MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1043/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 1043         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 29 decembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 72/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

114. - Ordonanţă de urgenţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare

 

115. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

116. - Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

117. - Ordonanţă de urgenţă privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor şi a resurselor financiare necesare returnării donaţiilor colectate pentru achiziţionarea unui buh aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil

 

944. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

724. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către doamna Ani Cornelia Hurduc a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale

 

725. - Decizie privind eliberarea domnului Gigi Dragomir din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale

 

726. - Decizie privind exercitarea unor atribuţii

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

1.278. - Ordin privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr.730

din 22 noiembrie 2017

referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 72/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 72/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România, în temeiul prevederilor art. 146 lit. I) din Constituţie şi art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

2. Cu Adresa nr. 2/10 088 din 30 octombrie 2017, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.082 din 30 octombrie 2017 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.680L/2/2Q17.

3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România susţine că Hotărârea Parlamentului nr. 72/2017 contravine dispoziţiilor art. 67 din Constituţie privind actele juridice ale Parlamentului şi cvorumul legal. Referitor la situaţia de fapt se arată că, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 27 septembrie 2017, a fost dezbătută şi adoptată Hotărârea Parlamentului României nr. 72/2017, care face obiectul prezentei sesizări, hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 29 septembrie 2017. Potrivit stenogramei şedinţei din 27 septembrie 2017, preşedintele de şedinţă a constatat în debutul acesteia întrunirea cvorumului legal, din totalul deputaţilor şi senatorilor înregistrându-şi prezenţa un număr de 276.

4. Ulterior, după anunţarea punctului de pe ordinea de zi referitor la dezbaterea proiectului de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, dl deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, vicelider al Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaţilor, a luat cuvântul, solicitând, în temeiul art. 52 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, reverificarea cvorumului (aşa cum rezultă din stenograma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135 din 6 octombrie 2017). Având în vedere că, potrivit art. 102 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, dispoziţiile acestuia se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din Regulamentul Senatului, iar, potrivit art. 15 alin. (4) teza întâi din Regulamentul Camerei Deputaţilor, „Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuieşte de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie”, se constată că au fost îndeplinite condiţiile stipulate la art. 52 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, referitoare la solicitarea de reverificare a cvorumului.

5. Solicitarea de verificare a cvorumului a fost determinată şi de împrejurarea că, anterior dezbaterii acestui punct de pe ordinea de zi, au fost adoptate de către Plenul Parlamentului alte trei hotărâri, cu privire la care, inclusiv din constatările preşedintelui de şedinţă consemnate şi în stenogramă, rezultă neîndeplinirea numărului de jumătate plus unu dintre parlamentari. De la momentul solicitării de verificare prin apel nominal a întrunirii cvorumului legal de către dl deputat Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, în condiţiile art. 52 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi până la momentul realizării efective a procedurii au fost adoptate în şedinţa comună patru hotărâri, printre care şi Hotărârea Parlamentului României nr. 72/2017, care face obiectul prezentei sesizări.

6. Cu privire la încălcarea art. 67 din Constituţie se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, potrivit căreia existenţa cvorumului legal se precizează în funcţie de momentul votului final. Din identitate de raţiune se apreciază că argumentele Curţii Constituţionale cu privire la momentul în raport cu care se apreciază cvorumul necesar pentru adoptarea unei legi, respectiv momentul votului final, se aplică mutatis mutandis şi pentru adoptarea hotărârilor Parlamentului. Cu privire la stabilirea cvorumului legal, Curtea a precizat, în mod repetat, că, în lipsa unei solicitări pentru reverificarea cvorumului prin apel nominal, cvorumul stabilit la deschiderea şedinţei îşi păstrează valabilitatea pe tot parcursul acesteia (spre exemplu, prin Decizia nr. 96 din 30 iunie 1998 sau prin Decizia nr. 188 din 29 decembrie 1998). Or, ţinând cont că deputatul Uniunii Salvaţi România, care exercita la acel moment atribuţiile de lider de grup, a solicitat verificarea cvorumului în condiţiile art. 52 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, autorii sesizării apreciază că, având în vedere şi faptul că preşedintele de şedinţă nu şi-a îndeplinit la termen obligaţia de verificare a cvorumului, cvorumul de 276 de deputaţi şi senatori stabilit la deschiderea şedinţei şi-a încetat valabilitatea începând cu momentul solicitării şi până la momentul îndeplinirii procedurii de verificare prin apel nominal, timp în care a fost adoptată şi hotărârea care face obiectul prezentei sesizări. O interpretare contrară ar permite eludarea exigenţelor constituţionale care impun respectarea cvorumului legal la momentul votului final, prin simplul fapt al refuzului preşedintelui de şedinţă de a verifica existenţa acestuia, în condiţiile prescrise de art. 52 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Pe cale de consecinţă, Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România apreciază că Hotărârea Parlamentului României nr. 72/2017 a fost adoptată cu încălcarea cvorumului legal prevăzut la art. 67 din Constituţie.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi al celui al Senatului.

8. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 2/10.750 din 14 noiembrie 2017, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.496 din 14 noiembrie 2017, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituţionalitate, avându-se în vedere, pe de o parte, competenţa materială a forului constituţional în privinţa hotărârilor Parlamentului, din perspectiva reglementărilor legale în domeniu şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, cât şi, pe de altă parte, incidenţa şi temeinicia argumentelor invocate din perspectivă constituţională, sub aspectul conţinutului sesizării.

