MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 961/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 961         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 5 decembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

231. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe

 

1.133. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe

 

232. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate

 

1.134. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate

 

233. - Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

1.135. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

234. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

 

1.136. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 563 din 19 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

387. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea procedurii privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 12 martie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (1) şi (9) se modifica şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1- - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte lucrările de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite după proiecte elaborate până la 31 decembrie 2005, precum şi etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare a acestora şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi asociaţiilor de proprietari.

(9) Blocurile de locuinţe pentru care au fost aprobate fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene nu pot fi incluse în programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe.”

2. La articolul 11, partea introductivă a alineatului (1) şi alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 11 - (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică în mod corespunzător şi locuinţelor realizate după proiecte elaborate până la 31 decembrie 2005, cu destinaţia de:

(6) Prin exceptare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. b), finanţarea executării lucrărilor de intervenţie la locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative prevăzute la alin. (1) lit. a) se asigură din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite.

(7) Sumele prevăzute la alin, (6) majorează cota de contribuţie a autorităţii administraţiei publice locale prevăzută la art. 13 alin. (2).”

3. La articolul 2, literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) program local multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe - documentul fundamentat şi elaborat de autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pe baza contractelor de mandat încheiate cu asociaţiile de proprietari, aprobat prin hotărâre a consiliului local, întocmit în vederea fundamentării alocaţiilor de la bugetul local şi de la bugetul de stat, denumit în continuare program local;

c) program naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe - documentul elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi aprobat prin ordin al ministrului, în baza programelor locale transmise de coordonatorii locali şi în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat prin bugetul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, denumit în continuare program naţional;”.

4. La articolul 4 alineatul (1), după litera b1) se introduce o nouă literă, litera b2), cu următorul cuprins:

„b2) repararea/înlocuirea, după caz, a mecanismelor de acţionare electrică a ascensoarelor de persoane, în baza unui raport tehnic de specialitate;”.

5. La articolul 4 alineatul (4), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

„k) repararea/înlocuirea componentelor mecanice, a cabinei/uşilor de acces, a sistemului de tracţiune, cutiilor de comandă, troliilor, după caz, astfel cum sunt prevăzute în raportul tehnic de specialitate.”

6. La articolul 11, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„( 11) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) lit. a), în ceea ce priveşte expertiza tehnică, astfel cum este detaliată la alin. (2), blocurile de locuinţe la care expertiza tehnică a fost realizată anterior includerii acestora în programele locale.”

7. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Finanţarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 se asigură astfel:

a) 60% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene;

b) 40% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite, precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite.

(2) Cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale se stabileşte pe baza unor criterii socio-economice, în limita unei cote de maximum 30% din valoarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4, şi se aprobă prin hotărâre a consiliilor locale, respectiv ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

(3) Cota de contribuţie a asociaţiei de proprietari nu poate fi mai mică de 10% din valoarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 şi se asigură de către aceasta pe durata executării lucrărilor de intervenţie, în baza situaţiilor de lucrări.”

8. La articolul 131, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale se stabileşte pe baza documentelor procedurale specifice implementării programelor operaţionale şi se aprobă prin hotărâre a consiliilor locale, respectiv ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz,

(3) Autoritatea publică locală aduce la cunoştinţa asociaţiei de proprietari posibilitatea finanţării activităţilor/lucrărilor în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), criteriile de acces la acest program de finanţare, precum şi cota de contribuţie ce revine asociaţiei de proprietari, astfel cum acestea sunt prevăzute în documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale.”

9. La articolul 14, alineatele (1) şi (3) şi partea introductivă a alineatului (8) se modifici şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (3), autorităţile administraţiei publice locale pot asigura, la cererea de finanţare depusă de către asociaţiile de proprietari, în baza hotărârii consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, finanţarea cheltuielilor aferente executării lucrărilor de intervenţie corespunzătoare cotei de contribuţie ce revine proprietarilor/asociaţiei de proprietari, cu recuperarea sumelor în condiţiile alin. (3) şi (5)-(10).

....................................................................................................

(3) Sumele avansate de către autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie proprie a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari, menţionată la alin. (1), se recuperează din fondul de reparaţii constituit în acest sens, în condiţiile art. 13 alin. (3). În cazul în care aceste sume nu au fost integral recuperate din fondul de reparaţii până la recepţia la terminarea lucrărilor, recuperarea sumelor rămase se realizează prin taxa de reabilitare termică, stabilită prin hotărâre a consiliilor locale, respectiva Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

....................................................................................................

 (8) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), sumele avansate de autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie proprie a asociaţiilor de proprietari, prevăzute la art. 13 alin. (3), sunt considerate cheltuieli de natură socială şi nu se recuperează de la următoarele categorii de proprietari, persoane fizice:”.

