MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1011/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 1011         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 20 decembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

255. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

 

1.178. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

 

257. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5^/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice În anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

1.180. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

261. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

 

1.184. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 777 din 28 noiembrie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

892. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.417/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Variantă de ocolire Timişoara-Sud”

 

898. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 615/2014

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

721. - Decizie pentru modificarea anexei nr. 1 la Decizia prim-ministrului nr. 53/2011 privind aprobarea componenţei Grupului de lucru interinstituţional pentru protecţia infrastructurilor critice, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.224. - Ordin al ministrului finanţelor publice de revocare a Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.407/2015 privind blocarea fondurilor şi resurselor economice deţinute de Societatea Comercială AGRO-CHIRNOGI - S.A.

 

3.225. - Ordin al ministrului finanţelor publice de revocare a Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.143/2015 privind blocarea fondurilor şi resurselor economice deţinute de Societatea Comercială AGRO-CHIRNOGI - S.A.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

122. - Ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2017 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.701. - Decizie privind sancţionarea cu retragerea autorizaţiei de funcţionare şi radierea Societăţii TERRA - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. din Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42 din 9 iunie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 decembrie 2017.

Nr. 255.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 decembrie 2017.

Nr. 1.178.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12 din 27 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 decembrie 2017.

Nr. 257.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează;

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 decembrie 2017.

Nr. 1.180.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55 din 4 august 2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 decembrie 2017.

Nr. 261.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia România, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 18 decembrie 2017.

Nr. 1.184.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 777

din 28 noiembrie 2017

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica*), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica*), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, obiecţie formulată de Preşedintele României.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.382/9 noiembrie 2017 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.740A/2017.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că scopul legii deduse controlului de constituţionalitate nu vizează un interes general al societăţii, ci crearea premiselor încheierii unui contract cu titlu oneros între o entitate publică individualizată şi o entitate nedeterminată în vederea achiziţionării unui bun imobil individual determinat De vreme ce domeniul de incidenţă este determinat concret, dată fiind reglementarea intuitu personae/bun privit ut singuli, legea criticată are caracter individual, fiind contrară art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie. În acest sens este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2006, Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007, Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013 şi Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014.

4. Singura posibilitate de legiferare cu privire la un bun privit ut singuli este situaţia particulară a terenurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, ce pot fi transferate din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietăţii publice [a se vedea Decizia nr. 406 din 15 iunie 2016]. Or, întrucât din datele cauzei nu rezultă că bunul imobil în discuţie s-ar afla în această ipoteză particulară, rezultă că operaţiunea juridică prevăzută de lege nu reprezintă un transfer al proprietăţii publice, ci o autorizare în vederea achiziţionării.

5. Instituirea, prin lege, în sarcina Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a obligaţiei de a achiziţiona un bun imobil monument istoric este contrară principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie.

6. Totodată, se arată că bunul imobil în discuţie este încadrat în Lista monumentelor istorice din judeţul Argeş, ca monument istoric clasa A, având codul AG-II-m-A-13805.0i. Întrucât, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede că monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preempţiune ale statului român, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, potrivit acestei legi, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării, se arată că dreptul de preempţiune, ca drept potestativ patrimonial, este incompatibil cu instituirea unei exclusivităţi prin stabilirea unei obligaţii sau a unui drept la achiziţionarea unui bun. Prin urmare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu numai că are pârghiile necesare în vederea achiziţionării bunului imobil menţionat, dar acesta este şi obligat să se pronunţe în cadrul procedurii stabilite prin Legea nr. 422/2001 dacă înţelege sau nu să se prevaleze de exercitarea dreptului de preempţiune.

7. Se mai arată că, potrivit art. 4 din Legea nr. 422/2001, rezultă şi necesitatea stabiliri formei de proprietate în care ar urma să intre bunul după achiziţionare. Or, legea nu precizează în mod explicit care va fi regimul juridic aplicabil bunului imobil în cauză. Se apreciază că o asemenea clarificare era imperios necesară, mai ales din perspectiva instituirii dreptului de administrare. Se încalcă, astfel, art. 1 alin. (5) din Constituţie.

