MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1004/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 1004         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 18 decembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 597 din 26 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

98. - Ordonanţă de urgenţă privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/ acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii

 

ACTE ALE ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR SI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

31. - Hotărâre privind stabilirea cuantumului cotizaţiei de membru, respectiv cotizaţiei de membru asociat al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi a unor taxe încasate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România

 

32. - Hotărâre privind eliberarea de duplicate ale certificatului de membru

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

119. - Ordin pentru desemnarea furnizorilor de ultimă instanţă

 

120. - Ordin pentru abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 83/2013 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate şi a cantităţilor de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanţă

 

121. - Ordin pentru aprobarea condiţiilor de aplicare a tarifelor componenta de piaţă concurenţială

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 597

din 26 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, excepţie ridicată de Adrian Dumitriu în Dosarul nr. 15.494/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 754D/2017.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Municipiul Bucureşti, doamna avocat Eleonora Raţiu, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, invocând, în acest sens, Decizia nr. 531 din 5 iulie 2016, prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate. Arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu invocă aspecte noi faţă de cele asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat deja. Mai susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 reglementează o procedură specială, care stabileşte un singur grad de jurisdicţie, hotărârile pronunţate în această materie fiind definitive, ceea ce nu contravine prevederilor Legii fundamentale invocate. Depune concluzii scrise.

4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că instanţa constituţională a mai răspuns criticilor formulate prin raportare la art. 16 şi art. 21 din Legea fundamentală, constatând constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 907 din 16 septembrie 2008. Referitor la critica formulată prin raportare la art. 124 alin. (2) din Constituţie, apreciază că nici aceasta nu poate fi reţinută, întrucât toţi cei care apelează la procedura aprobării tacite beneficiază de aceleaşi drepturi procesuale, inclusiv în materia căilor de atac.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 5.668 din 24 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.494/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, excepţie ridicată de Adrian Dumitriu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe a Tribunalului Bucureşti prin care a fost respinsă acţiunea privind constatarea aprobării tacite a unei cereri de obligare a Municipiului Bucureşti la eliberarea unei noi autorizaţii pentru efectuarea transportului în regim de taxi.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că, prin norma legală criticată, este înfrântă egalitatea în drepturi, întrucât, pentru situaţii similare, tratamentul legal este vădit diferenţiat, în detrimentul apărării drepturilor reclamanţilor, într-un domeniu cu totul special, în care se confruntă cu abuzul autorităţilor statului. Discriminarea rezultă şi din compararea cu regimul acţiunilor întemeiate pe normele de drept comun în materie, respectiv cele ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunţată în temeiul acestei legi poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 reprezintă o reglementare specială în materia contenciosului administrativ, cauzele având ca obiect cereri de chemare în judecată pentru constatarea aprobării tacite fiind soluţionate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor/curţilor de apel, cu respectarea competenţei stabilite de Legea nr. 554/2004, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 9 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă menţionată.

7. Or, prin inexistenţa dublului grad de jurisdicţie, consacrat atât în materia contenciosului administrativ, în care se încadrează şi procedura constatării aprobării tacite, cât şi prin Codul de procedură civilă, care reglementează cel puţin ocale de atac, respectiv apelul, se încalcă dreptul la un proces echitabil. În aceste condiţii, nu se poate susţine că justiţia este egală pentru toţi, întrucât, pentru situaţii similare, regimul legal al căilor de atac este diferit, prin privarea unei categorii de justiţiabili de dreptul de a beneficia de dublul grad de jurisdicţie.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, care a fost reţinut de Curtea Constituţională în deciziile nr. 1.031 din 9 iulie 2009, nr. 872 din 16 iunie 2009 sau nr. 907 din 16 septembrie 2008.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: „Hotărârile se redactează în termen de 10 zile de la pronunţare şi sunt irevocabile.”

14. Analizând însă criticile formulate de autorul excepţiei, Curtea constată că acestea vizează exclusiv caracterul „irevocabil” al hotărârii judecătoreşti. Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din data de 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă şi irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în prezenta cauză, întrucât litigiul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a început ulterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Prin urmare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, doar dispoziţiile art. 11 alin. (3) teza a două din ordonanţa de urgenţă menţionată, referitoare la caracterul definitiv al hotărârilor pronunţate în condiţiile procedurii aprobării tacite,

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparţial şi egal al justiţiei.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite criticate din perspectiva unor critici asemănătoare, spre exemplu, prin Decizia nr. 251 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 18 iulie 2005, Decizia nr. 1.031 din 9 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 22 septembrie 2009, Decizia nr. 1.009 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 28 septembrie 2011, Decizia nr. 1.074 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, sau Decizia nr. 531 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 2 septembrie 2016.

17. Respingând excepţia, Curtea, prin jurisprudenţa indicată la paragraful precedent, a reţinut, în esenţă, că prevederea legală criticată, potrivit căreia hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procedura aprobării tacite sunt definitive, nu încalcă prevederile Constituţiei şi nici pe cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare, în principal, la dreptul de acces la justiţie, invocate şi în prezenta cauză, având în vedere, pe de o parte, că Legea fundamentală nu cuprinde norme care să stabilească felul şi numărul căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, stabilind doar, în art. 129, că acestea se exercită „în condiţiile legii”; pe de altă parte, astfel cum s-a stabilit în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se referă la posibilitatea efectivă de a supune judecăţii unei instanţe naţionale cazul violării unui drept consacrat de Convenţie (Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunţată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, paragraful 157) şi, în consecinţă, „nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit număr al căilor de atac” (Decizia Curţii Constituţionale nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003). Or, în cazul procedurii aprobării tacite, persoana care se consideră vătămată de o autoritate a administraţiei publice, prin neemiterea unei autorizaţii prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003, se poate adresa unei instanţe judecătoreşti pentru soluţionarea plângerii sale, fiind astfel îndeplinite fără echivoc cerinţele impuse de art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

18. Totodată, Curtea a statuat, de principiu, în jurisprudenţa sa, că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

19. Curtea a mai reţinut că procedura de judecată prevăzută de ordonanţa de urgenţă criticată pentru constatarea aprobării tacite este una specială, ce derogă de la procedura specifică contenciosului administrativ, derogatorie, la rândul său, de la normele dreptului comun, respectiv Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea a observat că Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, prevede, la art. 20, recursul, ca şi cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti pronunţate în primă instanţă. Examinând dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003, atât cele care precizează scopul actului normativ, cât şi cele de natură procedurală, Curtea a reţinut că această ordonanţă de urgenţă urmăreşte să soluţioneze cu celeritate acele situaţii ce nu şi-au găsit rezolvarea în conformitate cu prevederile actelor normative ce reglementează tipologia autorizaţiilor la care se poate aplica procedura aprobării tacite. Aşadar, în scopul soluţionării cu celeritate şi al simplificării procedurilor administrative în atare situaţii (când reclamantul a parcurs şi a respectat procedurile şi termenele administrative prevăzute de lege), legiuitorul a prevăzut termene scurte de soluţionare a cererii de constatare a aprobării tacite (30 de zile) sau de redactare a hotărârii (10 zile), a reglementat posibilitatea accesului direct la instanţă, pentru obţinerea documentului oficial prin care se permite desfăşurarea activităţii, prestarea serviciului sau exercitarea profesiei - art. 7 alin. (2) şi a înlăturat, de asemenea, posibilitatea exercitării vreunei căi de atac-art. 11 alin. (3) teza a doua. Scopul special al actului normativ criticat justifică, prin urmare, şi condiţiile de procedură speciale, specifice constatării aprobării tacite.

