MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 963/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 963         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 6 decembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 509 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

850. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

 

853. - Hotărâre privind modificarea art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 459/2010 pentru aprobarea standardului de cost/an pentru servicii acordate în unităţile de asistenţă medico-sociale şi a unor normative privind personalul din unităţile de asistenţă medico-socială şi personalul care desfăşoară activităţi de asistenţă medicală comunitară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.370. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie” Bucureşti

 

3.097. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului „Prima casa”

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN d6mENIUL ENERGIEI

 

 

109. - Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei rectificat pe anul 2017, precum şi a bugetului rectificat al proiectelor derulate din fonduri externe nerambursabile de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 509

din 4 iulie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. cu sediul în Târgu Mureş în Dosarul nr. 11.926/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2 254D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul a avut primul termen de judecată stabilit la data de 20 iunie 2017, care, ulterior, în temeiul art. 50 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost preschimbat pentru data de 4 iulie 2017.

4. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.715D/2016 şi nr. 3.568D/2016 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. cu sediul în Târgu Mureş în dosarele nr. 11.776/320/2015 şi nr. 3.034/320/2016 ale Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă.

5. La apelul nominal, în Dosarul nr. 3.568D/2016. se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Alexandru Anghel, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public şi partea prezentă sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.

7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.715D/2016 şi nr. 3.568D/2016 la Dosarul nr. 2.254D/2016, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care arată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) şi art. 16 din Constituţie, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie. Cu privire la garanţiile constituţionale care decurg din respectarea principiului legalităţii, în mod evident, textul criticat nu este clar, precis şi previzibil, astfel încât destinatarul normei legale să îşi poată circumscrie conduita pentru a evita atragerea răspunderii contravenţionale. Redactarea defectuoasă a normelor criticate duce la săvârşirea a numeroase abuzuri de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, de natură a încălca însăşi securitatea raporturilor juridice civile şi principiul supremaţiei dreptului, deoarece nu sunt clar precizate elementele constitutive ale contravenţiei respective, textul operând cu trimiteri generice la condiţiile generale asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. De asemenea, consideră că este încălcat principiul egalităţii şi al nediscriminării, deoarece, prin aceste trimiteri cuprinse în textul criticat, se ajunge la sancţionarea titularului, pentru încălcarea unor dispoziţii din activul legislativ, nu în calitatea sa de participant pe piaţa energiei electrice, ci în calitatea sa de subiect de drept în raporturile juridice de pe teritoriul României. Astfel, prevederile legale criticate permit un tratament sancţionatoriu diferenţiat pentru încălcarea aceloraşi prevederi din activul legislativ, în funcţie de calitatea destinatarului normei, aspect ce nu reprezintă un criteriu obiectiv şi rezonabil. În acest context, face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la principiul egalităţii şi al nediscriminării.

9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură a conduce la schimbarea jurisprudenţei, considerentele Deciziei nr. 470 din 28 iunie 2016 sunt valabile şi în prezenta cauză.

10. Având cuvântul, în replică, apărătorul ales prezent precizează că, în cauza în care pune concluzii, s-au adus critici de neconstituţionalitate în plus faţă de cele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin încheierile din 8 şi 29 septembrie 2016 şi 17 noiembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 11.926/320/2015, nr. 11.776/320/2015 şi nr. 3.034/320/2016, Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea E.ON Energie România - S.A. În cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prevăzute de Legea nr. 123/2012.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă principiul legalităţii şi securităţii juridice, astfel cum acest principiu a fost interpretat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi în cea a Curţii Constituţionale. Aceste prevederi legale stabilesc o contravenţie într-un mod general, ambiguu şi imprecis, nefiind precizată în mod clar încălcarea cărei obligaţii a titularului de licenţă din condiţiile de valabilitate asociate licenţei emise de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei ar constitui contravenţie şi ar atrage, ca urmare, răspunderea contravenţională a acestui titular. Astfel, dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate şi accesibilitate, nefiind redactate nici în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

13. Totodată, se arată că, profitând de caracterul general, neclar/imprecis şi neprevizibil al normei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei are posibilitatea de a considera, în mod excesiv şi arbitrar, ca reprezentând contravenţie nerespectarea oricărei obligaţii din licenţa de furnizare prin trimiterea făcută în această licenţă la normativele, prescripţiile, standardele şi alte acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice. De aici rezultă că nerespectarea oricărei dispoziţii normative ar putea reprezenta o contravenţie, cu consecinţa aplicării de sancţiuni contravenţionale titularilor de licenţă. Se susţine că, deşi nu există un text normativ care să prevadă drept contravenţie dubla facturare a certificatelor verzi sau care să interzică în mod expres emiterea, de către furnizor, a facturilor cuprinzând valoarea recalculată a consumului de energie electrică, în situaţia în care acesta este înştiinţat, de către operatorul de distribuţie, despre existenţa unor intervenţii neautorizate asupra mijloacelor de măsurare, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a considerat că, în baza dispoziţiei generale, imprecise şi, în consecinţă, imprevizibile a art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, săvârşirea acestor fapte ar constitui, totuşi, o contravenţie. Astfel, s-a ajuns la această concluzie pe calea interpretării altor prevederi, respectiv prin nerespectarea unei norme incluse într-o altă lege (spre exemplu, Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie), respectiv că, deşi neprevăzută în acea lege drept contravenţie, ar constitui, totuşi, o contravenţie. De asemenea, se arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost sancţionată contravenţional şi pentru că a stabilit în sistem pauşal, în baza unor note de constatare proprii, o anumită cantitate de energie electrică a cărei valoare urmează să fie recuperată, ca urmare a unor intervenţii neautorizate asupra instalaţiilor aferente unor anumite imobile.

