MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 705/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 705         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 31 august 2017

 

SUMAR

 

DECRETE

 

847. - Decret privind înfiinţarea Consulatului General al României la Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

 

848. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

849. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

850. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

20. - Ordonanţă pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene

 

21. - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză

 

22. - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

602. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Aneta Matei a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei

 

603. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Elena Şoavă a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiinţarea Consulatului General al României la Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 37/1991 privind înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se înfiinţează Consulatul General al României la Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cu un număr de 7 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 847.

 

ANEXĂ

 

Consulatul general al României la Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, va fi încadrat cu un număr de 7 (şapte) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. viceconsul;

4. funcţionar consular;

5. funcţionar consular;

6. secretar - dactilograf - contabil;

7. intendent - şofer.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţi) al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor remarcabile obţinute de personalul unităţii în îndeplinirea misiunilor specifice încredinţate şi pentru contribuţia deosebită avută la promovarea imaginii Armatei României,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor, cu însemn de pace, pentru militari, Drapelului de Luptă al Batalionului 151 Infanterie „Războieni”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicata, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 848.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios, aprobată prin Legea nr. 543/2001, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită avută la dezvoltarea şi consolidarea cooperării militare româno-americane, în cadrul Programului de Parteneriat Statal (SPP) dintre România şi statul Alabama, pentru promovarea cu succes a intereselor ţării noastre în cadrul Comandamentului Forţelor Americane din Europa (EUCOM),

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer; cu însemn pentru militari, domnului general-maior Perry Graham Smith, şeful Gărzii Naţionale a statului Alabama.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 849.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în semn de apreciere pentru contribuţia deosebită avută la dezvoltarea şi consolidarea cooperării militare româno-americane,

în cadrul Programului de Parteneriat Statal (SPP) dintre România şi statul Alabama, pentru promovarea cu succes a intereselor ţării noastre în cadrul Comandamentului Forţelor Americane din Europa (EUCOM),

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler; cu însemn pentru militari, domnului maior William Eskill Spurlock, ofiţer de legătură al Gărzii Naţionale a statului Alabama.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 850.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.3 şi pct. XII din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 31, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale, precum şi data începând cu care acestea se conectează la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,11

2. La articolul 5, alineatul (14) va avea următorul cuprins:

„(14) Avizele privind distribuţia aparatelor de marcat electronice fiscale acordate distribuitorilor autorizaţi îşi menţin valabilitatea până la data expirării, dar nu mai târziu de data de 31 iulie 2018.”

3. La articolul 10, litera aa) va avea următorul cuprins:

„aa) comercializarea de către distribuitorii autorizaţi sau de către unităţile din reţeaua acestora acreditate pentru comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (1), începând cu data de 1 august 2018;”.

4. La articolul 10, literele ee) şi gg) se abrogă.

5. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează cu amendă aplicată operatorilor economici după cum urmează:

a) cele prevăzute la art. 10 lit. i), ş) şi v), cu amendă de la 2.000 lei la 4 000 lei;

b) cele prevăzute la art. 10 lit. o), p), u) şi bb), cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei;

c) cea prevăzută la art. 10 lit. j), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei;

d) cele prevăzute la art. 10 lit. e) şi dd), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, precum şi cu:

(i) confiscarea sumelor încasate, pentru contravenţia prevăzută la art. 10 lit. dd);

(ii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, precum şi confiscarea sumelor pentru care nu au fost emise documente justificative, pentru contravenţia prevăzută la art. 10 lit. e);

e) cele prevăzute la art. 10 lit. c) şi d):

(i) cu avertisment, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi confiscarea sumei nejustificate;

(ii) cu amendă în cuantum de 1.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi confiscarea sumei nejustificate;

(iii) cu amendă în cuantum de 2.000 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1,000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi confiscarea sumei nejustificate;

(iv) cu amendă în cuantum de 10.000 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi confiscarea sumei nejustificate;

(v) cu amendă în cuantum de 5.000 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi confiscarea sumei nejustificate;

(vi) cu amendă în cuantum de 20.000 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei şi mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi confiscarea sumei nejustificate;

f) cea prevăzută la art. 10 lit. cc), cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum şi cu:

(i) confiscarea sumelor nejustificate;

(ii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator;

g) cele prevăzute la art. 10 lit. k), n) şi r), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;

h) cele prevăzute la art. 10 lit. f), h), s), t), ţ) şi aa), cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, precum şi cu confiscarea veniturilor obţinute, în cazul contravenţiei prevăzute la art. 10 lit. ţ);

i) cele prevăzute la art. 10 lit. a), I), m), x) şi y), cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum şi cu confiscarea veniturilor obţinute, în cazul contravenţiei prevăzute la art. 10 lit. a);

j) cele prevăzute la art. 10 lit. z) şi ff), cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei

(2) În situaţia în care, în termen de 30 de zile de la sancţionarea faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei.

(3) În situaţia în care, în termen de 12 luni de la ultima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei.

(4) în situaţia în care, în termen de 30 de zile de la sancţionarea faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. b), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei.

(5) în situaţia în care, în termen de 12 luni de la ultima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. b) pentru care fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei.

(6) în situaţia în care, în termen de 30 de zile de la sancţionarea faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celei prevăzute la alin. (1) lit. c), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei.