20. Totodată, Curtea a constatat că soluţia legislativă consacrată prin textul criticat este determinată şi de tipul de acţiune promovată la instanţă, acesta fiind în constatarea, şi nu în realizarea unui drept. Astfel, acţiunea în constatare urmăreşte, în cazul de faţă, constatarea existenţei unui drept subiectiv al reclamantului faţă de pârât. De aceea, soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa judecătorească sunt, şi acestea, prevăzute în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003, la art. 11 alin. (1) şi (2), astfel: „(1) Dacă instanţa constată existenţa răspunsului autorităţii administraţiei publice sau, după caz, a notificării transmise potrivit art. 6 alin. (4), purtând data poştei de la locul de expediere a corespondenţei sau data la care solicitantul a luat cunoştinţă de răspuns, anterioare expirării termenului legal pentru emiterea autorizaţiei, respinge cererea reclamantului.

(2) în cazul în care instanţa constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă privind aprobarea tacită, pronunţă o hotărâre prin care obligă autoritatea administraţiei publice să elibereze documentul oficial prin care se permite solicitantului să desfăşoare o anumită activitate, să presteze un serviciu sau să exercite o profesie.”

21. Soluţionarea acţiunii în constatare a aprobării tacite se face pe baza documentelor depuse de părţi, respectiv: din partea reclamantului, copia cererii de autorizare purtând numărul şi data înregistrării la autoritatea administraţiei publice pârâte, iar din partea pârâtului, răspunsul sau notificarea adresate solicitantului autorizaţiei, în termenele prevăzute de lege. Confruntând aceste documente cu normele legale incidente, instanţa de judecată constată o situaţie de drept, adică dacă au fost sau nu respectate termenele în care autoritatea publică avea obligaţia să răspundă reclamantului, fără a administra, ca în cazul altor tipuri de acţiuni judecătoreşti, un alt fel de probatoriu, deci fără a se pronunţa asupra unei situaţii de fapt. Astfel, instanţa va respinge cererea, dacă în cauză constată că autoritatea publică şi-a îndeplinit, în termenul legal, obligaţia de a-i răspunde sau a-l notifica pe solicitantul autorizaţiei; în caz contrar, când aceste termene sunt depăşite sau nu există niciun fel de răspuns sau notificare a autorităţii publice pârâte, instanţa judecătorească va admite cererea şi va obliga autoritatea să emită documentul oficial solicitat.

22. Potrivit art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003, instanţa competentă a soluţiona această acţiune în constatare este tribunalul - secţia de contencios administrativ. O eventuală cale de atac ar fi fost de competenţa curţii de apel, care, reluând soluţionarea pe fond a cauzei, nu ar fi făcut nimic altceva în plus faţă de prima instanţă decât să confrunte, încă o dată, aceleaşi documente depuse de părţi, ajungând la una dintre soluţiile prevăzute de art. 11 alin. (1)şi (2) din ordonanţă. Or, un asemenea demers ar fi contrar însuşi scopului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003, acela de a soluţiona cu celeritate cauza, finalitatea urmărită de reclamant fiind emiterea şi, respectiv, obţinerea actului administrativ vizat.

23. Aşadar, măsura reglementată la art. 11 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003, referitoare la caracterul definitiv al hotărârii judecătoreşti, îşi găseşte pe deplin justificarea şi nu este de natură să încalce dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea acesteia.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, argumentele reţinute prin deciziile mai sus indicate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Dumitriu în Dosarul nr. 15.494/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (3) teza a două din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii

 

Având în vedere:

- că absorbţia fondurilor structurale conform Acordului de parteneriat, în valoare de aproximativ 43 de miliarde de euro, reprezintă un interes public prioritar, dată fiind importanţa acestora în ansamblul economiei naţionale şi efectele absorbţiei fondurilor structurale asupra potenţialului de dezvoltare a economiei naţionale;

- faptul că Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din 6 august 2014, stabileşte condiţionalităţile orizontale ex ante care trebuie îndeplinite de Guvernul României în legătură cu utilizarea fondurilor structurale aferente perioadei de programare financiară 2014-2020;

- importanţa domeniului achiziţiilor publice, reflectată în condiţionalităţi le ex ante stabilite prin Acordul de parteneriat, precum şi faptul că una dintre aceste condiţionalităţi vizează reforma controlului ex ante;

- că reforma controlului ex ante era prevăzută a fi realizată până la data de 31 decembrie 2016, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice în perioada 2015-2020, şi ţinând cont de observaţiile Comisiei Europene referitoare la neîndeplinirea condiţionalităţilor ex ante în acest sens, aşa cum rezultă din scrisoare acesteia nr. Ares (2017)3866477-02/08/2017;

- faptul că, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (5) şi art. 142 alin. (1) lit. e) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, nefinalizarea unor acţiuni menite să ducă la îndeplinirea unei condiţionalităţi ex ante constituie un motiv de suspendare a plăţilor pentru unele priorităţi ale programelor în cauză care sunt afectate;

- că orice întârziere în adoptarea cadrului legal aferent reformei controlului ex ante, cu efect în neîndeplinirea condiţionalităţilor ex ante, conduce la apariţia riscului de dezangajare a unor sume importante din fondurile structurale şi de investiţii alocate României prin Acordul de parteneriat şi, implicit, pierderea acestei surse de finanţare, deoarece sumele respective se realocă ţărilor membre UE, având în vedere prevederile Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013;

- faptul că necesitatea implementării acestei reforme, pentru a evita consecinţele menţionate în paragrafele anterioare, are caracter de situaţie extraordinară, fiind menită a conduce la evitarea unei atingeri grave şi iminente a interesului public legat de absorbţia fondurilor structurale,

este necesară emiterea în condiţii de urgenţă a actului normativ primar necesar pentru reformarea funcţiei de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul achiziţiilor publice.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţa de urgenţă.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Obiect, scop, definiţii şi termene

 

Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează modul de realizare a controlului ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii şi, respectiv, a modificărilor acestor contracte/acorduri-cadru.

Art. 2. - (1) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) aspecte de calitate - aspecte care vizează dispoziţii legale din domeniul achiziţiilor/concesiunilor care suferă o interpretare extensivă sau restrictivă în contextul specific al unei proceduri de atribuire deoarece trebuie adaptate particularităţilor sectorului economic/de activitate în care se încadrează obiectul contractului şi/sau practicilor pieţei de profil relevante în care activează constant operatorii economici potenţiali ofertanţi/ candidaţi la respectiva procedura de atribuire;

b) aspecte de regularitate - aspecte care vizează dispoziţii legale din domeniul achiziţiilor/concesiunilor pentru care se poate face o interpretare literală sau pentru care au fost emise de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, denumită în continuare ANAP, interpretări oficiale ale modului de aplicare în practică, inclusiv prin ordine sau instrucţiuni ale preşedintelui ANAP şi care, de regulă, se aplică, ca atare, în cazul tuturor procedurilor de atribuire, indiferent de sectorul economic/de activitate în care se încadrează obiectul contractului şi/sau practicile pieţei de profil relevante în care activează constant operatorii economici potenţiali ofertanţi/candidaţi;

c) autoritate contractantă - oricare dintre următoarele:

- autoritatea contractantă, astfel cum este definită la art. 4 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- entitatea contractantă, astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;

- autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, astfel cum sunt definite la art. 9 şi 10 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;

d) Consiliu - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;

e) contract-oricare dintre următoarele:

- contractul de achiziţie publică, astfel cum este definit la art. 3 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

- contractul sectorial, astfel cum este definit la art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 99/2016;

- acordul-cadru, astfel cum este definit la art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016;

- contractul de concesiune de lucrări sau contractul de concesiune de servicii, astfel cum este definit la art. 5 alin. (1) lit. g) şi h) din Legea nr. 100/2016;

f) listele de verificare - liste de verificare ale procedurilor de atribuire şi ale intenţiilor de modificări contractuale, stabilite prin proceduri operaţionale ale ANAP care înglobează atât aspecte de calitate, cât şi de regularitate, detalierea elementelor ce vor face obiectul acestor două categorii realizându-se prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

g) procedura de atribuire - oricare dintre procedurile de atribuire reglementate prin Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 99/2016 şi prin Legea nr. 100/2016.

