale criticate instituie taxa pe viciu, Curtea constată că prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie nu sunt incidente în cauza de faţă.

33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Royal Cash” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 35.691/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea „Play&Win Games” - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 2.385/40/2015 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 241 din 6 aprilie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 19 iulie 2017.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 330

din 11 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Miodrag Bachici în Dosarul nr. 1.469/30/2015 al Tribunalului Arad - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 195D/2016.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Plin Sentinţa penală nr. 181 din 7 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.469/30/2015, Tribunalul Arad Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Miodrag Bachici cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 încalcă principiile fundamentale privind aplicarea legii penale mai favorabile, egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, dreptul la un proces echitabil şi interzicerea deţinerii arbitrare, întrucât nu permit reducerea pedepsei aplicate printr-o hotărâre rămasă definitivă anterior datei de 1 februarie 2014, dacă respectiva pedeapsă nu depăşeşte noul maxim special. Susţine că dispoziţiile de lege criticate creează discriminare prin aceea că îngrădesc aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive. Consideră necesară repunerea în discuţie a cauzelor definitiv judecate pentru a asigura tuturor persoanelor condamnate definitiv beneficiul legii penale mai favorabile. Autorul excepţiei arată că a fost condamnat la o pedeapsă situată în vecinătatea minimului special prevăzut de o lege specială, iar, ca urmare a modificărilor legislaţiei penale intervenite la 1 februarie 2014, pedeapsa aplicată se situează la maximul special prevăzut de aceeaşi lege. Consideră că, astfel, se ajunge la stabilirea pedepselor pe baza unui criteriu aleatoriu şi exterior conduitei persoanelor condamnate, ceea ce este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii. Totodată, pentru cei condamnaţi, pentru acelaşi tip de infracţiune, anterior datei de 1 februarie 2014, la pedepse orientate către maximul special, modificarea legislativă are chiar caracterul unei graţieri parţiale a pedepsei. Acest fapt conduce la existenţa unei discriminări în situaţia în care nu există posibilitatea redozării pedepsei aflate în executare. Mai mult, în cazul a doi coautori, este posibil ca unul să fie condamnat printr-o hotărâre judecătorească anterior datei de 1 februarie 2014 şi, astfel, să nu beneficieze de coborârea limitelor de pedeapsă, iar celălalt coautor să nu fie condamnat, din varii motive, printr-o hotărâre definitivă, astfel că acesta din urmă va beneficia de prevederile legii penale mai favorabile, ceea ce conduce la o inegalitate de tratament juridic. Susţine că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 sunt constituţionale doar în măsura în care permit aplicarea principiului mitior lex.

6. Tribunalul Arad - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, întrucât, spre deosebire de vechiul Cod penal, legiuitorul a decis să reglementeze, în noul cod, într-un mod diferit, aplicarea legii penale mai favorabile.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 365 din 25 iunie 2014 şi nr. 385 din 26 iunie 2014.

9. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 379 din 26 iunie 2014, nr. 56 din 24 februarie 2015, nr. 71 şi nr. 74 din 26 februarie 2015, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3. 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul cuprins:

- Art. 6 alin. (1) din Codul penal: „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.;

- Art. 4 din Legea nr. 187/2012: „Pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depăşeşte maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.”;

- Art. 8 din Legea nr. 187/2012: „Dispoziţiile ari. 4 se aplică în mod corespunzător şi pedepselor aplicate prin hotărâri care au rămas definitive anterior intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fapte incriminate de actele normative prevăzute în titlul II.”

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art.15 alin. (2) referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, precum şi ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 9 privind interzicerea deţinerii arbitrare din Declaraţia universală a drepturilor omului.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie - invocate şi în prezenta cauză - şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 august 2014, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 şi a constatat că, având în vedere importanţa principiilor autorităţii de lucru judecat, al securităţii juridice şi al separaţiei puterilor în stat, legiuitorul a limitat aplicarea legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive numai la acele cazuri în care sancţiunea aplicată depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, fără ca în acest mod să fie încălcat art. 15 alin, (2) din Constituţie (paragraful 41).