(7) în situaţia în care, în termen de 12 luni de la ultima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celei de la alin. (1) lit. c) pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei.

(8) în situaţia în care, în termen de 30 de zile de la sancţionarea faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i), pentru care a fost sancţionat, se aplică o amendă în cuantum de 1.000 lei.

(9) în situaţia în care, în termen de 12 luni de la ultima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i), pentru care a fost sancţionat, se aplică o amendă în cuantum de 1.000 lei.

(10) în situaţia în care, în termen de 30 de zile de la sancţionarea faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (ii)-(vi), pentru care a fost sancţionat, se aplică amenda prevăzută la alin. (1) lit. e) pct. (ii)-(vi).

(11) în situaţia în care, în termen de 12 luni de la ultima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte o nouă contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (ii)-(vi), pentru care a fost sancţionat, se aplică amenda prevăzută la alin. (1) lit. e) pct. (ii)-(vi), după caz, şi se dispune şi sancţiunea complementară constând în suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile.

(12) în situaţiile prevăzute la alin. (11), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat şi poate fi achitată la CEC BANK - S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.

(13) Contravenţia prevăzută la art. 10 lit. g) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, care se aplică persoanelor fizice.

(14) Pe durata de suspendare a activităţii, unitatea este sigilată de echipa de control constituită potrivit legii. Concomitent cu sigilarea unităţii se afişează la loc vizibil un anunţ cu privire la această situaţie. Anunţul va fi scris cu litere de tipar având înălţimea minimă de 10 cm.

(15) Sumele confiscate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se fac venit la bugetul de stat.”

6. La articolul 12, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-d) şi f)-j), precum şi la art. 11 alin. (2), (4), (6) şi (13) ori, după caz, jumătate din cuantumul amenzii aplicate potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. e) pct. (ii)-(vi) sau art. 11 alin. (8), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Contravenientul nu are această posibilitate în situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (3), (5), (7), (9), (10) şi (11).”

Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 267/2015, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul II, alineatele (1)-(3) vor avea următorul cuprins:

„Art. II. - (1) începând cu data de 1 aprilie 2018, Comisia autorizează numai distribuitori pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) începând cu data de 1 august 2018 se interzice comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) începând cu data de 1 iunie 2018, operatorii economici care au calitatea de contribuabili mari şi mijlocii, potrivit dispoziţiilor legale, au obligaţia de a utiliza numai case de marcat definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul II, alineatul (4) se abrogă.

3. Articolul III va avea următorul cuprins:

„Art. III. - Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările ulterioare, se modifică până la data de 30 septembrie 2017.”

Art. III. - Dispoziţiile art. 5 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 decembrie 2017.

Art. IV. - Începând cu data de 1 ianuarie 2018, Comisia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, autorizează distribuitori pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.

Art. V. - Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, prevăzut la art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă până la data de 31 octombrie 2017.

Art. VI. - Informaţiile conţinute în registrul prevăzut la art. 31 alin, (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi metodologia şi procedura de înregistrare a acestora se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la data de 30 septembrie 2017.

Art. VII. - Articolele XVI şi XVII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 decembrie 2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2017, se abrogă.

Art. VIII. - Dispoziţiile art. I referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor intră în vigoare la 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează;

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Lucian Şova

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 20.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I poz. 5 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Articol unic. - Ordonanţa Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 19 octombrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1 . - (1) Comisia Naţională de Prognoză se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, având rolul de a elabora studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, sinteze macroeconomice, precum şi de a fundamenta orientările strategice de dezvoltare şi măsurile de politică economică proiectate de Guvern, în concordanţă cu Programul de guvernare.”

2. La articolul 3 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

„a1) fundamentează orientările strategice de dezvoltare a României, în corelare cu prevederile Programului de guvernare şi ale strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale, cu evidenţierea priorităţilor strategice pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare asumate;”,

3. La articolul 3 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) elaborează şi/sau participă la realizarea de strategii naţionale şi sectoriale de dezvoltare economico-socială;”.

4. La articolul 3 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

„d1) participă la elaborarea de programe şi strategii de dezvoltare regionale şi judeţene şi sprijină autorităţile locale cu analize şi prognoze pentru fundamentarea proiecţiilor bugetare;”.

5. La articolul 3 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera h1), cu următorul cuprins:

„h1) efectuează evaluări de impact economico-sociale pentru proiectele de acte normative supuse spre aprobare Guvernului, la cererea iniţiatorilor, şi comunică prin Consiliul de Programare Economică, denumit în continuare C.P.E., dacă proiectele de acte normative sunt în concordanţă cu Programul de guvernare şi direcţiile strategice de dezvoltare;”.

6. La articolul 3 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j1), cu următorul cuprins:

j1) dezvoltă metodologii şi modele specifice de evaluare a impactului ex-ante şi ex-post şi de programare economică;”.

7. La articolul 4, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Pentru realizarea de strategii, studii, analize şi evaluări de impact, precum şi pentru fundamentarea prognozelor şi direcţiilor strategice, Comisia Naţională de Prognoză poate încheia contracte de cercetare-dezvoltare finanţate din bugetul propriu, în condiţiile legii şi cu avizul C.P.E,”

8. Articolul 5 se abrogă.

9. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, preşedintele este ajutat de C.P.E., organism cu caracter consultativ, fără personalitate juridică.