(2) Termenii şi expresiile definite la alin. (1) se completează în mod corespunzător cu termenii şi expresiile definite în legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale, respectiv legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz.

Art. 3. - (1) Termenele prevăzute în cuprinsul prezentei ordonanţe de urgenţă se calculează după cum urmează:

a) când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;

b) când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte;

c) când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an; dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.

(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

(3) Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul respectiv.

Art. 4. - (1) Autorităţile contractante stabilesc termenele pentru depunerea ofertelor/candidaturilor, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 99/2016 şi Legii nr. 100/2016, cu luarea în considerare şi respectarea termenelor necesare ANAP pentru efectuarea controlului ex ante potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi normelor metodologice de aplicare a acesteia.

(2) Termenele necesare ANAP pentru efectuarea controlului ex ante potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi normelor metodologice aferente nu sunt incluse în termenele prevăzute pentru stabilirea ofertei câştigătoare de către autorităţile contractante potrivit Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 99/2016 şi Legii nr. 100/2016.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Autoritatea competentă ş/ domeniul de aplicare

 

Art. 5. - (1) ANAP este instituţia publică responsabilă pentru îndeplinirea funcţiei de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor şi, respectiv, a modificărilor acestor contracte.

(2) Controlul ex ante exercitat de ANAP potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se desfăşoară pe bază de liste de verificare şi vizează verificarea conformităţii cu dispoziţiile legale aplicabile din punct de vedere al regularităţii şi calităţii.

(3) Controlul ex ante prevăzut la alin. (1) se exercită de ANAP în mod selectiv, pe baza unei metodologii de selecţie.

Art. 6. - (1) în îndeplinirea funcţiei de control ex ante, ANAP efectuează controlul de calitate şi regularitate asupra:

a) procesului de atribuire a contractelor, după încărcarea documentelor procedurii în SEAP/transmiterea invitaţiei de participare aferente procedurii de negociere fără publicare prealabilă şi până la momentul în care comunicările privind rezultatul procedurii de atribuire au rămas definitive;

b) modificărilor contractelor incluse în verificare potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Controlul de calitate şi regularitate ex ante al procesului de atribuire, prevăzut la alin. (1) lit. a), presupune:

a) verificarea documentaţiei de atribuire, împreună cu strategia de contractare şi celelalte documente ce o însoţesc, conform dispoziţiilor legale, a anunţului de participare/de participare simplificat/de concurs, inclusiv a anunţului de tip erată, a propunerilor de răspuns ale autorităţii contractante la solicitările de clarificări formulate de operatorii economici şi a oricăror informaţii suplimentare publicate de aceasta în relaţie cu respectiva documentaţie de atribuire; face excepţie de la verificare studiul de fundamentare prevăzut la art. 229 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

b) verificarea deciziilor luate în procesul de evaluare a ofertelor şi de atribuire a contractului.

(3) Fac obiectul controlului ex ante toate procedurile de atribuire prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. g), cu excepţia procedurilor de negociere fără publicare prealabilă reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016.

(4) Controlul de calitate şi regularitate ex ante al modificărilor contractuale, prevăzut la alin. (1) lit. b), presupune verificarea modificărilor contractelor ce sunt efectuate în circumstanţele prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 237 şi 238 din Legea nr. 99/2016, respectiv art. 102 şi 103 din Legea nr. 100/2016, inclusiv a argumentelor prezentate de autorităţile contractante pentru a demonstra încadrarea în aceste circumstanţe.

 

CAPITOLUL II

Activitatea de control ex ante

 

SECŢIUNEA 1

Metodologia de selecţie

 

Art. 7. - (1) Metodologia de selecţie prevăzută la art. 5 alin. (3) este bazată pe aplicarea unor criterii referitoare la istoricul autorităţii contractante în ceea ce priveşte performanţa în realizarea achiziţiilor şi la aspecte aferente strategiei de contractare ce însoţeşte fiecare procedură de atribuire, respectiv valoarea şi complexitatea unei modificări contractuale ce se intenţionează a fi realizată. Metodologia de selecţie urmăreşte următoarele principii:

a) rezultatul selecţiei să nu fie predictibil pentru autorităţile contractante;

b) să fie flexibilă, şi anume parţial bazată pe alegerea aleatorie a procedurilor de atribuire ce vor face obiectul verificării, parţial pe indicatori de risc definiţi prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Criteriile prevăzute la alin. (1), filtrele şi categoriile de risc ce stau la baza întocmirii programului de verificare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, iar aspectele procedurale aferente aplicării metodologiei de selecţie se aprobă de către preşedintele ANAP,

(3) Metodologia de selecţie trebuie să asigure realizarea controlului prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. a) pentru un procent de 15% din totalul procedurilor de atribuire iniţiate de către autorităţile contractante într-un an calendaristic, cu accent pe acelea aferente contractelor ce se încadrează în categoriile cu riscul cel mai mare, aşa cum vor fi definite acestea prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4) Toate procedurile de atribuire a contractelor selectate şi incluse în programul de verificare sunt supuse controlului asupra documentaţiei de atribuire şi modului în care se realizează evaluarea ofertelor şi atribuirea respectivelor contracte.

(5) În vederea realizării controlului prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) se vor selecta modificările contractuale ce vor face obiectul controlului ex ante în baza metodologiei de selecţie.

(6) ANAP verifică, în cadrul controlului ex ante, măsurile de remediere adoptate de către autoritatea contractantă după comunicarea la ANAP a avertismentului de integritate/notificării emis(e) de către Agenţia Naţională de Integritate, până la semnarea contractului, în vederea eliminării situaţiilor ce pot fi încadrate în prevederile capitolului II, secţiunea a 4-a din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv capitolului III, secţiunea a 4-a din Legea nr. 99/2016, indiferent dacă procedurile de atribuire a contractelor în cauză au fost incluse sau nu în programul de verificare prevăzut la alin. (4).

Art. 8. - (1) în vederea aplicării metodologiei de selecţie prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, autorităţile contractante vor atribui un cod unic de identificare pentru fiecare obiect de contract pentru care se derulează o procedură de atribuire inclusă în programul anual al achiziţiilor publice.

(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a utiliza codul unic de identificare prevăzut la alin. (1), în toate comunicările prin SEAP, inclusiv în cele cu ANAP atunci când retransmite documente ca urmare a dispoziţiilor emise de către ANAP referitoare la necesitatea revizuirii anumitor aspecte aferente derulării procedurii de atribuire ce face obiectul verificării.