10. La articolul 14, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins:

„(81) Prevederile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi programelor finanţate din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale.”

11. La articolul 14, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(9) Sumele destinate finanţării cheltuielilor menţionate la alin. (8) majorează cota de contribuţie care revine bugetului local, prevăzută la art. 13 alin. (3), în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale.”

12. La articolul 22 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) asigură finanţarea executării lucrărilor, în cota prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. a), precum şi finanţarea activităţilor/lucrărilor prevăzute la art. 131 alin. (1 )în cota prevăzută la art. 131 alin. (1) lit. a), în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie în bugetul propriu;”.

Art. II. - În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, coordonatorii locali finalizează identificarea, inventarierea şi estimarea nivelului de performanţă energetică, conform metodologiei de calcul în vigoare, a blocurilor de locuinţe, precum şi a locuinţelor unifamiliale aflate în proprietatea persoanelor fizice care vor face obiectul lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea termică.

Art. III. - Prevederile prezentei legi se aplică şi programelor administraţiilor publice locale pentru finanţarea din bugetele locale, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, în cadrul unor scheme de finanţare, fără ca, în acest scop, să se aloce fonduri de la bugetul de stat şi/sau fonduri comunitare structurale ori de coeziune, a lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe şi/sau a clădirilor rezidenţiale, locuinţelor unifamiliale, inclusiv locuinţelor sociale, clădiri pentru care anterior adoptării prezentei legi au fost iniţiate ori finalizate măsurile de creştere a performanţei energetice prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Lucrările de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale blocuri de locuinţe şi/sau locuinţe unifamiliale, inclusiv locuinţelor sociale care se execută conform prevederilor prezentului articol, se fundamentează într-un raport tehnic de specialitate.

Art. IV. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 12 martie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituita României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 231.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 1.133.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 5 mai 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 1 se introduc două noi articole, articolele 11 şi 12, cu următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Prezenta lege reglementează condiţiile de funcţionare, precum şi procedura de înregistrare a persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României ca agenţi de plasare a forţei de muncă în străinătate.

(2) Serviciile specializate de plasare a forţei de muncă realizate pe teritoriul României de către un agent de plasare a forţei de muncă în străinătate constau în informarea, consilierea şi medierea cetăţenilor români în vederea angajării acestora în străinătate.

(3) Serviciile prevăzute la alin. (2) sunt furnizate de către agenţii de plasare a forţei de muncă înfiinţaţi pe teritoriul României sau de către alţi furnizori de servicii de plasare a forţei de muncă stabiliţi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, sau al Spaţiului Economic European, înregistraţi în condiţiile prevăzute de prezenta lege ori, după caz, supuşi procedurii de notificare.

Art. 12. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) plasare a forţei de muncă - activitate prin care se realizează următoarele:

1. identificarea locurilor de muncă oferite de angajatori, persoane juridice sau persoane fizice din străinătate;

2. constituirea unei bănci de date privind solicitanţii de locuri de munca şi ofertele de locuri de muncă în străinătate;

3. publicarea locurilor de muncă şi a condiţiilor de ocupare a acestora;

4. preselecţia sau, după caz, selecţia candidaţilor, corespunzător cerinţelor locurilor de muncă oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile şi interesele acestora, testarea aptitudinilor, întocmirea şi gestionarea dosarului de personal şi a documentaţiei necesare:

5. Întreprinderea demersurilor pentru angajarea persoanelor selectate pe locurile de muncă oferite;

6. punerea în legătură cu angajatori străini a persoanelor care au domiciliul în România şi care se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă;

b) agent de plasare a forţei de muncă - persoana juridică constituită în temeiul Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv filialele societăţilor comerciale străine, înfiinţate în România potrivit art. 42 şi 44 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care are ca activitate principală «(Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă» cod CAEN - 7810, denumită în continuare agent de plasare;

c) mediere - activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajatorului străin cu persoana care are domiciliul în România şi se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă, finalizată prin încheierea unui contract individual de muncă;

d) interpunere - intervenţia unui terţ ca mijlocitor între agentul de plasare şi angajatorul străin sau persoana mediată, în vederea facilitării activităţii de mediere;

e) furnizor de servicii de plasare a forţei de muncă - persoana juridică stabilită pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, sau al Spaţiului Economic European, care are dreptul legal de a presta servicii de plasare a forţei de muncă în baza legislaţiei statului de stabilire, fiind supus, după caz, unei proceduri de acreditare, autorizare ori înregistrare pentru prestarea de astfel de servicii;

f) alte categorii de intermediari - orice altă persoană fizică sau juridică;

g) persoana mediată - persoana aflată în căutarea unui loc de muncă, cu domiciliul în România şi care beneficiază, în vederea angajării, de activitatea de mediere conform prevederilor prezentei legi.”