14. Se mai susţine că, prin conţinutul textului legal criticat, care face trimitere la condiţiile asociate licenţelor/atestatelor/ autorizaţiilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, se ajunge la sancţionarea titularului pentru încălcarea unor norme din activul legislativ, care i se adresează furnizorului, nu în considerarea calităţii sale pe piaţa de energie electrică, ci în calitatea sa generală de subiect de drept în raporturile juridice de pe teritoriul României. Astfel, se permite sancţionarea contravenţională a furnizorului de energie electrică pentru încălcarea unor norme care, dacă se adresează unui alt subiect de drept, nu duc la reţinerea răspunderii contravenţionale a acestuia din urmă.

15. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă apreciază c㠄dispoziţia legală contestată ridică semne de întrebare cu privire la previzibilitatea acesteia”.

16. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

17. Guvernul, în dosarele nr. 2.254D/2016 şi nr. 2.715D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că fapta calificată de lege ca şi contravenţie trebuie, în mod necesar, să aibă elementul material prevăzut în lege, fără ca, pentru a fi determinat acest element material, destinatarii legii şi organele de control să fie nevoite să recurgă la acte de nivel secundar care intră în vigoare ulterior intrării în vigoare a legii care prevede contravenţia sau în acte administrative individuale (respectiv licenţe în cazul de faţă). Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012, titularii de licenţe sunt obligaţi să respecte condiţiile licenţei, însă această obligaţie nu se poate converti, pentru legiuitor, în modalitatea în care acesta îşi îndeplineşte obligaţia sa constituţională de a redacta norme legale contravenţionale care să îndeplinească o cerinţă esenţială de calitate, respectiv să cuprindă elementul material al contravenţiei, adică fapta în concret care constituie comportamentul pe care destinatarii legii trebuie să îl aibă prefigurat ca fiind interzis. Desigur că titularii trebuie să respecte condiţiile actului administrate individual - licenţa - însă acest principiu nu poate fi utilizat de către legiuitor pentru a omite reglementarea faptelor care constituie contravenţie în cadrul legii energiei. Licenţa se emite, în toate cazurile, pe baza unor dispoziţii legale exprese care stabilesc condiţiile şi obligaţiile pe care trebuie să le respecte titularul. 1n acest context, cu privire la condiţiile calitative pe care trebuie să le îndeplinească o lege, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 363 din 7 mai 2015.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, dispoziţii care au următorul cuprins: „(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

4. nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de ANRE;”.

21. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legii, în componenta sa privind claritatea şi previzibilitatea legii, art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, se menţionează art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării şi art. 14 cu privire la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, precum şi în raport cu obiectul cauzelor deduse judecăţii ce se află pe rolul instanţei de judecată, sens în care este Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 12 ianuarie 2017, Decizia nr. 316 din 9 mai 2017 şi Decizia nr. 382 din 6 iunie 2017, nepublicate încă la data pronunţării prezentei decizii, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

23. Cu acele prilejuri, Curtea Constituţională a reţinut că piaţa energiei electrice este o piaţă reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.). Accesul pe piaţa energiei electrice în calitate de furnizor şi distribuitor presupune respectarea anumitor condiţii legale, autoritatea competentă având competenţa, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, să reglementeze în mod detaliat aceste condiţii. Astfel, potrivit acestora, „Procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a autorizaţiilor şi licenţelor, termenele şi condiţiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanţii şi altele asemenea, diferenţiate pe categorii de capacităţi şi activităţi supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE.”

24. Aşadar, odată cu acordarea licenţei, sunt prevăzute expres drepturile şi obligaţiile titularului de licenţă. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condiţiile asociate unei licenţe, raportarea şi la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar individualizabile de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice. Condiţiile menţionate precizează că, pe toată durata de valabilitate a licenţei, titularul licenţei va respecta prevederile legii, ale condiţiilor asociate licenţei, precum şi modificările aduse ulterior acesteia de autoritatea competentă.

25. Ca atare, Curtea a apreciat că art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 nu prezintă niciun viciu de constituţionalitate, el nu se referă la condiţiile generale de acordare a licenţei, ci la condiţii concrete aplicabile titularului licenţei, textul legal nefolosind expresia „condiţii generale”. Faptul că în cadrul condiţiilor concrete (care însoţesc licenţa) sunt induse, în fapt, atât prevederi cu caracter general, cât şi cu caracter specific, precum şi modul de raportare la acestea a organelor constatatoare este mai degrabă o problemă de legalitate decât de constituţionalitate.

26. De altfel, art. 93 din Legea nr. 123/2012 conţine şi alte dispoziţii care fac trimitere la necesitatea reglementărilor tehnice şi sau comerciale emise de A.N.R.E. (punctele 5, 22, 25, 26, 37 şi 44), având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice.

27. Curtea a mai reţinut şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, a statuat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului de care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă şi cu profesioniştii, obişnuiţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea activităţii lor. Astfel, se poate aştepta ca aceştia să acorde O atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă.