(3) în cazul anulării procedurii de atribuire ce face obiectul controlului ex ante sau al renunţării la utilizarea documentaţiei de atribuire ca urmare a emiterii unui aviz conform condiţionat, codul unic de identificare prevăzut la alin. (1) va rămâne neschimbat în cazul în care achiziţia este relansată printr-o altă procedură de atribuire, atât timp cât noua procedură de atribuire lansată serveşte aceloraşi scopuri sau unor scopuri similare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Iniţierea controlului ex ante

 

Art. 9. - (1) Autoritatea contractantă selectată în vederea realizării controlului ex ante va fi înştiinţată anterior începerii activităţii de control, prin intermediul SEAP, în termen de 2 zile lucrătoare de la încărcarea documentaţiei de atribuire în SEAP/transmiterea notificării privind intenţia de a modifica contractul sau de a realiza o negociere fără publicare prealabilă.

(2) în cazul înştiinţărilor aferente verificării intenţiilor de realizare a modificărilor contractuale şi a negocierilor fără publicare/invitaţie prealabilă, acestea se vor transmite prin orice mijloace de comunicare prevăzute la cap. II secţiunea 5-a din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în caz că prevederile art. 24 alin. (2) şi (3) din prezenta ordonanţă de urgenţă nu sunt operaţionale/aplicabile.

Art. 10. - (1) Autoritatea contractantă iniţiatoare a procedurii de atribuire selectate pentru realizarea controlului ex ante are obligaţia de a pune la dispoziţia ANAP următoarele informaţii şi/sau documente:

a) documentaţia de atribuire sau secţiunile acesteia, strategia de contractare, celelalte documente ce însoţesc documentaţia de atribuire conform dispoziţiilor legale, cu excepţia studiului de fundamentare prevăzut la art. 229 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu este solicitat potrivit lit. i) a prezentului articol, în situaţia în care acestea nu sunt disponibile în SEAP, în termen de o zi lucrătoare de la primirea informării referitoare la selectarea în vederea realizării controlului ex ante;

b) solicitările de clarificări cu privire la documentaţia de atribuire adresate de operatorii economici interesaţi de accesul la procedura de atribuire, propunerea de răspuns formulată de autoritatea contractantă în relaţie cu acestea, precum şi orice informaţii suplimentare publicate de aceasta în relaţie cu respectiva documentaţie de atribuire, înainte de a fi aduse la cunoştinţa acestora;

c) completările şi/sau informaţiile suplimentare la documentaţia de atribuire pe care autoritatea contractantă doreşte să le aducă la cunoştinţa potenţialilor candidaţi/ofertanţi, înainte de a fi publicate în SEAP sau transmise acestora;

d) copii ale documentelor prin care se formalizează deciziile comisiei de evaluare cu privire la declararea drept admise/respinse a candidaturilor/ofertelor, împreună cu justificările aferente, în termen de o zi lucrătoare de la întocmirea acestora, dar înainte de a se comunica candidaţilor/ofertanţilor;

e) copii ale documentelor depuse de ofertanţi/candidaţi sau extrase din acestea, inclusiv ale solicitărilor de clarificări transmise acestora de comisia de evaluare/autoritatea contractantă, după caz, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea acestora de către personalul ANAP, în situaţia în care obligaţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) şi (3) nu au fost îndeplinite;

f) raportul procedurii de atribuire şi rapoartele intermediare întocmite în cazul procedurilor de atribuire ce se desfăşoară în mai multe etape, înainte de a fi aprobate de către conducătorul autorităţii contractante, în termen de o zi lucrătoare de la întocmirea respectivelor documente;

g) copii ale contestaţiilor/plângerilor depuse în cadrul respectivelor proceduri de atribuire potrivit Legii nr. 101/2016, precum şi punctul de vedere emis de autoritatea contractantă în legătură cu acestea, în termen de o zi lucrătoare de la înregistrarea contestaţiilor/plângerilor, respectiv de la elaborarea punctului de vedere;

h) înştiinţarea privind semnarea contractului, după caz, cu ofertantul/ofertanţii declarat/declaraţi câştigător/câştigători, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării;

i) orice alte informaţii/documente suplimentare considerate necesare în contextul verificării ex ante, în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitarea acestora.

(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa ANAP cu privire la următoarele:

a) calendarul de derulare a procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor şi orice modificări aduse acestuia, în termen de o zi lucrătoare de la întocmirea/modificarea acestuia; în cazul în care este necesară discutarea anumitor aspecte punctuale aferente deciziilor luate de comisia de evaluare, cu ocazia finalizării fazelor evaluării prevăzute la art. 12 alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura accesul personalului ANAP la sediul său şi întrunirea a cel puţin 2/3 din membrii comisiei de evaluare în cauză, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la înregistrarea solicitării ANAP, după cum se precizează în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă; dacă din motive obiective autoritatea contractantă nu poate asigura întrunirea a cel puţin 2/3 din membrii comisiei de evaluare în termenul menţionat, termenele pentru emiterea avizului conform se prelungesc corespunzător pentru a ţine cont de data derulării şedinţei cu reprezentanţii comisiei de evaluare;

b) modificările operate în documentele verificate de către ANAP cu privire la alte aspecte decât cele dispuse de către ANAP, prealabil comunicării acestora către operatorii economici, dar nu mai târziu de 2 zile lucrătoare de la data efectuării respectivelor modificări, solicitând totodată efectuarea controlului ex ante asupra legalităţii acestora;

c) măsurile de remediere întreprinse ca urmare a primirii avertismentului de integritate sau a notificării prevăzute la art. 7 alin. (6), în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii acestora.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Desfăşurarea activităţii de control al documentaţiei de atribuire, anunţului de participare/de participare simplificat/de concurs, a anunţului de tip erată şi a solicitărilor de clarificări/ informaţii suplimentare

 

Art. 11. - (1) în desfăşurarea activităţii de control ex ante din cadrul etapei prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a), ANAP efectuează controlul de calitate şi regularitate a:

a) documentaţiei de atribuire aferente procedurilor de atribuire selectate pentru verificare, inclusiv a caietului de sarcini/documentaţiei descriptive şi a clauzelor contractuale, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare/de participare simplificat/de concurs;

b) anunţului de participare/de participare simplificat/de concurs şi a anunţului de tip erată, aferent procedurilor de atribuire selectate, transmis de către autoritatea contractantă spre publicare în SEAP;

c) propunerii de răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări adresate de către operatorii economici în legătură cu documentaţia de atribuire şi/sau a oricăror completări/informaţii suplimentare pe care autoritatea contractantă doreşte să le formuleze în legătură cu documentaţia de atribuire în cauză.

(2) în cazul în care, în urma realizării controlului prevăzut la alin. (1) lit. b), ANAP emite aviz conform necondiţionat potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) lit. a), operatorul SEAP are obligaţia de a transmite anunţul spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi de a publica respectivul anunţ în SEAP, în termenele prevăzute de lege, cu respectarea prevederilor art. 142 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 151 din Legea nr. 99/2016 şi, respectiv, ale art. 62 din Legea nr. 100/2016.

