MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 676/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 676         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 18 august 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 507 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Decizia nr. 523 din 11 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

16. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Procedurii pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon

 

5.591. - Ordin al ministrului delegat pentru fonduri europene pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 2.112/2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 507

din 4 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Elena Săvulescu în Dosarul nr. 8.212/105/2015 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.271D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită faţă de acestea. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Direcţia de Sănătate Publică Prahova a depus la dosarul cauzei o cerere de judecare în lipsă.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.272D/2016, nr. 1.273D/2016, nr. 1.274D/2016, nr. 1.275D/2016, nr. 1.276D/2016 şi nr. 1.277D/2016, având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate cu obiect identic ridicate de Elena Gabriela Berbec, Giorgiana Marinescu, Maria Gabriela Manole, Titus Ţânţar Mazilu, Marius Cardaş şi Constanţa Dinu în dosarele  nr. 8.215/105/2015, nr.  8.329/105/2015, nr. 8.331/105/2015, nr. 8.333/105/2015, nr. 8.334/105/2015 şi nr. 8.342/105/2015 ale Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită faţă de acestea. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Direcţia de Sănătate Publică Prahova a depus o cerere de judecare în lipsă în toate aceste dosare.

5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.272D/2016, nr. 1.273D/2016, nr. 1.274D/2016, nr. 1.275D/2016, nr. 1.276D/2016şi nr. 1.277D/2016 la Dosarul nr. 1.271D/2016. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1272D/2016, nr. 1.273D/2016, nr. 1.274D/2016, nr. 1.275D/2016, nr. 1.276D/2016şi nr. 1.277D/2016 la Dosarul nr. 1.271D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că diferenţele salariale se pot justifica pentru angajaţii care nu îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, fără cai în acest fel, să fie încălcate dispoziţiile constituţionale invocate. Astfel, în considerarea atribuţiilor diferite pe care le are personalul din direcţiile de sănătate publică faţă de alte categorii de personal din sistemul public sanitar, precum şi faţă de personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală, legiuitorul a stabilit drepturi diferite care sunt legate de rolul, răspunderea şi complexitatea fiecărei funcţii în parte, fără ca, în acest fel, să fi fost încălcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Pentru aceste considerente, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii pentru respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierile din 10 iunie 2016, pronunţate în dosarele nr. 8.212/105/2015, nr. 8 215/105/2015, nr. 8.329/105/2015, nr. 8.331/105/2015, nr. 8.333/105/2015, nr. 8.334/105/2015 şi nr. 8.342/105/2015, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (13), prin raportare la art. 1 alin. (55) şi alin. (510) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţii ridicate de Elena Săvulescu, Elena Gabriela Berbec, Giorgiana Marinescu, Maria Gabriela Manole, Titus Ţânţar Mazilu, Marius Cardaş şi Constanţa Dinu, reclamanţi în cauze având ca obiect calcul drepturi salariale. Excepţiile de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1 271 D/2016, nr. 1.272D/2016, nr.  1.273D/2016. nr. 1.274D/2016, nr. 1.275D/2016, nr. 1.276D/2016 şi nr. 1.277D/2016.

8. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, autorii susţin că dispoziţiile normative criticate discriminează categoria personalului direcţiilor de sănătate publică faţă de categoria personalului din sistemul public sanitar şi a personalului din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii. Astfel, se arată că, la nivelul lunii iulie 2015, în ceea ce priveşte toate aceste categorii de personal, inclusiv a personalului direcţiilor de sănătate publică, a avut loc asimilarea la salariile şi funcţiile din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Ca urmare a acestei asimilări, salariile din luna septembrie 2015 au fost mai mari decât salariile de la nivelul lunii iunie 2015. Or, având în vedere că majorarea de 25%, în ceea ce priveşte personalul direcţiilor de sănătate publică, se calculează, potrivit dispoziţiilor criticate, prin raportare la nivelul lunii iunie 2015, şi nu la nivelul lunii septembrie 2015, aşa cum se calculează pentru personalul din sistemul public sanitar, precum şi în cazul personalului din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, rezultă că majorarea de 25% se aplică în mod diferenţiat.

9. În acest mod, potrivit autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate, se încalcă, pe de o parte, principiul egalităţii şi echităţii, prevăzut de Constituţia României, conform căruia la muncă egală, salarizarea este egală, iar, pe de altă parte, se relevă caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor criticate.

10. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate respectă principiul proporţionalităţii, neputându-se reţine încălcarea art. 8, art. 17, ari. 18, şi nici a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, art. 16 din Constituţie nu este încălcat, câtă vreme tratamentul juridic diferenţiat impus de măsurile criticate ţin de politica economico-financiară a statului, Potrivit instanţei, diferenţele salariale invocate se pot justifica pentru angajaţi care nu îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Este invocată, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 332 din 30 aprilie 2015, în care s-a reţinut că „sporurile, premiile şi alte stimulente acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau Chiar anula”. De asemenea, Guvernul mai face trimitere şi la considerentul din aceeaşi decizie în care s-a reţinut că „nu se pune problema generării unei stări de discriminare sub aspectul încadrării în muncă şi al ocupării forţei de munca”,

13. Avocatul Poporului apreciază că, în considerarea atribuţiilor diferite pe care le are personalul din direcţiile de sănătate publică, faţă de alte categorii de personal din sistemul public sanitar şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală, legiuitorul a stabilit drepturi diferite de care acestea beneficiază, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea şi complexitatea fiecărei funcţii în parte, fără ca, prin aceasta, să se aducă vreo atingere principiului egalităţii persoanelor în faţa legii şi a autorităţilor publice, garantat de art. 16 din Constituţie şi de reglementările internaţionale la care s-a făcut referire.

