MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 688/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 688         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 24 august 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 333 din 11 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Decizia nr. 490 din 27 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034-1.049 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 491 din 27 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

587. - Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi transmiterea în proprietatea publică a oraşului Breaza, judeţul Prahova, a unor imobile aflate în proprietatea publică a statului

 

596. - Hotărâre privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru strategii guvernamentale şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului

 

597. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 465/2016 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Departamentului CENTENAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.144/1.672. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul mediului, şi al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea modelului de cerere privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

72. - Ordin pentru aprobarea Normei tehnice privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru grupurile generatoare sincrone

 

Rectificări la:

 - Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.509/2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 333

din 11 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Constantin Traian Don în Dosarul nr. 4,213/108/2014 al Tribunalului Arad - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 251D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât, în speţă, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile de către experţi independenţi, astfel că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 nu au legătură cu soluţionarea cauzei. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 362 din 24 aprilie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 23 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.213/108/2014, Tribunalul Arad - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Traian Don cu ocazia soluţionării unei cauze penale având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea, printre altele, a unei infracţiuni de evaziune fiscală, faptă incriminată de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 încalcă dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare, întrucât prevăd posibilitatea folosirii estimărilor pentru stabilirea prejudiciului ca element constitutiv al unei infracţiuni, sarcina estimării revenind organelor de inspecţie fiscală, în baza unor reguli arbitrare, cu restrângerea posibilităţilor instanţei de judecată de a administra probatoriul în cauză. Consideră că o atare estimare a prejudiciului impune instanţei să constate „existenţa unui prejudiciu anterior calculării” acestuia, fiind încălcată prezumţia de nevinovăţie. De fapt, instanţa este obligată să procedeze la estimarea prejudiciului în favoarea fiscului, fără a avea loc o determinare certă a existenţei şi a întinderii acestui prejudiciu, iar inculpatul este împiedicat să propună probe în apărarea sa, din moment ce estimarea prejudiciului este stabilită, ab initio, prin dispoziţiile de lege criticate.

6. Tribunalul Arad - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 este neîntemeiată. Arată în acest sens, că textul de lege criticat îşi găseşte aplicabilitatea atunci când contribuabilul nu pune la dispoziţia organelor abilitate documentele fiscale şi contabile necesare verificării modului de calcul al sumelor datorate bugetului general consolidat. Or, principial vorbind, printr-o faptă culpabilă nu poate fi obţinut un drept. Constituţia prevede, pe de o parte, că cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice (art. 56), iar, pe de altă parte, că drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie exercitate cu bună-credinţă, fără să se încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi (art. 57). Împrejurarea că, în baza dispoziţiilor art. 14 din Legea 241/2005, exista posibilitatea calculării prin estimare a obligaţiilor bugetare care nu pot fi stabilite pe baza evidenţelor contribuabilului - deoarece acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a pune la dispoziţia organelor abilitate documentele fiscale şi contabile -, pune în valoare atât obligaţia constituţională ca fiecare cetăţean să contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, cât şi principiul fundamental care interzice obţinerea unui drept printr-o faptă culpabilă. Mai mult, posibilitatea calculării prejudiciului datorat bugetului de stat numai în situaţia în care se găsesc documentele fiscale şi contabile ale contribuabilului ar oferi acestuia alternativa distrugerii documentelor în cauză, consecinţa fiind înlăturarea răspunderii civile şi penale. Instanţa consideră că determinarea prin estimare a sumelor datorate de către contribuabil bugetului general consolidat nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât există căi legale pentru contestarea valorii prejudiciului. În procesul penal sumele calculate de către organele fiscale prin estimare nu au caracterul unei probe absolute, necenzurabile de către instanţă, ci, din contră, probele se administrează în procesul penal în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 100 din Codul de procedură penală, fiind supuse cenzurii judecătorului. Prin urmare, prejudiciul estimativ nu scapă controlului efectuat de o instanţă independentă şi imparţială, atunci când inculpatul este trimis în judecată. Estimarea prejudiciului nu înlătură prezumţia de nevinovăţie a inculpatului, pe de o parte, pentru că existenţa unui prejudiciu nu este sinonimă cu vinovăţia inculpatului, iar, pe de altă parte, întrucât, în cursul procesului penal, se administrează o multitudine de probe, atât în susţinerea acuzării, cât şi în susţinerea prezumţiei de nevinovăţie, prezumţie de care inculpatul beneficiază pe întreaga durată a procesului penal.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 este neîntemeiată. În acest sens, arată că, prin intermediul normei criticate, legiuitorul a prevăzut modalitatea de stabilire a prejudiciului în cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat. Apreciază că textul de lege criticat nu îngrădeşte dreptul inculpatului de a-şi dovedi în instanţă nevinovăţia şi nici posibilitatea instanţei de a administra probe în vederea stabilirii situaţiei reale. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 362 din 24 aprilie 2012.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 sunt constituţionale. Astfel, arată că, din analiza textului de lege criticat, rezultă că acesta instituie regula stabilirii sumelor datorate bugetului general consolidat pe baza evidenţelor contribuabilului, iar, pe cale de excepţie, în cazul în care acest lucru nu este posibil, sumele datorate se determină, prin estimare, de către organul competent potrivit legii, în condiţiile Codului de procedură fiscală. Prin urmare, critica autorului excepţiei nu poate fi reţinută, deoarece estimarea nu constituie regulă, ci ea este aplicabilă numai cu titlu de excepţie, atunci când sumele datorate nu pot fi determinate pe baza evidenţelor contribuabilului. Această modalitate de calcul nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare al justiţiabilului, acesta beneficiind de toate mijloacele procedurale prevăzute de lege în acest sens. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 23 alin. (11) din Constituţie, textul de lege criticat prevede că este aplicabil „ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni”. Ca atare, organului fiscal îi revine numai obligaţia de a estima cuantumul prejudiciului, dar înfăptuirea actului de justiţie revine exclusiv instanţei de judecată, care apreciază cu privire la existenţa prejudiciului, întinderea acestuia, modul de producere, persoana vinovată şi, nu în ultimul rând, dacă a fost sau nu săvârşită o infracţiune. Prezumţia de nevinovăţie - care semnifică faptul că persoana este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare - cere ca, în realizarea competenţelor stabilite de lege, organele judiciare să nu pornească de la premisa că cel cercetat sau judecat este vinovat, întrucât existenţa vinovăţiei trebuie stabilită numai printr-o hotărâre penală definitivă. Or, din examinarea dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 nu rezultă stabilirea vinovăţiei în afara unei hotărâri judecătoreşti definitive. În plus, dispoziţiile de lege criticate îşi găsesc aplicabilitatea faţă de acei contribuabili care nu şi-au îndeplinit obligaţia fundamentală de a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile publice. Totodată, aspectele criticate de autorul excepţiei se referă la situaţia în care evidenţele contribuabilului nu permit stabilirea sumelor datorate cu titlu de obligaţii fiscale. Or, în temeiul art. 135 din Legea fundamentală, statul are obligaţia de a impune reguli de disciplină economică, iar legiuitorul este îndreptăţit să stabilească sancţiuni corespunzătoare pentru nerespectarea acestora.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul cuprins: „în cazul în cam, ca urmam a săvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului generai consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimam, în condiţiile Codului de procedură fiscală. “