8. Se mai susţine că, dacă art. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate este interpretat ca un drept exclusiv în favoarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de a cumpăra bunul imobil respectiv, înseamnă că există obligaţia corelativă a vânzătorului de a vinde bunul în cauză ministerului, astfel că dreptul său de proprietate este restrâns în mod nejustificat. S-ar ajunge la situaţia în care acesta nu ar mai putea înstrăina bunul către un alt subiect de drept dacă nu se ajunge la încheierea unui contract translativ de proprietate între titularul dreptului de proprietate şi minister. În plus, în lipsa unui termen legal în cadrul căruia ministerul ar trebui să îşi exercite această exclusivitate, obligaţia vânzătorului apare ca fiind perpetuă.

9. Dacă norma este interpretată ca instituind o obligaţie în sarcina ministerului, s-ar crea pentru vânzător un avantaj nepermis, în sensul că va avea certitudinea unui cumpărător şi obţinerea unui preţ, pentru care nu mai este prevăzut expres obligativitatea expertizării în vederea stabilirii valorii bunului şi negocierea. Acest avantaj al proprietarului bunului imobil este discriminatoriu în raport cu alţi proprietari, ce intenţionează Să înstrăineze monumentele istorice pe care le deţin, aceştia din urmă fiind în continuare obligaţi să parcurgă procedura preempţiunii, prevăzute de Legea nr. 422/2001.

10. Rezultă că reglementarea este confuză, fiind susceptibilă de abordări diametral opuse, aspect de neconceput în activitatea legislativă. Dintr-o primă perspectivă, aceasta poate conduce la o limitare a dreptului de proprietate prevăzut de art. 44 din Constituţie, iar, dintr-o altă perspectivă, legea apare ca având un vădit caracter discriminatoriu, contrar art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie.

11. Prin urmare, se solicită admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate şi constatarea neconstituţionalităţii legii criticate, în ansamblul său.

12. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

13. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, solicitând respingerea acesteia ca atare.

14. Se arată că Parlamentul are o poziţie preeminentă în sistemul autorităţilor publice, exercitând prerogative de cea mai mare însemnătate pentru activitatea de stat. Parlamentului îi este garantată plenitudinea de acţiune şi decizie în orice domeniu, în virtutea suveranităţii naţionale. Se apreciază că nu se poate pune problema unei încălcări ale prevederilor Constituţiei referitoare la claritate. Legea contestată nu prevede expres o dată pentru punerea în executare a prevederilor sale, ci doar creează cadrul legal pentru soluţionarea dificultăţilor de bună administrare a imobilului în cauză. Legea supusă controlului de constituţionalitate nu „dobândeşte un caracter individual”. Atât din titlul legii, cât şi din conţinutul acesteia, rezultă în mod incontestabil faptul că absolut toţi cetăţenii României vor beneficia de utilizarea monumentului cultural, Ansamblul conacului Brătianu - Florica (Vila Florica). Acest imobil intră în proprietatea tuturor, adică publică, neservind niciunei persoane fizice sau juridice. Rezultă, în mod clar, că jurisprudenţa Curţii Constituţionale invocată este irelevantă cazului dedus judecăţii, aceasta referindu-se la persoane fizice şi juridice determinate.

15. Tot din textul legii, cât şi din expunerea de motive a acesteia rezultă că obiectul său vizează un interes general al societăţii şi nu poate fi vorba de nicio pretinsă „convenţie care vizează interesul părţilor”. Imobilul în cauză intră în patrimoniul public al statului şi nu în cel privat, situaţie în care statul nu poate fi privit ca „o parte”, ci el apără interesul naţional care nu reclamă „drepturi cu caracter individual”.

16. Se consideră că legea criticată nu se constituie într-o ingerinţă în competenţele puterii executive, nu înlătură atributele dreptului de proprietate, inclusiv cel al dispoziţiei, şi nici nu goleşte dreptul de proprietate de conţinutul său. Dreptul de preempţiune nu se constituie într-o formă de restrângere a dreptului de dispoziţie al proprietarului asupra bunului, dreptul de proprietate fiind garantat constituţional, ci el se manifestă numai în situaţia în care proprietarul bunului se hotărăşte să vândă bunul şi se exercită numai în termenul legal, astfel stabilit, ca să nu obstrucţioneze vânzătorul proprietar în dreptul său de dispoziţie asupra bunului şi să înştiinţeze Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, conform legislaţiei în vigoare. Este firesc ca orice stat să adopte reglementări prin care să protejeze bunurile din patrimoniul naţional sau cultural, mobile sau imobile, indiferent de forma de proprietate,

17. În sensul celor de mai sus este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul dreptului de proprietate şi al principiului egalităţii în drepturi. Totodată, sunt invocate prevederile Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi ale libertăţilor fundamentale.

18. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica*), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, care au următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Se achiziţionează Ansamblul conacului Brătianu-Florica («Vila Florica»), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, în care funcţionează Centrul de Cultură «Brătianu», de către Ministerul Culturii şi identităţii Naţionale, cu fonduri de la bugetul de stat.

(2) Ansamblul conacului Brătianu-Florica cuprinde suprafaţa construită desfăşurată, de 2.324 mp în regim de înălţime D + P+2, 91 mp de înălţime, P şi teren intravilan (parc dendrologic), în suprafaţă de 29.780 mp (din care construită 698 mp).

Art. 2. - Centrul de Cultură «Brătianu», înfiinţat prin Ordinul ministrului culturii nr. 518/1993, îşi continuă activitatea în imobilul «Vila Florica», fiind în autoritatea Consiliului Judeţean Argeş.

Art. 3. - Fondurile necesare achiziţiei, prevăzute la art. 1 alin. (1), se asigură din bugetul de stat.

Art. 4. - Se autorizează Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale să realizeze procedura de achiziţie, conform legislaţiei în vigoare”.

21. Textele constituţionale invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii şi al calităţii legii, art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 16 alin, (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului.

(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

22. Curtea constată că sesizarea formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată şi nepromulgată, cât şi sub cel al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de Preşedintele României.

(2) Parcursul legislativ al legii analizate

23. Propunerea legislativă a fost iniţiată de 26 de deputaţi şi senatori, fiind înregistrată la Senat la data de 11 mai 2016. Aceasta a fost adoptată tacit de Senat în data de 22 decembrie 2016, iar de Camera Deputaţilor la data de 11 octombrie 2017 [voturi pentru = 250, contra = 0, abţineri = 0, nu au votat = 3]. La data de 21 octombrie 2017, legea a fost trimisă la Preşedintele României în vederea promulgării, iar, la data de 9 noiembrie 2017, Preşedintele României a sesizat Curtea Constituţională cu prezenta obiecţie de neconstituţionalitate,

(3) Analiza obiecţiei de neconstituţionalitate

(3.1.) Criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 1 alin. (4), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie

24. Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiţie, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinţei legiuitorului, ale cărei conţinut şi formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidenţă a reglementării este determinat concret, dată fiind raţiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc [a se vedea Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005, Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007, Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013, sau Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21].

25. Prin jurisprudenţa mai sus citată, Curtea a mai arătat că Parlamentul, arogându-şi competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu. O lege, adoptată în condiţiile de mai sus, contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi. ca atare, este sub acest aspect în totalitate neconstituţională. De asemenea este încălcat şi art. 16 alin. (2) din Constituţie, într-adevăr, în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispoziţii legale adoptate exclusiv în considerarea iui şi aplicabile numai în ceea ce îl priveşte, incidenţei unei reglementări legale constituind dreptul comun în materie, dispoziţiile legale în cauză nesocotesc principiul constituţional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Curtea a mai reţinut că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă. Or, o astfel de interpretare este contrară celor statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa şi, prin urmare, în contradicţie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale.

26. Curtea, în jurisprudenţa sa, a mai reţinut că vânzarea de acţiuni sau trecerea cu titlu gratuit a acestora în proprietatea privată a unei unităţi administrativ-teritoriale reprezintă un act de dispoziţie cu privire la capitalul social al societăţii, care nu ţine de competenţa de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparţine, în mod exclusiv, Guvernului [Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 146, sau Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014, paragraful 20].

27. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că legea supusă controlului de constituţionalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit, respectiv pentru achiziţionarea unui imobil. De asemenea, având în vedere conţinutul legii, se constată că acesta nu reglementează un transfer interdomenial care ar putea intra sub incidenţa situaţiei de excepţie prevăzute de Decizia nr. 406 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2016, paragraful 31, ci obligaţia Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de a achiziţiona un bun imobil, cu alte cuvinte, de a cumpăra bunul imobil în discuţie.