28. Cu privire certificatele verzi, Curtea a reţinut că obligaţia de a achiziţiona o cotă anuală de certificate verzi îi revenea operatorului economic în baza Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010. Certificatul verde este titlul ce atestă producerea din surse regenerabile de energie a unei cantităţi de energie electrică. Legea a suferit mai multe modificări, dar, încă din 2012, prin art. I pct. 7 din Legea nr. 134/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 23 iulie 2012, s-a introdus obligaţia facturării separate a valorii certificatelor verzi. Astfel, art. 8 alin. (4) teza întâi avea următoarea formulare: „în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legai.[...]” Curtea a apreciat că prevederea legală este destul de clară, în sensul că nu se poate factura decât o singură dată, dar urmează ca instanţa de judecată să interpreteze şi să aplice legea raportat la cauza de faţă (a se vedea Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016, precitată, paragraful 18).

29. Cu privire la stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal, Curtea, prin Decizia nr. 316 din 9 mai 2017 şi Decizia nr. 382 din 6 iunie 2017, a reţinut că prevederile art. 80 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 23 iulie 2014 aveau, iniţial, următorul conţinut: „(1) în situaţiile în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabileşte în sistem pauşal în conformitate cu procedura specifică elaborată de OR şi avizată de ANRE.

(2) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal este permisă doar în următoarele situaţii: (i) pentru clienţii finali temporari, cu durată de existenţă mar mică de 6 luni. pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (ii) pentru locuri de consum cu puteri absorbite sub 100 W, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (iii) în cazul defectării grupurilor de măsurare, în condiţiile prevăzute în procedura menţionată la art. 101; (iv) în cazul sustragerii de energie electrică”. Ulterior, prin art. 2 al Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 121/2015 pentru aprobarea Procedurii privind determinarea consumului de energie electrică În caz de înregistrare eronată şi în sistem pauşal şi pentru modificarea art. 80 din Regulamentul de furnizare la clienţii finali, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 6 august 2015, articolul 80 a fost modificat şi, în prezent, are următoarea formulare: „(1) în situaţiile în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabileşte în sistem pauşal în conformitate cu procedura specifică aprobată de ANRE. (2) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal este permisă doar în următoarele situaţii: (i) pentru clienţii finali temporari, cu durată de existenţă mai mică de 6 luni, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (ii) pentru locuri de consum cu puteri absorbite sub 100 W, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare; (iii) în cazul defectării grupurilor de măsurare, în condiţiile stabilite în procedura prevăzută la art. 101.

(3) Procedura prevăzută la alin. (1) poate fi utilizată la stabilirea prejudiciului în cazurile de suspiciune de sustragere de energie electrică, exclusiv ca mod de calcul în speţele deduse soluţionării instanţelor judecătoreşti. “

30. Astfel, având în vedere cele de mai sus, prin Decizia nr. 316 din 9 mai 2017, Curtea a reţinut că, în accepţiunea art. 80 alin. (2) pct. (iv), atât în varianta redacţională iniţială, cât şi în cea modificată ulterior prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 121/2015, stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal era permisă consecutiv constatării printr-o hotărâre judecătorească a sustragerii de energie electrică, adică a săvârşirii unei fapte penale. Potrivit art. 228 din Codul penal: „(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane. (3) Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de energie care are valoare economică.*

31. Aşadar, cu excepţia cazului când o persoană recunoaşte sustragerea de energie electrică, stabilirea vinovăţiei în celelalte cazuri se poate face numai prin hotărâre judecătorească.

32. Sustragerea de energie electrică nu poate fi considerată furt decât în sensul art. 228 din Codul penal, iar potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.” Prin urmare, stabilirea vinovăţiei nu se poate face decât prin hotărâre judecătorească, cu indicarea prejudiciului ce urmează a fi reparat de către persoana găsită vinovată.

33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

34. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa sa mai sus menţionată, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului egalităţii, din examinarea conţinutului normativ al prevederilor criticate, Curtea observă că acestea instituie contravenţii pentru anumite fapte, respectiv nerespectarea condiţiilor de valabilitate asociate licenţelor/atestatelor/autorizaţiilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, fără ca prin acestea să discrimineze în vreun fel, având aplicabilitate deopotrivă pentru toate persoanele ce cad sub incidenţa normei respective.

35. Totodată, Curtea observă că celelalte aspecte menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. respectiv susţinerile potrivit cărora „Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei are posibilitatea de a considera, în mod excesiv şi arbitrar, ca reprezentând contravenţie nerespectarea oricărei obligaţii din licenţa de furnizare prin trimiterea făcută în această licenţă la normativele, prescripţiile, standardele şi alte acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice”, precum şi „săvârşirea a numeroase abuzuri în procesul de aplicare a prevederilor criticate”, sunt chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii şi sunt de competenţa instanţelor de judecată, care, cu ocazia efectuării controlului de legalitate a actelor sancţionatorii emise în virtutea prevederilor criticate, pot stabili dacă sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de legislaţia în materia energiei electrice şi în materie contravenţională, astfel cum este, spre exemplu, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, şi care la art. 1 statuează c㠄Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului iar la art. 5 alin. (1) şi alin. (5) se prevede c㠄Sancţiunile contravenţionale sunt principale şi complementare”, iar „Sancţiunile stabilite trebuie Să fie proporţionale cu gradul de pericol al faptei săvârşite

36. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei safe şi a legii în componenta sa privind claritatea şi previzibilitatea legii, coroborat cu art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi coroborat cu art. 14 cu privire la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, precum şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea E.ON Energie România - SA. cu sediul în Târgu Mureş în dosarele nr. 11.926/320/2015, nr. 11.776/320/2015 şi nr. 3.034/320/2016 ale Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin, (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 19 ianuarie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16, - Numărul maxim de posturi ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi unităţilor aflate în subordinea acestuia este de 14.054, din care 702 - aparatul propriu al ministerului, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.”