(3) în aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b), operatorul SEAP nu are dreptul de a publica anunţul transmis de autoritatea contractantă sau de a transmite respectivul anunţ spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fără obţinerea acceptului de publicare emis de către ANAP.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Desfăşurarea activităţii de control al procesului de evaluare a ofertelor/candidaturilor şi de atribuire a contractului

 

Art. 12. - (1) în desfăşurarea activităţii de control ex ante al procesului de evaluare a ofertelor/candidaturilor şi atribuire a contractului, personalul ANAP efectuează controlul de calitate şi regularitate a concluziilor fazelor critice ale acestui proces, astfel:

a) componenţa comisiei de evaluare şi concluziile comisiei de evaluare privind îndeplinirea condiţiilor de formă aferente depunerii ofertelor/candidaturilor şi a criteriilor de calificare/ selecţie de către ofertanţi/candidaţi;

b) concluziile comisiei de evaluare privind evaluarea propunerilor tehnice şi a conformităţii acestora;

c) concluziile comisiei de evaluare privind evaluarea propunerilor financiare şi a conformităţii acestora;

d) concluziile comisiei de evaluare privind analiza documentelor-suport pentru îndeplinirea criteriilor de calificare/selecţie prezentate de către candidaţii ce urmează a fi selectaţi conform regulilor prevăzute în documentaţia de atribuire în cadrul procedurilor care prevăd etapă de preselecţie, respectiv de ofertantul/ofertanţii ce urmează a fi declarat/ declaraţi câştigător/câştigători în urma aplicării criteriului de atribuire, precum şi concluziile incluse în raportul procedurii de atribuire.

(2) Pentru procedurile de atribuire a contractelor ce fac obiectul controlului ex ante în legătură cu aspectele prevăzute la art. 7 alin. (6), controlul ex ante se referă la măsurile de remediere întreprinse ca urmare a primirii avertismentului de integritate sau a notificării.

Art. 13, - (1) în desfăşurarea activităţii de control prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b), ANAP verifică documentele prin care se formalizează deciziile comisiei de evaluare cu privire la declararea drept admise/respinse a candidaturilor/ofertelor pentru fiecare fază a procesului de evaluare a ofertelor/ candidaturilor aferentă procedurilor de atribuire selectate, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea criteriului de atribuire şi stabilirea ofertantului/ofertanţilor câştigător/câştigători, înainte de comunicarea acestora de către autoritatea contractantă operatorilor economici.

(2) Prin ordin al preşedintelui ANAP se stabilesc modelele de formulare prin care autoritatea contractantă formalizează modul în care este realizată evaluarea ofertelor/candidaturilor şi se adoptă deciziile comisiei de evaluare.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Avizul conform al ANAP

 

Art. 14. - (1) Constatările rezultate din activitatea de control ex ante şi măsurile dispuse de ANAP fac obiectul unui aviz conform, care poate fi:

a) necondiţionat, atunci când nu se constată abateri cu privire la aspectele de calitate şi/sau de regularitate cuprinse în listele de verificare; sau

b) condiţionat, atunci când se constată că există abateri cu privire la aspectele de calitate şi/sau de regularitate cuprinse în listele de verificare.

(2) Avizele conforme necondiţionate emise pe parcursul verificării unei proceduri de atribuire supuse controlului ex ante se publică de către autoritatea contractantă în SEAP sau se aduc la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de către aceasta, în situaţia în care obligaţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) şi (3) nu au fost îndeplinite, împreună cu actele administrative la care se referă, respectiv:

a) documentaţia de atribuire;

b) anunţul de participare/de participare simplificat/de concurs şi anunţul de tip erată, dacă este cazul;

c) răspunsul/răspunsurile autorităţii contractante la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici în ceea ce priveşte documentaţia de atribuire şi orice completări/informaţii suplimentare publicate/comunicate de autoritatea în cauză în relaţie cu documentaţia de atribuire;

d) comunicările transmise de comisia de evaluare/autoritatea contractantă ca urmare a finalizării fazelor prevăzute la art. 12 alin. (1) şi/sau adoptării măsurilor de remediere prevăzute la art. 12 alin. (2), inclusiv cele de la art. 215 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 228 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, respectiv art. 92 din Legea nr. 100/2016, după caz.

(3) în cazul în care decide să continue derularea procedurii de atribuire fără a remedia abaterile constatate de ANAP prin avizul conform condiţionat, autoritatea contractantă publică respectivul aviz în SEAP sau îl aduce la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi, în situaţia în care obligaţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) şi (3) nu au fost îndeplinite.

(4) Autoritatea contractantă care decide continuarea derulării procedurii de atribuire, fără a remedia abaterile constatate de ANAP prin avizul conform condiţionat emis, va transmite ANAP o solicitare sub forma unui înscris prin care îşi asumă responsabilitatea asupra conţinutului actului său administrativ prevăzut la alin. (2) fit. a)-d); în acest caz, înscrisul autorităţii contractante se publică în SEAP sau se aduce la cunoştinţa Operatorilor economici interesaţi, împreună cu avizul conform condiţionat, potrivit prevederilor alin. (3).

(5) în cazul controlului ex ante al procedurilor de atribuire derulate de entităţile contractante prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c)din Legea nr. 99/2016, în cadrul etapei de la art. 6 alin. (2) lit. a), ANAP va emite aviz conform necondiţionat sau aviz conform condiţionat numai cu privire la aspectele de regularitate care nu respectă prevederile legale în vigoare, urmând ca pentru aspectele de calitate să formuleze numai recomandări.

(6) în cazul controlului ex ante al procedurilor de negociere fără publicare prealabilă incluse în programul de verificare al ANAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP, înainte de semnarea contractului, doar avizul conform condiţionat, împreună cu un anunţ de transparenţă cu privire la decizia de aplicare a unei asemenea proceduri de atribuire.

(7) Avizul conform necondiţionat şi avizul conform condiţionat se aprobă la nivel de structură de specialitate din cadrul ANAP responsabilă cu realizarea controlului ex ante.

(8) Nulitatea absolută a contractului încheiat ca urmare a unei proceduri de atribuire care a făcut obiectul controlului ex ante şi în care ANAP a emis un aviz conform condiţionat, iar autoritatea contractantă a derulat şi finalizat procedura de atribuire Iară a remedia abaterile de la legislaţia aplicabilă constatate de ANAP, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 25 alin. (2), se constată de către instanţa de judecată, aceasta urmând a analiza pe fond argumentele aduse de autoritatea contractantă în cauză pentru ignorarea celor reţinute de ANAP prin respectivul avizul conform; prevederile cap. VI secţiunea a 3-a din Legea nr. 101/2016 se aplică în mod corespunzător.

(9) în cazul în care autoritatea contractantă îşi îndeplineşte obligaţia de transparenţă prevăzută la alin. (6) şi respectă termenele procedurale de aşteptare prevăzute de Legea nr. 101/2016, ANAP nu solicită instanţei competente să constate nulitatea absolută a contractului încheiat ca urmare a unei proceduri de atribuire care a făcut obiectul controlului ex ante şi în care ANAP a emis un aviz conform condiţionat.

(10) Procedura şi termenele de emitere a avizului conform vor fi reglementate prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 15. - (1) Procesul de control ex ante este limitat la aspectele verificate şi constatate în baza listelor de verificare ale ANAP şi nu exonerează de răspundere autoritatea contractantă în raport cu acţiunile şi deciziile adoptate de aceasta în procesul de atribuire şi/sau modificare a contractului în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.

(2) Pentru procedurile de atribuire care au făcut obiectul controlului ex ante ANAP nu va mai efectua control ex-post asupra aspectelor acoperite de listele de verificare prevăzute la alin. (1).

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), faptele ce reprezintă contravenţii, referitoare la obligaţiile de conformare la controlul ex ante, potrivit art. 26 alin. (1) lit. a), lit. b) pct. (iii) şi (iv), lit. c) şi d) pot fi constatate şi sancţionate şi prin controlul ex-post de către ANAP, prin persoane împuternicite în acest scop.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Procedura de conciliere

 

Art. 16. - (1) în cazul în care autoritatea contractantă are obiecţii cu privire la abaterile de la aspectele de calitate cuprinse în listele de verificare, identificate de către ANAP ca urmare a activităţii de control ex ante al procesului de atribuire şi/sau a măsurilor dispuse de ANAP pentru remedierea respectivelor abateri, se poate demara procedura de conciliere.