9. Referitor la competenţa Curţii Constituţionale cu privire la verificarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului României se menţionează că, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională are competenţa a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului. În vederea desfăşurării legale a şedinţelor, prin Constituţie s-a reglementat prezenţa obligatorie la lucrările plenului celor două Camere cel puţin a majorităţii deputaţilor şi senatorilor. În regulamentele parlamentare este instituită regula potrivit căreia cvorumul trebuie îndeplinit doar cu ocazia votului final. În ceea ce priveşte adoptarea hotărârilor Camerelor reunite ale Parlamentului, Legea fundamentală stabileşte, prin prevederile art. 76 alin. (1) şi (2), cvorumul decizional necesar adoptării acestor acte juridice, realizând o distincţie între hotărârile parlamentare care se adoptă cu majoritatea absolută de voturi, respectiv cele referitoare la adoptarea sau modificarea regulamentelor parlamentare, şi hotărârile care se adoptă cu majoritate simplă.

10. Cu privire Sa situaţia de fapt, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor arată că din stenograma şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 27 septembrie 2017 şi a anunţurilor preşedinţilor de şedinţă, astfel cum acestea sunt consemnate, rezultă că adoptarea hotărârii deduse controlului de constituţionalitate a fost realizată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Cvorumul evidenţiat de către preşedintele Camerei Deputaţilor, la începutul şedinţei, în temeiul art. 34 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, a fost de 276 de deputaţi şi senatori, peste minimul necesar prevăzut de Constituţie, condiţie care a mai fost verificată pe parcursul desfăşurării activităţii plenului, cu prilejul exercitării votului referitor la desemnarea membrilor titulari şi membrilor supleanţi ai Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, rezultând un număr de 321 de membri ai Parlamentului, şi, respectiv, la exprimarea votului cu privire la numirea unui membru supleant al Consiliului Naţional al Audiovizualului, fiind reţinută prezenţa a 257 de deputaţi şi senatori. Solicitarea de verificare a cvorumului formulată de domnul deputat Lucian Daniel Stanciu-Viziteu a fost motivată, potrivit susţinerilor autorilor sesizării, de împrejurarea potrivit căreia, anterior dezbaterii proiectului de hotărâre care face obiectul sesizării, au fost adoptate de către Plenul Parlamentului alte trei hotărâri, cu privire la care, „inclusiv din constatările preşedintelui de şedinţă consemnate şi în stenogramă, rezultă neîndeplinirea numărului de jumătate plus unu dintre parlamentari”, fiind sugerată absenţa cvorumului încă de la momentele respective. Această afirmaţie nu poate fi reţinută întrucât preşedintele de şedinţă a comunicat, în fiecare dintre situaţiile prezentate, rezultatul votului şi nu cvorumul, prin aplicarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, etapă a procedurii legislative pentru care Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, a statuat că „îndeplinirea condiţiilor de cvorum legal la momentul exprimării votului de către parlamentari nu poate fi apreciată în funcţie de numărul de voturi exprimate. Astfel, este posibil ca, deşi prezenţi, parlamentarii să se abţină de la vot. Instanţa de contencios constituţional nu este în măsură să cenzureze o astfel de conduită”.

11. Se arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, obligaţia preşedintelui de şedinţă de verificare a existenţei cvorumului este de natură regulamentară, nevizând aspecte de nivel constituţional (Decizia nr. 188 din 29 decembrie 1998). Expresie a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) din Constituţie, autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului conferă acestora dreptul de a dispune cu privire la propria organizare şi instituire a procedurilor de desfăşurare a activităţilor parlamentare, operând în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală în scopul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului, autoritate reprezentativă prin care poporul român îşi exercită suveranitatea naţională. În sprijinul argumentului adus invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia ori de câte ori aceasta a fost sesizată cu încălcarea unor prevederi referitoare la procedurile interne de organizare şi funcţionare a structurilor Camerei Deputaţilor, aceasta a statuat că soluţionarea unor astfel de „critici de neconstituţionalitate excedează competenţei Curţii Constituţionale”. Se invocă, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 710 din 6 mai 2009, nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009, precum şi nr. 209 din 7 martie 2012, pin s-a constatat că nu este de competenţa instanţei constituţionale să controleze modalitatea în care sunt puse în aplicare regulamentele celor două Camere ale Parlamentului în procesul legislativ. În virtutea principiilor statuate, Curtea a considerat că aplicarea regulamentului este o atribuţie a fiecărei Camere, astfel încât contestaţiile deputaţilor şi senatorilor privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competenţa exclusivă a Parlamentului, considerând totodată că „şi-ar extinde competenţa şi asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai că ar pronunţa soluţii fără temei constituţional, dar ar încălca, astfel, şi principiul autonomiei regulamentare a Camerei”.

12. Biroul permanent al Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

13. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 7 noiembrie 2017, Curtea Constituţională a solicitat secretarilor generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului stenograma şedinţei Plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului din 27 septembrie 2017, în care a fost adoptată Hotărârea Parlamentului României nr. 72 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

14. Cu adresele nr. 2/10.544 din 8 noiembrie 2017, respectiv nr. 5.403 din 9 noiembrie 2017, secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului au transmis Curţii Constituţionale documentul solicitat.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, stenograma şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 27 septembrie 2017, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să se pronunţe, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. I) din Constituţie şi ale art. 3 alin. (2), art. 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asupra constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr. 72/2017.

16. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 72/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 27 septembrie 2017 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 29 septembrie 2017, cu următorul conţinut: „în temeiul prevederilor art. 5 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului nr. 15/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 martie 2017, se modifică după cum urmează:

- la punctul 24, domnul deputat Steriu Valeriu-Andrei, Grupul parlamentar PMP, este desemnat în calitatea de membru în locul domnului deputat Turcescu Robert-Nicolae, Grupul parlamentar PMP.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 27 septembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.”

17. Autorul sesizării de neconstituţionalitate invocă, în susţinerea acesteia, art. 67 din Constituţie, potrivit căruia „Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor*.

18. Analiza îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a sesizării referitoare la hotărârea Parlamentului trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. I) din Constituţie şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.”