(2) C.P.E. are ca atribuţii principale coordonarea procesului de evaluare a priorităţilor strategice şi fundamentarea orientărilor strategice de dezvoltare a României, C.P.E. avizează rapoartele, analizele şi prognozele efectuate de direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză în scopul supunerii acestora aprobării Guvernului.

(3) Din componenţa C.P.E. fac parte reprezentanţi de prestigiu ai mediului academic şi ai societăţii civile, cu preocupări în domeniul analizei şi previziunii macroeconomice.

(4) C.P.E. este format din 7 membri, inclusiv preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, care este şi preşedintele acestuia.

(5) Membrii C.P.E. sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză, cu avizul ministrului finanţelor publice.

(6) Membrii C.P.E. beneficiază de o indemnizaţie trimestrială de participare la şedinţă egală cu 25% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză.

(7) C.P.E. se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar,”

10. La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Structura organizatorică şi numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Comisiei Naţionale de Prognoză se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

11. La articolul 10, alineatul (3) se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 21.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢA

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. IV.3 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Articol unic. - Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 12 decembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatele (2), (5) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit, precum şi a monitorizării operaţionale a calităţii apei potabile.

..........................................................................................................

(5) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, pentru îmbuteliere şi pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, operaţională a apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel puţin controlul eficienţei tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfecţiei, şi al calităţii apel potabile produse, distribuite şi utilizate.

..........................................................................................................

 (9) Se pot utiliza şi alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr. 3 pct. I lit. a), dacă se dovedeşte că rezultatele obţinute sunt comparabile cu cele obţinute prin metodele indicate. Ministerul Sănătăţii furnizează Comisiei Europene toate informaţiile pertinente privind aceste metode şi caracterul echivalent al acestora.”

2. La articolul 7, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins:

„(91) Pentru probele de apă analizate în cadrul controlului oficial al apei potabile, pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 3 pct. II, se utilizează metode de analiză prevăzute de standarde române. Se pot utiliza şi alte metode de analiză, cu condiţia ca acestea să îndeplinească cerinţele prevăzute de anexa menţionată; avizarea metodelor alternative se realizează de către o comisie de specialişti a cărei componenţă este stabilită prin ordin al ministrului sănătăţii,”

3. La articolul 13 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) situaţia pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuându-se în termen de un an calendaristic de la sfârşitul perioadei de raportare;”.

4. La anexa nr. 1, după nota 13> din subsolul tabelului 3 se introduce o nouă notă, nota 14), cu următorul cuprins:

14) Programele de monitorizare pentru substanţele radioactive din apa potabilă se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 301/2015 privind stabilirea cerinţelor de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa potabilă.

5. Anexele nr. 2 şi 3 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta ordonanţă.

*

Prezenta ordonanţă transpune Directiva (UE) 2015/1787 a Comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II şi III la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 260 din 7 octombrie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

p. Ministrul afacerilor externe,

Alexandru Victor Micula,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 30 august 2017.

Nr. 22.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la Legea nr. 458/2002)

 

MONITORIZAREA

 

CAPITOLUL I

Obiective generale şi programe de monitorizare pentru apa potabilă

 

1. Programele de monitorizare pentru apa potabilă vor fi întocmite astfel încât să asigure:

a) verificarea eficacităţii măsurilor instituite pentru a controla riscurile la adresa sănătăţii umane pe tot parcursul lanţului de aprovizionare cu apă din bazinul hidrografic, trecând prin captare, tratare, înmagazinare şi distribuţie, precum şi îndeplinirea obiectivului la punctul de conformitate, respectiv că apa este sanogenă şi curată;

b) furnizarea informaţiilor cu privire la calitatea apei potabile pentru a demonstra că apa este sanogenă, curată, lipsită de microorganisme, paraziţi şi că sunt respectate valorile parametrilor stabiliţi în anexa nr. 1;

c) identificarea celor mai adecvate mijloace de reducere a riscului pentru sănătatea umană.

2. Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, avizează anual programele de monitorizare întocmite de producătorii şi/sau distribuitorii de apă, care respectă parametrii şi frecvenţele prevăzute în cap. II. În scopul avizării programului de monitorizare a calităţii apei potabile, producătorul şi/sau distribuitorul va depune, pentru sistemul de aprovizionare cu apă pe care îi administrează, un dosar cu următoarele documente:

a) planul de prelevare şi analiză a probelor de apă pentru fiecare zonă de aprovizionare cu apă, conform tabelului din cap. II;

b) parametrii pentru care se înregistrează măsurători în cadrul unui proces continuu de monitorizare, după caz;

c) în plus, programele de monitorizare pot include:

(i) inspectarea de către producători şi/sau distribuitori a înregistrărilor privind funcţionalitatea şi întreţinerea echipamentelor din staţia de tratare, rezervorul de înmagazinare şi reţeaua de distribuţie a apei, în conformitate cu procedurile tehnice/ instrucţiunile de lucru prevăzute în sistemul de management al calităţii;

(ii) inspectarea bazinului hidrografic, a punctelor de captare a apei şi a infrastructurii aferente tratării, depozitării şi distribuţiei. Inspectarea bazinului hidrografic se bazează pe informaţii cu privire la presiunile antropice disponibile în planurile de management ale bazinelor hidrografice, în vigoare.