2. Articolul 2 se abrogă.

3. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) La negocierea acordurilor, înţelegerilor, tratatelor sau convenţiilor prevăzute la alin. (1), partea română va urmări respectarea principiului egalităţii de tratament şi a reglementărilor aplicabile în ceea ce priveşte nivelul salariului minim, durata timpului de lucru şi de odihnă, condiţii generale de muncă, sănătate şi securitate în muncă, asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale.”

4. La articolul 3, alineatul (3) se abrogă.

5. La articolul 4, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) respectarea, pe durata angajării, a drepturilor prevăzute de legislaţia statului de primire, de acordurile, înţelegerile şi convenţiile bilaterale şi multilaterale la care România şi statul de primire sunt parte, precum şi a clauzelor contractului individual de muncă;

....................................................................................................

c) soluţionarea eventualelor litigii, având ca obiect respectarea drepturilor cetăţenilor români, potrivit legislaţiei statului de primire.”

6. Titlul capitolului II se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL II

Activitatea agenţilor de plasare a forţei de muncă în străinătate

7. Articolul 5 se abrogă.

8. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Agenţii de plasare desfăşoară activităţi de mediere a cetăţenilor români, cu domiciliul în România, care solicită să lucreze pe baza ofertelor ferme de locuri de muncă transmise din străinătate de către persoane juridice sau fizice, în calitate de angajatori.

(2) Interpunerea altor categorii de intermediari între agentul de plasare, persoana mediată şi angajatorul străin este interzisă.”

9. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Agenţii de plasare desfăşoară pe teritoriul României activitatea de mediere în vederea angajării cetăţenilor români în străinătate dacă îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) s-au înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

b) au încheiat cu persoane juridice sau fizice, stabilite într-un alt stat decât România, care au calitate de angajator conform legislaţiei statului respectiv, contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă;

c) dispun de spaţiul şi dotările necesare pentru buna desfăşurare a activităţii;

d) au încadrat în muncă personal calificat în domeniul resurselor umane care face dovada experienţei în recrutare de personal;

e) nu au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, incompatibilă cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare;

f) nu se află în faliment;

g) nu se află în dizolvare.

(2) Furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă pot desfăşura activitatea de plasare pe teritoriul României dacă au notificat inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială urmează să desfăşoare activităţile specifice în condiţiile art. 82 alin. (1)-(3).

(3) După înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă conform alin. (1) lit. a), agenţii de plasare au obligaţia de a organiza o bază de date care să conţină:

a) ofertele ferme de locuri de muncă din străinătate, cu toate specificaţiile acestora, atât în limba statului de destinaţie sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română;

b) informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a locurilor de muncă;

c) datele de identificare ale solicitanţilor locurilor de muncă, precum şi datele referitoare la calificările şi aptitudinile acestora.

(4) Pentru medierea cetăţenilor români în vederea angajării în străinătate, agenţii de plasare încheie cu solicitanţii locurilor de muncă contracte de mediere în formă scrisă, al căror conţinut este stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Agenţii de plasare efectuează în mod gratuit activităţi de mediere a cetăţenilor români în vederea angajării în străinătate, fără perceperea de la aceştia de comisioane, tarife sau taxe.”

10. După articolul 8 se introduc două noi articole, articolele 81 şi 82, cu următorul cuprins:

„Art. 81. - (1) în vederea înregistrării la inspectoratele teritoriale de muncă, agenţii de plasare trebuie să prezinte următoarele documente:

a) certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din care să rezulte că au ca activitate principală «Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă» cod CAEN - 7810;

b) dovada înregistrării la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ca operator de date cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

c) alte documente, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Agenţii de plasare care se supun procedurii de înregistrare, potrivit prezentei legi, au obligaţia de a notifica înfiinţarea de filiale, sucursale ori alte sedii secundare, anterior începerii prestării de activităţi în cadrul acestora, atât inspectoratului teritorial de muncă unde sunt înregistraţi, cât şi inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială funcţionează respectivele sedii secundare, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, a documentului prin care se atestă înfiinţarea acestora.

Art. 82. - (1) în vederea prestării, cu caracter permanent în România, a serviciilor prevăzute la art. 11 alin. (2), furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă au obligaţia de a notifica inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială au stabilit un sediu permanent în România, potrivit legii, anterior începerii prestării acestor servicii, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) în vederea prestării transfrontaliere, cu caracter temporar sau ocazional în România, a serviciilor prevăzute la art. 11 alin. (2), furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă au obligaţia de a notifica inspectoratele teritoriale de muncă în a căror rază teritorială intenţionează să îşi desfăşoare activitatea pe teritoriul României, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a notifica înfiinţarea pe teritoriul României de filiale, sucursale ori alte sedii secundare, ale căror activităţi intră în sfera de aplicare a prezentei legi, inspectoratelor teritoriale de muncă în a căror rază teritorială funcţionează respectivele filiale, sucursale ori sedii, anterior începerii prestării activităţii în cadrul acestora, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

11. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Ofertele ferme din contractele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) vor cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) datele de identificare ale angajatorului străin;

b) durata ofertei ferme;

c) numărul locurilor de muncă din străinătate conţinute de ofertele ferme;

d) funcţia, meseria sau ocupaţia;

e) durata angajării, condiţiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;

f) durata timpului de muncă şi de repaus;

g) tariful orar şi/sau salariul lunar, moneda în care se efectuează plata, modalităţile de plată şi datele de plată a salariului;

h) sporuri, ore suplimentare şi alte drepturi salariale;

i) cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;

j) durata, modul de acordare şi drepturile băneşti aferente concediului de odihnă;

k) condiţiile de muncă şi de climă, măsurile de sănătate şi securitate în muncă;

l) asigurarea medicală şi de viaţă a angajaţilor români, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii din ţara de destinaţie;

m) acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;

n) condiţiile de cazare sau, după caz, de închiriere a unei locuinţe şi de asigurare a hranei;

o) condiţiile de transport şi de repatriere a salariaţilor români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;

p) obiceiurile locului şi orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa salariaţilor români;

q) taxele, impozitele şi contribuţiile care grevează asupra veniturilor angajaţilor cetăţeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuţii de asigurări sociale;

r) datele de contact ale ambasadelor/misiunilor diplomatice ale României în statul de destinaţie,

(2) Agenţii de plasare au obligaţia de a asigura includerea elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a), d)-r) în contractul de mediere şi în contractul individual de muncă sau, după caz, în documentul echivalent acestuia pentru statele prevăzute la art. 10 alin. (2), încheiat între angajatorul străin şi salariatul cetăţean român, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul Căruia urmează să fie angajat.”

12. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Pentru statele în care contractele individuale de muncă se încheie, potrivit legislaţiei aplicabile în statul respectiv, în formă scrisă, agenţii de plasare au obligaţia de a asigura încheierea acestora de către părţi atât în limba statului în care se află stabilit sau îşi desfăşoară activitatea angajatorul, cât şi în limba română, înainte de plecarea salariatului din România,

(2) Pentru statele în care forma de angajare nu se realizează prin încheierea unui contract de muncă, agenţii de plasare au obligaţia de a asigura comunicarea, către salariatul cetăţean român, înainte de plecarea acestuia din România, a documentului echivalent contractului de muncă potrivit legislaţiei statului de destinaţie, atât în limba română cât şi în limba statului în care se află stabilit sau îşi desfăşoară activitatea angajatorul.

(3) Agenţii de plasare vor păstra la sediul social sau, după caz, la sediile secundare, câte o copie, în limba română şi în limba statului în care se află stabilit sau îşi desfăşoară activitatea angajatorul, a contractului individual de muncă, semnat de părţi conform alin. (1) sau după caz, un exemplar al documentului prevăzut la alin. (2), pe care au obligaţia de a le pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, cu ocazia controlului

13. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu următorul cuprins:

„Art. 101. - (1) Agenţii de plasare au obligaţia de a transmite, trimestrial, inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, până la sfârşitul lunii următoare trimestrului încheiat, situaţia privind contractele de mediere încheiate şi persoanele angajate în străinătate, conform modelului stabilit prin normele de aplicare a prezentei legi.

(2) Inspecţia Muncii centralizează situaţiile prevăzute la alin. (1) şi le pune la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe în vederea facilitării acordării de asistenţă şi protecţie consulară în beneficiul persoanelor mediate şi angajate în străinătate.

(3) Situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt administrate cu respectarea regimului juridic specific datelor cu caracter personal.

(4) Inspecţia Muncii pune la dispoziţia Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la cerere, situaţia privind persoanele mediate şi angajate în străinătate.”

14. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Cetăţenii români care lucrează în străinătate şi sunt încadraţi pe locurile de muncă prevăzute în contractele care conţin oferte ferme de locuri de muncă, reglementate la art. 8 alin. (1) lit. b), beneficiază în ţară, în condiţiile legii, de prestaţiile acordate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate, sistemul asigurărilor pentru şomaj sau de sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, dacă, în temeiul contractelor individuale de asigurare încheiate cu instituţiile competente din România plătesc contribuţiile corespunzătoare stabilite pe baza declaraţiilor privind veniturile lunare realizate în străinătate sau în condiţiile prevederilor acordurilor bilaterale în domeniul securităţii sociale încheiate de România cu alte state.”