19. Astfel, Curtea constată că actul juridic supus controlului este o hotărâre care aparţine plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, sesizarea fiind formulată de un număr de 18 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, fiind semnată de liderul grupului parlamentar, care, potrivit dispoziţiilor legale, are calitatea de titular al sesizării.

20. În continuare, Curtea va analiza îndeplinirea în prezenta cauză a altor condiţii de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege, dat de Curte în jurisprudenţa sa. Sub acest aspect, o condiţie de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituţionalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanţa constituţională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea deciziile nr. 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 684 din 3 octombrie 2012).

21. De asemenea, Curtea Constituţională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Aşadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, precitată, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitată, şi Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015).

22. Având în vedere că, în speţă, critica de neconstituţionalitate a hotărârii vizează nemijlocit norma consacrată de art. 67 din Constituţie, care stabileşte cvorumul legal de şedinţă necesar adoptării hotărârilor Parlamentului, Curtea constată că sesizarea având ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 72/2017 îndeplineşte condiţiile de admisibilitate.

23. Analizând criticile de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 72/2017, Curtea reţine că proiectul hotărârii care face obiectul prezentei sesizări a fost dezbătut şi adoptat în cadrul şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 27 septembrie 2017. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 29 septembrie 2017. Potrivit stenogramei şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 27 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135 din 6 octombrie 2017, preşedintele de şedinţă a constatat în debutul acesteia întrunirea cvorumului legal, înregistrându-se prezenţa unui număr de 276 de deputaţi şi senatori din totalul de 465.

24. Ulterior, după anunţarea punctului de pe ordinea de zi referitor la dezbaterea proiectului de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei Permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (devenită Hotărârea Parlamentului României nr. 70/2017), domnul deputat Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, vicelider al Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaţilor, a luat cuvântul, solicitând, în temeiul art. 52 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, reverificarea cvorumului. Preşedintele de şedinţă a amânat verificarea întrunirii cvorumului legal pentru momentul votului cu bile, exercitat asupra ultimelor două puncte de pe ordinea de zi, referitoare la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi la numirea unui membru supleant în Consiliul Naţional al Audiovizualului. La pct. 11 din stenograma şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 27 septembrie 2017 figurează Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. După dezbateri, înaintea votului final, s-a solicitat apelul nominal pentru cvorum din partea liderului de grup al Partidului Uniunea Salvaţi România, conform art. 52 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Preşedintele de şedinţă s-a răspuns: „Vom face imediat, la votul cu bile. La votul cu bile... Fac imediat... Imediat, după ce termin asta, vă fac apel. la votul cu bile. “Apoi, s-a supus la vot deschis prin ridicare de mâini şi a fost adoptată, cu majoritate de voturi, Hotărârea nr. 72/2017, a cărei constituţionalitate este contestată în prezentul dosar.

25. Analizând dispoziţiile art. 67 din Constituţie, Curtea reţine că acestea reglementează condiţiile de cvorum legal, respectiv numărul de parlamentari care trebuie să fie prezenţi la momentul votului final.

26. Pentru a analiza pretinsa încălcare a prevederilor art. 67 din Constituţie, Curtea urmează să facă aplicarea jurisprudenţei sale în materia cvorumului şi a majorităţii necesare adoptării actelor Parlamentului. În acest sens, face referire la Decizia nr. 55 din 21 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 14 martie 2001, prin care Curtea a statuat că, dintre cvorumul de lucru şi cel de vot, numai acesta din urmă este reglementat prin Constituţie şi că „nimic nu împiedică instituirea prin regulament a unui alt cvorum de lucru decât cvorumul de vot”. Totodată, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, Curtea a stabilit că dispoziţiile constituţionale ale art. 74 alin. (2) [devenite, în urma revizuirii şi republicării Constituţiei, art. 76 alin. (2)] „au în vedere votul final exprimat pentru proiectul de lege în ansamblu”. De asemenea, Curtea a statuat, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori asupra legilor, că „în accepţiunea dispoziţiilor art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, nu este competentă să controleze fapte materializate în acţiuni sau inacţiuni, ci numai conformitatea extrinsecă şi intrinsecă a actului normativ adoptat cu Constituţia” (a se vedea Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010).

27. Astfel, pe de o parte, dispoziţiile art. 67 din Constituţie prevăd că majoritatea parlamentarilor trebuie să fie prezentă la şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului la momentul votării hotărârii, iar, pe de altă parte, art. 76 alin. (2) stabileşte că, pentru ca hotărârea să fie adoptată, ea trebuie să întrunească susţinerea majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Aceste două condiţii nu se suprapun, cvorumul fiind o condiţie necesară pentru legala desfăşurare a procedurii votului, ce se apreciază anterior acestui moment, în timp ce prin vot se validează o opţiune politică, ceea ce se constată ulterior exprimării acesteia prin vot.

28. Faptul că textul constituţional al art. 67 nu se referă şi la cvorumul de şedinţă, adică acela care trebuie să fie întrunit pe tot parcursul dezbaterilor, este explicat de Curte, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, precitată, astfel: „în mod indubitabil, această jurisprudenţă a Curţii plasează dispoziţiile art. 67 şi 76 la momentul votului final. Această concluzie este întărită şi prin dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Constituţie, care vizează „dezbaterea şi adoptarea legii”; întrucât art. 67 şi 76 din Constituţie prevăd că numai la adoptarea legii este nevoie de un anumit cvorum şi majoritate de adoptare, rezultă, fără dubiu, că textul Constituţiei nu impune aceleaşi cerinţe şi cu privire la dezbaterea legii. Astfel, Curtea constată că adoptarea legii, ca parte a procesului legislativ, vizează votul final exercitat de către Parlament asupra ansamblului legii. În acest sens se pronunţă atât doctrina juridică din România, cât şi cea străină.”