3. Programele de monitorizare pot fi întocmite pe baza evaluării riscului, ca parte a Planului de siguranţă a apei, cu respectarea prevederilor din cap. III. Până la implementarea planurilor de siguranţă a apei, programele de monitorizare sunt stabilite în conformitate cu pct. 2 şi cap. II.

4. Programele de monitorizare sunt revizuite anual şi ori de câte ori intervin modificări relevante privind obiectivele acestora, în sistemul de aprovizionare cu apă sau o zonă de aprovizionare cu apă a acestuia şi sunt actualizate sau reconfirmate o dată la 3 ani.

 

CAPITOLUL II

Parametri şi frecvenţe

 

SECŢIUNEA 1

Cadru general

 

1. Programele de monitorizare trebuie să ţină seama de parametrii din anexa nr. 1 şi parametrii suplimentari stabiliţi de

Ministerul Sănătăţii sau direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, inclusiv de cei care sunt importanţi pentru evaluarea impactului sistemelor/instalaţiilor de distribuţie interioare asupra calităţii apei la punctul de conformitate, astfel cum se prevede la art. 6 alin. (1) din lege.

2. La alegerea parametrilor corespunzători pentru monitorizare trebuie să fie luate în considerare condiţiile locale pentru fiecare sistem de aprovizionare cu apă.

3. Parametrii enumeraţi la secţiunea a 2-a sunt monitorizaţi cu frecvenţele de prelevare relevante prevăzute la secţiunea a 3-a.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Lista parametrilor

 

1. Grupul A de parametri

1.1. Următorii parametri sunt monitorizaţi de către producătorul şi/sau distribuitorul de apă, în cadrul monitorizării operaţionale, cu frecvenţele prevăzute în tabelul de la secţiunea a 3-a.

a) Escherichia Coli, Enterococi, bacterii coliforme, nr. colonii la 22°C, nr. colonii la 37°C, clor rezidual liber, amoniu, culoare, turbiditate, gust, miros, pH, conductivitate, Clostridium perfringens (inclusiv sporii), acest parametru analizându-se în cazul sistemelor de aprovizionare cu apă din surse de suprafaţă sau mixte;

b) orice alt parametru considerat relevant de către operator sau direcţia de sănătate publică în cadrul programului de monitorizare, ţinând cont de calitatea sursei, istoricul rezultatelor monitorizării sursei, şi care să asigure că apa este lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană sau orice parametru identificat printr-o evaluare a riscurilor, astfel cum este prevăzut în cap. III;

c) amoniu şi nitriţi în cazul în care este folosită tratarea cu cloramină;

d) aluminiu şi fier dacă sunt utilizate ca substanţe chimice de tratare a apei;

e) producătorul şi/sau distribuitorul de apă asigură prelevarea şi analizarea săptămânală a unei probe de apă de la ieşirea fiecărui rezervor de înmagazinare în funcţiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme, E. coli, enterococi, număr de colonii la 22°C şi la 37°C, turbiditate şi clorul rezidual liber.

1.2. Scopul monitorizării operaţionale este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică, fizico-chimică şi microbiologică a apei potabile produse şi distribuite, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punctul de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin prezenta lege.

2. Grupul B de parametri

2.1. Pentru a determina conformitatea cu valorile parametrilor stabiliţi în prezenta lege, toţi parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1 vor fi analizaţi în cadrul monitorizării de audit de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti cu frecvenţele stabilite în tabelul de la secţiunea a 3-a.

2.2. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţiile necesare pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile lor sunt conforme.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Frecvenţele de prelevare a probelor

 

Tabel referitor la frecvenţa minimă de prelevare şi de analiză a probelor pentru monitorizarea conformităţii:

 

Volumul de apă distribuit sau produs zilnic într-o zonă de aprovizionare cu apă (ZAP)

(A se vedea notele 1 şi 2.) m3

Monitorizarea operaţională (grupul A de parametri) - numărul de probe pe an/parametru

(A se vedea nota 3.)

Monitorizarea de audit (grupul B de parametri) - numărul de probe pe an/parametru

 

< 10

2 (Ase vedea nota 4.)

1 (Ase vedea nota 4.)

10

≤ 100

2

1

>100

≤ 1.000

4

1

>1.000

≤ 10.000

4

+ 3

pentru fiecare tranşă de 1.000 m3/zi ca parte din volumul total

1

+1

pentru fiecare tranşă de 4.500 m3/zi ca parte din volumul total

> 10.000

≤ 100.000

3

+ 1

pentru fiecare tranşă de 10.000 m3/zi ca parte din volumul total

> 100.000

 

12 + 1

pentru fiecare tranşă de 25.000 m3/zi ca parte din volumul total

 

Note:

1. Zonă de aprovizionare cu apă (ZAP) este o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse, calitatea apei putând fi considerată aproximativ uniformă.

2. Volumele se calculează ca medii pe parcursul unui an calendaristic. Numărul de locuitori dintr-o zonă de aprovizionare cu apă (ZAP) poate fi folosit în loc de volumul de apă pentru a determina frecvenţa minimă, pe baza unui consum de apă estimat de 200 l/(zi*persoană).