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum şi ale art. 11 privind tratatele ratificate de Parlament şi ale art. 20 referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 362 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că organul fiscal la care se face trimitere nu devine organ de cercetare penală ori instanţă de judecată, nefiind parte a justiţiei în accepţiunea art. 124 şi 126 din Constituţie. Acesta nu face altceva decât să estimeze cuantumul unui prejudiciu, pentru ca, în final, tot instanţei de judecată să îi revină rolul de a înfăptui actul de justiţie şi de a aprecia dacă există prejudiciu, care este întinderea acestuia, modul de producere, persoana vinovată etc.

15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

16. Distinct de cele reţinute prin Decizia nr. 362 din 24 aprilie 2012, Curtea observă că textul de lege criticat îşi găseşte aplicabilitatea atunci când nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat. Posibilitatea calculării prin estimare, potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005, a sumelor datorate bugetului general consolidat - în condiţiile în care aceste sume nu pot fi stabilite pe baza evidenţelor contribuabilului, întrucât acesta din urmă nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a pune la dispoziţia organelor competente documentele prevăzute de lege în scopul verificărilor financiare, fiscale sau vamale - pune în valoare îndatorirea fundamentală prevăzută de art. 56 din Constituţie ca fiecare cetăţean să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Mai mult, soluţia stabilirii exclusiv pe baza evidenţelor contribuabilului a prejudiciului cauzat bugetului general consolidat prin neplata sumelor datorate ar oferi contribuabilului alternativa distrugerii documentelor în cauză, în vederea înlăturării răspunderii penale şi civile.

17. Determinarea de către organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a sumelor datorate bugetului general consolidat - în cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, respectivele sume nu se pot stabili pe baza evidenţelor contribuabilului - nu încalcă dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare, întrucât există căi legale pentru contestarea valorii prejudiciului, având în vedere faptul că sumele calculate, prin estimare, de către organul competent nu au caracterul unei probe absolute, necenzurabile de către judecător, ci, dimpotrivă, atunci când inculpatul este trimis în judecată, probele sunt supuse controlului efectuat de către o instanţă independentă şi imparţială.