15. După articolul 11 se introduc trei noi articole, articolele 111 -113, cu următorul cuprins:

„Art. 111. - În cazurile în care misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României sunt sesizate de către cetăţenii români angajaţi în străinătate cu privire la încălcarea legislaţiei aplicabile în materie de dreptul muncii şi a clauzelor contractului individual de muncă, acestea transmit sesizările respective autorităţilor locale competente ale statului pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea angajatorul.

Art. 112. - În cazul plasării în străinătate a unor cetăţeni români fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin, (2) şi art. 10, agenţii de plasare sunt obligaţi să suporte costurile aferente repatrierii cetăţenilor români în cauză, în baza documentelor justificative.

Art. 113. - În cazul plasării în străinătate a unor cetăţeni români care, după semnarea contractului de mediere, nu îşi respectă obligaţiile ce decurg din acestea, lucrătorii sunt obligaţi să achite contravaloarea cheltuielilor efectuate de agentul de plasare, în baza documentelor justificative, fără ca această sumă să depăşească 200 euro/lucrător.”

16 Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Controlul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8-101 şi al activităţii desfăşurate de agenţii de plasare a forţei de munca se realizează de inspectorii de muncă.”

17. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 13. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:

a) exercitarea de către agenţii de plasare a forţei de muncă a activităţii de mediere în vederea angajării cetăţenilor români în străinătate, cu încălcarea prevederilor art. 6 şi art. 8 alin. (1), (2),

(4) şi (5), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

b) exercitarea de către agenţii de plasare a forţei de muncă a activităţii de mediere în vederea angajării cetăţenilor români în străinătate, cu încălcarea prevederilor art. 9, cu amendă de la 7.000 lei la 10.000 lei;

c) organizarea unei baze de date cu încălcarea prevederilor art. 8 alin. (3) de către agenţii de plasare, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

d) încălcarea dispoziţiilor art. 82, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

e) încălcarea dispoziţiilor art. 10, cu amendă de la 7.000 lei la 10.000 lei;

f) exercitarea activităţii de mediere în vederea angajării cetăţenilor români în străinătate de către alte persoane juridice sau de către persoane fizice, în afara agenţilor de plasare, cu amendă de la 25.000 lei la 40.000 lei;

g) netransmiterea situaţiei trimestriale, în condiţiile prevăzute la art. 101 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se fac de către inspectorii de muncă.”

Art. II. - (1) Agenţii de plasare a forţei de muncă sau furnizorii de servicii prevăzuţi la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, care, la data intrării în vigoare a acesteia, sunt înregistraţi la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi au sediul, au obligaţia de a se înregistra în termen de 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condiţiile stabilite potrivit acesteia.

(2) Inspecţia Muncii verifică îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1).

Art. III. - În cuprinsul actelor normative în vigoare, sintagma „agentul de ocupare a forţei de muncă" se înlocuieşte cu sintagma „agentul de plasare a forţei de muncă”, în sensul Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege.

Art. IV. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 13, care se aplică de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (2).

(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în baza propunerilor Inspecţiei Muncii şi ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, va supune Guvernului, spre aprobare, modificarea în mod corespunzător a Hotărârii Guvernului nr. 384/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. V. - Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 232.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 1.134.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa Guvernului nr. 14 din 8 iulie 2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, adoptată în temeiul art. 1 pct. I poz. 3 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 8 iulie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 233.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 1.135.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 6 din 27 iulie 2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, adoptată în temeiul art. 1 pct. XII din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 234.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea L

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 1.136.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 563

din 19 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Felicia-Livia Sprîncenatu Pfouts în Dosarul nr. 6.406/303/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 83D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul este la al doilea termen de judecată, primul termen fiind fixat pentru data de 22 iunie 2017, când, potrivit dispoziţiilor art. 153 alin. (2) din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus refacerea procedurii de citare cu autoarea excepţiei. De asemenea, magistratul-asistent învederează faptul că, în urma refacerii procedurii de citare, dovada citării s-a întors cu menţiunea că citaţia nu a putut fi înmânată. Se arată că, în aceste condiţii, autoarea excepţiei a fost citată la sediul Curţii Constituţionale şi pe site-ul acesteia. Mai referă asupra faptului că, ulterior, autoarea excepţiei a depus O cerere de acordare a unui nou termen de judecată, în vederea pregătirii apărării, prin care arată că, într-adevăr, şi-a schimbat adresa la care locuieşte în Statele Unite ale Americii şi nu a înştiinţat instanţele din România despre această schimbare, dar că serviciul poştal din Statele Unite ale Americii ar fi trebuit să îi trimită întreaga corespondenţă la noua adresă, motiv pentru care consideră că procedura de citare nu este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen, întrucât dosarul a mai avut un termen pe data de 22 iunie 2017, iar de atunci S-au făcut suficiente demersuri pentru a se lua legătura cu autoarea excepţiei. Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen, reţinând că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a beneficiat de suficient de mult timp pentru a lua cunoştinţă de faptul că este citată în prezentul dosar şi pentru a-şi pregăti apărarea.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale ce are ca obiect dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea penală nr. 201/CP din 11 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.406/303/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Felicia-Livia Sprîncenatu Pfouts într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate de autoarea excepţiei împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi prevederilor art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale CU privire la dreptul la un proces echitabil şi la dreptul la un recurs efectiv, art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie referitor la dublul grad de jurisdicţie în materie penală, întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţe în materia plângerilor împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată. Se face trimitere la Hotărârea din 26 aprilie 2007, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru Popescu împotriva României precum şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 146 din 14 iulie 2000.