(2) Procedura de conciliere poate fi declanşată de autoritatea contractantă numai cu privire la aspectele de calitate prevăzute în avizul conform condiţionat emis de ANAP în legătură cu care autoritatea contractantă are obiecţii, nefiind aplicabilă rezultatelor verificărilor aspectelor de calitate care au fost acceptate de autoritatea contractantă în cadrul controlului ex ante şi rezultatelor verificărilor aspectelor de regularitate.

(3) Procedura de conciliere este facultativă pentru autoritatea contractantă.

Art. 17. - Condiţiile de iniţiere şi mecanismul derulării procedurii de conciliere între autoritatea contractantă şi ANAP vor fi reglementate prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 18. - (1) Cererea de conciliere se soluţionează de către un comitet decizional format la nivelul ANAP, pornind de la propunerile fundamentate elaborate de structura din cadrul ANAP responsabilă cu funcţia de conciliere, modul de adoptare a rezoluţiilor având la bază organizarea unui mecanism ce va fi detaliat prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) în situaţia în care cererea de conciliere este soluţionată fără a fi necesară o examinare pe fond a acesteia, decizia de conciliere va fi emisă în termen de 2 zile lucrătoare de la data primirii cererii de conciliere.

(3) în situaţia în care decizia de conciliere este adoptată ca urmare a examinării pe fond a cererii de conciliere, aceasta trebuie să fie emisă într-o perioadă cuprinsă între:

a) 10-20 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării de conciliere, dacă ANAP nu are nevoie de informaţii suplimentare de la autoritatea contractantă;

b) 8-15 zile lucrătoare de la data primirii ultimelor informaţii suplimentare de la autoritatea contractantă, dacă ANAP are nevoie de informaţii suplimentare.

Art. 19. - (1) Decizia de conciliere este finală în raport cu constatările controlului ex ante din avizul conform iniţial, soluţia prevăzută prin decizie urmând să fie reflectată în noul aviz conform emis de ANAP ulterior acesteia.

(2) După adoptarea deciziei de conciliere de către ANAP:

a) constatările controlului ex ante din avizul conform condiţionat emis iniţial sunt menţinute, în cazul respingerii cererii de conciliere;

b) constatările controlului ex ante vor fi modificate, parţial sau total, în conformitate cu soluţia adoptată în decizia de conciliere, urmând ca ANAP să emită un nou aviz conform care îl va înlocui pe cel iniţial, în cazul admiterii cererii de conciliere.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Controlul ex ante al procedurilor de negociere fără publicare prealabilă

 

Art. 20. - Atunci când autorităţile contractante intenţionează demararea unei proceduri de negociere fără publicare prealabila, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(8) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 117 alin. (1) lit. a)-c) şi e)-j) şi alin. (2)-(6) din Legea nr. 99/2016, după caz, acestea au obligaţia de a notifica ANAP, cu 5 zile lucrătoare înainte de data de demarare a negocierii, precum şi de a pune la dispoziţia ANAP informaţiile şi documentele solicitate în scopul îndeplinirii funcţiei de control ex ante.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Controlul ex ante al modificărilor contractului

 

Art. 21. - (1) în cazul modificărilor contractuale operate în baza art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 237 şi 238 din Legea nr. 99/2016, respectiv art. 102 şi 103 din Legea nr. 100/2016, autorităţile contractante au obligaţia de a notifica ANAP, cu 5 zile lucrătoare înainte de realizarea etapelor de modificare a contractului, transmiţând totodată şi argumentele care justifică încadrarea în prevederea legală invocată, precum şi de a pune la dispoziţia ANAP informaţiile şi documentele solicitate în scopul îndeplinirii funcţiei de control ex ante.

(2) în ceea ce priveşte conţinutul informaţiilor care trebuie incluse în notificarea către ANAP privind modificările contractuale, autorităţile contractante au obligaţia de a raporta respectivele informaţii în funcţie de lista criteriilor şi a subcriteriilor/indicatorilor aferenţi metodologiei de selecţie în baza căreia se elaborează programul de verificare a modificărilor contractuale, notificate conform alin. (1).

(3) în cazul controlului ex ante al modificărilor contractuale, ANAP nu va emite aviz conform, urmând ca eventualele constatări ale controlului să fie transmise autorităţilor contractante sub formă de recomandări.

 

CAPITOLUL III

Alte dispoziţii

 

Art. 22. - Avizele conforme emise de ANAP pot fi atacate numai împreună cu actele administrative ale autorităţii contractante în legătură cu care au fost emise, aşa cum acestea sunt prevăzute la art. 14 alin. (2), în baza prevederilor Legii nr. 101/2016.

Art. 23. - Avizul conform al ANAP nu afectează caracterul obligatoriu al deciziilor pronunţate şi al măsurilor dispuse de Consiliu/instanţa competentă în legătură cu procedurile de atribuire conform prevederilor Legii nr. 101/2016.

Art. 24. - (1) în exercitarea atribuţiilor sale de control ex ante, ANAP colaborează, pe bază de protocol, cu operatorul SEAP, cu Consiliul, cu autorităţile de management, precum şi cu alte structuri de control ce au atribuţii în sistemul achiziţiilor publice.

(2) Operatorul SEAP are obligaţia de a asigura ANAP accesul nelimitat la vizualizarea tuturor documentelor încărcate de autorităţile contractante şi operatorii economici în SEAP în legătură cu procedurile de atribuire şi modificările contractuale selectate pentru controlul ex ante.

(3) Operatorul SEAP are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a adapta sistemul electronic pentru derularea achiziţiilor publice în vederea implementării modificărilor necesare ca urmare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 25. - (1) ANAP are obligaţia de a solicita în instanţă, în termen de 3 luni de la data luării la cunoştinţă a semnării contractului, constatarea nulităţii absolute a contractului încheiat ca urmare a unei proceduri de atribuire care a făcut obiectul controlului ex ante şi în cadrul căreia ANAP a emis un aviz conform condiţionat, iar autoritatea contractantă a derulat şi finalizat procedura de atribuire fără a remedia abaterile de la legislaţia aplicabilă constatate de ANAP; ANAP are calitate procesuală activă în litigiile privind constatarea nulităţii absolute a acestor contracte.

(2) în cazul în care Consiliul sau instanţa de judecată competentă s-a pronunţat în mod definitiv în legătură cu acte ale autorităţii contractante care au făcut obiectul unui aviz conform condiţionat al ANAP, iar din deciziile pronunţate rezultă invalidarea în tot a constatărilor din avizul conform condiţionat respectiv, ANAP nu va ataca în instanţă contractul încheiat în cadrul procedurii de atribuire ce a făcut obiectul deciziei definitive a Consiliului sau instanţei de judecată, acesta nefiind lovit de nulitate absolută pe motivul prevăzut la art. 14 alin. (8).

(3) în cazul în care Consiliul sau instanţa de judecată competentă s-a pronunţat în mod definitiv în legătură cu acte ale autorităţii contractante care au făcut obiectul unui aviz conform condiţionat al ANAP, iar din deciziile pronunţate rezultă doar o invalidare parţială a constatărilor din avizul conform condiţionat respectiv, ANAP are obligaţia de a ataca în instanţă contractul încheiat în cadrul procedurii de atribuire ce a făcut obiectul deciziei definitive a Consiliului sau instanţei de judecată, acesta fiind lovit de nulitate absolută cu privire la constatările din avizul conform ce nu au fost invalidate sau nu au făcut obiectul deciziei definitive a Consiliului sau instanţei de judecată.