29. Cu privire la numărul deputaţilor sau senatorilor prezenţi în sala de şedinţă la momentul votului final asupra unei legi, prin Decizia nr. 74 din 16 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 29 aprilie 1997, Curtea a stabilit că, în lipsa unei solicitări pentru reverificarea cvorumului după apelul nominal, „rezultatele acestuia au rămas valabile până la finele şedinţei”. De asemenea, prin Decizia nr. 96 din 30 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 iulie 1998, Curtea, analizând o obiecţie de neconstituţionalitate care viza lipsa cvorumului de şedinţă, s-a raportat în mod exclusiv la stenograma şedinţei comune, statuând că, „întrucât cvorumul stabilit de preşedintele de şedinţă la începutul acesteia era de 245 de senatori şi deputaţi, deci peste minimul necesar prevăzut de Constituţie, şi având în vedere că, în timpul şedinţei, preşedinţii grupurilor parlamentare nu au cerut preşedintelui şedinţei comune reverificarea cvorumului, aşa cum se prevede la art. 22 alin. 1 din regulament, se impune concluzia că adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masă s-a făcut cu respectarea cerinţelor privitoare la cvorum, impuse de dispoziţiile art. 64 din Constituţie şi ale art. 39 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului”.

30. Pe de altă parte, Curtea a reţinut că „îndeplinirea condiţiilor de cvorum legal la momentul exprimării votului de către parlamentari nu poate fi apreciată în funcţie de numărul de voturi exprimate. Astfel, este posibil ca, deşi prezenţi, parlamentarii să se abţină de la vot. Instanţa de contencios constituţional nu este în măsură să cenzureze o astfel de conduită” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011).

31. Mai mult, prin Decizia nr. 188 din 29 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 31 decembrie 1998, Curtea a statuat că, „în ceea ce priveşte faptul că, după părăsirea sălii de şedinţă de către grupurile parlamentare ale P.D.S.R., P.R.M. şi P.U.N.R., preşedintele de şedinţă avea obligaţia să verifice în ce măsură condiţia constituţională de cvorum era întrunită, se reţine că şi această susţinere vizează tot aspecte de nivel regulamentar, iar nu constituţional. [...] Din examinarea stenogramei lucrărilor, Curtea reţine că era îndeplinit cvorumul legal prevăzut de Constituţie înainte ca grupurile parlamentare menţionate să părăsească şedinţa, iar ulterior nu s-a cerut verificarea cvorumului conform Regulamentului Camerei Deputaţilor.”

32. În fine, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010. precitată, Curtea a reţinut că, „potrivit art. 144 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, reverificarea cvorumului se dispune la şedinţele de vot final de către preşedinte, imediat înaintea votării, din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar”. Or, în cauza respectivă, „la lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor din 15 septembrie 2010 din partea a doua, în care de altfel a şi fost adoptată legea criticată, au luat parte, conform stenogramei şedinţei, 181 de deputaţi, lipsind 152. Pe parcursul şedinţei, în lipsa oricărei solicitări din partea liderilor de grup parlamentar, preşedintele de şedinţă nu a mai verificat cvorumul, astfel încât, având în vedere jurisprudenţa menţionată a Curţii Constituţionale, cvorumul stabilit la deschiderea şedinţei şi-a păstrat valabilitatea pe tot parcursul acesteia. Astfel, nu se poate constata că nu a existat cvorum la votul final, mai ales că, potrivit stenogramei şedinţei, chiar la votul final a rezultat o prezenţă de cel puţin 175 de deputaţi”. În acest context, Curtea a observat că „singurul document oficial în raport cu care are competenţa de a verifica cvorumul la momentul exercitării votului final este stenograma şedinţei; or, potrivit constatărilor din stenogramă, făcute atât la începutul şedinţei Camerei Deputaţilor, cât şi la momentul votului final, cvorumul constituţional era îndeplinit”.

33. Având în vedere cele reţinute mai sus, Curtea constată că îndeplinirea condiţiilor de cvorum legal la momentul exprimării votului de către parlamentari nu poate fi apreciată în funcţie de numărul de voturi exprimate. Curtea urmează să verifice îndeplinirea condiţiei constituţionale de cvorum legal, având în vedere modul în care au fost aplicate dispoziţiile regulamentare în materie, aşa cum rezultă din stenograma de şedinţă, singurul document oficial în raport cu care are competenţa de a verifica îndeplinirea constituţionalităţii procedurii la momentul exercitării votului final.

34. Autonomia regulamentară dă dreptul Camerelor Parlamentului de a dispune cu privire la propria organizare şi procedurile de desfăşurare a lucrărilor parlamentare. Ea constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice şi poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală. Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreţionar, abuziv, cu încălcarea atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfăşurarea activităţilor parlamentare în scopul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale ale forului legislativ şi trebuie interpretate şi aplicate cu bună-credinţă şi în spiritul loialităţii faţă de Legea fundamentală (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, şi Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015).

35. În această lumină, relevante sub aspectul supus analizei Curţii sunt cele statuate de Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, care la art. 33 alin. (1) prevede că „Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi să se înscrie pe lista de prezenţă a şedinţei comune, ţinută de secretari”. Astfel, potrivit art. 52 alin. (1), „în toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adoptă legi, hotărâri sau moţiuni de cenzură, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului”, în temeiul art. 34, „Preşedintele care conduce şedinţa comună este obligat să anunţe prezenţa, ordinea de zi şi programul de lucru”, iar, conform art. 52 alin. (2), „înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra iniţiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moţiunii de cenzură, preşedintele de şedinţă va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal. dacă un lider de grup solicită acest lucru”. Dacă în sală nu este prezentă majoritatea deputaţilor şi senatorilor, „preşedintele care conduce şedinţa comună a celor două Camere amână votarea până la întrunirea cvorumului legal”, în temeiul art. 52 alin. (3) din regulament.