18. Astfel - prin Decizia nr. 245 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iunie 2015, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală, potrivit cărora probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti -, Curtea a constatat că legiuitorul a impus o singură condiţie cu privire la incidenţa acestei norme procesul penale, şi anume absenţa unei manifestări exprese de voinţă a părţii interesate sau a persoanei vătămate de a contesta probele administrate în cursul urmăririi penale (paragraful 19). Faptul că instanţa de judecată, fără a readministra probele în condiţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va ţine seama de ele la judecarea cauzei nu poate fi apreciat ca afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil al inculpatului, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării întregului probatoriu administrat în cauză. Totodată, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a cristalizat ideea potrivit căreia utilizarea probelor obţinute în faza instrucţiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât timp cât dreptul la apărare a fost respectat (Hotărârea din 20 septembrie 1993, pronunţată în Cauza Saidi împotriva Franţei, paragrafele 43 şi 44, şi Hotărârea din 13 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Bracci împotriva Italiei, paragrafele 51 şi 54). De aceea, utilizarea unei probe aşa cum a fost administrată în faza de urmărire penală nu poate fi luată în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii, să o conteste. Prin urmare, nu se poate susţine că prin dispoziţiile de lege criticate este încălcat dreptul la un proces echitabil, câtă vreme acuzatul, deşi a avut posibilitatea, nu a contestat temeinicia acestor probe. A porni de la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstituţionalitatea unui text, deoarece obiectul acţiunii penale constă în tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni în cadrul unui proces guvernat de principiul aflării adevărului. De altfel, soluţionarea unei cauze penale în baza unei probe nereadministrate de instanţa de judecată în faţa acuzatului nu este incompatibilă în sine cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, în procesul penal, cerinţa ca elementele de probă să fie administrate întotdeauna în faţa persoanei acuzate nu este absolută, putând exista situaţii particulare, de excepţie, cu respectarea dreptului persoanei acuzate de a fi avut ocazia adecvată şi suficientă de a contesta proba şi de a solicita refacerea ei (a se vedea mutatis mutandis Hotărârea din 27 martie 2014, pronunţată în Cauza Matytsina împotriva Rusiei, paragrafele 151-153) - paragraful 20 din Decizia nr. 245 din 7 aprilie 2015.

19. Aşadar, prin decizia citată anterior - nr. 245 din 7 aprilie 2015 -, Curtea a reţinut că problema afectării dreptului la apărare ori a dreptului la un proces echitabil s-ar putea pune în discuţie, dacă probele nu sunt readministrate, numai în situaţia în care părţile sau persoana vătămată nu au avut posibilitatea contestării lor în faţa unui judecător anterior cercetării judecătoreşti. Or, dimpotrivă, din perspectiva legalităţii administrării probelor, Curtea a constatat că aceste aspecte sunt verificate de către judecătorul de cameră preliminară, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, iar acesta, în baza art. 346 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din acelaşi cod, poate exclude una, mai multe sau toate probele administrate în cursul urmăririi penale. După începerea judecăţii, dispusă de judecătorul de cameră preliminară, în faţa instanţei de judecată pot fi puse în discuţie [numai] aspecte ce ţin de temeinicia probelor, aspecte referitoare la împrejurări de fapt ce reies din proba contestată şi care, raportat la acuzaţia concretă pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată, prezintă relevanţă (paragrafele 21 şi 22).

20. Astfel, analizând dispoziţiile art. 374 alin. (7) teză întâi din Codul de procedură penală, prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că nimic nu opreşte partea căreia probele avute în vedere îi sunt defavorabile să le conteste din perspectiva temeiniciei - în faza de judecată imediat după citirea rechizitoriului, dar anterior audierii inculpatului -, cerând astfel readministrarea/refacerea lor de către instanţa de judecată în condiţii de publicitate, nemijlocire şi contradictorialitate. Terminologia utilizată de legiuitor are în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale care nu au fost contestate. În acest sens, Curtea a observat că alineatul (5) al art. 374 din Codul de procedură penală prevede C㠄Preşedintele întreabă procurorul, părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe”, părţile şi persoana vătămată având posibilitatea să conteste probele administrate şi să propună administrarea de probe, indiferent dacă au fost sau nu administrate în faza de urmărire penală (paragraful 23).

21. Tot prin Decizia nr. 245 din 7 aprilie 2015, mai sus menţionată, Curtea a reţinut - cu privire la posibilitatea readministrării probelor administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi, că, potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea pot fi administrate din oficiu de către instanţă dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. Faptul că această posibilitate este atributul exclusiv al instanţei de judecată nu este de natură a afecta în niciun fel dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, pentru că, potrivit art. 349 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, CU respectarea deplină a legii” (paragraful 24).