3. Frecvenţa indicată se calculează după cum urmează: de exemplu, 4.300 m3/zi = 16 probe (patru pentru primii 1.000 m3/zi + 12 pentru 3.300 m3/zi suplimentari).

4. Frecvenţele se aplică pentru producătorii şi/sau distribuitorii de apă individuali care furnizează mai puţin de 10 m3/zi dacă apa este produsă ca parte a unei activităţi comerciale sau publice.

 

CAPITOLUL III

Evaluarea riscurilor

 

1. Parametrii şi frecvenţele prevăzute în cap. II pot fi modificate de către producătorii şi/sau distribuitorii de apă, cu avizul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu condiţia efectuării unei evaluări a riscurilor în conformitate cu prezenta parte.

2. Evaluarea riscurilor se realizează în cadrul planurilor de siguranţă a apei elaborate de producătorii/distribuitorii de apă în condiţiile prevăzute la pct. 7 şi 8 şi se bazează pe principiile generale de evaluare, cum ar fi cele prevăzute în standardul SR EN 15975-2:2014 privind «siguranţa sistemului de aprovizionare cu apă, ghid pentru managementul riscului şi a crizelor - Partea 2. Managementul riscului».

3. Evaluarea riscurilor ia în considerare rezultatele programelor de monitorizare pentru corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 100 mc/zi, în conformitate cu prevederile pct. 1.3.5.1 din anexa nr. V la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; rezultatele programelor de monitorizare în secţiunea prizei de captare apă de pe corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman vor fi puse la dispoziţia producătorilor şi/sau distribuitorilor de apă, la cererea acestora, de către Administraţia Naţională Apele Române prin administraţiile bazinale de apă din subordine.

4. Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor, lista parametrilor de la secţiunea a 2-a din cap. II se extinde cu noi parametri şi/sau se măreşte frecvenţa de prelevare prevăzută în tabelul de la secţiunea a 3-a din cap. II, în cazul îndeplinirii oricăreia din următoarele condiţii;

a) lista parametrilor sau a frecvenţelor prevăzută în prezenta anexă nu este suficientă pentru a verifica dacă apa furnizată consumatorilor respectă cerinţele stabilite în prezenta lege şi, în special, valoarea parametrilor stabilită în anexa nr. 1 şi parametrii suplimentari acolo unde măsurile de protecţie a sănătăţii publice pe teritoriul unui judeţ sau al municipiului Bucureşti ori pe o parte din teritoriul acestora, o impun:

b) este necesară o monitorizare suplimentară decisă de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti dacă există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme care nu se regăsesc în anexa nr. 1 şi care pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substanţă sau microorganism în cauză;

c) este necesar să se furnizeze garanţiile necesare prevăzute la pct. 1 lit. a) din cap. I.

Parametrii suplimentari sau frecvenţele mărite pot fi propuse de producătorul/distribuitorul de apă, ca urmare a întocmirii planurilor de siguranţă a apei sau revizuirii acestora, sau pot fi impuse de direcţia de sănătate publică, dacă există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme, care nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr. 1 şi care pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană.

5. Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor, producătorii şi/sau distribuitorii de apă pot reduce lista parametrilor de la secţiunea a 2-a din cap. II şi/sau pot reduce frecvenţa de prelevare prevăzută în tabelul de la secţiunea a 3-a din cap. II, pentru una sau mai multe zone de aprovizionare cu apă, cu avizul direcţiei de sănătate publică, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) frecvenţa prelevării de probe pentru E. Coli şi Enterococi nu poate fi redusă sub cea prevăzută la secţiunea a 3-a din cap. II, indiferent de circumstanţe;

b) pentru toţi ceilalţi parametri:

(i) locul şi frecvenţa de prelevare a probelor se stabilesc în funcţie de originea parametrului, precum şi în funcţie de variabilitatea şi tendinţele pe termen lung ale concentraţiei acestuia, ţinând seama de respectarea valorii parametrilor la punctele de conformitate prevăzute la art. 6 din lege:

(ii) pentru a reduce frecvenţa minima de prelevare pentru un parametru, aşa cum s-a prevăzut la secţiunea a 3-a din cap. II, rezultatele obţinute pe baza probelor prelevate la intervale regulate pe o perioadă de cel puţin 3 ani de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de aprovizionare (ZAP) trebuie să fie toate mai mici de 60% din valoarea parametrului stabilită în anexa nr. 1;

(iii) pentru a elimina un parametru din lista de parametri care trebuie monitorizaţi, aşa cum s-a prevăzut la secţiunea a 2-a din cap. II, rezultatele obţinute pe baza probelor prelevate la intervale regulate pe o perioadă de cel puţin 3 ani de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de aprovizionare (ZAP) trebuie să fie toate mai mici de 30% din valoarea parametrului stabilită în anexa nr. 1;

(iv) eliminarea unui anumit parametru prevăzut la secţiunea a 2-a din cap. II din lista de parametri care trebuie monitorizaţi (parametru din grupul A, cu excepţia E, coli şi Enterococi sau parametru din grupul B) se bazează pe rezultatul evaluării riscurilor, susţinută de rezultatele monitorizării surselor de apă destinată consumului uman în condiţiile în care evaluarea riscurilor confirmă că sănătatea umană este protejată împotriva efectelor negative ale oricărei contaminări a apei destinate consumului uman, astfel cum se prevede la art. 1;

(v) frecvenţa prelevării de probe poate fi redusă sau poate fi eliminat un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizaţi, astfel cum se prevede la pct. (ii) şi (iii), numai dacă evaluarea riscurilor confirmă faptul că niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil nu este susceptibil să provoace o deteriorare a calităţii apei destinate consumului uman.

6. Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti:

a) analizează planurile de siguranţă a apei şi avizează evaluările riscurilor;

b) postează pe site-ul propriu lista planurilor de siguranţă a apei aprobate şi un scurt rezumat al rezultatelor evaluărilor riscurilor realizate de operatorul de apă;

c) raportează Ministerului Sănătăţii situaţia aprobărilor acordate;

7. Planurile de siguranţă a apei vor deveni obligatorii pentru sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 mc/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane, începând cu 1 ianuarie 2021. Pe parcursul semestrului II al anului 2020 operatorii de apă vor depune planurile de siguranţă a apei la autorităţile competente stabilite conform ordinului prevăzut la pct. 9, în vederea avizării.

8. Sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 1.000 mc/zi sau care deservesc mai puţin de 5.000 de persoane vor introduce opţional planurile de siguranţă ale apei, ca o bună practică de operare a sistemului.

9. Prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului apelor şi pădurilor şi ministrului dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, va fi aprobat un Cadru general pentru planurile de siguranţă a apei, precum şi stabilirea responsabilităţilor autorităţilor competente şi producătorilor şi/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea şi avizarea planurilor de siguranţă a apei, până la 31 decembrie 2018.

10. Planurile de siguranţă a apei vor fi modificate ori de câte ori intervin modificări în elementele constitutive şi de operare a sistemului de aprovizionare cu apă sau în calitatea sursei de apă. Planurile de siguranţă a apei vor fi reavizate periodic de către autorităţile competente, din 3 în 3 ani.

 

CAPITOLUL IV

Metodele de prelevare a probelor şi punctele de prelevare

 

1. Punctele de prelevare se stabilesc astfel încât să se asigure corespondenţa cu punctele de conformitate definite la art. 6 alin. (1) din lege.

Pentru anumiţi parametri pot fi prelevate probe din zona de aprovizionare sau de la staţia de tratare dacă se demonstrează că nu există modificări nefavorabile ale valorilor măsurate ale parametrilor în cauză. Stabilirea planului de prelevare va avea în vedere, în măsura posibilităţilor, distribuţia egală în timp şi spaţiu a probelor prelevate.

2. Prelevarea de probe la punctul de conformitate îndeplineşte următoarele cerinţe:

a) probele de conformitate pentru anumiţi parametri chimici (în special, cupru, plumb şi nichel) se iau din primul fir de apă al robinetului consumatorului. Pe durata unei zile trebuie să se preleveze, în mod aleatoriu, o probă cu un volum de 1 litru. Se pot utiliza metode alternative care necesită o perioadă fixă de stagnare şi care reflectă mai bine situaţia la nivel naţional, cu condiţia ca, la nivelul zonei de aprovizionare, acest lucru să nu conducă la un număr mai redus de cazuri de neconformare decât cel obţinut prin metoda momentului ales în mod aleatoriu pe durata unei zile;

b) probele de verificare a conformităţii parametrilor microbiologici la punctul de conformitate se prelevează şi se manipulează potrivit scopului de prelevare B corespunzător standardului SR EN IS019458, Calitatea apei. Prelevare pentru analiză microbiologică.

3. Prelevarea de probe din reţeaua de distribuţie, cu excepţia prelevării probelor de la robinetele consumatorilor, respectă standardul SR ISO 5667-5. Pentru parametrii microbiologici, prelevarea de probe din reţeaua de distribuţie se realizează şi se manipulează potrivit scopului de prelevare A corespunzător standardului SR EN IS019458 Calitatea apei. Prelevare pentru analiză microbiologică.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Legea nr. 458/2002)

 

SPECIFICAŢII

pentru analiza parametrilor

 

Metodele de analiză utilizate de laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru monitorizarea calităţii apei potabile în scopul monitorizării şi demonstrării conformităţii cu prevederile prezentei Legi, trebuie să fie validate şi documentate în conformitate cu standardul SR EN ISO/CEI 17025 „Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări” sau standarde echivalente acceptate la nivel internaţional şi adoptate la nivel naţional şi aplică practicile sistemului de management al calităţii în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internaţional.

În lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească caracteristicile minime de performanţă stabilite la pct. II, evaluatorul prevăzut conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură că monitorizarea este efectuată utilizându-se cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive.

I. Metodele de analiză pentru determinarea parametrilor microbiologici

Următoarele principii pentru metodele de calcul al parametrilor microbiologici sunt prezentate fie ca referinţă ori de câte ori se indică o metodă CEN/ISO, fie orientativ, până la eventuala adoptare în viitor, la nivel european, respectiv naţional, a unor metode internaţionale CEN/ISO suplimentare pentru parametrii în cauză.

