MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 975/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 975         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 8 decembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

243. - Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

 

1.155. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

 

245. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2017 pentru modificarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular

 

1.157. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2017 pentru modificarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular

 

1.160. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

1.161. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

1.162. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

ACTE ALE SENATULUI

 

123. - Hotărâre la Documentul de reflecţie privind aprofundarea uniunii economice şi monetare - COM (2017)291 final

 

124. - Hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acţiune privind uniunea pieţelor de capital - COM (2017) 292 final

 

125. - Hotărâre la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE - COM (2017) 358 final

 

126. - Hotărâre asupra Propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar (reformare) - COM (2017) 548 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 585 din 21 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

872. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale

 

874. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale în vederea asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populaţiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.552. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind componenţa Consiliului de etică şi management universitar

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa Guvernului nr. 40 din 26 august 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.3 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 august 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 243.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 1.155.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2017 pentru modificarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 13 iulie 2017 pentru modificarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, adoptată în temeiul art. 1 pct. VI poz. 2 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 17 iulie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti. 6 decembrie 2017.

Nr. 245.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2017 pentru modificarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2017 pentru modificarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 1.157.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.141/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 ianuarie 2018, doamna Nela Petrişor, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 7 decembrie 2017.

Nr. 1.160.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.142/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 ianuarie 2018, domnul Constantin Brânzan, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 7 decembrie 2017.

Nr. 1.161.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.222/2017,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Mihai Dan Chirilă, procuror şef Secţie judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 7 decembrie 2017.

Nr. 1.162.

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

la Documentul de reflecţie privind aprofundarea uniunii economice şi monetare - COM (2017) 291 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/584 din 23.11.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

(1) întăreşte faptul că Uniunea Economică şi Monetară nu este un scop în sine, ci un cadru în care crearea locurilor de muncă, creşterea economică, echitatea socială, convergenţa economică şi stabilitatea financiară să fie principalele obiective urmărite;

(2) apreciază abordarea Comisiei Europene de a da dovadă de transparenţă faţă de statele membre care, în prezent, nu fac parte din zona euro în ceea ce priveşte măsurile suplimentare avute în vedere în direcţia aprofundării UEM;

(3) sprijină:

- propunerile Comisiei în domeniul convergenţei economice şi sociale, dat fiind faptul că acest obiectiv are o importanţă deosebită, atât la nivelul zonei euro, cât şi la nivelul Uniunii Europene;

- propunerea preşedintelui Comisiei Europene de a se institui un instrument de aderare la zona euro pentru statele membre non-euro;

(4) consideră:

- în ceea ce priveşte Mecanismul Fondului Unic de Rezoluţie, că utilizarea cheii de distribuţie în cazul Fondului Unic de Rezoluţie trebuie să fie determinată în funcţie de dimensiunea sistemului bancar din fiecare stat membru. De asemenea, activarea acestui mecanism şi utilizarea fondurilor trebuie să se realizeze doar cu aprobarea prealabilă a statelor membre, şi nu automat;

- în ceea ce priveşte modificarea tratamentului normativ al obligaţiunilor suverane, că aceasta ar putea conduce la reducerea portofoliilor de obligaţiuni suverane deţinute de investitori, ceea ar avea implicaţii în asigurarea necesarului de finanţare pentru state precum România, în creşterea costurilor de finanţare, cu efecte negative asupra capacităţii băncilor de a-şi îndeplini activitatea de formatori de piaţă şi de distribuţie a titlurilor către investitori;

- în ceea ce priveşte sistemul european de asigurare a depozitelor EDIS, că:

(i) mutualizarea contribuţiilor de la SGD naţionale ar fi echitabilă numai după atingerea unui nivel minim uniform al resurselor acumulate de SGD naţionale;

(ii) înfiinţarea EDIS pentru statele din Uniunea Bancară nu trebuie să afecteze funcţionarea pieţei unice;

(iii) lista de indicatori de risc ai băncilor ar trebui completată cu gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante;