28. Chiar dacă bunul imobil în discuţie are o importanţă culturală deosebită, este, de principiu, că achiziţionarea sa trebuie realizată în formele prevăzute de Constituţie. În acest sens, Curtea reţine că aceasta pot fi realizată doar prin acte administrative, care se clasifică în acte de autoritate [regulamente, ordonanţe, deciziuni] şi acte de gestiune. Actele de autoritate presupun faptul că autoritatea administrativă dă ordine, lucrează ca putere suverană faţă de supuşi, fiind supuse controlului de legalitate. În schimb, actele de gestiune gerează patrimoniul public şi vizează actele relative la acel patrimoniu [măreşte/micşorează/conservă patrimoniul], statul se comportă ca orice alt cetăţean, prin urmare, ele sunt supuse normelor de drept privat. În consecinţă, dacă statul doreşte cumpărarea unui bun imobil, aceasta trebuie realizată printr-un act administrativ individual de gestiune, fiind evident că prin lege nu se pot cumpăra bunuri individuale şi nu se pot reglementa obligaţii de cumpărare a unui/unor bunuri imobile.

29. Aşadar, Parlamentul nu se poate subroga în competenţa originară a Guvernului sau a consiliului judeţean/local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, de a administra proprietatea publică/privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale [a se vedea, în acest sens, art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 164 din 2 aprilie 2001, sau art. 36 alin. (2) lit. c), art. 81 alin. (2) lit. f), art. 82 şi art. 91 alin. (1) lit. c) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007], astfel că nu are atribuţia constituţională de a gera patrimoniul public prin lege.

30. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzută de art. 1 alin. (4) din Constituţie, a egalităţii în drepturi, prevăzută de art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzută de art. 61 alin. (1) din Constituţie.

(3.2.) Criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 44 din Constituţie

31. Critica raportată la art. 1 alin. (5) din Constituţie vizează faptul că, pe de o parte, textul legii nu stabileşte, în condiţiile în care bunul se cumpără, apartenenţa acestuia la domeniul public/privat al statului, iar, pe de altă parte, nu este respectată legea aplicabilă în ipoteza vânzării imobilelor clasificate drept monumente istorice, dreptul de preempţiune al subiectelor de drept public fiind înlocuită de obligaţia de a cumpăra un bun dat. De asemenea, critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează faptul că proprietarul bunului imobil care face obiectul legii beneficiază de un privilegiu faţă de alţi proprietari, întrucât are asigurată certitudinea existenţei unui cumpărător şi a unui preţ care nu se negociază. Critica raportată la art. 44 din Constituţie are în vedere faptul că dacă legea este interpretată în sensul că vânzătorul este obligat să vândă imobilul ministerului, atunci se aduce o limitare nepermisă a atributului de dispoziţie al dreptului său de proprietate privată.

32. Curtea reţine că aceste critici vizează fondul reglementării, care nu mai trebuie să fie analizate din moment ce instrumentul juridic prin intermediul căruia trebuia realizat acest act de gestiune al proprietăţii publice a fost greşit ales. Ajungându-se la concluzia că achiziţionarea unui bun nu poate fi impusă şi/sau realizată prin lege, operaţiune care ţine de gestionarea proprietăţii publice/private a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, înseamnă că aceasta va fi realizată printr-un act administrativ. În ipoteza unui bun imobil monument istoric, vânzarea acestuia poate fi realizată numai cu respectarea dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile şi formele prevăzute de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006.

33. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile Legii privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

praf. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.417/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Variantă de ocolire Timişoara-Sud”

În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.417/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Variantă de ocolire Timişoara-Sud”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 20 noiembrie 2008, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2 - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii,”

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”

3. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Felix Stroe

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 892.

 

ANEXĂ

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.417/2008)

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Timişoara-Sud”

 

Titular: Ministerul Transporturilor

Beneficiar: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.

Amplasament: judeţul Timiş

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

 

 

Valoarea totali a Investiţiei (Inclusiv TVA)

mii lei

522.449

 

(în preţuri la data de 15.02.2017/1 euro=4,5071 lei),

 

 

 

din care:

 

 

 

construcţii-montaj (C+M)

mii lei

445.394

 

Eşalonarea investiţiei

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

175.000

 

 

C+M

mii lei

150.000

 

Anul II

INV

mii lei

175.000

 

 

C+M

mii lei

150.000

 

Anul III

INV

mii lei

172.449

 

 

C+M

mii lei

145.394

 

Capacităţi:

 

 

 

 

Lungime totală drum

 

km

25,690

 

Lăţime platformă

 

m

10,00

 

din care: - parte carosabilă

 

m

2x3,50

 

Poduri şi pasaje

 

buc.