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Traian Don în Dosarul nr. 4.213/108/2014 al Tribunalului Arad - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 490

din 27 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034-1.049 din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034-1.049 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vergina Ursu în Dosarul nr. 13.302/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.287D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că legiuitorul şi-a manifestat obligaţia pozitivă prin reglementarea detaliată a procedurii speciale şi alternative a evacuării din imobilele ocupate pe nedrept. În cadrul acestei proceduri, citarea părţilor este obligatorie, iar partea pârâtă poate invoca excepţii şi apărări pe fondul cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 13 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 13.302/325/2016, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034-1.049 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vergina Ursu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de evacuare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât sunt lipsite de claritate şi previzibilitate şi încalcă principiile de drept cu privire la un proces echitabil. De asemenea, se arată că procedura reglementată prin dispoziţiile legale criticate încalcă Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, respectiv Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, fiind, pe cale de consecinţă, încălcate normele de tehnică legislativă.

6. Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1.034-1.049 cuprinse în titlul XI Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept din Codul de procedură civilă.

13. Din modul de formulare a excepţiei de neconstituţionalitate Curtea reţine că în susţinerea acesteia sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale ari. 1 alin, (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia, în motivarea sa, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, fără a motiva în concret în ce constă presupusa contrarietate, invocând doar principii constituţionale pretins încălcate.

15. Cu privire la obligaţia de motivare a excepţiei de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepţia de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat.

16. În aceste condiţii, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea are competenţa de a respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat.

17. Raportând cele de mai sus la cauza de faţă, Curtea constată că, prin modul general în care este formulată excepţia de neconstituţionalitate, nu se poate desluşi în mod rezonabil formularea sau existenţa vreunei critici de neconstituţionalitate, chiar dacă au fost identificate textele de referinţă aplicabile, în funcţie de motivarea criticii. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează c㠄sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi”.

18. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034-1.049 din Codul de procedură civilă apare ca fiind nemotivată, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, drept care Curtea urmează să o respingă ca inadmisibilă.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.034-1.049 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Verginia Ursu în Dosarul nr. 13.302/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 491

din 27 iunie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Rusa în Dosarul nr. 3.448/270/2015 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.800D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise în susţinerea acesteia, solicitând, totodată, şi judecarea cauzei în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 18 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.448/270/2015, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Rusa într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe civile de declinare a competenţei Judecătoriei Oneşti în favoarea Judecătoriei Moineşti.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate se limitează accesul liber la justiţie, fiind o încălcare evidentă a dispoziţiilor art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care interzic abuzul de drept.

7. Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, care a fost reţinut în deciziile nr. 410 din 16 iunie 2016, nr. 594 din 21 octombrie 2014 sau nr. 569 din 16 octombrie 2014.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. (burtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2j, ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „(3) Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind valorile supreme ale statului de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 21 privind accesul liber la justiţie astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea se invocă art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării şi art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, prin Decizia nr. 331 din ^2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 11 iulie 2014, Decizia nr. 569 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 16 decembrie 2014, Decizia nr. 594 din

21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 15 septembrie 2016, decizii prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

16. Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor art. 132 din Codul de procedură civilă, când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent. Asupra excepţiei de necompetenţă instanţa se pronunţă înainte de a se aborda fondul litigiului şi înainte de a se soluţiona alte excepţii, după caz, printr-o încheiere, dacă se declară competentă, sau printr-o hotărâre, dacă instanţa se declară necompetentă. Textul art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă are în vedere cea de-a două ipoteză, şi anume admiterea excepţiei de necompetenţă şi, implicit, declinarea competenţei instanţei de judecată, situaţie în care hotărârea nu mai este supusă niciunei căi de atac.

17. Intenţia legiuitorului, prin adoptarea prevederilor de lege criticate, a fost aceea de a se asigura celeritatea judecării cauzelor, prin împiedicarea tergiversării lor ca urmare a exercitării abuzive a căii de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti de declinare a competenţei. Raţiunea eliminării căii de atac a recursului împotriva hotărârii de declinare a competenţei a fost aceea de a permite ajungerea cauzei într-un timp cât mai scurt în faţa instanţei competente să soluţioneze litigiul dedus judecăţii

18. Curtea a constatat că procedura instituită prin art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu priveşte judecarea pe fond a cauzei, ci se referă la soluţionarea unui incident procedural, de stabilire a instanţei competente să judece litigiul, singurul motiv pe care instanţa îl poate reţine în hotărârea de declinare fiind propria necompetenţă materială sau teritorială, drept care Curtea nu a putut reţine contrari etatea normei legale criticate cu dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie.

19. Curtea a mai statuat că hotărârea instanţei de declinare a competenţei este rezultatul unui act de administrare a justiţiei prin care se urmăreşte desfăşurarea în condiţii de legalitate a procesului, de care beneficiază toate părţile, indiferent de calitatea lor procesuală, având în vedere că, potrivit art. 174 alin. (2) şi art. 176 pct. 3 din Codul de procedură civilă, actele de procedură efectuate de instanţa necompetentă sunt nule.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Rusu în Dosarul nr. 3.448/270/2015 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi transmiterea în proprietatea publică a oraşului Breaza, judeţul Prahova, a unor imobile aflate în proprietatea publică a statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) şi al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 263 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a bunurilor având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, intrate în domeniul public al statului ca urmarea procedurii de dare în plată, conform Procesului-verbal nr. 102.888/2014.