Pot fi folosite metode alternative cu condiţia respectării dispoziţiilor art. 7 alin. (9) şi (91) din lege.

Metodele pentru parametrii microbiologici sunt:

a) Escherichla coli (E. coli) şi bacterii coliforme (SR EN ISO 9308-1, Calitatea apei. Numărarea Escherichia coli şi a bacteriilor coliforme. Partea 1: Metoda filtrării prin membrană pentru ape cu conţinut scăzut de bacterii sau SR EN ISO 9308-2, Calitatea apei. Numărarea de Escherichia coli şi de bacterii coliforme. Partea 2: Metoda numărului cel mai probabil)

b) enterococi (SR EN ISO 7899-2 Calitatea apei. Identificare şi numărare a enterococilor intestinali. Partea 2: Metoda prin filtrare pe membrană)

c) Pseudomonas aeruginosa (SR EN ISO 16266 Calitatea apei. Detectarea şi numărarea Pseudomonas aeruginosa. Metoda prin filtrare pe membrană)

d) enumerarea microorganismelor care pot fi obţinute în cultură - număr de colonii la 22°C (SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânţare în mediu de cultură nutritiv agar)

e) enumerarea microorganismelor care pot fi obţinute în cultură - număr de colonii la 36°C (SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânţare în mediu de cultură nutritiv agar).

f) Clostridium perfringens, inclusiv sporii (SR ISO 14189 Calitatea apei - Numărarea Clostridium perfringens - Metoda filtrării prin membrană).

II. Parametrii chimici şi parametrii indicatori pentru care sunt specificate caracteristicile de performanţă

Parametrii chimici şi parametrii indicatori

Pentru parametrii care figurează în tabelul 1, caracteristicile de performanţă specificate constau în faptul că metoda de analiză utilizată trebuie să aibă cel puţin capacitatea de a măsura concentraţii egale cu valoarea parametrului stabilită în anexa nr. 1 cu o limită de cuantificare mai mică sau egală cu 30% din valoarea-limită a parametrului în cauză, stabilită în anexa nr. 1 şi o incertitudine de măsurare astfel cum se specifică în tabelul 1. Limita de cuantificare este definită la art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru principalii poluanţi. Rezultatul se exprimă folosind cel puţin acelaşi număr de zecimale semnificative, ca şi în cazul valorii parametrilor analizaţi din tabelele 2 şi 3 ale anexei nr. 1.

Până la 31 decembrie 2019 în laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru monitorizarea calităţii apei potabile, pot fi utilizate caracteristicile «acurateţe», «precizie» şi «limită de detecţie», după cum se precizează în tabelul 2, ca un set alternativ de caracteristici de performanţă la «limită de cuantificare» şi «incertitudine de măsurare», astfel cum sunt specificate fiecare în primul paragraf şi în tabelul 1.

Incertitudinea de măsurare prevăzută în tabelul 1 nu se utilizează ca o toleranţă suplimentară la valorile parametrilor stabiliţi în anexa nr. 1.

 

Tabelul 1

Caracteristica minimă de performanţă „incertitudinea de măsurare”

 

Parametri

Incertitudinea de măsurare

(Ase vedea nota 1.)

% din valoarea parametrului

(cu excepţia pH-ului)

Note

Aluminiu

25

 

Amoniu

40

 

Antimoniu

40

 

Arsen

30

 

Benzo(a)piren

50

Ase vedea nota 5.

Benzen

40

 

Bor

25

 

Bromaţi

40

 

Cadmiu

25

 

Cloruri

15

 

Crom

30

 

Conductivitate

20

 

Cupru

25

 

Cianuri

30

Ase vedea nota 6.

Cianuri libere

30

 

1,2-Dicloretan

40

 

Fluoruri

20

 

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) exprimată în unităţi de pH

0,2

Ase vedea nota 7.

Fier

30

 

Plumb

25

 

Mangan

30

 

Mercur

30

 

Nichel

25

 

Nitrat

15

 

Nitrit

20

 

Oxidabilitate

50

A se vedea nota 8.

Pesticide

30

A se vedea nota 9.

Hidrocarburi aromatice policiclice

50

A se vedea nota 10.

Seleniu

40

 

Sodiu

15

 

Sulfat

15

 

Tetracloretenă

30

Ase vedea nota 11.

Tricloretenă

40

Ase vedea nota 11.

Trihalometani - total

40

A se vedea nota 10.

Carbon organic total (COT)

30

Ase vedea nota 12.

Turbiditate

30

Ase vedea nota 13.

 

Acrilamida, epiclorhidrina şi clorura de vinil se controlează prin specificaţia de produs.

 

Tabelul 2

Caracteristicile minime de performanţă „acurateţe”, „precizie” şi „limită de detecţie” pot fi utilizate până la 31 decembrie 2019.

 

Parametri

Acurateţe

(Ase vedea nota 2.)

% din valoarea parametrului

(cu excepţia pH-ului)

Precizie

(Ase vedea nota 3.)

% din valoarea parametrului

(cu excepţia pH-ului)

Limită de detecţie

(Ase vedea nota 4.)