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că textul criticat asigură garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil prevăzute la art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţie şi, prin urmare, nu contravine dreptului la un recurs efectiv, şi că nu există dispoziţii constituţionale şi convenţionale care să oblige la asigurarea tuturor căilor de atac în toate categoriile de cauze. Se susţine că, în prezenta cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie referitoare la dublul grad de jurisdicţie în materie penală, întrucât, prin procedura reglementată prin textul criticat, nu este soluţionată cauza penală sub aspectul stabilirii vinovăţiei inculpatului.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate analizată.

9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Arată că îşi menţine punctele de vedere care au fost reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015 şi nr. 139 din 12 martie 2015.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autoarea excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. f8) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7*) este definitivă.”

13. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi prevederilor art. 6 şt art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil şi la dreptul la un recurs efectiv, art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie referitor la dublul grad de jurisdicţie în materie penală.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, fiind pronunţate, în acest sens, numeroase decizii, dintre care, cu titlu de exemplu, sunt reţinute Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 15 iulie 2016, Decizia nr. 453 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, şi Decizia nr. 789 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 21 februarie 2017, prin care excepţia de neconstituţionalitate invocată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

15. Prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragrafele25-26, Curtea a reţinut că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege”. Dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile.

16. S-a reţinut, de asemenea, că prevederile art. 13 din Convenţie nu au aplicabilitate în cauză, întrucât dreptul la un recurs efectiv este distinct de dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti, dar şi că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 şi art. 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului.

17. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

18 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Felicia-Livia Sprîncenatu Pfouts în Dosarul nr. 6.406/303/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea procedurii privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor

 

În baza Referatului de aprobare nr. 289.900/2017 al Direcţiei îmbunătăţiri funciare şi fond funciar, în temeiul prevederilor art. III alin. (1) din Legea nr. 186/2017 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, şi al art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă procedura privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 326/2001 privind abilitarea oficiilor de studii pedologice şi agrochimice judeţene şi a direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, să îndeplinească atribuţiile prevăzute la art. 74-103 din Legea nr. 18/1991, republicată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 16 octombrie 2001.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 387.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

privind aprobarea schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor

 

Art. 1. - Prezenta procedură reglementează modul de aprobare şi conţinutul documentaţiei necesare obţinerii aprobării schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, prevăzute la art. 77 şi art. 78 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege.

Art. 2. - (1) Prezenta procedură nu se aplică pentru schimbarea categoriei de folosinţă în alte categorii de folosinţă a pajiştilor, înregistrate ca atare la data de 1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

(2) Pentru terenurile ocupate de pajişti permanente care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total ori parţial capacitatea de producţie, terenuri pe care se vor executa lucrări de ameliorare şi amenajare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum şi pentru terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, aprobarea schimbării categoriei de folosinţă se face în conformitate cu prezenta procedură.

Art. 3. - În sensul prezentei proceduri, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) autoritatea publică centrală - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - prin direcţia de specialitate;

b) beneficiar - persoană fizică sau juridică ce deţine terenul în baza actului de proprietate sau a altui act de deţinere a terenului valabil încheiat;

c) decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole - actul administrativ emis de autoritatea publică centrală sau structurile subordonate acesteia, prii care se aprobă schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor;

d) structuri subordonate - direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, aflate în subordinea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

e) zile - zile calendaristice, cu excepţia cazurilor în care se prevede expres că sunt zile lucrătoare. La calculul unui termen pe zile nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte; când ultima zi a unui termen pe zile cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

Art. 4. - Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor se aprobă după cum urmează:

a) prin decizia directorului direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru suprafeţele de teren de peste 1 ha. Modelul deciziei privind aprobarea schimbării categoriei de folosinţă este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta procedură;

b) prin decizia directorului direcţiei pentru agricultură judeţeană, pentru suprafeţele de teren de până la 1 ha inclusiv. Modelul deciziei privind aprobarea schimbării categoriei de folosinţă este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta procedură.