(4) ANAP va analiza decizia Consiliului sau a instanţei de judecată pronunţată conform prevederilor alin. (2) şi (3) şi va decide dacă din considerentele acesteia rezultă o invalidare totală sau parţială a constatărilor din avizul conform condiţionat emis. urmând a stabili dacă va ataca sau nu contractul potrivit prevederilor alin. (1) sau alin. (3).

 

CAPITOLUL IV

Contravenţii şi sancţiuni

 

Art. 26. - (1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:

a) încălcarea prevederilor art. 8, cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei;

b) încălcarea prevederilor art. 10, după cum urmează:

(i) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. a)-f). cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei;

(ii) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. g) şi i), cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei;

(iii) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. h), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei;

(iv) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (2), cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei;

c) încălcarea prevederilor art. 20, cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei;

d) încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1), cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei.

(2) Autoritatea contractantă poate achita, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), personalul ANAP făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(3) Personalul ANAP este împuternicit prin ordin al preşedintelui ANAP să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, urmărind ca sancţiunea aplicată să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite de autoritatea contractantă; în analiza efectuată, personalul ANAP identifică şi are în vedere toate circumstanţele edificatoare ale fiecărui caz.

(4) Sancţiunea contravenţională se aplică autorităţii contractante, care, în funcţie de situaţia concretă, dispune luarea unor măsuri împotriva persoanelor implicate în derularea achiziţiei publice ce a făcut obiectul contravenţiei.

Art. 27. - (1) Prevederile art. 26 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 12 luni de la data săvârşirii faptei, cu excepţia contravenţiilor prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a), lit. b) pot, (iii) şi (iv), lit. c) şi d), pentru care termenul de prescripţie este de 36 de luni de la data săvârşirii faptei.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 28. - În termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice, prin ANAP, va elabora normele metodologice de aplicare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 29. - (1) Fac obiectul controlului ex ante în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă procedurile de atribuire şi modificările contractuale iniţiate după data de 15 martie 2018.

(2) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin procedură de atribuire sau modificare contractuală iniţiată după data de 15 martie 2018 se înţelege orice procedură de atribuire pentru care a fost încărcată în SEAP o documentaţie de atribuire, respectiv a fost transmisă o înştiinţare la ANAP, în cazul procedurilor de negociere fără publicare/invitaţie prealabilă sau în cazul modificărilor contractuale.

(3) Procedurile de atribuire şi modificările contractuale iniţiate anterior datei de 15 martie 2018 sunt verificate în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare în materia controlului ex ante la data când acestea au fost încărcate în SEAP, respectiv când a fost transmisă o înştiinţare ANAP.

(4) Toate instituţiile sau autorităţile vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă trebuie să ia măsurile necesare care le revin astfel încât noul sistem de control ex ante să fie operaţional până la data de 15 martie 2018

Art. 30. - La data de 15 martie 2018 se abrogă:

a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 26 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 228/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

b) orice alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative.

Art. 31. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 15 martie 2018, cu excepţia prevederilor art. 24 alin. (3) şi art. 28-30, care intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,

Bogdan Puşcaş

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

p. Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Octav-Dan Paxino,

secretar de stat Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 98.

 

ACTE ALE ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR SI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea cuantumului cotizaţiei de membru, respectiv cotizaţiei de membru asociat al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi a unor taxe încasate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor

si Asistenţilor Medicali din România

 

În temeiul art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, întrunit în şedinţa din data de 6 decembrie 2017, emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, denumit în continuare OAMGMAMR, care exercită profesia de asistent medical generalist, moaşă sau asistent medical, precum şi membrii asociaţi ai OAMGMAMR, care exercită profesia de soră medicală sau de oficiant medical, au obligaţia de a plăti lunar cotizaţia de membru în cuantum de 1 % din valoarea salariului de bază, dar nu mai puţin de 1% din valoarea salariului minim brut pe economie, indiferent de durata timpului de muncă (normă întreagă sau fracţiune de normă).

Art. 2. - Prin excepţie de la prevederile art. 1, asistenţii medicali generalişti, moaşele sau asistenţii medicali, precum şi surorile medicale şi oficianţii medicali care nu exercită profesia sunt obligaţi la plata unei cotizaţii în cuantum de 1% lunar din valoarea salariului minim brut pe economie,

Art. 3. - Membrii şi membrii asociaţi ai OAMGMAMR care se află în situaţia suspendării contractului de muncă pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau a copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani sau în concediu de îngrijire copil bolnav până la vârsta de 7 ani, respectiv 18 ani pentru copilul cu handicap, vor plăti o cotizaţie în cuantum de 1% lunar din valoarea salariului minim brut pe economie, daca nu solicită suspendarea calităţii de membru.

Art. 4. - Asistenţii medicali generalişti, moaşele sau asistenţii medicali, precum şi surorile medicale şi oficianţii medicali care sunt pensionari nu exercită profesia, dar doresc să îşi păstreze calitatea de membru, respectiv de membru asociat al OAMGMAMR, vor plăti o cotizaţie în cuantum de 1% lunar din valoarea salariului minim brut pe economie.

Art. 5. - Asistenţii medicali generalişti, moaşele sau asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, care au solicitat şi au obţinut, în condiţiile legii, calitatea de membru al OAMGMAMR, sunt obligaţi la plata cotizaţiei în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

Art. 6. - Asistenţii medicali generalişti, moaşele sau asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, care prestează temporar servicii medicale pe teritoriul României, sunt exceptaţi de la plata cotizaţiei.

Art. 7. - (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care exercită profesia în regim independent au obligaţia de a plăti o cotizaţie de membru în cuantum de 1% din valoarea veniturilor nete realizate conform declaraţiei de venituri depuse la Administraţia Finanţelor Publice.

(2) Plata cotizaţiei se va face lunar, în cuantum de 1% din valoarea salariului minim brut pe economie, urmând ca regularizarea până la nivelul prevăzut la alin. (1) să se facă după depunerea declaraţiei anuale de venituri depusă la Administraţia Finanţelor Publice.

Art. 8. - Se stabilesc următoarele taxe pe care le încasează filialele judeţene, respectiv filiala municipiului Bucureşti ale OAMGMAMR:

a) taxa pentru înscriere/reînscriere în OAMGMAMR, în cuantum de 100 lei;

b) taxa pentru reatestarea competenţei profesionale a membrilor OAMGMAMR, în cuantum de 100 lei;

c) taxa pentru întocmirea şi eliberarea certificatului de status profesional curent pentru membrii/nemembrii OAMGMAMR, în cuantum de 100 lei;

d) taxa pentru întocmirea formularelor-chestionar solicitate de statele terţe pentru exercitarea profesiei în afara graniţelor Uniunii Europene sau a altor documente similare, în cuantum de 100 lei, la care se adaugă contravaloarea taxelor de expediere;

e) taxa pentru întocmirea şi eliberarea certificatului de conformitate pentru membrii/nemembrii OAMGMAMR, în cuantum de 100 lei;

f) taxa pentru recunoaşterea titlurilor de calificare de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical dobândite în celelalte state membre ale Uniunii Europene, în statele aparţinând Spaţiului Economic European şi în Confederaţia Elveţiană, în cuantum de 100 lei;

g) taxa de participare la cursurile organizate de către OAMGMAMR cu formatori/lectori proprii - asistenţi medicali, moaşe sau asistenţi medicali generalişti, membri ai OAMGMAMR -, în cuantum de maximum 50 de lei, din care 15 lei reprezintă taxa de certificare;

h) taxa de participare la cursurile de pregătire a infirmierelor, în cuantum de până la 1000 lei;

i) taxa pentru eliberare duplicat al certificatului de membru, în cuantum de 100 lei.