% din valoarea parametrului

(cu excepţia pH-ului)

Note

Aluminiu

10

10

10

 

Amoniu

10

10

10

 

Antimoniu

25

25

25

 

Arsen

10

10

10

 

Benzo(a)piren

25

25

25

 

Benzen

25

25

25

 

Bor

10

10

10

 

Bromaţi

25

25

25

 

Cadmiu

10

10

10

 

Cloruri

10

10

10

 

Crom

10

10

10

 

Conductivitate

10

10

10

 

Cupru

10

10

10

 

Cianuri

10

10

10

Ase vedea nota 6.

Cianuri libere

10

10

10

 

1,2-Dicloretan

25

25

10

 

Fluoruri

10

10

10

 

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) exprimată în unităţi de pH

0,2

0,2

 

A se vedea nota 7.

Fier

10

10

10

 

Plumb

10

10

10

 

Mangan

10

10

10

 

Mercur

20

10

20

 

Nichel

10

10

10

 

Nitrat

10

10

10

 

Nitrit

10

10

10

 

Oxidabilitate

25

25

10

Ase vedea nota 8.

Pesticide

25

25

25

A se vedea nota 9.

Hidrocarburi aromatice policiclice

25

25

25

A se vedea nota 10.

Seleniu

10

10

10

 

Sodiu

10

10

10

 

Sulfat

10

10

io

 

Tetracloretenă

25

25

10

A se vedea nota 11.

Tricloretenă

25

25

10

A se vedea nota 11.

Trihalometani - total

25

25

10

Ase vedea nota 10.

Turbiditate

25

25

25

 

 

Acrilamida, epiclorhidrina şi clorura de vinil se controlează prin specificaţia de produs

 

Note la tabelele 1 şi 2

 

Nota 1

Incertitudinea de măsurare este valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite unei mărimi măsurabile, pe baza informaţiilor utilizate. Criteriul de performanţă pentru incertitudinea de măsurare (k = 2) este procentul din valoarea parametrului prevăzută în tabel sau un procent superior. Incertitudinea de măsurare se estimează la nivelul valorii parametrului, cu excepţia cazului în care se prevede altfel.

Nota 2

Acurateţea este o măsură a erorii sistematice, şi anume, diferenţa dintre valoarea medie a unui număr mare de măsurări repetate şi valoarea adevărată. Specificaţiile suplimentare sunt cele stabilite în SR ISO 5725.

Nota 3

Precizia este o măsură a erorii aleatorii şi se exprimă de obicei ca deviaţia standard (în cadrul lotului şi între loturi) a dispersiei rezultatelor faţă de valoarea medie. Precizia acceptabilă este egală cu dublul deviaţiei standard relative. Acest termen este prezentat mai detaliat în SR ISO 5725.

Nota 4

Limita de detecţie este fie:

- de trei ori deviaţia standard din cadrul unui lot de probe naturale care conţin o concentraţie redusă a parametrului; fie

- de cinci ori deviaţia standard a unei probe-martor (în cadrul unui lot).

Nota 5

în cazul în care valoarea incertitudinii de măsurare nu poate fi atinsă, trebuie alese cele mai bune tehnici disponibile (până la 60%).

Nota 6

Metoda determină cantitatea totală de cianură sub toate formele.

Nota 7

Valorile pentru acurateţe, precizie şi a incertitudinea de măsurare sunt exprimate în unităţi de pH.

Nota 8

Metoda de referinţă: SR EN ISO 8467 Calitatea apei - determinarea indicelui de permanganat

Nota 9

Caracteristicile de performanţă pentru fiecare pesticid sunt informative. În cazul mai multor pesticide se pot obţine valori mai mici de 30% ale incertitudinii de măsurare, iar pentru câteva pesticide se pot admite valori mai mari, de până la 80%.

Nota 10

Caracteristicile de performanţă se aplică fiecărei substanţe specificate la 25% din

valoarea parametrului care figurează în tabelul 2 din anexa 1 la lege.

Nota 11

Caracteristicile de performanţă se aplică fiecărei substanţe specificate la 50% din valoarea parametrului care figurează în tabelul 2 din anexa 1 la lege.

Nota 12

Incertitudinea de măsurare se estimează la concentraţia de 3 mg/l din carbonul organic total (COT). Pentru determinarea COT se utilizează SR EN 1484 Linii directoare pentru determinarea TOC şi a carbonului organic dizolvat (DOC).

Nota 13

Incertitudinea de măsurare trebuie estimată la valoarea a 1,0 NTU (unităţi nefelometrice de turbiditate), în conformitate cu SR EN ISO 7027 Calitatea apei - determinarea turbidităţii.”

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Aneta Matei a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei

 

Având în vedere propunerea Ministerului Energiei formulată prin Adresa nr. 103,182/TFP din 22 august 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/14.698/M.B. din 23 august 2017, şi Avizul favorabil nr. 50,603/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei de către doamna Aneta Matei,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Aneta Matei exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 31 august 2017.

Nr. 602.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Elena Şoavă a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei

 

Având în vedere propunerea Ministerului Energiei formulată prin Adresa nr. 103.176/TFP din 22 august 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/15.191/M.B. din 23 august 2017, şi Avizul favorabil nr. 47.418/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei de către doamna Elena Şoavă,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Elena Şoavă exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Energiei.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 31 august 2017.

Nr. 603.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.