Art. 5. - (1) Aprobarea schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilan se emite în baza unei documentaţii care cuprinde:

a) cererea beneficiarului, adresată structurii subordonate în raza căreia se află situat terenul, însoţită de CI/BI în copie, după caz;

b) certificat de înregistrare şi certificat constatator de la registrul comerţului sau actul în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în copie, în cazul beneficiarului persoană juridică;

c) în caz de reprezentare, procura notarială, respectiv delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o copie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică sau o copie a paşaportului pentru împuternicitul persoană fizică cu domiciliul în străinătate;

d) copia actului de proprietate sau a altui act de deţinere a terenului, valabil încheiat, însoţit de acordul proprietarului, după caz;

e) memoriul justificativ pentru schimbarea categoriei de folosinţă, întocmit de proprietar/beneficiar;

f) extrasul de carte funciară pentru informare eliberat cu maximum 30 de zile înainte de data depunerii documentaţiei;

g) extrasul din planul cadastral, cu evidenţierea tarlalelor şi a parcelelor propuse pentru schimbarea categoriei de folosinţă, vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară;

h) studiul pedologie şi agrochimie din care să reiasă încadrarea terenului în clase de calitate, precum şi pretabilitatea terenurilor pentru altă categorie de folosinţă, întocmită de oficiul de studii pedologice şi agrochimice sau de persoanele fizice/juridice cu obiect de activitate specific, atestate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

i) copia cererii de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole, avizată de către structura subordonată, sau copia autorizaţiei de plantare ori defrişare pentru livezi emisă de către structura subordonată, după caz;

j) adeverinţa emisă de primărie, din care să rezulte faptul că suprafaţa totală de pajişte a fost înregistrată ca atare în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007 sau adeverinţă emisă de primărie din care să rezulte dacă există suprafeţe de teren ocupat cu pajişte permanentă în excedent pe raza de competenţă a acesteia, după caz;

k) adeverinţa din care să rezulte aprobarea fondurilor europene necesare realizării obiectivelor de investiţie care pot fi amplasate pe pajişti permanente şi care necesită schimbarea categoriei de folosinţă, emisă de către instituţia prin care se derulează fondurile europene.

(2) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile prevăzute la art. 77 lit. d) din lege în categoria de folosinţă pajişti permanente se realizează prin însămânţarea acestora cu respectarea dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - (1) Beneficiarul, în vederea obţinerii aprobării privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilan, depune documentaţia prevăzută la art. 5 la structura subordonată de la nivelul judeţului în care se află situat terenul ce face obiectul cererii.

(2) în situaţia în care cererea are ca obiect schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole cu suprafaţa de peste 1 ha, directorul structurii subordonate va dispune transmiterea documentaţiei la autoritatea publică centrală.

(3) Autoritatea publică centrală sau structura subordonată, după verificarea documentaţiei, poate emite:

a) decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, în termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea documentaţiei;

b) nota de completare a documentaţiei în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea documentaţiei.

(4) Decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor/nota de completare a documentaţiei emisă de către autoritatea publică centrală se transmite la structura subordonată, pentru a fi comunicată beneficiarului.

(5) în cazul solicitării unor completări la documentaţie, termenul de emitere a deciziei de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor curge de la depunerea documentaţiei complete. În cazul nedepunerii de către beneficiar a documentelor solicitate în termen de 30 de zile de la data comunicării solicitării de completare, se emite o adresă de răspuns prin care se comunică beneficiarului respingerea cererii.

Art. 7. - Documentaţiile pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole se întocmesc în două exemplare; un exemplar al documentaţiei se reţine în arhiva autorităţii publice centrale sau a structurii subordonate, după caz.

Art. 8. - Decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole se înregistrează la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul şi la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară competent, în termenele şi condiţiile prevăzute de art. 78 alin. (7) şi (8) din lege.

Art. 9. - Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor cu suprafaţa de până la 1 ha, având categoria de folosinţă arabil, deţinute în proprietate de către persoane fizice se realizează pe bază de declaraţie, cu respectarea dispoziţiilor art. 78 alin. (5) şi (6) din lege.

Ari. 10. - (1) Situaţia actualizată a aprobărilor de schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilan, emise de către structurile subordonate, se va transmite autorităţii publice centrale în primele 10 zile ale fiecărei luni, în format electronic.

(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţia de specialitate din cadrul acestuia, va întocmi situaţia centralizată a aprobărilor de schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilan.

(3) Direcţia de specialitate cu atribuţii în domeniul fondului funciar din cadrul autorităţii publice centrale furnizează date şi informaţii cu privire la suprafeţele agricole pentru care a fost aprobată schimbarea categoriei de folosinţă către direcţia de specialitate cu atribuţii în implementarea şi gestionarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 11. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta procedură.

 

ANEXA Nr. 1

la procedură

 

- Model –

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

.........................................................................................................

DECIZIA Nr. .........................

din .........................