15. Prin decizia mai sus menţionată, Curtea a observat că autorii excepţiei deduc neconstituţionalitatea textului de lege criticat dintr-un pretins tratament discriminatoriu aplicat persoanelor condamnate definitiv, determinat de renunţarea la aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive. Analiza în cauză porneşte de la ipoteza că ambele categorii de persoane între care se realizează comparaţia de către autorii excepţiei sunt persoane condamnate definitiv, ceea ce ar determina calificarea situaţiei acestora ca fiind identică. Curtea a constatat, însă, că diferenţa rezidă în aceea că, în cazul primei categorii, sancţiunile aplicate depăşesc maximul special al noii reglementări, nemaigăsindu-şi corespondent în noua legislaţie, situându-ne, astfel, în ipoteza aplicării Obligatorii a legii penale mai favorabile reglementate atât de art. 14 din Codul penal din 1969, cât şi de art. 6 din Codul penal actual, pe când în cazul celei de-a două categorii, în care se găsesc şi autorii excepţiei, sancţiunile aplicate acestora nu depăşesc maximul special cuprins în noua reglementare, ceea ce ar fi putut atrage aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive doar sub imperiul art. 15 din Codul penal din 1969, reglementare nepreluată, însă, în Codul penal actual. Curtea a observat că analiza realizată din această perspectivă duce la concluzia că cele două categorii de persoane se află în situaţii juridice diferite, astfel încât aplicarea noii reglementări doar persoanelor a căror pedeapsă definitivă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă nu poate duce la o înfrângere a principiului egalităţii (paragrafele 45, 51 şi 52).

16. Referitor la pretinsa discriminare între persoanele care au săvârşit faptele sub imperiul legii vechi şi au fost condamnate sub imperiul acestei legi şi cele care, săvârşind faptele în aceleaşi condiţii, nu au fost condamnate, urmând a li se aplica noile dispoziţii,prin Decizia nr. 385 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 31 iulie 2014, Curtea a constatat că aceste persoane nu se regăsesc în situaţii identice (unele persoane au fost condamnate definitiv, altele nu au fost condamnate definitiv), astfel că tratamentul juridic diferenţiat este justificat şi nu se poate vorbi despre existenta unei discriminări (paragraful 36).

17. În fine, prin Decizia nr. 382 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 22 iulie 2015, Curtea a reţinut că, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012, pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea, inclusiv în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 187/2012, faţă de care nu au fost formulate critici distincte (paragraful 17).

18. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, prin Decizia nr. 379 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 7 august 2014, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii de lege, reţinând că cele statuate prin Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, precitată, se aplică mutatis mutandis (paragraful 20).

19. În acelaşi sens sunt şi deciziile nr. 735 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2015, şi nr. 381 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 28 iulie 2015. Deoarece nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor citate anterior îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Miodrag Bachici în Dosarul nr. 1.469/30/2015 al Tribunalului Arad - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea condiţiilor în care se suportă, de la bugetul de stat, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, precum şi condiţiile de transmitere a informaţiilor referitoare la aceste contribuţii

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 269 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 168 alin. (9) şi (91)-(93) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre se aplică pentru obligaţiile de plată reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice cu venituri lunare din pensii, care se suportă de la bugetul de stat, conform art. 224 alin. (2) lit. g) şi art. 269 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1), calculate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organele fiscale competente, Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, casele de pensii sectoriale, precum şi alte entităţi care plătesc venituri din pensii, se comunică lunar Ministerului Sănătăţii.

Art. 2. - Ministerul Sănătăţii solicită Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 25 a lunii, deschiderea de credite pentru sumele prevăzute la art. 1 alin. (1), în vederea virării către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 3. - Ministerul Sănătăţii virează lunar bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate de către persoanele fizice cu venituri lunare din pensii, care se suportă de la bugetul de stat, pe baza informaţiilor prevăzute la art. 168 alin. (91) şi (92) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, primite conform art. 4.