(2) Se aprobă transmiterea bunurilor prevăzute la alin. (1) din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a oraşului Breaza, judeţul Prahova, şi se declară din bunuri de interes public naţional în bunuri de interes public local.

Art. 2. - Bunurile imobile prevăzute la art. 1 se transmit în proprietatea publică a oraşului Breaza în vederea constituirii unui parc industrial în condiţiile Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Art. 3. - În situaţia în care obiectivul prevăzut la art. 2 nu se finalizează în termen de 5 ani de la trecerea bunurilor imobile în domeniul public al oraşului Breaza, judeţul Prahova, ori în cazul în care nu se respectă scopul pentru care au fost trecute în domeniul public al oraşului Breaza, imobilele transmise revin de drept în domeniul public al statului şi în administrarea Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti.

Art. 4. - Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se va face pe bază de protocol, încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Ministerul Finanţelor Publice va opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 18 august 2017.

Nr. 587.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în proprietatea publică a statului care se înscriu în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se transmit în proprietatea publică a oraşului Breaza, judeţul Prahova, C.U.I. 2845486

 

Număr

curent

Denumirea bunului

Număr

MFP*

Codul de clasificaţie

Anul şi actul dobândirii bunului

Adresa

Caracteristicile tehnice ale bunurilor

Baza legală

Valoarea

(lei)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.

C6 - Baracă metalică - centrală termică

 

8.26.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 1.312,97 mp

Su = 1.155 mp

CF 21199

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

375.295

2.

C1 - Punct sanitar

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 161,20 mp

Su= 133,51 mp

CF 21190

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

99.306

3.

C12 - Baracă metalică

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 266,80 mp

Su = 250,13 mp

CF 21190

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

6.534

4.

C5- Hală extrudări

 

8.28.04

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 4.727,52 mp, parter şi etaj

Su =4.591,02 mp

CF 20275

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

1.839.210

5.

C16 - Staţie răcire

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 150,83 mp

Su = 129,05 mp

CF 20275

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

17.339

6.

C8 - Hala pompe serie mică, echipament hidraulic

 

8.28.04

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc =2.924,62 mp

Su = 7.912,10 mp

CF 21196

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

2.699.032

7.

C4- Depozit chimic + staţie electrocare

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 1.554,28 mp

Su = 1.243 mp

CF 21198

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

289.253

8.

C18- Baracă metalică

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 52,50 mp

Su = 48,40 mp

CF 21198

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

3.477

9.

C19- Baracă metalică

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 70,75 mp

Su = 73,16 mp

CF 21198

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

4.686

10.

C3 - Turnătorie

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05,2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 7.754,15 mp

Su - 8.483 mp (P+E)

CF 21470

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

2.758.368

11.

C13 - Baracă metalică

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 146,99 mp

Su = 138,15 mp

CF 21470

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

9.993

12.

C2 - Hală SM4

 

8.28.04

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Subsol, parter şi 2 etaje

Sc = 4,760,47 mp

Su = 4.950,06 mp CF 24682

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

1.567.913

13.

C9 - Hală tratament termic

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Sc = 4.597.06 mp

Su = 4.938,01 mp

CF 21550

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

1.335.378

14.

Teren

 

8.28.13

Proces-verbal nr. 102888/21.05.2014

Oraşul Breaza,

str. Griviţei nr. 18,

judeţul Prahova

Teren în suprafaţă totală de 58,911,68 mp compus din loturile cu nr. cadastrale:

399/4/2/2 - 2.949 mp;

399/4/2/6-3.912 mp;

399/4/1 - 7.559,05 mp;

399/4/2/1 - 7.328 mp;

399/4/2/7 -10.218 mp;

399/1 - 5.296,90 mp;

399/2 - 4.763 mp;

399/4/2/5 - 8.293 mp;

399/3, nr. cadastral nou 25843 - 680,57 mp;

399/4/2/9, nr. cadastral nou 25845 - 7.156,18 mp şi 23.123 -750 mp;

CF nr. 21199, 21190, 20275, 21196, 21198, 21470, 24682, 21550, 25843, 25845, 23123

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003

4.220.961

TOTAL:

15.226.745

 

* Urmează a fi atribuit ulterior.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru strategii guvernamentale şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 şi art. 23 alin. (4) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului, aprobată prin Legea nr. 297/2009,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) în cadrul aparatului de lucru al Guvernului se înfiinţează Departamentul pentru strategii guvernamentale, denumit în continuare Departamentul, structură fără personalitate juridică, ce funcţionează în subordinea prim-ministrului, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin preluarea atribuţiilor şi structurilor în domeniul strategiilor guvernamentale din cadrul Secretariatului General al Guvernului, precum şi a numărului de posturi şi a personalului aferent.