 

În temeiul dispoziţiilor art. 77 şi art. 78 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 387/2017 pentru aprobarea procedurii privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor,

având în vedere Cererea proprietarului/beneficiarului nr. ................. din ................., înregistrată la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu nr. ................. din .................,

în baza următoarelor documente:

1. memoriul justificativ pentru schimbarea categoriei de folosinţă;

2. Studiul pedologie şi agrochimie nr. ................. din ................., întocmit de oficiul de studii pedologice şi agrochimice al judeţului .................................... sau de persoana fizică/juridică cu obiect de activitate specific, atestat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Atestatul nr. ................. din .................;

3. copia cererii de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole nr. ................. din ................., avizată de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană sau copia Autorizaţiei de plantare sau defrişare pentru livezi nr. ................. din .................emisă de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană ...................................., după caz;

4. Adeverinţa nr. ................. din ................., emisă de primăria localităţii ...................................., judeţul ....................................;

5. Adeverinţa nr. ................. din ................., emisă de către .................................... (Se scrie instituţia prin care se derulează fondurile europene necesare realizării obiectivelor de investiţie.).

În scopul realizării obiectivului de investiţii ...................................., de către beneficiar ...................................., pe terenul situat în ....................................,judeţul ...................................., în suprafaţă de ...................................., înscris în Cartea funciară nr. ...................................., tarla nr. ...................................., parcela nr. ...................................., număr cadastral ....................................,

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţia de specialitate ....................................,emite

DECIZIA

de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă a terenului cu suprafaţa de ...................................., mp, categoria de folosinţă ...................................., în categoria de folosinţă ...................................., clasa de calitate ...................................., situat în extravilanul localităţii ...................................., judeţul ...................................., înscris în CF nr. ...................................., tarla nr. ...................................., parcela nr. ...................................., număr cadastral .................................... .

 

Beneficiarul are obligaţia de a respecta prevederile art. 78 alin. (7) şi (8) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu va fi ţinut răspunzător pentru investiţia în cauză dacă, în conformitate cu legile fondului funciar, suprafeţele aferente investitorilor vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite sau al altor litigii.

Prezenta decizie se poate contesta în condiţiile şi în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Recomandări:

            ...................................................................................................................................................

            ...................................................................................................................................................

 

Director,

............................................................................

(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

L.S.

 

ANEXA Nr. 2

la procedură

 

- Model –

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ A JUDEŢULUI

 

DECIZIA Nr. .........................

din .........................

 

În temeiul dispoziţiilor art. 77 şi art. 78 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 387/2017 pentru aprobarea procedurii privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor,

având în vedere Cererea beneficiarului nr. ................. din .................înregistrată la Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ...................................., cu nr. ................. din .................,

în baza următoarelor documente:

1. memoriul justificativ pentru schimbarea categoriei de folosinţă;

2. Studiul pedologie şi agrochimie nr. ................. din ................., întocmit de oficiul de studii pedologice şi agrochimice al judeţului ...................................., sau de persoana fizică/juridică cu obiect de activitate specific, atestat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Atestatul nr. ................. din .................;

3. copia cererii de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole nr. ................. din ................., avizată de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană ...................................., sau copia Autorizaţiei de plantare sau defrişare pentru livezi nr. ................. din .................emisă de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană ...................................., după caz;

4. Adeverinţa nr. ................. din .................emisă de primăria localităţii judeţul ;

5. Adeverinţa nr. ................. din .................emisă de către .................................... (Se scrie instituţia prin care se derulează fondurile europene necesare realizării obiectivelor de investiţie.).

În scopul realizării obiectivului de investiţii ...................................., de către beneficiar ...................................., pe terenul situat în ...................................., judeţul ...................................., în suprafaţă de ...................................., înscris în Cartea funciară nr. ...................................., tarla nr. ....................................,  parcela nr. ....................................,  număr cadastral ....................................,

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ....................................,  emite

DECIZIA

de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă a terenului cu suprafaţa de .................................... mp, categoria de folosinţă ...................................., în categoria de folosinţă ...................................., clasa de calitate ...................................., situat în extravilanul localităţii ...................................., judeţul ...................................., înscris în CF nr. ...................................., tarla nr. ...................................., parcela nr. ...................................., număr cadastral .................................... .

Beneficiarul are obligaţia de a respecta prevederile art. 78 alin. (7) şi (8) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu va fi ţinut răspunzător pentru investiţia în cauză dacă, în conformitate cu legile fondului funciar, suprafeţele aferente investitorilor vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite sau al altor litigii.

Prezenta decizie se poate contesta în condiţiile şi în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

            Recomandări:

            ...................................................................................................................................................

            ...................................................................................................................................................

            ...................................................................................................................................................

            ...................................................................................................................................................

 

Directorul executiv,

............................................................................

(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

L.S.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.