(5) respinge dezvoltarea de instrumente noi de finanţare la nivelul zonei euro, care să fie asimilate de investitori în categoria activelor sigure (safe assets), de tipul sovereign bond-backed securities (SBBS), şi anume instrumente de datorie colateralizate cu portofolii de titluri de stat din zona euro, pe două tranşe, de nivel junior şi senior, în condiţiile în care:

a) asigurarea lichidităţii noului instrument ar avea un impact negativ asupra lichidităţii şi formării preţului pentru celelalte titluri de stat la nivel suveran şi, deci, a costurilor cu refinanţarea datoriei publice, afectând în special pieţele mai mici de datorie;

b) interesul investitorilor pentru a achiziţiona această nouă clasă de instrumente ar trebui stimulat, cei puţin la început, prin remunerarea acestora la un nivel superior faţă de cele existente (primă de lichiditate), ceea ce s-ar transpune în costuri mai mari pentru contribuabili, aspect care ar deveni cu atât mai relevant în perioadele de criză, când statutul de „activ sigur” al acestor instrumente (tranşei senior) ar fi pus sub semnul întrebării;

c) nivelul ridicat de coordonare necesar la nivelul agenţiilor de datorie publică/trezoreriilor, în ceea ce priveşte calendarul emisiunilor şi maturităţilor, care să permită o structurare fezabilă a acestui instrument, poate afecta funcţionarea pieţelor de referinţă ale titlurilor de stat suverane şi, deci, creşterea riscurilor de refinanţare şi de accesare a pieţelor de datorie în statele membre;

d) evaluarea riscurilor şi beneficiilor introducerii unui instrument atât de complex implică, de asemenea, evaluarea probabilităţii de default parţiale sau totale la nivelul zonei euro, unele state membre putând fi în pericolul de a intra în incapacitate de plată;

e) analiza preliminară a agenţiilor de rating a acestui nou instrument arată că tranşa senior nu va putea primi ratingul cel mai ridicat de AAA, având în vedere că portofoliul de active care va fi securizat include titluri de stat cu ratinguri diferite din care numai unele au rating AAA.

În ceea ce priveşte pachetul cuprinzător de măsuri pentru reducerea riscurilor la nivelul băncilor prin consolidarea în continuare a gestionării prudenţiale şi prin întărirea disciplinei de piaţă, pe problematica menţinerii echilibrului în relaţia state membre de origine - state membre gazdă (home-host), se resping propunerile care:

(i) restrâng competenţele actuale ale Băncii Naţionale a României (BNR) în calitate de autoritate competentă/de rezoluţie la nivel individual; şi/sau cele care

(ii) afectează negativ capacitatea de acoperire a pierderilor şi de recapitalizare la nivelul filialelor din statele membre gazdă.

De asemenea, pe problematica amendamentelor din domeniul expunerilor mari se cere clarificarea noilor prevederi cu scopul evitării interpretării care ar conduce la anularea efectului prevederilor actuale care permit exceptarea de la aplicarea limitelor expunerilor mari a datoriilor suverane în moneda locală;

(6) atrage atenţia asupra faptului că o arhitectură bugetară cu un buget separat al zonei euro ar însemna o ameninţare la adresa politicilor tradiţionale (politica agricolă comună şi politica de coeziune), adâncind astfel decalajele dintre statele net contribuitoare şi cele net beneficiare, respectiv creşterea divergenţelor economice şi politice dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Se resping astfel formalizarea Eurogrupului şi crearea mecanismelor decizionale centralizate în cadrul zonei euro din cauză că acest lucru ar echivala cu instituirea scenariului „cercurile concentrice”, formulă respinsă chiar de către preşedintele UE Jean Claude Juncker în discursul privind Starea Uniunii din 13 septembrie 2017.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 5 decembrie 2017.

Nr. 123.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acţiune privind uniunea pieţelor de capital - COM (2017) 292 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/573 din 14.11.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

(1) constată că această comunicare confirmă angajamentul Comisiei Europene în vederea îndeplinirii obiectivului de a avea o uniune a pieţelor de capital până în anul 2019, iar reformele aferente UPC pot contribui semnificativ la dezvoltarea pieţei de capital din România, ajutând la diversificarea surselor de finanţare ca alternativă la sectorul bancar;

(2) susţine:

- finalizarea iniţiativelor Incluse în Planul de acţiune privind uniunea pieţelor de capital, având în vedere obiectivele UPC ce se focalizează pe facilitarea accesului la finanţare prin piaţa de capital cu precădere a întreprinderilor mici şi mijlocii (întreprinderi considerate esenţiale pentru contribuţia la dezvoltarea economică şi pentru crearea de noi locuri de muncă la nivelul întregii UE);