2 Anexa nr. 1 se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre,

3. La anexa nr. 2, numărul curent II va avea următorul cuprins:

„II. Instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat - 7.364 de posturi”.

Art. II. - Încadrarea în numărul maxim de posturi şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 850.

 

ANEXAI)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 30/2017)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Nr. maxim de posturi al aparatului propriu al ministrului este de 702 posturi, exclusiv demnitarii şi cabinetul ministrului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia generală control, antifraudă şi inspecţii

 

Autoritatea competentă pentru acreditarea agenţiilor de plăţi şi a Organismului Coordonator ****

 

 

 

 

Cabinet ministru

 

Serviciul de audit public intern

 

Compartimentul securitate şi sănătate în muncă, PSI

 

Serviciul de presă şi relaţii publice

 

Direcţia pentru coordonarea agenţiilor de plăţi*

 

Colegiul ministerului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Probleme speciale ***

 

 

Serviciul RICA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia armonizare legislaţie şi contabilitate**

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia monitorizare inspecţii, verificare şi control

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de stat

 

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Subsecretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cabinet secretar de stat

 

 

Cabinet secretar de stat

 

Cabinet secretar de stat

 

Cabinet secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general adjunct

 

 

Secretar general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia politici agricole generale

 

Direcţia îmbunătăţiri funciare şi fond funciar

 

Direcţia generală politici în industrie alimentară şi comerţ

 

Direcţia management resurse umane

 

 

Direcţia generală buget finanţe şi fonduri europene

 

 

 

Direcţia generală dezvoltare rural㠖 Autoritatea de management pentru PNDR

 

 

Direcţia generală pescuit - Autoritatea de management pentru POPAM

 

Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director general adjunct

 

 

 

 

 

 

Direcţia juridică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţie în industrie alimentară

 

 

 

Direcţia buget finanţe şi efectuare plăţi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director general adjunct

 

 

 

Direcţia politici în sectorul vegetal

 

 

 

 

 

Unitatea de politici publice ***

 

 

 

 

 

 

Direcţia asistenţă tehnică şi formare profesională

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia investiţii, achiziţii, patrimoniu şi administrativ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia autorizare plăţi

 

 

 

Direcţia politici în zootehnie

 

 

 

 

 

Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă ***

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia metodologie, monitorizare, coordonare şi evaluare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul IT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia LEADER, măsuri de mediu, climă şi investiţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul relaţia cu Parlamentul şi dialog social

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia RNDR şi infrastructură rurală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-----► funcţionează în relaţie administrativă cu Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru PNDR.

* funcţionează la nivel de direcţie generală

** condusă de un director general adjunct

*** se organizează la nivel de compartiment

**** se organizează la nivel de birou

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 459/2010 pentru aprobarea standardului de cost/an pentru servicii acordate în unităţile de asistenţă medico-sociale şi a unor normative privind personalul din unităţile de asistenţă medico-socială şi personalul care desfăşoară activităţi de asistentă medicală comunitară

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Alineatul (4) al articolului 2 din Hotărârea Guvernului nr. 459/2010 pentru aprobarea standardului de cost/an pentru servicii acordate în unităţile de asistenţă medico-sociale şi a unor normative privind personalul din unităţile de asistenţă medico-socială şi personalul care desfăşoară activităţi de asistenţă medicală comunitară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 21 mai 2010, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) în situaţia în care costurile necesare furnizării serviciului respectiv depăşesc nivelul prevăzut de standardul de cost, consiliile judeţene, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi  consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor pot aloca sumele necesare din veniturile proprii.”

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 853.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie” Bucureşti

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Direcţiei management şi structuri sanitare nr. F.B. 12.470 din 27.11.2017;

- Adresa Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie” Bucureşti nr. 35.587/2017,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 14 alin, (3) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie” Bucureşti, conform anexei*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie” Bucureşti vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 27 noiembrie 2017.

Nr. 1.370.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului „Prima casă”

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 22 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura şi criteriile de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului „Prima casă”, prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă modelul şi conţinutul următoarelor formulare:

a) Situaţia finanţărilor acordate în cadrul programului „Prima cas㔠şi a finanţărilor destinate achiziţionării de locuinţe de către persoane fizice, negarantate de către stat în anul de referinţă - formular prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin;

b) Comunicare către finanţator privind rezultatele evaluării, punctajul obţinut în urma evaluării şi procentul de ajustare a plafonului - formular prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - În termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării prezentului ordin, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN transmite fiecărui finanţator participant în programul „Prima cas㔠un raport individual privind situaţia acordărilor de garanţii şi promisiuni de garantare în perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 2017 şi ultima zi a lunii precedente publicării prezentului ordin.

Art. 5. - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN, precum şi Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 23 noiembrie 2017.