Art. 4. - (1) Informaţiile prevăzute la art. 168 alin. (91) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se transmit Ministerului Sănătăţii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi cuprind numărul pensionarilor şi cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate calculate pentru persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, în baza declaraţiei specifice sau a declaraţiei privind venitul estimat, după caz, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

(2) Informaţiile prevăzute la art. 168 alin. (92) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se transmit Ministerului Sănătăţii de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, casele de pensii sectoriale, precum şi alte entităţi care plătesc venituri din pensii şi cuprind numărul de persoane fizice cu venituri lunare din pensii şi cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat, pentru pensionarii aflaţi în evidenţa fiecărui plătitor de astfel de venituri.

Art. 5. - (1) Instituţiile şi entităţile prevăzute la art. 4 transmit Ministerului Sănătăţii până la data de 20 a lunii curente, pentru luna anterioară, numărul de persoane fizice cu venituri lunare din pensii şi cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat, în formatul prevăzut în anexa nr. 1.

(2) în cazul în care instituţiile şi entităţile prevăzute la art. 4 constată erori la calculul cuantumului contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat, pentru perioadele anterioare lunii de raportare, cuantumul sumei totale reprezentând corecţia pentru perioadele anterioare se transmite separat către Ministerul Sănătăţii, odată cu informaţiile transmise potrivit alin. (1), în vederea regularizării acesteia.

Art. 6. - (1) în vederea înregistrării în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, şi entităţile care plătesc venituri din pensii transmit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, până la data de 20 a lunii curente, pentru luna anterioară, în format electronic, listele persoanelor fizice aflate în evidenţele proprii, care realizează venituri din pensii, pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat. Modelul şi structura listelor sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.

(2) în vederea înregistrării în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor, casele de pensii sectoriale transmit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin intermediul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, până la data de 20 a lunii curente, pentru luna anterioară, în format electronic, listele persoanelor fizice aflate în evidenţele proprii, care realizează venituri din pensii, pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat. Modelul şi structura listelor sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5.

(3) în cazul în care instituţiile şi entităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) constată erori la transmiterea informaţiilor privind persoanele fizice aflate în evidenţele proprii, care realizează venituri din pensii, pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat, pentru perioadele anterioare lunii de raportare, corecţiile se efectuează prin transmiterea listelor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente informaţiile respective.

Art. 7. - Prelucrarea datelor transmise în aplicarea prezentei hotărâri, inclusiv respectarea drepturilor persoanelor vizate, se realizează potrivit Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 4 august 2017.

Nr. 571.

 

ANEXA Nr.1

 

Nr. de persoane fizice cu venituri lunare din pensii

Cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate suportată de la bugetul de stat. pentru luna de raportare

Cuantumul sumei totale reprezentând corecţia pentru perioadele anterioare

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTĂ

referitoare la persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat, transmise Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Casa Naţională de Pensii Publice prin casele teritoriale de pensii, şi entităţile care plătesc venituri din pensii

 

- Model -

 

 

Perioada de raportare

 

 

Lună

 

An

 

 

 

 

 

Rectificativă

 

 

 

 

 

Date de identificare a unităţii

 

Cod de identificare fiscală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Denumire

 

Adresă de domiciliu

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Cod judeţ

Numele şi prenumele

CNP

Dată stare

Nr. dosar pensie

Dată stabilire pensie

Tip pensie

Cod venit pensii

Data sistare pensie

Stare pensie

Observaţii

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întocmit.