14. În punctul de vedere al Avocatului Poporului se mai arată că nici critica vizând încălcarea dreptului la muncă nu poate fi reţinută, întrucât Curtea Constituţională a statuat, cu valoare de principiu, că „stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept şi o obligaţie a legiuitorului” (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006) şi că „stabilirea principiilor şi a condiţiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale (Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007)”.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Textul criticat, introdus prin Legea nr. 293/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 25 noiembrie 2015, are următorul cuprins: „Pentru personalul direcţiilor de sănătate publică prevederile alin. (55) se aplică la cuantumul brut al salariilor de bază aferente lunii iunie 2015. “Art. 1 alin. (55) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, la care textul criticat face trimitere, are următorul conţinut: „începând cu data de 1 decembrie 2015, prin excepţie de la prevederile alin. (1), cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015.”

18. În opinia autorilor excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, precum şi ale art. 41 referitor la muncă şi la protecţia socială a muncii.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...] cap. I, cuprinzând art. 1-13, şi art. 32, 321 şi 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 Potrivit dispoziţiilor art. 43 din Legea-cadru nr. 153/2017, aceasta intră în vigoare la data de 1 iulie 2017. Prin urmare, Curtea reţine că, la data soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, acestea sunt abrogate, însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a decis că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Aşa cum a reţinut Curtea, în aceeaşi decizie, scoaterea sau ieşirea formală din vigoare a unei norme juridice nu înseamnă, neapărat şi în toate situaţiile, inaplicabilitatea sa. Astfel, în toate litigiile în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate din prezenta cauză, temeiul juridic al acţiunilor formulate de reclamanţi se află într-o strânsă legătură cu dispoziţiile normative criticate, modul de soluţionare a acestor acţiuni de către instanţele judecătoreşti depinzând de decizia pe care Curtea o va pronunţa cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor normative criticate. Aşadar, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

20. În continuare, Curtea observă că art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 stabileşte, cu titlu general, că, în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014. Aplicarea acestei dispoziţii normative este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: pe de o parte, personalul plătit din fonduri publice trebuie să îşi desfăşoare activitatea în aceleaşi condiţii şi, pe de altă parte, nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

21. Art. 1 alin. (55) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 vizează o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, respectiv personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii. Pentru această categorie, legiuitorul delegat reglementează o dispoziţie normativă derogatorie de la dispoziţia normativă reţinută, cu titlu general, în art. 1 alin. (1) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014. Astfel, începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015.

22. Art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 vizează o subcategorie - personalul direcţiilor de sănătate publică - a categoriei căreia i se aplică prevederile art. 1 alin. (55) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014. Cu privire la această subcategorie, dispoziţia normativa a art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 prevede că cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna iunie 2015.

23. Curtea constată că legiuitorul delegat a reglementat, cu privire la modalitatea de calcul al majorării de 25%, un tratament diferenţiat în cazul a două categorii de subiecţi de drept, respectiv între personalul direcţiilor de sănătate publică, pe de o parte, şi personalul din sistemul public sanitar şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, pe de altă parte.

24. În soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, prin Decizia nr. 242 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din

28 iunie 2016, Curtea a reţinut că, analizând din punct de vedere sistematic conţinutul normativ al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, alin. (1) şi (2) instituie regula menţinerii în anul 2015 a aceluiaşi cuantum al salariilor de bază, sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului personalului plătit din fonduri publice ca cel din decembrie 2014, iar art. 1 alin. (5), (51), (52), (54), (55), (56), (6), (7), (71) şi alin. (11) prevăd excepţii de la această regulă. Cu privire la aceste excepţii, Curtea a reţinut că acestea se referă la anumite categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creşteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora, având, aşadar, o justificare obiectivă şi rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât şi creşteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, evident cu respectarea prevederilor Constituţiei. Curtea a mai statuat că legiuitorul este liber să stabilească reguli şi excepţii referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, (paragrafele 17 şi 19).

25. De asemenea, în cauză sunt relevante şi considerentele Deciziei nr. 53 din 19 februarie 2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, potrivit cărora art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui. Cu alte cuvinte, art. 16 din Constituţie nu îi protejează pe cetăţeni faţă de orice acţiuni statale care reglementează, pe baza unor criterii pe care statul le consideră relevante, în mod diferenţiat, situaţia unor categorii de cetăţeni care, sub alte aspecte relevante, se află în situaţii asemănătoare.

26. Diferenţierea de regim juridic realizată de legiuitorul delegat nu are semnificaţia nerecunoaşterii pentru categoria personalului direcţiilor de sănătate publică a unui drept sau a unor libertăţi fundamentale pe care, în schimb, să lefi recunoscut categoriei personalului din sistemul public sanitar, precum şi personalului din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, ci măsura prin care legiuitorul delegat a înţeles să reglementeze, în mod diferenţiat, pentru cele două categorii de personal plătit din fonduri publice, modul în care se va calcula majorarea salarială de 25%, situându-se în limitele de acţiune a statului în ceea ce priveşte politica de salarizare. Aşa cum a reamintit Curtea şi în Decizia nr. 387 din 6 iunie 2017, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, prin care a soluţionat o excepţie de neconstituţionalitate cu un obiect identic cu al celei de faţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut statelor o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat (a se vedea Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).

27. Curtea constată că, deşi autorii excepţiei îşi raportează critica şi la prevederile art. 41 din Constituţie referitor la dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii, în realitate nu oferă niciun argument care să se sprijine pe acest text constituţional, excepţia de neconstituţionalitate fiind nemotivată sub acest aspect.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Săvulescu, Elena Gabriela Berbec, Giorgiana Marinescu, Maria Gabriela Manole, Titus Ţânţar Mazilu, Marius Cardaş şi Constanţa Dinu în dosarele nr. 8.212/105/2015, nr. 8.215/105/2015, nr. 8.329/105/2015, nr. 8.331/105/2015, nr. 8.333/105/2015, nr. 8.334/105/2015 şi nr. 8.342/105/2015 ale Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că prevederile art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 523

din 11 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona>Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa..