- iniţiativa de revizuire a tratamentului prudenţial al firmelor de investiţii, care are ca obiectiv o calibrare a cerinţelor de capital pentru firmele de investiţii în funcţie de dimensiunea şi natura lor, ceea ce va conduce la uniformizarea condiţiilor de concurenţă şi la îmbunătăţirea accesului investitorilor la noi oportunităţi şi modalităţi mai eficiente de gestionare a riscurilor;

- măsurile ce vizează o potenţială revizuire a legislaţiei europene în vederea includerii administratorilor de fonduri de investiţii alternative de dimensiuni mai mici între entităţile care pot administra fonduri de tip EuVECA sau EuSEF, precum şi a sprijinirii listării IMM-urilor şi implementarea unui cadru privind indicatorii prudenţiali care să ţină seama de mărimea şi natura activităţii firmelor de investiţii, astfel încât să se încurajeze competiţia şi să se îmbunătăţească accesul investitorilor la serviciile financiare,

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 5 decembrie 2017.

Nr. 124.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE - COM (2017) 358 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/585 din 23.11.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul:

(1) consideră că:

- doar o reducere a decalajelor economice şi sociale atât din interiorul statelor membre, cât şi între statele membre poate duce la o convergenţă reală şi o stabilitate prosperă a Uniunii Europene;

- reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni sau convergenţa economică şi socială ar trebui să fie incluse drept criterii de evaluare în propunerea Comisiei;

- este esenţial să existe norme bine concepute, un „cadru unic de reglementare” pentru toate procesele şi instrumentele sau aplicarea unor norme şi condiţii identice pentru acelaşi tip de proiect, pentru a se asigură faptul că fondurile Uniunii Europene sunt cheltuite în mod corespunzător şi că banii contribuabililor sunt protejaţi.

(2) sprijină:

- menţinerea finanţării bazate pe granturi, instrumentele financiare fiind complementare acestora, utilizarea/combinarea lor trebuind să fie la latitudinea statelor membre, în conformitate cu realitatea internă a pieţelor financiare şi pe baza unei evaluări ex-ante aprofundate. E necesar un mix personalizat între aceste instrumente, adecvat particularităţilor naţionale, pentru maximizarea efectelor utilizării;

- menţinerea duratei de 7 ani a cadrului financiar multianual post2020. dată fiind importanţa prezervării caracterului strategic al bugetului, ca instrument stabil şi predictibil care să susţină îndeplinirea obiectivelor UE pe termen mediu şi lung.

(3) atrage atenţia că:

- O arhitectură bugetară cu un buget separat al zonei euro, precum şi crearea oricăror mecanisme decizionale în cadrul zonei euro ar însemna o ameninţare la adresa politicilor tradiţionale (politica agricolă comună şi politica de coeziune), adâncind astfel decalajele dintre statele net contribuitoare şi cele net beneficiare, respectiv creşterea divergenţelor economice şi sociale dintre statele membre ale UE;

- nu trebuie condiţionate fondurile europene de realizarea obiectivelor din Recomandările specifice de ţară, deoarece mecanismele democratice nu pot fi subminate de mecanisme birocratice;

- mecanismele de corecţie existente pe partea de venituri ale bugetului UE nu corespund principiilor de transparenţă, simplitate, echitate şi eficienţă. Aceste mecanisme ar trebui să dispară treptat, în funcţie de structura cheltuielilor în următoarea perspectivă financiară;

- noile provocări legate de migraţie, controlul frontierelor, terorism, apărare şi securitate să nu afecteze cele două politici tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună, care au un rol important în atenuarea decalajelor dintre SM.

(4) constată că interesele României ar fi mai bine satisfăcute în scenariul 5. Totuşi, acest scenariu conţine câteva propuneri inacceptabile, motiv pentru care se propune următoarea abordare, un scenariu 5 îmbunătăţit:

a) Tendinţa generală şi volumul

- majorare semnificativă a bugetului european în cadrul CFM;

- majorarea plafonului resurselor proprii;

b) Cheltuieli

- sume mai mari alocate politicii agricole comune, dar concretizate prin creşterea sprijinului pentru exploataţiile agricole de dimensiuni medii şi mici;

- coeziunea economică, socială şi teritorială:

(i) consolidarea dimensiunii sociale (de exemplu, garanţia pentru copii);

(ii) un accent mai puternic pe incluziunea socială, ocuparea forţei de muncă, competenţe, inovare, schimbările climatice, tranziţia energetică şi ecologică;