Numele şi prenumele

Funcţia/calitatea

 

ANEXA Nr. 3

 

STRUCTURĂ LISTE

referitoare la persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat, transmise Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Casa Naţională de Pensii Publice prin casele teritoriale de pensii, şi entităţile care plătesc venituri din pensii

 

Denumire fişier:

Listă iniţială: XXXXXXXXXXXX_CNAS_ YYY_LL_AAAA.dbf/.txt/.csv/.xml

Listă rectificativă: XXXXXXXXXXXX_CNAS_ YYY_LL_AAAA_R.dbf/.txt/.csv/.xml

Unde:

XXXXXXXXXXXX = Cod de identificare fiscală

YYY = cod judeţ/identificator casa teritorială de pensii (doar pentru CNPP)

LL = luna raportare/luna pentru care se transmite listă rectificativă

AAAA = an raportare/anul pentru care se transmite listă rectificativă

R = listă rectificativă

 

Nume câmp

Tip câmp

Lungime câmp

Semnificaţie câmp

JUD

NUMERIC

3

cod judeţ conform tabel nr. 2 - coduri judeţe

Pentru CNPP se utilizează tabelul nr. 3 identificator pentru casele teritoriale de pensii

CNP

NUMERIC

13

cod numeric personal

NUME

CARACTER

29

numele şi prenumele

DATA_S

DATA

8

Data stării (prima zi a lunii de raportare: de exemplu, 1.07.2017)

DOSAR

NUMERIC

6

Număr dosar pensie (stat sau agricultor); dacă titularul are atât dosar de stat, cât şi de agricultor, câmpul nu se va completa.

Nu se completează de către ANAF.

DS

DATA

8

Data stabilire pensie

Nu se completează de către ANAF.

CFP

CARACTER

3

Cod tip pensie: se completează cu LV.

Pentru CNPP se completează conform tabel nr. 1.

COD

CARACTER

1

COD = A venit din pensii de până la 900 de lei inclusiv (conform Hotărârii Guvernului nr. 186/2009)

COD = B venit din pensii mai mare de 900 de lei

DATA_SIST

DATA

8

Data sistării pensiei

Nu se completează de către ANAF.

STARE

CARACTER

1

STARE = space (1) - activ

STARE = S - sistat

STARE = T - transferat

STARE = D - decedat

Nu se completează de către ANAF.

OBS

CARACTER

10

Observaţii

 

Tabel nr. 1

 

Coduri CFP

Semnificaţie

LV

Limita de vârstă

PA

Parţial anticipat

A

Anticipat

IV1

Invaliditate gradul I

IV2

Invaliditate gradul II

IV3

Invaliditate gradul III

URM

Urmaş

LS

Lege specială - pensie de serviciu

 

Tabel nr. 2 - coduri judeţe

 

Cod judeţ

Denumire judeţ

001

ALBA

002

ARAD

003

ARGEŞ

004

BACĂU

005

BIHOR

006

BISTRIŢA-NĂSĂUD

007

BOTOŞANI

008

BRAŞOV

009

BRĂILA

010

BUZĂU

011

CARAŞ-SEVERIN

012

CLUJ

013

CONSTANŢA

014

COVASNA

051

CĂLĂRAŞI

015

DÂMBOVIŢA

016

DOLJ

017

GALAŢI

018

GORJ

052

GIURGIU

019

HARGHITA

020

HUNEDOARA

021

IALOMIŢA

022

IAŞI

023

ILFOV

024

MARAMUREŞ

025

MEHEDINŢI

026

MUREŞ

027

NEAMŢ

028

OLT

029

PRAHOVA

030

SATU MARE

031

SĂLAJ

032

SIBIU

033

SUCEAVA

034

TELEORMAN

035

TIMIŞ

036

TULCEA

037

VASLUI

038

VÂLCEA

039

VRANCEA

040

BUCUREŞTI

 

Tabel nr. 3 identificator pentru casele teritoriale de pensii

 