Art. 9. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 10/2013 privind stabilirea cuantumului cotizaţiei de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi a unor taxe încasate de la membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 23 aprilie 2013;

b) Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 3/2016 privind stabilirea cotizaţiei de membru asociat al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 1 aprilie 2013;

c) Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 32/2016*) privind stabilirea unor taxe pentru eliberarea unor documente solicitate de către membrii sau nemembrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România;

d) Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 13/2014*) privind stabilirea taxei de participare la cursurile organizate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu formatori/lectori proprii;

e) Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 19/2015*) pentru stabilirea cotizaţiei de membru pentru asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali care exercită profesia în regim independent;

f) Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 15/2013*).

Art. 10. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 11. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

 

Preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,

Mircea Timofte

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 31.


*) Hotărârile Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 32/2016, 13/2014,19/2015 şi 15/2013 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I

 

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind eliberarea de duplicate ale certificatului de membru

 

Având în vedere prevederile art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, întrunit în şedinţa din data de 6 12.2017, emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) eliberează duplicate ale certificatului de membru, care au fost pierdute, furate, distruse complet sau deteriorate parţial, în situaţiile în care în arhiva instituţiei există alte documente din care să rezulte existenţa actului respectiv,

Art. 2. - Pentru eliberarea duplicatului certificatului de membru, solicitantul va întocmi un dosar care va cuprinde următoarele:

a) cerere pentru eliberare duplicat adresată conducerii filialei OAMGMAMR al cărei membru este;

b) declaraţie scrisă a titularului, în care sunt cuprinse elemente necesare pentru identificarea actului şi împrejurările în care a fost pierdut, distrus complet sau deteriorat parţial;

c) copia actului pierdut (dacă există);

d) copia actului de identitate al titularului;

e) dovada plăţii pentru eliberare duplicat;

f) dovada publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a pierderii, flirtului, distrugerii, deteriorării certificatului de membru sau dovada publicării anunţului într-un cotidian de largă circulaţie. Pentru publicarea pierderii unui act în Monitorul Oficial al României, titularul acestuia se va adresa Regiei Autonome „Monitorul Oficial” (http://www.monitoruloficial.ro).

Art. 3. - Duplicatul exemplarului original va avea înscrise pe faţă menţiunea „Duplicat”, pe verso „Document cu valoare de original”, ştampila şi semnătura preşedintelui filialei care îi eliberează.

Art. 4. - Duplicatul se eliberează, de regulă, o singură dată.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 1/2010 privind stabilirea cuantumului taxei pentru eliberare duplicate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2010.

Art. 6. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2018.

 

Preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,

Mircea Timofte

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 32.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru desemnarea furnizorilor de ultimă instanţă

 

Având în vedere prevederile art. 53 şi art. 55 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Până la implementarea unui mecanism de selecţie pe criterii concurenţiale a furnizorilor de ultimă instanţă şi desemnarea acestora pe baza acestui mecanism, se desemnează în calitate de furnizori de ultimă instanţă următorii titulari de licenţă pentru activitatea de furnizare a energiei electrice*

a) Societatea ELECTRICA FURNIZARE - S.A.;

b) Societatea ENEL ENERGIE MUNTENIA - S.A.;

c) Societatea ENEL ENERGIE - S.A.;

d) Societatea E.ON ENERGIE ROMÂNIA - S.A.;

e) Societatea CEZ VÂNZARE - S A,

(2) Fiecare titular de licenţă prevăzut la alin. (1) are obligaţia să asigure furnizarea energiei electrice, în calitate de furnizor de ultimă instanţă, la locurile de consum amplasate în zona/zonele geografice prevăzute în Condiţiile specifice asociate licenţei pentru activitatea de furnizare a energiei electrice pentru care titularul licenţei a avut obligaţia de a asigura furnizarea energiei electrice la tarife reglementate până la data eliminării acestora şi care aparţin clienţilor finali aflaţi în una dintre următoarele situaţii:

a) nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate;

b) îndeplinesc condiţiile impuse de legislaţie pentru serviciu universal şi, după ce şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, solicită să beneficieze de serviciul universal;

c) nu au asigurată furnizarea de energie electrică din nicio altă sursă, cu excepţia clienţilor deconectaţi pentru sustragere de energie electrică ori neplată, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 2. - Furnizorii de ultimă instanţă şi operatorii de reţea duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea acestuia.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 35/2014 pentru desemnarea furnizorilor de ultimă instanţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 17 iunie 2014.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 12 decembrie 2017.

Nr. 119.

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 83/2013 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate şi a cantităţilor de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanţă

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) şi art. 75 alin. (1) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. b) şi e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 83/2013 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate şi a cantităţilor de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 28 noiembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 12 decembrie 2017.

Nr. 120.

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea condiţiilor de aplicare a tarifelor componenta de piaţă concurenţială

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (2) lit. f) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi art. 9 alin. (1) lit. d) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - În facturile emise clienţilor finali care beneficiază de serviciul universal se aplică tariful CPC sau tariful CPC diferenţiat. În funcţie de opţiunea clienţilor, pentru întregul consum de energie electrică înregistrat de către aceştia după data intrării În vigoare a prezentului ordin.

Art. 2. - La cererea scrisă a clientului final care beneficiază de serviciul universal de schimbare a tarifului CPC în tarif CPC diferenţiat, furnizorul de ultimă instanţă asigură schimbarea acestuia în maximum 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării.

Art. 3. - Valorile tarifelor CPC aplicate de furnizorii de ultimă instanţă, avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, nu includ taxe sau impozite de tipul certificatelor verzi, contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, accizele stabilite conform legii, taxa pe valoarea adăugată. Aceste taxe vor fi evidenţiate distinct în factură şi vor fi incluse în suma totală de plată.

Art. 4. - În calculul valorii facturii se utilizează tarifele CPC în forma avizată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei cu patru zecimale. Rotunjirea la unitatea monetară minimă (banul) se realizează la valoarea facturii, înainte de aplicarea TVA.

Art. 5. - Se aprobă zonele orare specifice tarifului CPC diferenţiat aplicat clienţilor casnici, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Furnizorii de ultimă instanţă duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc aplicarea acestuia.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Art. 8. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 176/2015 pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, precum şi a condiţiilor de aplicare a tarifelor reglementate şi a tarifelor componenta de piaţă concurenţială, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 24 decembrie 2015, cu modificările ulterioare;

b) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de

Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2005 pentru aprobarea Procedurii privind condiţiile şi modul de acordare a tarifului social consumatorilor casnici de energie electrică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 22 septembrie 2005, cu modificările ulterioare;

c) art. 68 alin. (1) şi art. 69 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 23 iulie 2014, cu modificările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 12 decembrie 2017.

Nr. 121.

 

anexă

 

Zone orare pentru tariful CPC diferenţiat

 

Zona de zi

Zona de noapte

7,00-22,00

22,00-7,00 şi de vineri de la ora 22,00 până luni la ora 7,00

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.