Nr. 3.097.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROCEDURA ŞI CRITERIILE

de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului „Prima casă”

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN, denumit în continuare FNGCIMM, este mandatat să formuleze propuneri de alocare a plafoanelor anuale de garantare şi are obligaţia să efectueze în numele şi în contul statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, evaluarea anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare alocate finanţatorilor participanţi în cadrul programului „Prima casă”, denumit în continuare program, pe baza raportărilor transmise de către finanţatori şi a datelor existente în evidenţele FNGCIMM, incidente programului.

 

CAPITOLUL II

Domeniul de aplicare

 

Art. 2. - (1) Procedura şi criteriile de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare se aplică finanţatorilor participanţi în cadrul programului, care au optat pentru împărţirea riscurilor şi pierderilor între finanţator şi statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, proporţional cu procentul de garantare, au acordat finanţări în cadrul programului în anul precedent şi au solicitat alocarea de plafoane de garantare la începutul anului calendaristic următor.

(2) în cazul în care nivelul plafonului solicitat de un finanţator este inferior celui calculat conform prevederilor art. 1, suma solicitată de finanţator se include în propunerea de alocare prevăzută la art. 12 alin. (1).

(3) Pentru finanţatorii care nu au acordat finanţări garantate în cadrul programului în anul precedent şi au solicitat alocarea de plafoane la începutul anului calendaristic următor, plafonul solicitat de finanţator se include în propunerea de alocare, fără a putea depăşi limita de 2.000.000 lei/finanţator.

 

CAPITOLUL III

Scopul procedurii

 

Art. 3. - Prezenta procedură stabileşte modalitatea de ajustare a plafoanelor de garantare care se alocă la începutul fiecărui an calendaristic pe baza solicitărilor de alocare transmise de finanţatorii participanţi în cadrul programului, calculate în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de fiecare finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent, precum şi responsabilităţile privind analiza, decizia, coordonarea şi monitorizarea procesului de evaluare, cu scopul de a optimiza alocarea plafonului pentru anul în curs.

Art. 4. - (1) în vederea efectuării evaluării anuale, finanţatorii au obligaţia de a transmite FNGCIMM informaţii cu privire la numărul şi volumul finanţărilor garantate acordate în cadrul programului aferente anului precedent raportării, respectiv date referitoare la numărul şi volumul creditelor pentru locuinţe acordate de finanţatori persoanelor fizice, negarantate de către stat, acordate în anul anterior raportării, utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 2 la ordin.

(2) în categoria creditelor pentru locuinţe acordate de finanţator în anul precedent raportării intră creditele definite potrivit prevederilor art. 6 lit. b1.2) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2014 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Finanţatorii atestă veridicitatea şi realitatea datelor consemnate în documentele prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea legii penale. Informaţiile cuprinse în formularul prevăzut în anexa nr. 2 la ordin pot fi folosite exclusiv pentru realizarea evaluării anuale prevăzute în prezenta procedură şi în scop statistic.

(4) în vederea monitorizării implementării criteriului prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. c), până la data de 10 a fiecărei luni calendaristice, FNGCIMM transmite fiecărui finanţator participant în program un raport individual lunar privind situaţia acordărilor de garanţii şi promisiuni de garantare în luna precedentă.

 

CAPITOLUL IV

Criterii de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului

 

Art. 5. - (1) Evaluarea anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului se face pe baza următoarelor criterii cantitative:

a) raportul între volumul finanţărilor garantate acordate în cadrul programului şi volumul creditelor pentru locuinţe acordate de finanţatori persoanelor fizice, negarantate de către stat în anul precedent raportării - maximum 65 de puncte;

b) raportul între numărul total al garanţiilor plătite finanţatorilor de la începutul programului şi până la data de 31 decembrie a anului precedent raportării şi numărul total al garanţiilor acordate de la începutul programului şi până la data de 31 decembrie a anului precedent raportării - maximum 20 de puncte;

c) raportul dintre numărul garanţiilor/promisiunilor de garantare acordate de FNGCIMM după ce solicitările de acordare au fost invalidate cel puţin o dată, înregistrate de un finanţator participant în program în anul precedent raportării, şi numărul total al solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM în anul precedent - maximum 15 puncte.

(2) Fiecărui criteriu prevăzut la alin. (1) îi corespunde un punctaj care se acordă conform grilei de evaluare din tabelul de mai jos:

 

Raportul dintre volumul finanţărilor garantate acordate în cadrul programului şi volumul creditelor pentru locuinţe acordate de finanţatori persoanelor fizice, negarantate de către stat în anul precedent raportării*)

Punctaj

Raportul dintre numărul total al garanţiilor plătite finanţatorilor de la începutul programului şi până la data de 31 decembrie a anului precedent raportării şi numărul total al garanţiilor acordate de la începutul programului şi până la data de 31 decembrie a anului precedent raportării**)

Punctaj

Raportul dintre numărul garanţiilor/promisiunilor acordate de FNGCIMM după ce solicitările de acordare au fost invalidate cel puţin o dată, înregistrate de un finanţator participant în program în anul precedent raportării, şi numărul total al solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM în anul precedent***)

Punctaj

0-0,99

65

0-0,5%

20

>75%

15

1-1,99

55

0,51-1%

15

60,01-75%

12

2-2,99

45

1,1-2%

10

50,01-60%

8

3-3,99

35

2,1-3%

5

40,01-50%

4

4-4,99

25

>3%

0

<40,01%

0

5-5,99

15

 

 

 

 

>6

0

 

 

 

 


*) Finanţatorii care nu respectă termenul de raportare prevăzut la art. 10 aţin. (1) şi modelul formularului prevăzut la art. 4 alin. (1) sunt punctaţi cu 0 puncte la acest criteriu.