Cod identificator casa teritorială de pensii

Denumire judeţ

Denumire oficiu

011

ALBA

ALBA IULIA

021

ARAD

ARAD

031

ARGEŞ

PITEŞTI

041

BACĂU

BACĂU

042

BACĂU

ONEŞTI

051

BIHOR

ORADEA

052

BIHOR

BEIUŞ

061

BISTRIŢA-NĂSĂUD

BISTRIŢA

071

BOTOŞANI

BOTOŞANI

081

BRAŞOV

BRAŞOV

082

BRAŞOV

FĂGĂRAŞ

091

BRĂILA

BRĂILA

101

BUZĂU

BUZĂU

111

CARAŞ-SEVERIN

REŞIŢA

121

CLUJ

CLUJ-NAPOCA

122

CLUJ

TURDA

123

CLUJ

DEJ

131

CONSTANŢA

CONSTANŢA

141

COVASNA

SFĂNTU GHEORGHE

151

DÂMBOVIŢA

TÂRGOVIŞTE

161

DOLJ

CRAIOVA

171

GALAŢI

GALAŢI

172

GALAŢI

TECUCI

181

GORJ

TÂRGU JIU

191

HARGHITA

MIERCUREA-CIUC

201

HUNEDOARA

DEVA

202

HUNEDOARA

PETROŞANI

211

IALOMIŢA

SLOBOZIA

221

IAŞI

IAŞI

231

GIURGIU

GIURGIU

241

MARAMUREŞ

BAIA MARE

242

MARAMUREŞ

SIGHET

251

MEHEDINŢI

DROBETA-TURNU SEVERIN

261

MUREŞ

TÂRGU MUREŞ

271

NEAMŢ

PIATRA-NEAMŢ

281

OLT

SLATINA

291

PRAHOVA

PLOIEŞTI

292

PRAHOVA

CÂMPINA

301

SATU MARE

SATU MARE

311

SĂLAJ

ZALĂU

321

SIBIU

SIBIU

322

SIBIU

MEDIAŞ

331

SUCEAVA

SUCEAVA

341

TELEORMAN

TELEORMAN

351

TIMIŞ

TIMIŞOARA

 

352

TIMIŞ

LUGOJ

 

361

TULCEA

TULCEA

 

371

VASLUI

VASLUI

 

372

VASLUI

BÂRLAD

 

381

VÂLCEA

RĂMNICU VÂLCEA

 

391

VRANCEA

FOCŞANI

 

401

CĂLĂRAŞI

CĂLĂRAŞI

 

 

411

BUCUREŞTI SECTOR 1

SECTOR 1

421

BUCUREŞTI SECTOR 2

SECTOR 2

431

BUCUREŞTI SECTOR 3

SECTOR 3

441

BUCUREŞTI SECTOR 4

SECTOR 4

451

BUCUREŞTI SECTOR 5

SECTOR 5

461

BUCUREŞTI SECTOR 6

SECTOR 6

471

ILFOV

ILFOV

 

ANEXA Nr. 4

 

LISTĂ REFERITOARE

la persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat, transmise Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de către casele de pensii sectoriale prin intermediul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti

 

- Model –

 

 

Perioada de raportare

 

 

Lună

 

An

 

 

 

 

 

Rectificativă

 

 

 

 

 

Date de identificare a unităţii

 

Cod de identificare fiscală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Denumire

 

Adresă de domiciliu

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Cod judeţ

Numele şi prenumele

CNP

Dată stare

Nr. dosar pensie

Dată stabilire pensie

Tip pensie

Cod venit pensii

Data sistare pensie

Stare pensie

Observaţii

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întocmit.

Numele şi prenumele

Funcţia/calitatea

 

ANEXA Nr. 5

 

STRUCTURĂ LISTE

referitoare la persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat transmise Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de către casele de pensii sectoriale prin intermediul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti

 

Denumire fişier:

Listă iniţială: XXXXXXXXXXXX_CNAS_LL_AAAA.dbf/.txt/.csv/.xml

Listă rectificativă: XXXXXXXXXXXX_CNAS_LL_AAAA_R.dbf/.txt/.csv/.xml

Unde:

XXXXXXXXXXXX = Cod de identificare fiscală

LL = luna raportare/luna pentru care se transmite listă rectificativă

AAAA = an raportare/anul pentru care se transmite listă rectificativă

R = listă rectificativă

 

Nume câmp

Tip câmp

Lungime câmp

Semnificaţie câmp

JUD

NUMERIC

3

cod judeţ

Nu se completează.