12

 

Intersecţii la nivel

 

buc.

4

 

Parcări

 

buc.

2

 

Noduri rutiere

 

buc.

2

 

Durata de realizare a investiţiei

 

luni

36

 

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja antiseismic conform Normativului P100-1/2013.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 615/2014

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 615/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iulie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 10, litera g) se abrogă.

2. La articolul 10, literele h), m), p) şi cc) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„h) prezintă consiliului de conducere al Agenţiei cererile pentru avizare, în condiţiile legii, a protocolului de predare-preluare, în proprietate sub condiţii rezolutorii, a infrastructurii de irigaţii secundare din domeniul privat al statului către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare;

........................................................................................................................................

m) face propuneri pentru trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare sau a unor părţi din acestea care nu mai îndeplinesc criteriile prevăzute pentru declararea de utilitate publică, potrivit legii;

........................................................................................................................................

p) elaborează protocolul de predare-preluare a bunurilor pentru care Guvernul a aprobat, în condiţiile legii, transmiterea în proprietate, sub condiţii rezolutorii a infrastructurii secundare de irigaţii din domeniul privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei, către OIF;

........................................................................................................................................

cc) exercită controlul tehnic şi financiar al modului de respectare a prevederilor protocolului de predare-preluare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, cu respectarea prevederilor art. 293 alin, (1) din Legea nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;”.

3. La articolul 10, după litera dd) se introduce o nouă literă, litera ee), cu următorul cuprins:

„ee) asigură desfăşurarea activităţilor pentru îndeplinirea atribuţiilor delegate prin acorduri de delegare încheiate cu autorităţile de management pentru programele finanţate din fonduri europene şi/sau autorităţile de plată acreditate, în condiţiile legii

4. La articolul 11, literele l), m) şi ff) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„l) verifică cererile prevăzute la art. 10 lit. h) şi propune Agenţiei modul de soluţionare a cererilor respective;

m) elaborează proiectele protocoalelor de predare-preluare, la cerere, în proprietate, sub condiţii rezolutorii, a infrastructurii secundare de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului aflată în administrarea Agenţiei către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare, conform prevederilor legale în vigoare;

........................................................................................................................................

ff) exercită controlul tehnic şi financiar al modului de respectare a prevederilor protocolului de predare-preluare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, cu respectarea prevederilor art. 293 alin. (1) din Legea nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;”.

5. La articolul 11, litera n) se abrogă.

6. La articolul 13, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Consiliul de Conducere al Agenţiei este compus din 7 membri, dintre care:

a) directorul general al Agenţiei;

b) 2 reprezentanţi din cadrul ministerului;

c) un reprezentant desemnat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale;

d) un reprezentant desemnat de autoritatea centrală pentru mediu;

e) un reprezentant desemnat de autoritatea centrală pentru gospodărirea apelor;

f) un reprezentant al Ligii utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

(3) Preşedintele consiliului de conducere este directorul general al Agenţiei.”

7. La articolul 14, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) La şedinţele consiliului de conducere al Agenţiei este invitat reprezentantul sindicatelor din domeniul îmbunătăţirilor funciare. La propunerea preşedintelui consiliului de conducere al Agenţiei, aprobată de majoritatea membrilor acestui consiliu, la şedinţe pot participa alţi invitaţi.”

8. La articolul 16, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,i) aprobă cuantumul tarifelor de prestaţii pentru alte activităţi de îmbunătăţiri funciare decât irigaţiile, precum şi tarifele pentru alte servicii decât cele de îmbunătăţiri funciare;”.

9. La articolul 16, litera j) se abrogă.

10. La articolul 25 alineatul (5), litera b) se abrogă,

11. La articolul 28, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Normativul de mijloace de transport şi de intervenţie pentru Agenţie este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Numărul de mijloace de transport şi de intervenţie, prevăzut în anexa nr. 3, ce se repartizează pentru unitatea centrală, filialele teritoriale şi unităţile de administrare, se aprobă de directorul general al Agenţiei.”

12. Anexa nr. 3 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguta Vasilascu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 898.

 

ANEXA

(Anexa nr. 3 la regulament)

 

Normativ de mijloace de transport şi de intervenţie pentru Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Nr. crt.

Denumire

Numărul maxim

Consum lunar maxim

1

Autoturisme

257

400 litri

2

Bărci intervenţie la staţii plutitoare

16

20-50 litri/oră, în funcţie de capacitatea cilindrică a ambarcaţiunilor din dotare, pentru maximum 80 de ore pe lună

3

Utilaje, autolaboratoare etc.