**) Numărul garanţiilor plătite finanţatorului se determină luând în calcul plăţile efective, realizate de către Ministerul Finanţelor Publice până la data de 31 decembrie a anului precedent, exclusiv cererile de plată refuzate/retrase şi plăţile în cazul cărora beneficiarul a fost repus în drepturile şi obligaţiile aferente contractelor de credit şi de garantare. Numărul total al garanţiilor acordate de la începutul programului se determină luând în calcul aprobările solicitărilor de garantare de la data implementării programului/data aderării finanţatorului la program, exclusiv promisiunile de garantare şi renunţările la garanţii transmise către FNGCIMM până la data de 31 decembrie a anului precedent.

***) Evaluarea anuală a calităţii documentaţiilor transmise către FNGCIMM se realizează pe baza datelor la data de 31 decembrie a anului precedent celui în care se realizează evaluarea, prelucrate din evidenţele FNGCIMM. Monitorizarea lunară a aplicării acestui criteriu se realizează de către finanţator, pe baza rapoartelor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c). Finanţatorul are obligaţia sesizării şi notificării către FNGCIMM a eventualelor neconcordanţe din rapoarte în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii raportului. În termen de 5 zile calendaristice de la primirea sesizării, FNGCIMM verifică şi, după caz, corectează şi retransmite raportul.

 

(3) Pe baza punctajului final obţinut de fiecare finanţator participant în program se determină procentul de ajustare a plafonului alocat. Punctajul final pentru fiecare finanţator participant în program se obţine prin însumarea punctelor atribuite fiecărui criteriu prevăzut la alin. (1).

Art. 6. - Plafoanele calculate în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de fiecare finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (27) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare, se ajustează cu procentele calculate pe baza punctajelor finale obţinute de finanţatori, conform grilei din tabelul de mai jos:

 

Punctaj final obţinut

Procent de ajustare plafon

91-100 puncte

0% - plafonul se alocă integral

81-90 puncte

2% - plafonul calculat în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent se diminuează cu 2%

61-80 puncte

5% - plafonul calculat în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent se diminuează cu 5%

41-60 puncte

10% - plafonul calculat în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent se diminuează cu 10%

21-40 puncte

15% - plafonul calculat în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent se diminuează cu 15%

0-20 puncte

20% - plafonul calculat în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent se diminuează cu 20%

 

CAPITOLUL V

Procedura de evaluare anuală şi de alocare a plafoanelor

 

Art. 7. - Procedura de evaluare şi alocare a plafoanelor se realizează de către FNGCIMM în baza mandatului acordat de către Ministerul Finanţelor Publice prin aplicarea criteriului principal de alocare prevăzut la art. 3 alin. (27) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare, şi a procentelor de ajustare pe baza punctajului obţinut de fiecare finanţator în conformitate cu prevederile art. 5 şi 6.

Art. 8. - Procedura de evaluare anuală şi de alocare a plafoanelor se desfăşoară în următoarele etape principale:

a) etapa de stabilire a plafoanelor finanţatorilor în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de fiecare finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (27) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare;

b) etapa de pregătire a evaluării prin raportarea datelor în vederea realizării evaluării anuale;

c) etapa de evaluare în vederea determinării procentului de ajustarea plafoanelor prevăzute la lit. a);

d) etapa de alocare a plafoanelor ajustate prin aplicarea prezentei proceduri şi a criteriilor de evaluare.

Art. 9. - Etapa de stabilire a plafoanelor finanţatorilor în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de fiecare finanţator în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul precedent în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (27) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către FNGCIMM în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind alocarea plafonului anual al garanţiilor care pot fi emise potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, prin prelucrarea datelor din evidenţa proprie.

Art. 10. - (1) Pentru aplicarea criteriului prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. a), în etapa de pregătire a evaluării, finanţatorii au obligaţia de a transmite FNGCIMM formularul prevăzut la art. 4 alin. (1) până la data de 25 ianuarie a fiecărui an.

(2) Până la data de 25 ianuarie a fiecărui an, FNGCIMM centralizează şi prelucrează datele din evidenţele proprii aferente anului precedent în scopul aplicării criteriilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) şi c).

Art. 11. - (1) în termen de 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la art. 10 alin. (1), FNGCIMM realizează evaluarea anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului şi transmite fiecărui finanţator o comunicare privind rezultatele evaluării, punctajul obţinut în urma evaluării şi procentul de ajustare a plafonului, utilizând formularul prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.

(2) în termen de două zile lucrătoare de la primirea comunicării prevăzute la alin. (1), finanţatorul poate formula obiecţii cu privire la rezultatul evaluării, care se soluţionează de către FNGCIMM în termen de două zile lucrătoare de la data primirii acestora.

Art. 12. - (1) în ziua lucrătoare imediat următoare calei în care expiră termenul prevăzut la art. 11 alin. (2), FNGCIMM transmite spre aprobare Ministerului Finanţelor Publice o propunere de alocare în favoarea finanţatorilor a plafonului final ajustat conform prevederilor prezentului ordin.

(2) în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării propunerii prevăzute la alin. (1), Ministerul Finanţelor Publice emite acordul privind propunerea de alocare formulată de către FNGCIMM.