CNP

NUMERIC

13

cod numeric personal

NUME

CARACTER

29

numele şi prenumele

DATA_S

DATA

8

data stării (prima zi a lunii de raportare; de exemplu, 1.07.2017)

DOSAR

NUMERIC

6

Număr dosar pensie Nu se completează.

DS

DATA

8

Data stabilire pensie

CFP

CARACTER

3

Cod tip pensie: se completează conform Tabel nr. 1.

COD

CARACTER

1

COD = A venit din pensii de până la 900 de lei inclusiv (conform Hotărârii Guvernului nr. 186/2009)

COD = B venit din pensii mai mare de 900 de lei

DATA_SIST

DATA

8

Data suspendării/încetării pensiei

STARE

CARACTER

1

STARE = space (1) – activ

STARE = S - suspendare/încetare

STARE = T – transferat

STARE = D - decedat

OBS

CARACTER

10

Observaţii

- se va completa NEREZIDENT pentru persoanele cu venituri din pensii care solicită să fie asigurate în România, dar care nu au domiciliul de rezidenţă în România.

 

Tabel nr. 1

 

Coduri CFP

Semnificaţie

LV

Limita de vârstă

PA

Parţial anticipat

A

Anticipat

IV1

Invaliditate gradul I

IV2

Invaliditate gradul II

IV3

Invaliditate gradul III

URM

Urmaş

LS

Lege specială - pensie de serviciu

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contract ului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 23 martie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 196 se introduce un nou articol, articolul 1961, cu următorul cuprins:

„Art. 1961. - În aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii, începând cu semestrul II al anului 2017, pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice, precum şi în cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare salariale determinate de menţinerea în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, în condiţiile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă, pe bază de documente justificative, în condiţiile prevăzute în norme.”

2. Articolele 197 şi 198 se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 9 august 2017.

Nr. 575.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 931 din 10 august 2017

Nr. 854 din 8 august 2017

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractul ui-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. FB 7.977 din 10.08.2017 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG 1.352 din 7.08.2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în temeiul prevederilor:

- art. 229 alin. (4) şi art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 şi 153 bis din 1 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 36, la articolul 14 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) ca urmare a actualizării CANAMED prin completarea/ modificarea listei de medicamente - denumiri comerciale; lista

se elaborează de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în termen de 15 zile de la actualizarea CANAMED şi intră în vigoare la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost elaborată; prin excepţie, lista elaborată în cursul lunii august 2017 de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în termen de 15 zile de la actualizarea CANAMED intră în vigoare începând cu 16 august 2017.”

2. După anexa nr. 48 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 481, al cărei cuprins este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

3. Anexele nr. 49-51 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Marian Burcea

 

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 48  la Ordinul nr. 196/139/2017)

 

REGLEMENTĂRI

privind punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii

 

Art. 1. - (1) Casele de asigurări de sănătate contractează cu unităţile sanitare publice, precum şi cu unităţile sanitare care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, o sumă/sume lunară(e) corespunzătoare influenţelor financiare salariale determinate de menţinerea în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017.

(2) Casele de asigurări de sănătate încheie un contract distinct cu fiecare unitate sanitară publică, respectiv cu fiecare unitate sanitară care are ca asociat unic unitatea administrativ-teritorială, cu care are încheiate contracte pentru furnizare de servicii medicale; modelul de contract este cel prevăzut în prezenta anexă.

Art. 2. - Fiecare unitate sanitară publică, precum şi cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale depun pentru contractare o solicitare însoţită de documentele justificative pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii.

Art. 3. - Sumele reprezentând influenţele financiare ce decurg din punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii se stabilesc de către unităţile sanitare publice şi de către unităţile sanitare care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, care răspund de realitatea şi exactitatea acestora conform prevederilor legale în vigoare, iar solicitarea însoţită de documentele justificative se înaintează la casa de asigurări de sănătate cu care unitatea sanitară se află în relaţie contractuală pentru furnizare de servicii medicale.