36. Examinând dispoziţiile art. 67 din Constituţie, Curtea constată că, pentru a adopta o hotărâre cu respectarea normelor constituţionale, la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Dacă există suspiciuni cu privire la numărul parlamentarilor prezenţi la şedinţă, înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra iniţiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moţiunii de cenzură, liderul unui grup parlamentar poate solicita preşedintelui de şedinţă verificarea, prin apel nominal, a întrunirii cvorumului legal. În jurisprudenţa sa referitoare Sa stabilirea cvorumului legal al şedinţelor Camerelor Parlamentului, Curtea a statuat că, în lipsa unei solicitări pentru reverificarea cvorumului prin apel nominal, preşedintele de şedinţă nu a mai verificat cvorumul, astfel încât cvorumul stabilit la deschiderea şedinţei şi-a păstrat valabilitatea pe tot parcursul acesteia.

37. în speţă însă, potrivit stenogramei şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 27 septembrie 2017, înaintea votului final asupra hotărârii care constituie obiectul sesizării de neconstituţionalitate, un lider de grup parlamentara solicitat preşedintelui de şedinţă reverificarea cvorumului prin apel nominal, în temeiul art. 52 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

38. Curtea constată că preşedintele de şedinţă nu a dat curs acestei solicitări întemeiate pe dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Regulament. Însă, aceste dispoziţii regulamentare instituie obligaţia preşedintelui de şedinţă de a verifica întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru, nefiind lăsată această verificare la aprecierea preşedintelui de şedinţă. Dacă în sală nu sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor, preşedintele care conduce şedinţa comună a celor două Camere amână votarea până la întrunirea cvorumului legal, potrivit art. 52 alin. (3) din Regulament. Astfel, Curtea constată că această dispoziţie regulamentară, potrivit căreia preşedintele de şedinţă va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru, este o dispoziţie imperativă ce dă expresie prevederilor art. 67 din Constituţie, care impun ca actele Parlamentului să se adopte cu respectarea cvorumului legal.

39. Având în vedere acestea, Curtea reţine că neîndeplinirea obligaţiei preşedintelui de şedinţă de a verifica întrunirea cvorumului legal, la solicitarea unui lider de grup parlamentar, nu constituie numai un act de neaplicare a Regulamentului, ci, întrucât se pune în discuţie însuşi cvorumul consacrat prin Constituţie, reprezintă o veritabilă problemă de neconstituţionalitate a actului adoptat de Parlament fără verificarea întrunirii cvorumului legal prevăzut de art. 67 din Constituţie.

40. De altfel, Curtea reţine că posibilitatea unui lider de grup parlamentar de a solicita preşedintelui de şedinţă verificarea, prin apel nominal, a cvorumului legal reprezintă şi un mijloc regulamentar pus la dispoziţia opoziţiei. Aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 209 din 7 marte 2012, precitată, „în domeniul dreptului parlamentar, principala consecinţă a naturii elective a mandatului reprezentativ şi a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv «majoritatea decide, opoziţia se exprimă». Majoritatea decide, întrucât, în virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritară este prezumat că reflectă sau corespunde opiniei majoritare a societăţii. Opoziţia se exprimă ca o consecinţă a aceluiaşi mandat reprezentativ care fundamentează dreptul inalienabil al minorităţii politice de a-şi face cunoscute opţiunile politice şi de a se opune, în mod constituţional şi regulamentar, majorităţii aflate la putere. [...] Acest principiu presupune ca prin organizarea şi funcţionarea Camerelor Parlamentului să se asigure ca majoritatea să decidă numai după ce opoziţia s-a exprimat, iar decizia pe care aceasta o adopta să nu fie obstrucţionată în cadrul procedurilor parlamentare. Aşa fiind, o serie de norme din regulamentele parlamentare au ca scop evitarea blocării majorităţii în procesul decizional (organizarea dezbaterilor, limitarea duratei unor luări de cuvânt, regimul amendamentelor, instituirea unor termene procedurale etc.), iar altele sunt destinate realizării protecţiei minorităţilor politice (alcătuirea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare potrivit configuraţiei politice, sistemul majorităţilor necesare în scopul desfăşurării lucrărilor şi adoptării măsurilor ce fac obiectul unor dezbateri, posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale, potrivit prevederilor art. 146 din Constituţie, accesul egal la mijloacele procedurale parlamentare, exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă, formularea de amendamente etc.)”.

41. În final, Curtea reţine că, odată constatat cvorumul legal la începutul şedinţei Parlamentului, normele regulamentare instituie prezumţia relativă a întrunirii acestuia pe toată durata şedinţei, cu consecinţa adoptării actelor în condiţii de constituţionalitate. Prezumţia relativă încetează să opereze în momentul în care liderul unui grup parlamentar solicită preşedintelui de şedinţă verificarea cvorumului legal şi este răsturnată dacă, în urma numărătorii, rezultă un număr mai mic de jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului sau este confirmată dacă, în urma numărătorii, rezultă un număr mai mare. Solicitarea formulată de liderul unui grup parlamentar lipseşte de efecte juridice prezumţia relativă şi, pe cale de consecinţă, actul adoptat este lipsit de premisa legalităţii sub aspectul întrunirii condiţiei cvorumului legai. Acesta este motivul pentru care dispoziţia regulamentară prevede expres în art. 52 alin. (2) obligaţia preşedintelui de şedinţă de a verifica îndeplinirea cvorumului înaintea votului final”. Întrucât cvorumul este o condiţie necesară pentru desfăşurarea constituţională a procedurii votului, consecinţa nerespectării acestei norme atrage neconstituţionalitatea actului adoptat de Parlament.