(3) în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care primeşte acordul Ministerului Finanţelor Publice cu privire la propunerea de alocare, FNGCIMM pune plafoanele aprobate la dispoziţia finanţatorilor participanţi în program.

Art. 13. - Sumele provenite din ajustarea plafoanelor cuvenite finanţatorilor se constituie ca rezervă nealocată din plafonul total al garanţiilor care pot fi emise în anul calendaristic şi se alocă pe parcursul aceluiaşi an conform prevederilor art. 3 alin. (27) şi (29) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 2

 

Denumire finanţator:

 

SITUAŢIA

finanţărilor acordate în cadrul Programului „Prima cas㔠şi a finanţărilor destinate achiziţionării de locuinţe de către persoane fizice, negarantate de către stat, în anul ....................

 

 

Programul „Prima casă

Finanţări destinate achiziţionării de locuinţe de către persoane fizice, negarantate de către stat

Nr. total contracte de finanţare

Valoare totală finanţare

(lei)

Valoare totală garanţie

(lei)

Nr. total contracte de finanţare

Valoare totală finanţare

(lei)

0

1

2

3

4

 

 

 

 

 

 

Legendă:

În coloana 0 se completează numărul contractelor de finanţare intrate în vigoare în anul de referinţă, în coloana 1 se completează valoarea totală a finanţării aferentă contractelor de finanţare intrate în vigoare în anul de referinţă.

În coloana 2 se completează valoarea totală a garanţiilor acordate aferentă contractelor de finanţare intrate în vigoare în anul de referinţă.

În coloana 3 se completează numărul contractelor de finanţare intrate în vigoare în anul de referinţă

În coloana 4 se completează valoarea totală a finanţării aferentă contractelor de finanţare intrate în vigoare în anul de referinţă.

 

Subsemnatul, ....................................., în calitate de reprezentant al finanţatorului ....................................., declar pe propria răspundere că datele şi informaţiile cuprinse în prezentul formular corespund realităţii şi sunt conforme cu cele care rezultă din evidenţa proprie.

 

Numele şi prenumele

Semnătura .....................................

Data .....................................

 

ANEXA Nr. 3

 

Către: (denumire finanţator)

În atenţia: Doamnei/Domnului .....................................

Ref. la: Comunicare privind rezultatele evaluării, punctajul obţinut în urma evaluării şi procentul de ajustare a plafonului de garantare aferent anului ..................... în cadrul programului „Prima casă”

După cum cunoaşteţi, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN (FNGCIMM) are obligaţia să efectueze în numele şi în contul statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP), evaluarea anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare alocate de către finanţatorii participanţi în cadrul programului „Prima cas㔠pe baza criteriilor şi procedurii aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.097/2017, cu scopul de a optimiza alocarea plafonului anului următor, în conformitate cu prevederile art. 2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Ca urmare a evaluării efectuate de către FNGCIMM cu privire la modul de utilizare a plafonului de garantare aferent anului ..................... pe baza solicitării de alocare nr. ...................../..................... transmise de (denumire finanţator) ....................................., participant în cadrul programului „Prima casă”, a rezultat un plafon de garantare în valoare de ..................................... lei, calculat în funcţie de ponderea garanţiilor acordate instituţiei dumneavoastră în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului în anul ..................... .

II. În urma aplicării procedurii şi criteriilor de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului „Prima casă”, plafonul de garantare prevăzut la pct. I din prezenta comunicare, în

valoare de ..................... lei, se ajustează cu procentul de .....................% calculat pe baza punctajului final obţinut de (denumire finanţator) ....................................., detaliat la nivel de criteriu în tabelul de mai jos:

 

Nr. crt.

Denumirea criteriului

Punctaj

1

Raportul dintre volumul finanţărilor garantate acordate în cadrul programului şi volumul creditelor pentru locuinţe acordate de finanţatori persoanelor fizice, negarantate de către stat în anul precedent raportării

 

2

Raportul dintre numărul total al garanţiilor plătite finanţatorilor de la începutul programului şi până la data de 31 decembrie a anului precedent raportării şi numărul total al garanţiilor acordate de la începutul programului şi până la data de 31 decembrie a anului precedent raportării

 

3

Raportul dintre numărul garanţiilor/promisiunilor acordate de FNGCIMM după ce solicitările de acordare au fost invalidate cel puţin o dată, înregistrate de un finanţator participant în program în anul precedent raportării, şi numărul total al solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM în anul precedent

 

Total puncte obţinute

 

 

 

III. În urma aplicării procentului de ajustare rezultat din aplicarea criteriilor prevăzute în tabelul de mai sus asupra plafonului calculat la pct. I din prezenta comunicare, rezultă un plafon de garantare cuvenit ..................................... (denumire finanţator), pentru anul ..................... de ..................... lei.

Vă informăm că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Procedura şi criteriile de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului „Prima casă”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.097/2017, aveţi posibilitatea de a formula obiecţii cu privire la rezultatul evaluării în termen de maximum două zile lucrătoare de la primirea prezentei comunicări.

 

Vă asigurăm de deplina noastră disponibilitate de colaborare.

Cu stimă,

Director,

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei rectificat pe anul 2017, precum şi a bugetului rectificat al proiectelor derulate din fonduri externe nerambursabile de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

 

Văzând Referatul nr. 81.446 din 28.11.2017 privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei pe anul 2017,

având în vedere prevederile art. 16 alin. (1) lit. b), art. 21, art. 62 alin. (1) lit. c) şi art. 65 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 2 alin, (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei rectificat pe anul 2017, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.