Art. 4. - Modelul contractului încheiat între unităţile sanitare publice, precum şi cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale şi casele de asigurări de sănătate pentru punerea în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 este următorul:

 

- Model –

 

CONTRACT

 

I. Părţile contractante

Casa de Asigurări de Sănătate ........................................., cu sediul în municipiul/oraşul ........................................., str. ......................................... nr. ...., judeţul/sectorul ........................................., telefon ........................................., fax ........................................., reprezentată prin preşedinte-director general .........................................

şi

Unitatea sanitară publică/Unitatea sanitară care are ca asociat unic unitatea administrativ-teritorială ........................................., cu sediul în ........................................., str. ......................................... nr. ...., telefon: fix/mobil ........................................., fax ........................................., e-mail ........................................., reprezentată prin .........................................

II. Obiectul contractului

Art. 1. - Obiectul prezentului contracţii constituie acordarea sumelor pentru punerea în aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii, conform Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

III. Durata contractului

Art. 2. - Prezentul contract este valabil până la data de 31 decembrie 2017.

Art. 3. - Durata prezentului contract se poate prelungi prin acordul părţilor pe toată durata de aplicabilitate a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

IV. Obligaţiile părţilor

Art. 4. - Casa de asigurări de sănătate are următoarele obligaţii:

a) să încheie numai cu unităţile sanitare publice, inclusiv cu cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, cu care au încheiate contracte de furnizare de servicii medicale, contracte pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii;

b) să acorde unităţilor sanitare publice şi unităţilor sanitare care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale sumele corespunzătoare punerii în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii, la termenele prevăzute în contract, pe baza facturii însoţite de documente justificative, prezentate atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic; pentru furnizorii care au semnătură electronică extinsă factura se face numai în format electronic;

c) să recupereze sumele acordate nejustificat faţă de cele rezultate prin punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii.

Art. 5. - Unităţile sanitare publice şi unităţile sanitare care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale au următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii;

b) să factureze lunar, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate, sumele corespunzătoare punerii în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017; factura este însoţită de documentele justificative atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, conform solicitării; pentru furnizorii care au semnătură electronică extinsă factura se transmite numai în format electronic.

V. Modalităţi de plată

Art. 6. - (1) Valoarea contractată pentru realizarea obiectului contractului, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017, este de ......................................... lei şi se defalcă pe luni:

.........................................

.........................................

.........................................

Suma lunară contractată nu poate depăşi suma corespunzătoare influenţelor financiare salariate determinate de menţinerea în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, în condiţiile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(2) Lunar, până la data de a lunii următoare celei pentru care se face plata, casa de asigurări de sănătate acordă suma corespunzătoare punerii în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 pe baza facturii şi a documentelor justificative depuse/transmise la casa de asigurări de sănătate până la data de .........................................

(3) Toate documentele necesare pentru acordarea sumelor solicitate se certifică pentru realitatea şi exactitatea datelor raportate prin semnătura reprezentantului legal al unităţii sanitare.

(4) Casele de asigurări de sănătate încheie, după caz, acte adiţionale de diminuare a valorii de contract lunare cu suma reprezentând diferenţa dintre suma contractată lunar şi suma decontată.

Art. 7. - Plata se face în contul nr. ........................................., deschis la Trezoreria Statului, sau în contul nr. ........................................., deschis la Banca ......................................... .

VI. Răspunderea contractuală

Art. 8. - Reprezentantul legal al unităţii sanitare publice şi cel al unităţii sanitare care are ca asociat unic unitatea administrativ-teritorială, cu care casa de asigurări de sănătate a încheiat contract^ sunt direct răspunzători de corectitudinea datelor raportate. În caz contrar se aplică prevederile legislaţiei în vigoare.