42. Având în vedere aceste argumente şi ţinând seama de faptul că, potrivit stenogramei de şedinţă, în cadrul procedurii de adoptare a Hotărârii Parlamentului României nr. 72/2017, înaintea votului final asupra acestui act, liderul unui grup parlamentar a solicitat verificarea cvorumului legal, însă preşedintele de şedinţă nu a îndeplinit obligaţia de a verifica întrunirea cvorumului legal necesar pentru adoptarea unei hotărâri, Curtea constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 72/2017 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 67 din Constituţie.

43. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. c) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 72/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare este neconstituţională.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unităţile sanitare

 

Luând în considerare faptul că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii sunt aplicabile până la 31 decembrie 2017,

având în vedere necesitatea reglementării menţinerii în plată şi după data de 1 ianuarie 2018 a influenţelor financiare salariale determinate de aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, acordate în perioada iulie-decembrie 2017 personalului încadrat în unităţile sanitare publice, precum şi în cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă,

ţinând cont de faptul că în lipsa acestor reglementări influenţele financiare determinate de menţinerea în plată a drepturilor salariale până la data de 31 decembrie 2017, la nivelul lunii iunie 2017, acordate personalului încadrat în unităţile sanitare publice, precum şi în cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum şi creşterile salariale prevăzute a fi acordate personalului încadrat în unităţile sanitare care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, nu ar mai putea fi asigurate începând cu 1 ianuarie 2018 din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,

pentru a asigura continuitatea în aceleaşi condiţii a activităţii personalului mai sus menţionat, personal cu atribuţii în ocrotirea sănătăţii populaţiei, fără a determina diferenţe semnificative salariale cu impact negativ asupra modului de gestionare a activităţii acestora, cu consecinţe directe asupra creşterii mobilităţii personalului din sistem,

întrucât sănătatea reprezintă o valoare fundamentală pentru individ şi societate, o resursă a dezvoltării vieţii sociale în ansamblul ei, orice societate tinde să îşi valorifice sănătatea ca resursă funcţională şi să organizeze un sistem de protecţie împotriva bolii, organizat astfel încât să asigure depistarea, îngrijirea şi restabilirea celor afectaţi,

luând în considerare faptul că elementele mai sus menţionate vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - Începând cu 1 ianuarie 2018, pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice, precum şi în cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de menţinerea în plată la nivelul lunii iunie 2017 a drepturilor, care se suportă potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii, până la 31 decembrie 2017 din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă, respectiv de la titlul VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, se asigură din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la aceeaşi poziţie.

Art. 2. - (1) începând cu 1 ianuarie 2018, pentru personalul încadrat în unităţile sanitare care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 38 alin. (3) lit. a)-c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Influenţele financiare determinate de creşterile salariale rezultate din aplicarea dispoziţiilor alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”.

Art. 3. - În aplicarea prevederilor art. 38 alin. (3) lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 1 şi 2 din prezenta ordonanţă de urgenţă, influenţele financiare determinate de creşterile salariale se acordă pe bază de documente justificative în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la titlul VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 28 decembrie 2017.

Nr. 114.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Având în vedere caracterul deosebit de complex al activităţii Guvernului, ce rezultă din multitudinea şi anvergura obiectivelor din Programul de guvernare, aprobat de Parlament,

reţinându-se necesitatea asigurării tuturor pârghiilor necesare membrilor Guvernului pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în consens cu interesul naţional,

luând în considerare necesitatea stabilirii măsurilor care să permită desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii la nivelul centrului Guvernului, prin organizarea aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, constatându-se că neadoptarea măsurilor propuse are consecinţe negative asupra activităţii la nivel guvernamental, ţinând cont de faptul că aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (5) se abrogă.

2. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul propriu de lucru al prim-ministrului, aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, departamente şi alte asemenea structuri organizatorice cu atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.”

3. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu următorul cuprins:

„Art. 211. - Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului este structură fără personalitate juridică, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de viceprim-ministru; în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului.”

Art. II. - La articolul 1 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

„a1) aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, structură fără personalitate juridică, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de viceprim-ministru; în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului;”.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 28 decembrie 2017.

Nr. 115.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Având în vedere imperativul respectării ţintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007,

ţinând seama de necesitatea menţinerii cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită buna funcţionare a serviciilor publice, întrucât creşterea veniturilor bugetare nu mai poate fi realizată prin creşterea presiunii fiscale asupra mediului economic şi/sau al cetăţenilor, se impune intensificarea eforturilor de creştere a gradului de colectare a sumelor la bugetul general consolidat, pentru realizarea acestui deziderat este necesară introducerea unui sistem de cointeresare a personalului din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care participă la obţinerea unor rezultate performante pentru asigurarea unei creşteri semnificative şi constante a veniturilor colectate la bugetul general consolidat,

luând în considerare că gradul scăzut de satisfacţie în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, dar şi nivelul de salarizare constituie un factor important în fluctuaţia mare a personalului, în mod deosebit a celui cu un nivel ridicat de competenţă profesională, edificator în acest sens fiind faptul că în primele trei trimestre ale anului în curs au fost înregistrate 1.086 încetări ale raporturilor de serviciu în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

luând în considerare prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora pensia din sistemul public de pensii nu poate fi cumulată cu o pensie de serviciu/indemnizaţie pentru limită de vârstă reglementate de legi cu caracter special,

având în vedere prevederile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum şi cu orice alte venituri realizate,

luând în considerare principiul egalităţii prin care se asigură un tratament nediscriminatoriu pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) începând cu anul 2018, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin înfiinţarea unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, poate reţine, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, rămase definitive în sistemul căilor de atac, reprezentând:

a) impozite, taxe şi contribuţii, stabilite suplimentar prin decizii de impunere, stinse prin încasare, compensare sau executare silită;

b) obligaţii fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare, compensare sau executare silită;

c) valoarea sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

d) repararea prejudiciului material şi sume confiscate prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită.