23

Conform numărului de ore muncă şi a specificaţiilor din cărţile tehnice

4

Motopompe, pompe de epuisment, motocositori, drujbe, alte unelte, scule şi mijloace de intervenţie

conform inventar

Conform numărului de ore muncă şi a specificaţiilor din cărţile tehnice

 

NOTĂ;

Nu se consideră depăşiri la consumul normat de la mijloacele de transport şi de intervenţie consumul care la nivelul anului se încadrează în limita carburantului normat în raport cu numărul total de mijloace de transport şi de intervenţie aprobat.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Decizia prim-ministrului nr. 53/2011 privind aprobarea componenţei Grupului de lucru interinstituţional pentru protecţia infrastructurilor critice, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.110/2010 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare ale Grupului de lucru interinstituţional pentru protecţia infrastructurilor critice, cu modificările ulterioare, şi Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 5.119.907 din 23 noiembrie 2017, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/8.228 din 11 decembrie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Anexa nr. 1 la Decizia prim-ministrului nr. 53/2011 privind aprobarea componenţei Grupului de lucru interinstituţional pentru protecţia infrastructurilor critice, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 2 mai 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 20 decembrie 2017.

Nr. 721.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Decizia nr. 53/2011)

 

COMPONENŢA

Grupului de lucru interinstituţional pentru protecţia infrastructurilor critice

 

Nr. crt.

Instituţia/Autoritatea publică responsabilă

Membru permanent

Membru supleant

1.

Aparatul propriu de lucru al prim-ministrului

- Cucu Cristian, secretar de stat

 

2.

Ministerul Afacerilor Interne

- comisar-şef de poliţie Udeanu Cătălina, şef Centru de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice

- comisar-şef de poliţie Merlă Nicolae, reprezentant Punct naţional de contact

- subcomisar de poliţie Pîrvuleţu Marius Eugen, Secretariat tehnic al GLIPIC

 

3.

Ministerul Economiei

- Anghel Ruxandra Rodica, director

- Iancu Mario Valentin, inspector

- Ioana Emanuel, consilier superior

- Manolache Felida, consilier superior

4.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

- Smărăndache Floriana-Nicoleta, consilier principal

 

5.

Ministerul Cercetării şi Inovării

- Ionescu Daniel, secretar general adjunct

- Ciobotaru Ioan, consilier

6.

Ministerul Apelor şi Pădurilor

- Negru Simona Olimpia, director

- Constantin Gheorghe, director

7.

Ministerul Sănătăţii

- Grecu Valentin-Eugen, şef compartiment

 

8.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

- Teodor Orlando-Victor

- Gheorghe Alexandru-Cristian

- Ionuţă Iulian-Alexandru

9.

Serviciul de Informaţii Externe

*

 

10.

Serviciul Român de Informaţii

*

 

11.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

- Timofte Radu, expert

- Raliu Ioana Codruţa, consilier

- Spoeală Valentin, referent de specialitate superior

12.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

- Csutak Nagy Lazlo, subsecretar de stat

- Lăduncă Ştefan, consilier juridic

- Mirea Sonia Luminiţa, consilier juridic

13.

Ministerul Apărării Naţionale

- colonel Berendei Silviu, expert

- colonel inginer Scînteianu Petrică, expert

- locotenent-colonel inginer Bîrzescu Adrian-Tiberius, expert

- colonel Constantinescu Valentin, expert

- colonel inginer Iorga Fănel Eduard, expert

- maior Bunel Daniel, expert

14.

Ministerul Transporturilor

- Marin Eugen, şef Serviciu probleme speciale

- Bîrleanu Roxana, consilier

 

15.

Agenţia Spaţială Română

- Piso Marius-Ioan, preşedinte ROŞA

- Nistor Cosmin Constantin, director

- Botezatu Ulpia Elena, expert

 

16.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

- Groşan Mihai Adrian, şef serviciu

 

17.

Ministerul Energiei

- Ispas Răzvan-Muscel, consilier

- Homotescu-Voinea Alexandru, consilier

 

* Sunt desemnaţi prin ordin al conducătorului instituţiei respective.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

de revocare a Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.407/2015 privind blocarea fondurilor şi resurselor economice deţinute de Societatea Comercială AGRO-CHIRNOGI - S.A.