(2) în cazul în care în cursul execuţiei se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei poate efectua cheltuieli proporţional cu gradul de realizare a veniturilor.

Art. 3. - Se aprobă bugetul rectificat al proiectelor derulate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei din fonduri externe nerambursabile, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei răspunde de modul de formare, administrare, angajare şi utilizare a sumelor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, potrivit prevederilor legale.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 109.

 

ANEXA Nr. 1

 

Bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2017

 

 

 

- mii lei -

 

Denumire Indicatori

Program an 2017

0

1

2

 

VENITURI TOTAL (I)

112.135

 

I. VENITURI CURENTE (A+R+C)

112.135

 

A. VENITURI FISCALE

67.493

16.10

Taxe pentru utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pentru desfăşurarea de activităţi

67.493

16.10.03

Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare, din care:

67.493

 

Venituri din contribuţii/tarife anuale

57.625

 

Venituri din licenţe

2.756

 

Venituri din atestate

2.810

 

Venituri din autorizare persoane Juridice şi persoane fizice

4.302

 

B. VENITURI NEFISCALE

76

31.10

Venituri din dobânzi

76

31.10.03

Alte venituri din dobânzi

76

 

C. VENITURI EXTRAORDINARE

44.566

40.15

Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli

44.566

40,15.03

Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli

44.566

51.10.01.03

1. CHELTUIELI Autorităţi executive (01+70)

112.135

01

CHELTUIELI CURENTE (10+20+55+59)

109.305

10

CHELTUIELI DE PERSONAL

72.970

10.01

Cheltuieli salariate în hani

56.669

10.01.01

Salarii de bază

42.030

10.01.03

Indemnizaţii de conducere

3.455

10.01.04

Spor de vechime

8.121

10.01.06

Alte sporuri

68

10.01.07

Ore suplimentare

200

10.01.12

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii

2.254

10,01.13

Indemnizaţii de delegare

170

10.01.30

Alte drepturi salariate în bani

371

10.02

Cheltuieli salariale în natură

3.289

10,02.01

Tichete de masă

1.039

10.02.06

Tichete de vacanţă

2.250

10.03

Contribuţii

13.012

10.03.01

Contribuţii de asigurări sociale de stat

8.927

10.03.02

Contribuţii de asigurări de şomaj

282

10.03.03

Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

2.938

10.03.04

Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

85

10.03.06

Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii

780

20

BUNURI SI SERVICII

9.592

20.01

Bunuri şi servicii

2.599

20.01.01

Furnituri de birou

300

20.01.02

Materiale pt. curăţenie

4

20.01.03

Încălzit, iluminat şi forţă motrică

380

20.01.04

Apa, canal, salubritate

60

20.01.05

Carburanţi şi lubrifianţi

350

20.01.06

Piese de schimb

5

20.01.08

Posta, telecomunicaţii, radio, tv, internet

250

20.01.09

Mat. şi prestări serv. cu caracter funcţional

150

20.01.30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

1.100

20.02

Reparaţii curente

400

20.04

Medicamente şi materiale sanitare

12

20.04.01

Medicamente

12

20.05

Bunuri de natura obiectelor de inventar

250

20.05.30

Alte obiecte de inventar

250

20.06

Deplasări, detaşări, transferări

1.000

20.06.01

Deplasări interne, detaşări, transferări

300

20.06.02

Deplasări în străinătate

700

20.11

Cărţi şi publicaţii şi materiale documentare

25

20.12

Consultanţă şi expertiză

1.319

20.13

Pregătire profesională

500

20.14

Protecţia muncii

70

20.30

Alte cheltuieli

3.417

20.30.02

Protocol şi reprezentare

50

20.30.03

Prime de asigurare non-viaţă

100

20.30,04

Chirii

2.106

20.30.07

Fond ui Preşedintei ui

17

20.30.30

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

1.144

55

ALTE TRANSFERURI

223

 

A. Transferuri interne

23

55.01.18

Alte transferuri curente interne

23

 

B. Transferuri curente în străinătate

200

55.02.01

Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale

200

59

ALTE CHELTUIELI

26,520

59.17

Despăgubiri ci vile

26.520

70

CHELTUIELI DE CAPITAL

2.830

71

ACTIV E NEFESANC1ARE

2.830

71.01

Active fixe (inclusiv reparaţii capitale)

2.830

71,01.01

Construcţii

0

71.01.02

Maşini, echipamente şi mijloace de transport

1.467

71.01.03

Mobilier, aparatura birotică şi alte active corporale

367

71.01.30

Alte active fixe

996

 

ANEXA Nr. 2

 

Bugetul rectificat al proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile

 

 

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

Denumire Indicatori

Total proiect

Realizat 2016

Program 2017

Estimări 2018

Estimări 2019

Estimări ani ulteriori

0

1

2

3

4

5

6

7

51.08.01.03

II. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE

711

25

340

238

56

52

01

CHELTUIELI CURENTE

711

25

340

238

56

52

58

PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

711

25

340

238

56

52

58.15

Alte programe comunitare finanţate în perioada 2014-2020

711

25

340

238

56

52

58.15.02

Finanţare externă nerambursabilă

711

25

340

238

56

52

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.