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, excepţie ridicată de Societatea Sport Ten BMG - S R L. din Piteşti în Dosarul nr. 15.261/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.480D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei, avocatul Alin Bengescu, cu împuternicire depusă la dosar, iar pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, consilierul juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.561D/2016 şi nr. 2.094D/2016, având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, excepţii ridicate de Societatea Tegafel  Games - S.R.L. din Brăila şi Societatea Sphynx Games Arena - S.R.L. din Bucureşti în dosarele nr. 9.805/3/2016 şi nr. 6.495/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a li-a contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarele excepţiilor, avocatul Alin Bengescu, cu împuterniciri depuse la dosare, iar, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, consilierul juridic Dantela Hudelcu, cu delegaţii depuse la dosare.

5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în toate cele 3 dosare menţionate, partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiilor de neconstituţionalitate.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.561D/2016 şi nr. 2.094D/2016 la Dosarul nr. 1.480D/2016, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului convenţional al autoarelor excepţiei, care arată că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă şi susţine că dispoziţiile normative criticate şi-au produs efectele faţă de autoarele excepţiei. În ceea ce priveşte fondul excepţiei de neconstituţionalitate, acesta reiterează argumentele formulate în motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, aşa cum au fost ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti.

8. Având cuvântul, reprezentantul părţii Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc arată că, prin instituirea taxei de viciu, legiuitorul a înlocuit o altă taxă, care a fost desfiinţată, respectiv biletul de intrare în locaţia în care se desfăşoară activitatea. De asemenea, respinge paralelismul între taxa de licenţă şi taxa de autorizare pe care îl invocă autoarele excepţiei. Aceste taxe sunt alte taxe impuse, necesare, în sistemul jocurilor de noroc. În concluzie, susţine respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi luarea în considerare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 72 din 28 februarie 2017.

9. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Dispoziţiile normative care instituie taxa pe viciu, care face parte din categoria taxelor speciale, nu încalcă prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie, atât timp cât cuantumul acesteia nu este excesiv pentru operatorul de jocuri de noroc, stabilirea acesteia a urmărit un scop legitim, şi anume buna funcţionare a pieţei specifice, insuficient reglementate la momentul instituirii, adaptarea la practica europeană în materie, precum şi asigurarea unei protecţii eficiente a consumatorilor acestui tip de servicii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin Sentinţa nr. 3.419 din 25 mai 2016, îndreptată prin încheierea din 13 iunie 2016, precum şi prin încheierile din 24 iunie 2016 şi 28 septembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 15.261/3/2016, nr. 9.805/3/2016 şi nr. 6.495/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Sport Ten BMG - S.R.L. din Piteşti, Societatea Tegafel Games - S.R.L. din Brăila şi Societatea Sphynx Games Arena - S.R.L. din Bucureşti, în cauze având ca obiect anulare decizie emisă de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc privind taxa pe viciu, anulare răspuns la contestaţie formulată împotriva deciziei, precum şi restituire sume de bani reprezentând taxa de viciu achitată.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele arată că taxarea fiecărui aparat de joc se suprapune cu taxa percepută pentru autorizarea lor, astfel că, prin instituirea obligaţiei în sarcina organizatorului de jocuri de noroc de a plăti taxe atât pentru obţinerea licenţei, cât şi pentru obţinerea autorizaţiei, se încalcă dispoziţiile constituţionale care garantează dreptul de proprietate, precum şi justa aşezare a sarcinilor fiscale.

12. Se mai susţine că organizatorul de jocuri de noroc este „defavorizat în mod clar” de măsurile legislative criticate, situaţie care, în opinia autoarelor, ar conduce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.

13. Autoarele mai susţin că instituirea taxei de viciu în sarcina persoanelor juridice „ignoră raţiunea logică”, câtă vreme numai o persoană fizică, nu şi o persoană juridică are aptitudinea de a avea vicii.

14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în opinia sa, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, legiuitorul având posibilitatea de a reglementa perceperea şi cuantumul taxelor reglementate.

15. Instanţa mai arată că nu se încalcă dreptul de proprietate, câtă vreme acesta nu este un drept absolut, una dintre limitările admise ale acestuia fiind reglementată în art. 56 din Constituţie, în plus, dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Constituţie nu sunt încălcate, întrucât cuantumul noii taxe nu este unul excesiv de împovărător, iar, prin instituirea acesteia, sunt urmărite obiective legitime, respectiv creşterea resurselor financiare pentru investiţii publice şi descurajarea dependenţei de jocuri de noroc.

16. Referitor la critica autoarelor din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituţie, instanţa reţine, pe de o parte, că autoarele nu au motivat excepţia, iar, pe de altă parte, că urgenţa este motivată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă criticate.

17. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Guvernul apreciază, pe de o parte, că, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzuta de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că dispoziţiile criticate sunt abrogate. Pe de altă parte, arată că, în măsura în care sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 este neîntemeiată, având în vedere că taxa de viciu se aplică, de o manieră nediscriminatorie, tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie (operatorii jocului tip slot-machine). În plus, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe şi cuantumul acestora, bineînţeles cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi echitabile.

19. În plus, Guvernul invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri ale statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar,

20. În final, Guvernul arată că autoarele nu motivează critica de neconstituţionalitate formulată din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate fiind inadmisibilă sub acest aspect.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, notele scrise depuse, rapoartele întocmite de judecătorii- raportori, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 124/2015, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:

- Art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014: „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 47. La anexă, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: Taxe speciale: [...] C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.[...]”

- Art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine. astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) Ut. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 [...] au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.

24. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii normative sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi art. 115 alin. (4) referitor la adoptarea ordonanţelor de urgenţă.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Observă Că dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015, însă, aşa cum reiese din pct. 3 (Taxe speciale) lit. C (i) al Anexei acestei legi, potrivit căruia „Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare”, taxa de viciu a fost menţinută. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014.