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 19 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 12 din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.856/2011*) pentru aprobarea Procedurii privind emiterea ordinului de blocare a fondurilor şi resurselor economice în domeniul sancţiunilor internaţionale sau de revocare a măsurii dispuse,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se revocă Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.407/2015 privind blocarea fondurilor şi resurselor economice deţinute de Societatea Comercială AGRO-CHIRNOGI - S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 octombrie 2015.

Art. 2. - Prezentul ordin poate fi contestat potrivit procedurii prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 3.224.


*) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.856/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

de revocare a Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.143/2015 privind blocarea fondurilor şi resurselor economice deţinute de Societatea Comercială AGRO-CHIRNOGI - S.A.

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 19 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 12 din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.856/2011 *) pentru aprobarea Procedurii privind emiterea ordinului de blocare a fondurilor şi resurselor economice în domeniul sancţiunilor internaţionale sau de revocare a măsurii dispuse,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se revocă Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.143/2015 privind blocarea fondurilor şi resurselor economice deţinute de Societatea Comercială AGRO-CHIRNOGI - S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 18 septembrie 2015.

Art. 2. - Prezentul ordin poate fi contestat potrivit procedurii prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 14 decembrie 2017.

Nr. 3.225.


*) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.856/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2017 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. b) şi e), ale art. 76 alin. (1) şi ale art. 79 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 45/2017,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5), precum şi ale art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2017 privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL). a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă, practicate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, se modifică după cum urmează:

- Anexa „Tariful mediu pentru serviciul de transport, componentele tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL) şi tariful pentru serviciul de sistem” se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 19 decembrie 2017.

Nr. 122.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 43/2017)

 

Tariful mediu pentru serviciul de transport, componentele tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL) şi tariful pentru serviciul de sistem

 

Operatorul economic

Tariful (lei/MWh)

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

Tariful mediu pentru serviciul de transport al energiei electrice

16,86

Tariful de transport - componenta de introducere a energiei electrice în reţea - TG (lei/MWh)

1,05

Tariful de transport - componenta de extragere a energiei electrice din reţea – T:L (lei/MWh)

15,73

Tariful pentru serviciul de sistem, din care:

- pentru servicii funcţionale de sistem

13,17

1,11

 

NOTĂ:

Tarifele nu conţin taxa pe valoarea adăugată (TVA).

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea cu retragerea autorizaţiei de funcţionare şi radierea Societăţii TERRA - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. din Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma analizării de către Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în şedinţa din data de 8.11.2017, a Notei nr. 1.286 din 30.10.2017 privind propunerea de sancţionare cu retragerea autorizaţiei de funcţionare a brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare care nu au respectat prevederile deciziilor emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară cu privire la reînceperea activităţii/menţinerea suspendării/încetării activităţii de intermediere, întocmită în baza prevederilor art. 381 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, la Societatea TERRA - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Sibiu, str. Emil Cioran nr. 2, judeţul Sibiu, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J32/1406/29.09.2005, cod unic de înregistrare 17999912/29.09.2005 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-331/5.01.2006,

s-au constatat următoarele:

Prin Decizia preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 207 din 9.04.2012 a fost aprobată, la cerere, suspendarea pe o perioadă de 3 ani a activităţii de broker de asigurare, desfăşurată de Societatea TERRA - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. Conform prevederilor art. 3 alin. (1) din decizie, societatea avea obligaţia, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea duratei de suspendare, de a solicita Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor/Autorităţii de Supraveghere Financiară reluarea activităţii de asigurare/menţinerea suspendării/încetarea activităţii de broker de asigurare.

Societatea TERRA - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu a respectat prevederile art. 3 alin. (1) din Decizia preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 207 din 9.04.2012.

Fapta constituie contravenţie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) şi g) şi ale art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează cu retragerea autorizaţiei de funcţionare Societatea TERRA - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în Sibiu, str. Emil Cioran nr. 2, judeţul Sibiu, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J32/1406/29.09.2005, cod unic de înregistrare 17999912/29.09.2005 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-331/5.01.2006, şi radierea acesteia din secţiunea Aşi trecerea în secţiunea B din Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare conform dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (4) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 29/2015 privind Registrul asigurătorilor-reasigurătorilor şi Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - (1) împotriva prezentei decizii Societatea poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, executarea măsurii dispuse, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 28 noiembrie 2017.

Nr. 1.701.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.