(2) Departamentul are ca obiective principale de activitate fundamentarea strategiilor şi a direcţiilor de acţiune la nivel guvernamental pe baza analizelor specifice, precum şi sprijinirea cunoaşterii şi înţelegerii de către publicul intern şi extern a strategiilor şi proiectelor guvernamentale din ţară şi din străinătate.

(3) Departamentul este condus de un consilier de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului.

(4) Departamentul are sediul în municipiul Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1.

Art. 2. - (1) în realizarea obiectivelor sale, Departamentul exercită următoarele atribuţii:

a) elaborează rapoarte, studii, analize, evaluări şi previziuni în domenii de interes general, în baza Programului de guvernare;

b) colaborează cu mediul ştiinţific şi academic pentru formularea opţiunilor de strategii şi direcţii de acţiune la nivel guvernamental;

c) colaborează cu institute de cercetare în domeniu în vederea fundamentării corespunzătoare a strategiilor şi a direcţiilor de acţiune la nivel guvernamental;

d) utilizează şi gestionează, în condiţiile legii, baze de date şi prelucrează date statistice obţinute de la institute de cercetare şi de la alte autorităţi sau instituţii publice;

e) cooperează cu entităţile guvernamentale din străinătate cu rol sau atribuţii similare;

f) iniţiază, organizează şi finanţează, în condiţiile legii, inclusiv în colaborare cu alte instituţii publice sau organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate, evenimente, conferinţe şi alte tipuri de acţiuni şi proiecte de comunicare şi informare publică, inclusiv activităţi de realizare şi difuzare de materiale de informare şi promovare, având ca scop promovarea imaginii României şi a intereselor şi valorilor româneşti în străinătate, precum şi susţinerea valorilor şi angajamentelor europene şi euroatlantice;

g) organizează, susţine şi finanţează, în condiţiile legii, evenimente, proiecte, acţiuni şi programe de informare publică desfăşurate în ţară şi în străinătate, inclusiv proiecte de colaborare cu organisme ale Uniunii Europene la nivel naţional şi extern, precum şi participarea la activităţile mecanismelor interguvernamentale de cooperare şi parteneriat la nivel european.

(2) în scopul îndeplinirii activităţii sale, Departamentul poate solicita, în condiţiile legii, rapoarte, date şi informări autorităţilor administraţiei publice centrale sau altor instituţii implicate, ori de câte ori este necesar.

Art. 3. - (1) Atribuţiile consilierului de stat care conduce Departamentul se stabilesc prin decizie a prim-ministrului.

(2) în îndeplinirea atribuţiilor sale, consilierul de stat emite ordine cu caracter individual.

(3) Consilierul de stat asigură reprezentarea Departamentului în raporturile cu ministerele, cu alte autorităţi ale administraţiei publice, precum şi în raporturile cu persoane fizice şi juridice, române şi străine.

Art. 4. - (1) Structura organizatorică, statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului, la propunerea consilierului de stat care conduce Departamentul.

(2) Atribuţiile şi sarcinile compartimentelor din cadrul Departamentului se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al consilierului de stat, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului Departamentului se stabilesc prin fişa postului, care se întocmeşte pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare.

(4) Personalul preluat din cadrul Secretariatului General al Guvernului îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(5) încadrarea personalului preluat potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) se realizează cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - (1) Numărul maxim de posturi ale Departamentului este 20, exclusiv demnitarul şi cabinetul demnitarului, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul de lucru al Guvernului.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

(3) Personalul necesar desfăşurării activităţii Departamentului este alcătuit din funcţionari publici, care sunt numiţi potrivit legii, şi personal contractual angajat cu respectarea dispoziţiilor legale, în limita numărului maxim de posturi aprobat.

Art. 6. - Hotărârea Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 20 ianuarie 2017, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), punctele 4-6 se abrogă.

2. La anexă, după punctul 3 se introduc două noi puncte, punctele 31 şi 32, cu următorul cuprins:

„31. Departamentul pentru strategii guvernamentale, structură fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului;

32. Departamentul pentru dezvoltare durabilă, structură fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului.”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 august 2017.

Nr. 596.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 465/2016 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Departamentului CENTENAR

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin, (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 22 februarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:

„HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi identităţii Naţionale”

2. La articolul 6 alineatul (1), punctul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„13. desfăşoară activităţi pentru educarea şi informarea publicului, cu scopul de a cunoaşte, a respecta şi a pune în valoare patrimoniul cultural naţional, inclusiv prin colaborarea cu autorităţile publice centrale şi locale;”.

3. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:

„Art. 61. - În scopul promovării identităţii naţionale şi aniversării Centenarului României 1918-2018 şi a Primului Război Mondial, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) formulează şi, după caz, centralizează şi evaluează propunerile privind manifestările, acţiunile şi proiectele de aniversare a Centenarului României 1918-2018 şi a Primului Război Mondial, formulate şi asumate de ministerele şi instituţiile publice implicate, şi asigură transmiterea acestora către Comitetul interministerial pentru Centenar:

b) formulează propuneri către Comitetul interministerial pentru Centenar privind calendarul activităţilor ce decurg ca obligaţii legale ale autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire la aniversarea Centenarului României 1918-2018 şi a Primului Război Mondial;

c) asigură, în condiţiile legii, finanţare pentru proiectele derulate prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, dedicate promovării identităţii naţionale şi aniversării Centenarului României 1918-2018 şi a Primului Război Mondial;

d) sprijină, în condiţiile legii, activităţi şi manifestări pentru promovarea proiectelor dedicate aniversării Centenarului României 1918-2018 şi a Primului Război Mondial, prin expoziţii, simpozioane, sesiuni de comunicări, congrese, colocvii şi alte asemenea activităţi;

e) orice alte atribuţii conform legii, în scopul derulării proiectelor şi acţiunilor dedicate aniversării Centenarului României 1918-2018 şi a Primului Război Mondial.”

4. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - Pentru realizarea obiectivelor şi pentru îndeplinirea atribuţiilor sale generale şi specifice, pentru conceperea şi punerea în aplicare de politici şi acţiuni intersectoriale şi de parteneriate public-privat şi central-local, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale poate acţiona în cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţii publice, cu operatorii culturali, cu organisme neguvernamentale şi alte persoane juridice de drept privat, din ţară şi din străinătate, conform legii.”

5. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Numărul maxim de posturi este de 195, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.”

6. La articolul 11, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

.(5) în îndeplinirea atribuţiilor sale, ministrul culturii şi identităţii naţionale este ajutat de 5 secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general şi un secretar general adjunct.”

7. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are, de asemenea, în dotare, pentru activităţile sale specifice, două autoturisme, două autoturisme de teren, un microbuz, cu un consum ce se stabileşte potrivit reglementărilor în vigoare, în limita prevederilor bugetare.”

8. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale se aprobă prin ordin al ministrului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică prevăzută în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale, în termenele şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 465/2016 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Departamentului CENTENAR, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 7 iulie 2016, cu modificările ulterioare;

b) poziţia nr. 18 din anexa „Structurile, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice finanţate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului” la Hotărârea Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 20 ianuarie 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Lucian Romaşcanu

p. Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 august 2017.

Nr. 597.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale

 

Număr maxim de posturi 195

(exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului)

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COLEGIUL MINISTERULUI

 

 

 

 

 

CABINET MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unitatea de management a proiectului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unitatea de politici publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Corpul de control *

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Strategii, management cultural *

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

 

Secretar de stat

 

Subsecretar de stat

 

SECRETAR GENERAL

 

 

 

Audit public intern *

 

 

Cabinet

 

Cabinet

 

 

Cabinet

 

 

 

 

 

 

Serviciul legislativ şi relaţia cu Parlamentul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul comunicare şi dialog social

 

 

 

 

Secretar de stat

 

 

Secretar de stat

 

 

 

 

 

 

Serviciul juridic, contencios

 

 

 

 

Cabinet

 

 

Cabinet

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Administrare întreprinderi publice *

 

 

 

 

 

Informaţii clasificate *

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul resurse umane

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Servicii deconcentrate *

 

 

DIRECŢIA PATRIMONIU CULTURAL

 

DIRECŢIA CULTURĂ SCRISĂ

 

 

DIRECŢIA RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI AFACERI EUROPENE

 

DIRECŢIA ECONOMICĂ

 

DIRECŢIA ACHIZIŢII, ADMINISTRATIV ŞI INVESTIŢII

 

 

Capitale culturale europene *

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Monumente de for public *

 

 

 

Serviciul arheologie şi patrimoniu construit

 

 

Serviciul cultură scrisă

 

 

 

Serviciul relaţii internaţionale

 

 

Serviciul buget

 

 

 

 

Minorităţi naţionale *

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DEPARTAMENTUL IDENTITATE NAŢIONALĂ **

 

 

 

 

Serviciul patrimoniul mobil ş imaterial

 

 

Serviciul artele spectacolului şi cinematografie

 

 

 

Serviciul afaceri europene

 

 

Serviciul financiar contabilitate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul proiecte şi acţiuni aniversare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul sinteze

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul promovare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


* Se organizează la nivel de compartiment, conform legii, prin ordin al ministrului.