26. Cu referire la circumstanţele prezentei cauze, Curtea reţine, la fel ca în Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, că, la momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, odată cu reglementarea măsurilor concrete instituite cu privire la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, s-a dat posibilitatea organizatorilor jocurilor de noroc să opteze pentru renunţarea la activitatea desfăşurată, dacă nu îndeplinesc noile condiţii de autorizare şi de licenţiere prevăzute în noul act normativ, Astfel, potrivit art. I pct. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, care modifică art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, „în situaţia în care operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi, pentru oprirea activităţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) notifică renunţarea în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora; b) anexează la notificare o deda râpe a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizaţia pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizaţiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul şi la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc. “

27. Curtea observă că taxa de viciu a fost introdusă de legiuitorul delegat, ca o taxă specială în sistemul general de taxare a activităţilor desfăşurate de organizatorii de jocuri de noroc din România, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, în considerarea necesităţii, evidenţiate în preambulul acesteia, instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice. De asemenea, din însăşi denumirea acestei taxe speciale nou-introduse, transpar concepţia legiuitorului delegat cu privire la efectele negative pe care angrenarea în activităţi precum jocurile de noroc le poate avea asupra participanţilor, precum şi intenţia de a descuraja, prin mijloace efective, astfel de practici.

28. Legea nr. 124/2015 aduce unele modificări regimului juridic al plăţii taxei de viciu. Astfel, taxa de viciu se achită şi pentru videoloterie, nu doar pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine, şi se achită de organizator, în tranşe trimestriale, odată cu taxa de autorizare, şi nu odată cu taxa de licenţă.

29. În vederea soluţionării prezentei excepţii, Curtea face trimitere la Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, în care a evocat Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Naţionale Sporttotalisator, prin care instanţa europeană şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune. Totodată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a fixat criteriile pe care instanţele naţionale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu. Instanţa europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori. Curtea a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar.

30. În continuare, Curtea observă că autoarele susţin că prevederile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 afectează dreptul de proprietate şi justa aşezare a sarcinilor fiscale. Sunt invocate prevederile pct. 1.1.G şi pct. 1JI.G (i) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 pct. 1 al anexei - Taxe anuale percepute pentru activităţile din domeniul jocurilor de noroc are două diviziuni: I - Taxe aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc (anuale) - şi II - Taxe aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale). Aceste categorii de taxe anuale se plătesc, în cuantum diferit, în funcţie de categoriile de jocuri de noroc. În ceea ce priveşte jocurile de noroc de tip slot-machine, prevederile pct. 1.1.G şi pct. 1.II.G (i) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 dispun că: taxa anuală aferentă licenţei de organizare este în cuantum de 20.000 euro, taxa anuală aferentă autorizaţiei de exploatare se achită pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine, respectiv pentru mijloace de joc slot-machine clasa în cuantum de 2.600 euro, iar pentru aparatele electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat clasa B în cuantum de 1.500 euro. Potrivit autoarelor excepţiei, organizatorul de jocuri de noroc plăteşte taxe atât pentru obţinerea licenţei, cât şi pentru obţinerea autorizaţiei, întrucât taxarea suplimentară â fiecărui aparat de joc se suprapune cu taxa percepută pentru autorizarea fiecărui aparat de joc, societăţile organizatoare sunt taxate în mod dublu pentru fiecare aparat de joc.

31. Curtea reţine, cu privire la această critică, că, în sistemul taxelor prevăzut în anexa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 şi Legea nr. 124/2015, taxa pe viciu face parte din categoria taxelor speciale, reglementată la pct. 3 al anexei, în vreme ce dispoziţiile pct. 1.I.G şi pct. 1.II.G (i) din anexă instituie taxe anuale, inclusiv pentru jocul de noroc de tip slot-machine. Prin urmare, cu referire la jocurile de noroc caracteristice slot-machine, de lege lata este reglementată o singură taxă de viciu, care este distinctă de taxele anuale aferente licenţei de organizare şi, respectiv, autorizaţiei de exploatare.

32. Curtea reiterează, în acest context, şi cele reţinute în Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017 în sensul că cetăţenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. Existenţa unei obligaţii exprese a fiecărui cetăţean de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituţie, şi a unei obligaţii a statului de a proteja interesele naţionale în activitatea financiară sunt justificate de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă de cetăţeni şi agenţii economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală. Aşadar, instituirea, în sarcina organizatorilor de jocuri de tip slot-machine, a obligaţiei achitării taxei de viciu reprezintă, pe de o parte, realizarea, în concret, de către legiuitorul delegat a obligaţiilor faţă de cetăţeni şi agenţii economici şi, pe de altă parte, o particularizare a obligaţiilor pe care le au toţi contribuabilii de a contribui prin plata impozitelor şi taxelor la cheltuielile publice.

33. Autoarele excepţiei susţin că organizatorul de jocuri de noroc este „defavorizat în mod clar” de măsurile legislative criticate, situaţie care, în opinia lor, conduce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale prevăzute la art. 16, art. 44 şi art. 56 alin. (2) din Constituţie. Curtea reţine, în acest context, că, prin instituirea taxei de viciu, organizatorii de jocuri de noroc de tip slot-machine nu sunt defavorizaţi în raport cu ceilalţi subiecţi de drept, care au obligaţia de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. Organizatorii de jocuri de noroc de tip slot-machine, asemenea tuturor organizatorilor de jocuri de noroc, sunt angrenaţi într-o activitate pur lucrativă, într-un domeniu pe care legiuitorul l-a reglementat separat în considerarea specificităţii sale, situaţie de natură să îi diferenţieze, în mod obiectiv, de restul contribuabililor, şi să justifice acţiunea statului de a institui în sarcina lor plata unor taxe speciale.

34. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate mai susţin că instituirea taxei de viciu „ignoră raţiunea logică”, câtă vreme doar persoanele fizice, iar nu şi persoanele juridice, sunt susceptibile de a avea vicii. O asemenea susţinere ignoră însă faptul că taxa de viciu, deşi instituită în sarcina persoanelor juridice, fiind o măsură care face parte dintr-un ansamblu normativ, mai larg, este destinată, în realitate, să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc tocmai în sensul atenuării dependenţei de jocurile de noroc a persoanelor fizice şi, în genere, al protejării consumatorilor acestui tip de serviciu.

35. În final, Curtea observă că, deşi în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt indicate şi dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, autoarele nu motivează excepţia din perspectiva încălcării acestor prevederi. În acest context, Curtea reaminteşte că sesizările adresate instanţei constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui acestora în ceea ce priveşte formularea argumentelor de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014, paragraful 14).

36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Sport Ten BMG - S.R.L. din Piteşti, Societatea Tegafel Games - S.R.L. din Brăila şi Societatea Sphynx Games Arena - S.R.L. din Bucureşti, în dosarele nr. 15.261/3/2016, nr. 9.805/3/2016 şi nr. 6.495/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind aprobarea Procedurii pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon

 

Având în vedere dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013, al art. 3 alin. (7) din Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Comisiei de monitorizare a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 1/2017*),

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă Procedura pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon, cod PO-SSGDC-02, prevăzută în anexa**) care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Aurel Gheorghe

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 16.


*) Hotărârea Comisiei de monitorizare a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 1/2017 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

**) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 2.112/2013

 

Luând în considerare faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 36/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 au fost reglementate condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru suportarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructura mare, a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în Programul operaţional Infrastructura mare 2014-2020,

având în vedere prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013,

având în vedere prevederile art. 12 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (2) şi (9) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

ministrul delegat pentru fonduri europene emite următorul ordin:

Art. I. - Normele de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea CU legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 2.112/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 23 septembrie 2013, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul capitolului I se modifică după cum urmează:

„CAPITOLUL I

Transmiterea către Autoritatea de management al Programului operaţional sectorial Mediu, respectiv către Autoritatea de management pentru Programul operaţional Infrastructura mare, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, a solicitărilor privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare”

2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Beneficiarii prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 şi pentru proiecte preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, transmit către Autoritatea de management al Programului operaţional sectorial Mediu, pe baza analizei cu privire la încadrarea în prevederile art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea cu privire Sa suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate de Autoritatea de management al Programului operaţional sectorial Mediu, pentru abaterile de Sa conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, proiectelor Implementate prin Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, precum şi proiectelor preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme.”

3. La articolul 2, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Beneficiarii depun o singură solicitare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare şi a accesoriilor acestora, denumită în continuare solicitare, pentru toate contractele de achiziţie publică din cadrul unui proiect, şi aceasta are ca obiect exclusiv corecţiile financiare şi accesoriile acestora aplicate pe valoarea contractelor finanţată prin intermediul Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013.

(2) Solicitarea va fi semnată de reprezentantul legal.”

4. După articolul 2 se introduc două noi articole, articolele 21 şi 22, cu următorul cuprins:

„Art. 21. - Beneficiarii prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 şi pentru proiecte preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, transmit către Autoritatea de management pentru Programul operaţional Infrastructura mare, pe baza analizei cu privire la încadrarea în prevederile art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate de Autoritatea de management pentru Programul operaţional Infrastructura mare pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme.

Art. 22. - (1) Beneficiarii depun o singură solicitare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare şi a accesoriilor acestora, denumită în continuare solicitare, pentru toate contractele de achiziţie publică din cadrul unui proiect, şi aceasta are ca obiect exclusiv corecţiile financiare şi accesoriile acestora aplicate la valoarea contractelor finanţată prin intermediul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020.

(2) Solicitările pentru încadrarea în prevederile art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, a corecţiilor financiare şi accesoriilor acestora se fac atât pentru sumele care au beneficiat de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, pentru POS Mediu 2007- 2013, cât şi pentru cele care nu au beneficiat de prevederile actului normativ menţionat.

(3) Solicitarea va fi semnată de reprezentantul legal.

(4) Documentele ataşate potrivit prevederilor prezentelor norme vor avea menţiunea «Conform cu originalul» şi semnătura managerului de proiect.”

5. Titlul capitolului II se modifică după cum urmează:

„CAPITOLUL II

Verificarea şi certificarea de către Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu, respectiv de către Autoritatea de management pentru Programul operaţional Infrastructura mare, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, a solicitărilor privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare”

6. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Solicitările se depun de către beneficiari la registratura Autorităţii de management al Programului operaţional sectorial Mediu, denumită în continuare AM POS Mediu, pentru creanţele stabilite şi reducerile aplicate de aceasta şi vor fi înaintate spre analiză Serviciului financiar şi monitorizare audit POS Mediu.

(2) în scopul verificării şi certificării solicitărilor transmise de beneficiari, Serviciul financiar şi monitorizare audit POS Mediu realizează următoarele activităţi:

a) solicită Direcţiei generale juridice, relaţia cu Parlamentul şi afaceri europene confirmarea că beneficiarul nu se încadrează în prevederile art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

b) solicită Compartimentului stabilire creanţe bugetare POS Mediu confirmarea că beneficiarul nu se încadrează în prevederile art. 6 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

c) stabileşte valoarea debitelor constituite pentru fiecare solicitare de plată transmisă de beneficiari şi valoarea debitelor recuperate.