(2) Constituirea veniturilor se face din sumele stinse într-un exerciţiu financiar, cu condiţia ca actele prevăzute la alin. (1) prin care au fost stabilite sumele respective să rămână definitive în sistemul căilor de atac în acelaşi exerciţiu financiar.

(3) în situaţia în care exerciţiul financiar în care se sting sumele diferă de exerciţiul financiar în care actele prevăzute la alin. (1) rămân definitive în sistemul căilor de atac, constituirea veniturilor se face din veniturile bugetare ale exerciţiului financiar în care cele două condiţii, respectiv stingerea şi rămânerea definitivă, sunt îndeplinite cumulativ.

Art. 2. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, veniturile proprii ale activităţii prevăzute la art. 1 alin. (1) se utilizează pentru acordarea de premii personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(2) Acordarea premiilor lunare prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea prevederilor art. 25 şi în condiţiile prevăzute de art. 26 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 3. - (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) se elaborează şi se aprobă odată cu bugetul ordonatorului principal de credite în subordinea căruia funcţionează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii prevăzute la art. 1 alin. (1) se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, conform prevederilor legale în vigoare,

(3) Execuţia de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii prevăzute la art. 1 alin. (1) se realizează prin Trezoreria Statului, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Raportarea execuţiei de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii prevăzute la art. 1 alin. (1) se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 4. - Procedura de constituire şi utilizare a veniturilor proprii ale activităţii prevăzute la art. 1 alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, iar procedura de acordare a premiilor se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Art. 5. - Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, dar nu mai puţin decât suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.”

2. La articolul 51, alineatele (4) şi (5) se abrogă.

3. La articolul 68, alineatul (11) se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 28 decembrie 2017.

Nr. 116.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor şi a resurselor financiare necesare returnării donaţiilor colectate pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil

 

Având în vedere încheierea campaniei privind colectarea sumelor necesare în vederea achiziţionării operei de artă „Cuminţenia Pământului”, precum şi respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil, cu completările ulterioare, respinsă prin Legea nr. 19/2017,

luând în considerare faptul că situaţia extraordinară care necesită intervenţia legislativă prin delegare este dată de însăşi această campanie unică în reglementările la nivel naţional, care reprezintă, în sine, o abatere de la comun şi obişnuit şi a cărei evoluţie nu a depins şi nu depinde de voinţa Guvernului, dar care obligă Executivul să intervină în regim de urgenţă, pentru a răspunde situaţiei legislative create de respingerea prin Legea nr. 19/2017 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016, cu completările ulterioare. Totodată, situaţia extraordinară este dată de lipsa cadrului legal specific pentru situaţiile în care se impune restituirea donaţiilor colectate sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016, cu completările ulterioare, respinsă prin Legea nr. 19/2017 şi care necesită efectuarea unor cheltuieli bugetare, mecanism pentru care nu există temei legal, având în vedere faptul ca prin Legea nr. 19/2017 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016, cu completările ulterioare, nu au fost prevăzute dispoziţii cu privire la returnarea donaţiilor,

ţinând cont de faptul că reglementarea nu poate fi amânată, dată fiind voinţa anterioară a Guvernului, potrivit căreia încheierea returnării donaţiilor trebuia realizată până la data de 31 decembrie 2017, termen adus la cunoştinţa tuturor celor implicaţi în campania de donaţie,

având în vedere faptul că urgenţa intervenţiei legislative este dată de lipsa cadrului legal pentru restituirea sumelor primite ca donaţii conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016, cu completările ulterioare, respinsă prin Legea nr. 19/2017, şi a costurilor aferente restituirii acestora, în lipsa acestor măsuri legislative luate în regim de urgenţă, procedura de returnare a donaţiilor nu ar putea fi realizată. Totodată, în lipsa stabilirii unui termen pentru derularea procedurii de returnare a donaţiilor există riscul real de a nu putea fi realizată returnarea sumelor colectate şi, în consecinţă, există pericolul de a fi prejudiciaţi donatorii care au contribuit la această campanie care nu şi-a atins scopul.

În considerarea faptului că interesul general vizează asigurarea unui cadru legal clar şi previzibil referitor la returnarea donaţiilor, pare să fie pe măsura efortului şi implicării cetăţenilor în campania de donaţie dedicată achiziţionării operei lui Constantin Brâncuşi. În contextul generat de campania publică de strângere de fonduri s-a obţinut un capital de interes faţă de operele de artă şi faţă de patrimoniul cultural românesc. Este pentru prima dată când solidaritatea cetăţenilor s-a manifestat pentru un obiectiv cultural, dovedind interes pentru valorile perene ale culturii universale, precum şi pentru promovarea sectorului cultural ca factor important în procesul de dezvoltare durabilă. Prin urmare, se impune crearea cadrului legal care să asigure reacţia promptă şi eficientă a statului în ceea ce priveşte returnarea donaţiilor, pe măsura eforturilor şi a implicării cetăţenilor în această campanie.

Ţinând cont de faptul că în lipsa acestor măsuri legislative luate în regim de urgenţă, impuse de o situaţie extraordinară, imprevizibilă, există pericolul de a nu putea fi realizată returnarea donaţiilor,

în considerarea faptului că aspectele mai sus menţionate constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Sumele de bani colectate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unul bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil, cu completările ulterioare, respinsă prin Legea nr. 19/2017, se restituie donatorilor integral din contul de disponibilităţi deschis Sa Trezoreria Statului şi/sau din conturile deschise la instituţiile de credit, până la data de 31 decembrie 2018, în condiţiile, termenele şi conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Costurile aferente restituirii sumelor prevăzute la alin. (1), indiferent de mijlocul prin care acestea au fost colectate, vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Art. 2. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale va elabora hotărârea Guvernului pentru aprobarea condiţiilor, a procedurii şi a termenelor pentru restituirea sumelor conform prevederilor art. 1.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Lucian Romaşcanu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 28 decembrie 2017.