** Se organizează la nivel de direcţi, conform legii.

 

Secretarii de Stat, subsecretarul de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct exercită atribuţiile date prin lege şi cele delegate prin ordin al ministrului.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.144 din 17 august 2017

Nr. 1.672 din 22 august 2017

 

ORDIN

pentru aprobarea modelului de cerere privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

 

Având în vedere dispoziţiile art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 168 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule,

viceprim-ministrul, ministrul mediului, şi ministrul finanţelor publice emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă modelul de cerere privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,

p. Ministrul finanţelor publice

Eugen Constantin Uricec,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

secretar de stat

 

 

ANEXĂ

 

CERERE DE RESTITUIRE

a Sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

 

Către .........................................................

(organul fiscal competent)

 

Subsemnatul/Subscrisa. ......................................., cu domiciliul/sediul în localitatea ......................................., str. ....................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ......................................., având C.N.P./C.U.I ......................................., în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule şi ale art. 168 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, solicit/solicităm restituirea sumei de ...................... lei, reprezentând 1):

1. ( ) taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, precum şi dobânzile calculate până la data plăţii integrale;

2. ( ) taxa pe poluare pentru autovehicule, precum şi dobânzile calculate până la data plăţii integrale;

3. ( ) taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi dobânzile calculate până la data plăţii integrale;

4. ( ) timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi dobânzile calculate până la data plăţii integrale;

5. ( ) taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxă pe poluare pentru autovehicule/taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrul de mediu pentru autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale, cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite potrivit Hotărârii judecătoreşti nr. ............./............. emise de executorie......................................., anexată în copie la prezenta.

Declar/Declarăm că suma achitată iniţial, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxă pe poluare pentru autovehicule/taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrul de mediu pentru autovehicule, prin Chitanţa/Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului nr. / în cuantum de lei, a fost achitată ca urmare a intervenirii uneia dintre situaţiile prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare, sau Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul înmatriculării autoturismului/autovehiculului marca ......................................., tipul/varianta ......................................., fabricat în anul ..........., având numărul de înmatriculare ......................................., numărul de identificare ......................................., seria cărţii de identitate ....................................... .

Menţionez/Menţionăm că am luat cunoştinţă că din sumele de restituit vor fi compensate de către organul fiscal competent eventualele obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data restituirii.

Solicit/Solicităm ca restituirea efectivă a sumelor cuvenite în continuare să se efectueze în contul bancar nr. ......................................., cod IBAN ....................................... deschis la ....................................... .

Anexez la prezenta cerere următoarele documente 2):

 - documentul doveditor al plăţii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule, taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrului de mediu pentru autovehicule, respectiv chitanţa fiscală/ordinul de plată şi extrasul de cont, după caz, care atestă efectuarea plăţii acesteia, în original sau în copie;

 - copia cărţii de identitate a vehiculului;

 - copia certificatului de înmatriculare.

 

Contribuabilul/Reprezentantul legal al contribuabilului

......................................................................................................

(numele şi prenumele)

 

Semnătura ...........................

Data ...........................


1) Se bifează situaţia în cauză.

2) Nu se anexează în cazul restituirii sumelor stabilite prin hotărâre judecătorească.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei tehnice privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru grupurile generatoare sincrone

 

Având în vedere prevederile art. 36 alin. (7) lit. n) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2016/631 al Comisiei din 14 aprilie 2016 de instituire a unui cod de reţea privind cerinţele pentru racordarea la reţea a instalaţiilor de generare, ale art. 6 alin. (11) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerinţele de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.228/2003,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi d) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma tehnică privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru grupurile generatoare sincrone, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 27 aprilie 2019.

Art. 4. - La data Intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) articolul 40, dispoziţiile capitolului 5.4.1. „Grupuri generatoare dispecerizabile racordate la reţelele electrice de interes public”, dispoziţiile capitolului 5.4.2. „Cerinţe asupra echipamentelor de telecomunicaţii”, cu excepţia articolului 176, şi dispoziţiile capitolului 5.4.4. „Sisteme de telecomunicaţii şi achiziţii de date şi telemăsurare”, cu excepţia articolului 187, din Codul tehnic al reţelei electrice de transport, Partea I - Reguli generale de bază, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 20/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 8 septembrie 2004, cu modificările ulterioare;

b) dispoziţiile capitolelor 4.4.1. „Grupuri generatoare dispecerizabile”, 4.4.2. „Instalaţiile celorlalţi utilizatori ai RED” şi 4.4.3. „Sisteme de telecomunicaţii şi achiziţii de date”, cu excepţia punctelor 4.4.3.1. şi 4.4.3.2., din Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 128/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 26 ianuarie 2009.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 2 august 2017.

Nr. 72.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

RECTIFICĂRI

 

În tot cuprinsul Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4.509/2014 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Nicholas Kindergarten” din municipiul Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 10 septembrie 2014, se face următoarea rectificare:

- în loc de: „Grădiniţa «Nicholas Kindergarten» din municipiul Bucureşti”

se va citi: „Grădiniţa cu program normal şi prelungit «Nicholas Kindergarten» din municipiul Bucureşti”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.