(3) în situaţia în care Serviciul financiar şi monitorizare audit POS Mediu constată că beneficiarul nu se încadrează în prevederile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, solicită Serviciului verificare achiziţii publice analiza solicitării beneficiarului şi a documentelor care o însoţesc, în vederea stabilirii conformării cu prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) în cazul în care din analiza solicitării şi a documentelor care o însoţesc se constată că beneficiarul se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Serviciul financiar şi monitorizare audit POS Mediu întocmeşte «Nota pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare conform Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice» şi o supune aprobării conducerii Autorităţii de management POS Mediu.

(5) în cazul în care din analiza documentelor se constată că beneficiarul nu se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Serviciul financiar şi monitorizare audit POS Mediu întocmeşte «Nota privind reîncadrarea în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice» şi o supune aprobării conducerii Autorităţii de management POS Mediu.

(6) în baza «Notei pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare conform Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice», aprobată de conducerea POS Mediu, se întocmeşte nota către ordonatorul principal de credite prin care se dispun măsurile ce se impun în conformitate cu art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) După aprobarea notei de către ordonatorul principal de credite, măsurile dispuse prin aceasta se comunică beneficiarului. O copie a notei transmise beneficiarului se ataşează la dosarul solicitării privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare şi a accesoriilor acestora.

(8) După aprobarea notei prevăzute la alin. (5) de către conducerea Autorităţii de management POS Mediu, aceasta se comunică beneficiarului.

(9) Beneficiarul poate contesta nota prevăzută la alin. (5), comunicată potrivit alin. (8), în termen de 10 zile de la comunicare. Contestaţia se depune la registratura Autorităţii de management POS Mediu, însoţită de documente justificative, şi va fi înaintată spre analiză unei comisii special constituite în acest sens prin decizie a conducerii Autorităţii de management POS Mediu.

(10) Contestaţia prevăzută la alin. (9) se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare, prin decizie aprobată de către conducerea Autorităţii de management POS Mediu, care se comunică beneficiarului, în termen de 5 zile de la aprobare.

(11) Modelele notelor prevăzute la alin. (4) şi (5) se aprobă prin decizie a conducerii Autorităţii de management POS Mediu.”

7. După articolul 3 se introduc două noi articole, articolele 31 şi 32, cu următorul cuprins:

„Art. 31. - (1) Solicitările se depun de către beneficiari la registratura Autorităţii de management pentru Programul operaţional Infrastructura mare, denumită în continuare AM POIM, pentru creanţele stabilite/reducerile aplicate aferente proiectelor preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020 şi vor fi înaintate spre analiză Direcţiei plăţi şi contabilitate proiecte,

(2) în scopul verificării şi certificării solicitărilor transmise de beneficiari, Direcţia plăţi şi contabilitate proiecte realizează următoarele activităţi:

a) solicită Direcţiei generale juridice, relaţia cu Parlamentul şi afaceri europene confirmarea că beneficiarul nu se încadrează în prevederile art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

b) solicită Serviciului nereguli şi monitorizare audit confirmarea că beneficiarul nu se încadrează în prevederile art. 6 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

c) stabileşte valoarea debitelor constituite pentru fiecare solicitare de plată transmisă de beneficiari şi valoarea debitelor recuperate.

(3) în situaţia în care Direcţia generală juridică, relaţia cu Parlamentul şi afaceri europene, respectiv Serviciul nereguli şi monitorizare audit constată că beneficiarul nu se încadrează în prevederile art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, solicită Serviciului verificare achiziţii publice analiza solicitării beneficiarului şi a documentelor care o însoţesc, în vederea stabilirii conformării cu prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Nota privind încadrarea solicitării beneficiarului în prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, va fi comunicată Direcţiei plăţi şi contabilitate proiecte de către Serviciul verificare achiziţii publice.

(5) în cazul în care din analiza solicitării şi a documentelor care o însoţesc se constată că beneficiarul se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţia plăţi şi contabilitate proiecte întocmeşte «Nota pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare conform Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice» şi o supune aprobării conducerii AM POIM.

(6) în cazul în care din analiza documentelor se constată că beneficiarul nu se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţia plăţi şi contabilitate proiecte întocmeşte «Nota privind neîncadrarea în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice» şi o supune aprobării conducerii AM POIM.

(7) în baza «Notei pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare conform Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice», aprobată de conducerea AM POIM, Direcţia plăţi şi contabilitate proiecte întocmeşte nota către ordonatorul principal de credite prin care se dispun măsurile ce se impun în conformitate cu art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

(8) După aprobarea notei de către ordonatorul principal de credite, măsurile dispuse prin aceasta se comunică beneficiarului. O copie a notei transmise beneficiarului se ataşează la dosarul solicitării privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare şi a accesoriilor acestora.

(9) După aprobarea notei prevăzute la alin. (6) de către conducerea AM POIM, aceasta se comunică beneficiarului.

(10) Beneficiarul poate contesta nota prevăzută la alin. (6), comunicată potrivit alin. (9), în termen de 10 zile de la comunicare. Contestaţia se depune la registratura AM POIM, însoţită de documente justificative, şi va fi înaintată spre analiză unei comisii special constituite în acest sens prin decizie a directorului general al AM POIM,

(11) Contestaţia prevăzută la alin. (10) se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare, prin decizie aprobată de directorul general al AM POIM, care se comunică beneficiarului în termen de 5 zile de la aprobare.

(12) Modelele notelor prevăzute la alin. (5) şi (6) se aprobă prin decizie a directorului general al AM POIM.

Art. 32. - Pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, titlurile de creanţă care beneficiază de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, vor beneficia de aceste prevederi şi pentru valoarea corecţiei aferente părţii din contractul economic finanţate prin Programul operaţional Infrastructura mare 2014-2020.”

8. La articolul 4, alineatele (1), (2), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) După aprobarea notelor prevăzute la art. 3 alin. (4) şi (5), Serviciul financiar şi monitorizare audit POS Mediu efectuează plata către beneficiar a sumelor reprezentând reduceri procentuale/corecţii financiare aplicate şi a debitelor reţinute sau transferate prin plată voluntară.