Nr. 117.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 16 ianuarie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şt se completează după cum urmează:

1. La articolul 12, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Pentru realizarea obiectivelor Ministerului Afacerilor Externe sau pentru elaborarea unor proiecte specifice, ministrul afacerilor externe şi ministrul delegat pentru afaceri europene, corespunzător domeniului pentru care a fost învestit, pot numi, prin ordin, consilieri onorifici şi pot constitui, pe perioade determinate, consilii de experţi sau colective de lucru formate din specialişti.

2. La articolul 12, după alineatul (51) se introduce un nou alineat, alineatul (52), cu următorul cuprins:

(52) în contextul demersurilor de pregătire şi exercitare de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, numărul maxim de posturi din cadrul M.A.E. prevăzut la alin. (5), aşa cum a fost suplimentat prin alin. (51), se suplimentează, pentru perioada 1 ianuarie 2018 - 31 august 2019, cu 30 de posturi în centrala M.A.E.”

3. La articolul 12, după alineatul (6) se Introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

(7) în contextul demersurilor de pregătire şi exercitare de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, numărul maxim de posturi din cadrul MAE. prevăzut la alin. (5), respectiv numărul maxim de posturi din serviciul exterior prevăzut la alin. (6) se suplimentează, pentru perioada 1 ianuarie 2018-31 august 2019, cu 149 de posturi în serviciul exterior,”

4. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

5. După anexa nr. 2 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 21, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

 

Ministrul afacerilor externe,

Ministrul finanţelor publice,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ionuţ Mişa

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Ministrul energiei,

Victor Negrescu

Toma-Florin Petcu

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Ministrul transporturilor,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Felix Stroe

p. Ministrul apărării naţionale,

p. Ministrul sănătăţii,

Nicolae Nasta,

Corina Silvia Pop,

secretar de stat

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor interne,

p. Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Gheorghe Nucu Marin,

Alexandru Pugna,

secretar de stat

secretar de stat

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Ministrul apelor şi pădurilor,

Petre Daea

Adriana-Doina Pană

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Ministrul cercetării şi inovării,

Gigel Paraschiv,

Puiu-Lucian Georgescu

secretar de stat

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lucian Şova

Adrian Marius Rîndunică,

Ministrul tineretului şi sportului,

secretar de stat

Marius-Alexandru Dunea

Ministrul economiei,

Ministrul turismului,

Gheorghe Şimon

Mircea-Titus Dobre

 

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

 

Ilan Laufer

 

Bucureşti, 20 decembrie 2017.

Nr. 944.

 

ANEXA Nr. 1*)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 16/2017)


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2* la Hotărârea Guvernului nr. 16/2017)

 

STRUCTURA POSTURILOR SUPLIMENTATE

în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană în perioada 1 ianuarie 2018-31 august 2019

 

A.

Ministerul Afacerilor Externe - 69 de posturi, din care:

a) personal diplomatic - 28 de posturi

b) personal de logistică - 24 de posturi

c) personal administrativ - 2 de posturi

d) personal de specialitate - 15 posturi

B.

Ministerul Afacerilor Interne - 6 posturi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - 6 posturi, din care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - 1 post

Ministerul Apărării Naţionale - 2 posturi Ministerul Apelor şi Pădurilor - 1 post Ministerul Cercetării şi Inovării - 2 posturi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - 2 posturi

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale - 1 post Ministerul Economiei - 4 posturi

Ministerul Educaţiei Naţionale - 1 post Ministerul Energiei - 4 posturi Ministerul Finanţelor Publice -14 posturi Ministerul Justiţiei - 3 posturi Ministerul Mediului - 3 posturi

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat - 3 posturi

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale - 1 post Ministerul Sănătăţii - 1 post Ministerul Tineretului şi Sportului - 1 post Ministerul Transporturilor - 5 posturi Ministerul Turismului - 1 post Banca Naţională a României - 1 post Autoritatea de Supraveghere Financiară - 1 post

Total: 63 de posturi Total general: 132 de posturi

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către doamna Ani Cornelia Hurduc a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale

 

Având în vedere propunerea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, formulată prin Adresa nr. 9.743 din 22 decembrie 2017, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/8.511 din 22 decembrie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către doamna Ani Cornelia Hurduc a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 29 decembrie 2017.

Nr. 724.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Gigi Dragomir din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale

 

În temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 4 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, cu modificările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gigi Dragomir se eliberează din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

 

PR1M-MIN1STRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 29 decembrie 2017.

Nr. 725.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea unor atribuţii

 

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2017, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius-Iulian Carabulea, secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, exercită atribuţiile de coordonare a activităţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

(2) Domnul Marius-Iulian Carabulea, secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, semnează toate documentele necesare în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, Decizia prim-ministrului nr. 518/2017 privind exercitarea unor atribuţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 3 iulie 2017, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 29 decembrie 2017.

Nr. 726.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

 

Văzând Referatul de aprobare nr. D.G. 2.827 din 12 decembrie 2017 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 51 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018,

în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 42 din Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 şi 224 bis din 31 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,g) Pentru unităţile sanitare aflate la data de 31.03.2017 în relaţie contractuală pentru derularea programelor/ subprogramelor naţionale de sănătate, care au fost evaluate, dar nu au îndeplinit toate criteriile cuprinse în chestionarele de evaluare, acestea vor fi avizate, cu plan de conformare, de către casa de asigurări de sănătate şi de direcţia de sănătate publică până la data de 1.01.2019. Neîndeplinirea criteriilor la data mai sus menţionată duce la încetarea de drept a contractului şi nu mai poate fi prelungit prin act adiţional.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programe naţionale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Laurenţiu-Teodor Mihai

 

Bucureşti, 15 decembrie 2017.

Nr. 1.278.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.