VII. Clauze speciale

Art. 9. - (1) Orice împrejurare independentă de voinţa părţilor, intervenită după data semnării contractului şi care împiedică executarea acestuia, este considerată forţă majoră şi exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forţă majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluţie, cutremur, marile inundaţii, embargo.

(2) Partea care invocă forţa majoră trebuie să anunţe cealaltă parte, în termen de 5 zile calendaristice de la dată apariţiei respectivului caz de forţă majoră, şi să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, prin care să se certifice realitatea şi exactitatea faptelor şi împrejurărilor care au condus la invocarea forţei majore, şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la anunţarea în termenele prevăzute mai sus a începerii şi încetării cazului de forţă majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părţi prin neanunţarea în termen.

(3) în cazul în care împrejurările care obligă la suspendarea executării prezentului contract se prelungesc pe o perioadă mai mare de o lună, fiecare parte poate cere rezoluţiunea contractului.

VIII. Suspendarea, încetarea şi rezilierea contractului

Art. 10. - Contractul se suspendă/încetează/se reziliază printr-o notificare scrisă în situaţia în care toate contractele de furnizare de servicii medicale încheiate de unitatea sanitară publică/unitatea sanitară cu asociat unic unitatea administrativ-teritorială cu casa de asigurări de sănătate se suspendă/încetează/se reziliază şi produce efecte de la data suspendării/încetării/rezilierii contractelor de furnizare de servicii medicale.

Art. 11. - Situaţiile prevăzute la art. 10 se constată de către casa de asigurări de sănătate din oficiu.

IX. Corespondenţa

Art. 12. - (1) Corespondenţa legată de derularea prezentului contract se efectuează în scris prin scrisori recomandate cu confirmare de primire, prin fax, prin corespondenţă electronică sau la sediul părţilor - sediul casei de asigurări de sănătate şi la sediul unităţii sanitare cu paturi declarat în contract.

(2) Fiecare parte contractantă este obligată ca în termen de 5 zile lucrătoare din momentul în care intervin modificări ale datelor ce figurează în prezentul contract să notifice celeilalte părţi contractante schimbările survenite.

X. Modificarea contractului

Art. 13. - (1) Prezentul contract se poate modifica la iniţiativa oricărei părţi contractante, sub rezerva notificării scrise a intenţiei de modificare şi a propunerilor de modificare cu cel puţin ............. zile înaintea datei de la care se doreşte modificarea.

(2) Modificarea se face printr-un act adiţional semnat de ambele părţi şi este anexă a acestui contract.

Art. 14. - În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzător.

Art. 15. - Dacă o clauză a acestui contract ar fi declarată nulă, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de această nulitate. Părţile convin ca orice clauză declarată nulă să fie înlocuită printr-o altă clauză care să corespundă cât mai bine cu putinţă spiritului contractului.

XI. Soluţionarea litigiilor

Art. 16. - (1) Litigiile legate de încheierea, derularea şi încetarea prezentului contract vor fi supuse unei proceduri prealabile de soluţionare pe cale amiabilă.

(2) Litigiile nesoluţionate pe cale amiabilă dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate conform alin. (1) se soluţionează de către comisia de arbitraj care funcţionează pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, organizată conform reglementărilor legale în vigoare, sau de către instanţele de judecată, după caz.

XII Alte clauze

..............................................................................................................................

 

Prezentul contract a fost încheiat astăzi ......................................... în două exemplare a câte ............ pagini fiecare, câte unul pentru fiecare parte contractantă.

 

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

FURNIZOR DE SERVICII MEDICALE

Preşedinte-director general,

Manager,

.........................................

.........................................

Director executiv al Direcţiei economice,

Director medical,

.........................................

.........................................

Director executiv al Direcţiei relaţii contractuale,

Director financiar-contabil,

.........................................

.........................................

 

Director de îngrijiri,

Vizat

.........................................

Juridic, Contencios

Director de cercetare-dezvoltare,

.........................................

.........................................

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.