(2) Pentru dobânda nerecuperată, conform unor titluri de creanţă întocmite şi comunicate beneficiarului până la data informării prevăzute la art. 3 alin. (8), beneficiarii nu vor mai fi consideraţi debitori. În vederea recuperării acesteia, Serviciul financiar şi monitorizare audit POS Mediu realizează următoarele activităţi:

a) transferă sumele aferente dobânzilor datorate, pentru care beneficiarul nu mai are calitatea de debitor, din contul de trezorerie alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în contul de recuperare debite aferent Programului operaţional sectorial Mediu, urmând a se efectua transferul pe surse de finanţare în conturile programului;

b) comunică Compartimentului stabilire creanţe informaţiile necesare pentru înregistrarea în Registrul debitorilor a sumelor recuperate.

..............................................................................................................................................

(6) După aprobarea de către conducerea AM POS Mediu a procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, Serviciul financiar şi monitorizare audit POS Mediu realizează următoarele activităţi:

a) transferă sumele reprezentând dobândă datorată aferentă FEDR/FC din contul de trezorerie alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în contul de recuperare debite aferent Programului operaţional sectorial Mediu, urmând a se efectua transferul în contul de disponibil aferent FEDR/FC;

b) comunică Compartimentului stabilire creanţe informaţiile necesare pentru înregistrarea în Registrul debitorilor a sumelor recuperate.

(7) Dosarele cuprinzând solicitările beneficiarilor cu privire la suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice şi a sumelor rezultate din aplicarea dobânzii datorate se arhivează la nivelul Serviciului financiar şi monitorizare audit.”

9. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Pentru corecţiile financiare/reducerile procentuale aplicate cheltuielilor aferente contractelor de achiziţie publică prevăzute la art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, cerute la rambursare de către beneficiari ulterior depunerii şi aprobării de către AM POS Mediu a solicitării prevăzute la art. 3 alin. (1), Serviciul financiar şi monitorizare audit POS Mediu, în baza notei întocmite conform art. 3 alin. (4), efectuează plata către beneficiari din contul de trezorerie alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare.”

10. După articolul 5 se introduc două noi articole, articolele 51 şi 52, cu următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) După aprobarea notelor prevăzute la art. 31 alin. (5), Direcţia plăţi şi contabilitate proiecte efectuează plata către beneficiar a sumelor reprezentând reduceri procentuale/corecţii financiare aplicate şi a debitelor reţinute sau transferate prin plată voluntară, aferente valorii contractului finanţate prin intermediul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020.

(2) Pentru dobânda nerecuperată, conform unor titluri de creanţă întocmite şi comunicate beneficiarului până la data informării prevăzute la art. 31 alin. (8), beneficiarii nu vor mai fi consideraţi debitori. În vederea recuperării acesteia, Direcţia plăţi şi contabilitate proiecte realizează următoarele activităţi:

a) transferă sumele aferente dobânzilor datorate, pentru care beneficiarul nu mai are calitatea de debitor, din contul de trezorerie alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în contul de recuperare debite aferent Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, urmând a se efectua transferul pe surse de finanţare în conturile programului;

b) comunică Serviciului nereguli şi monitorizare audit informaţiile necesare pentru înregistrarea în Registrul debitorilor a sumelor recuperate.

(3) Sumele rezultate din aplicarea dobânzii datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care nu au fost emise titluri de creanţă, nu vor mai fi stabilite drept creanţe, cu excepţia dobânzii aferente Fondului European de Dezvoltare Regională/Fondului de coeziune, denumit în continuare FEDR/FC.

(4) Dobânda se calculează conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare ca interval de timp prima zi după expirarea termenului de plată stabilit conform art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi până la data comunicării către beneficiar a măsurilor dispuse de către ordonatorul principal de credite în conformitate cu art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Calculul dobânzii datorate aferente FEDR/FC se va realiza prin întocmirea procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) După aprobarea de către conducerea AM POIM a procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, Direcţia plăţi şi contabilitate proiecte realizează următoarele activităţi:

a) transferă sumele reprezentând dobândă datorată aferentă FEDR/FC din contul de trezorerie alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în contul de recuperare debite aferent Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, urmând a se efectua transferul în contul de disponibil aferent FEDR/FC;

b) comunică Serviciului nereguli şi monitorizare audit informaţiile necesare pentru înregistrarea în Registrul debitorilor a sumelor recuperate.

(7) Dosarele cuprinzând solicitările beneficiarilor cu privire la suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice şi a sumelor rezultate din aplicarea dobânzii datorate se arhivează la nivelul Direcţiei plăţi şi contabilitate proiecte.

Art. 52. - Pentru corecţiile financiare/reducerile procentuale aplicate cheltuielilor aferente contractelor de achiziţie publică prevăzute la art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, cerute la rambursare de către beneficiari ulterior depunerii şi aprobării de către AM POIM a solicitării prevăzute la art. 31 alin. (1), Direcţia plăţi şi contabilitate proiecte, în baza notei întocmite conform art. 31 alin. (5), efectuează plata către beneficiari din contul de trezorerie alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare.”

11. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) în vederea identificării debitorului pentru neregulile aferente situaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Compartimentul stabilire creanţe POS Mediu, respectiv Serviciul constatare nereguli şi antifraudă din cadrul AM POIM, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, realizează următoarele activităţi:

a) solicită beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, copii de pe documentele deţinute care să ateste încadrarea în prevederile art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

b) solicită, după caz, Serviciului nereguli şi monitorizare audit confirmarea că beneficiarul nu se încadrează în prevederile art. 6 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Documentele solicitate beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, de Compartimentul stabilire creanţe POS Mediu, respectiv Serviciului constatare nereguli şi antifraudă din cadrul AM POIM, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, prevăzute la alin. (1) lit. a), sunt:

a) pentru situaţiile în care procedura a fost lansată în Sistemul electronic al achiziţiilor publice, denumit în continuare SEAP, înainte de 10 iunie 2011, anunţul/invitaţia de participare din SEAP, copie de pe raportul de activitate întocmit de Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/ Compartimentul de verificare a achiziţiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP,

b) pentru situaţiile în care procedura a fost lansată în SEAP în perioada 10 iunie-1 octombrie 2011, anunţul/invitaţia de participare din SEAP şi copie de pe raportul procedurii cu opinia UCVAP/CVAP «fără observaţii»;

c) pentru situaţiile în care procedura a fost lansată în SEAP după 1 octombrie 2011, anunţul/invitaţia de participare din SEAP;

d) pentru situaţiile în care procedura de achiziţie publică a respectat prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 51/2009 privind accelerarea procedurilor de licitaţie restrânsă şi negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, încălcând prevederile art. 38 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, copie de pe Nota justificativă privind alegerea procedurii de achiziţie şi anunţul/invitaţia de participare din SEAP.”

12. Articolele 8 şi 9 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, aprobată, se transmite Serviciului financiar şi monitorizare audit POS Mediu, Direcţiei autorizare proiecte şi Direcţiei plăţi şi contabilitate proiecte AM POIM, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, care realizează următoarele activităţi:

a) transferă sumele reprezentând creanţă datorată aferentă FEDR/FC din contul de trezorerie alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (1)/art. 2 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în contul de recuperare debite aferent Programului operaţional sectorial Mediu, respectiv Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, urmând a se efectua transferul în contul de disponibil aferent FEDR/FC;

b) transmite, în vederea înregistrării în Registrul debitorilor, sumele recuperate.

Art. 9. - Dosarele aferente notelor de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare prin care se stabileşte suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice se arhivează separat la nivelul Compartimentului stabilire creanţe POS Mediu, respectiv Serviciului constatare nereguli şi antifraudă din cadrul AM POIM, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020.”

13. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 10, cu următorul cuprins:

„Art. 10. - Pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, titlurile de creanţă aplicate pentru partea finanţată din Programul operaţional Infrastructura mare 2014-2020, încadrate de către echipele de control în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, vor beneficia de aceste prevederi şi pentru valoarea corecţiei aferente părţii din contractul economic finanţate prin Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013.”

14. După capitolul IV se introduce un nou capitol, capitolul V, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL V

Suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, constatate în cadrul procedurilor de atribuire iniţiate anterior datei de 1 octombrie 2011 şi finanţate din POIM 2014-2020

Art. 11. - (1) în vederea analizei încadrării reducerii procentuale, structurile cu atribuţii de verificare care aplică reduceri procentuale din cadrul AM POIM realizează următoarele activităţi:

a) solicită beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, copii de pe documentele deţinute care să ateste încadrarea în prevederile art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

b) solicită Serviciului nereguli şi monitorizare audit, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, confirmarea că beneficiarul nu se încadrează în prevederile art. 6 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Documentele solicitate beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, de structurile cu atribuţii de verificare care aplică reduceri procentuale din cadrul AM POIM, prevăzute la alin. (1) lit. a), sunt:

a) pentru situaţiile în care procedura a fost lansată în Sistemul electronic al achiziţiilor publice, denumit în continuare SEAP, înainte de 10 iunie 2011, anunţul/invitaţia de participare din SEAP şi copie de pe raportul de activitate întocmit de Unitatea pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/Compartimentul de verificare a achiziţiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP\

b) pentru situaţiile în care procedura a fost lansată în SEAP în perioada 10 iunie-1 octombrie 2011, anunţul/invitaţia de participare din SEAP şi copie de pe raportul procedurii cu opinia UCVAP/CVAP «fără observaţii»;

c) pentru situaţiile în care procedura a fost lansată în SEAP după 1 octombrie 2011. anunţul/invitaţia de participare din SEAP;

d) pentru situaţiile în care procedura de achiziţie publică a respectat prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 51/2009 privind accelerarea procedurilor de licitaţie restrânsă şi negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, încălcând prevederile art. 38 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, copie de pe Nota justificativă privind alegerea procedurii de achiziţie, anunţul/invitaţia de participare din SEAP.

Art. 12. - În cazul în care din analiza documentelor se constată că beneficiarul se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, rubrica «Concluziile activităţii de verificare» din Raportul de neconformitate se completează cu menţiunea că sumele rezultate din aplicarea reducerilor procentuale sunt suportate din conturile Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructura mare.

Art. 13. - Raportul de neconformitate, aprobat, se transmite Serviciului financiar şi monitorizare audit POS Mediu, respectiv Direcţiei plăţi şi contabilitate proiecte AM POIM, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, care realizează următoarele activităţi;

a) transferă sumele reprezentând creanţă datorată aferentă FEDR/FC din contul de trezorerie alimentat din poziţia bugetară prevăzută la art. 2 alin. (l)/art. 2 alin. (1^) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în contul de recuperare debite aferent Programului operaţional sectorial Mediu, respectiv Programului operaţional Infrastructura mare, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, urmând a se efectua transferul în contul de disponibil aferent FEDR/FC;

b) transmite spre înregistrare în Registrul debitorilor sumele recuperate.

Art. 14. - Dosarele aferente rapoartelor de neconformitate prin care se stabileşte suportarea de la bugetul de stata sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice se arhivează separat la nivelul structurilor emitente din cadrul AM POIM, pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020.

Art. 15. - Pentru proiectele preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020, reducerile procentuale aplicate pentru partea finanţată din Programul operaţional Infrastructura mare 2014-2020, încadrate de către Serviciul verificare achiziţii publice în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 334/2013, cu modificările şi completările ulterioare, vor beneficia de aceste prevederi şi pentru valoarea corecţiei aferente părţii din contractul economic finanţate prin Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 7 august 2017.

Nr. 5.591.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.