(iii) consolidarea dimensiunii de cooperare teritorială;

(iv) investiţii pentru regiunile defavorizate şt pentru cooperarea transfrontalieră;

- priorităţi noi şi priorităţi cu o valoare adăugată mare:

(i) securitatea şi apărarea comună (accelerarea cercetării comune şi a interoperabilităţii forţelor armate europene, dar finanţarea în comun a capabil taţilor esenţiale şi a achiziţiilor publice să se facă din surse interguvernamentale);

- reforme structurale legate de semestrul european prin stimulente pozitive, fie prin politica de coeziune, fia prin intermediul unui fond special;

- un mecanism de finanţare cu capital de risc;

- un fond monetar european;

- consolidarea acţiunii externe; includerea în buget a Fondului european de dezvoltare;

- crearea unui instrument de aderare la zona euro, care să ofere asistenţă tehnică şi financiară statelor membre non-euro;

c) Venituri

- simplificarea sistemului actual: abrogarea tuturor corecţiilor, reformarea sau eliminarea resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată;

- noi resurse proprii pentru a finanţa o parte din bugetul UE şi a contribui la îndeplinirea obiectivelor în materie de politică (de exemplu, taxa ecologică, taxa pe tranzacţiile financiare, baza fiscală consolidată comună a societăţilor);

- introducerea unor măsuri de combatere a practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale şi de evaziune fiscală (paradisuri fiscale, modalităţile de planificare fiscală agresivă etc.) care să stopeze erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor companiilor multinaţionale;

- finanţarea bugetului UE din alte surse de venituri sau taxe. Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 5 decembrie 2017.

Nr. 125.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

asupra Propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar (reformare) - COM (2017) 548 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/587 din 23.11.2017,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul atrage atenţia că este necesară reexaminarea privitoare la dreptul de a cumpăra bilete la bordul trenului, fără taxe suplimentare-aşa cum se propune la art. 10 alin. (5) -, drept ce ar putea fi extins la toţi pasagerii, indiferent de posibila mobilitate redusă, în cazurile în care achiziţionarea biletelor la plecare este imposibilă.

(2) Senatul solicită Comisiei Europene: a) Să fie creată o nouă derogare la art. 17 alin. 8 (referinţa C-509/11), mai precis, o definiţie clară şi restrictivă a cazurilor de forţă majoră (referitoare doar la acest tip de evenimente). În acest sens ar trebui introduse excepţii de la plata compensaţiilor financiare către pasageri, în situaţia întârzierilor din timpul călătoriilor pe calea ferată în următoarele situaţii: (i) greve spontane (neanunţate), (ii) formalităţi administrative (control al organelor vamale, al poliţiei de frontieră, intervenţii ale poliţiei în tren), (iii) influenţe externe/acţiuni neprevăzute şi (iv) efecte ale stării necorespunzătoare a vremii, calamităţi naturale.

Concluzia este că toate aceste cazuri pentru care ar fi util să se facă excepţie de la plata compensaţiilor financiare către pasageri, în situaţia întârzierilor din timpul călătoriilor pe calea ferată, reprezintă circumstanţe extreme, care nu sunt sub controlul sau influenţa administratorilor/managerilor de infrastructură sau operatorilor feroviari, pe care aceştia nu le puteau preveni prin măsuri tehnice şi organizatorice proprii rezonabile, respectiv pentru care măsurile de repunere în funcţiune a circulaţiei implică, indiferent de amploarea măsurilor tehnice şi organizatorice ce pot fi luate, în mod rezonabil, un timp de implementare necesar care are o influenţă directă şi inerentă asupra întârzierii trenurilor.

(3) Eliminarea posibilităţii de a stabili derogări pentru transportul feroviar naţional de lung parcurs (2020), faţă de perioada de derogare posibilă prevăzută în varianta în vigoare a Regulamentului (cel mai târziu până în anul 2024), va mări considerabil valoarea cheltuielilor întreprinderilor feroviare şi a gestionarilor de infrastructură pentru îndeplinirea cerinţelor Regulamentului, ceea ce va pune în pericol şi mai mult situaţia financiară a tuturor operatorilor economici implicaţi în furnizarea de servicii de transport feroviar de călători din România.

Art. 2. - Senatul României constată că Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar (reformare) respectă principiul subsidiarităţii şi nu respectă principiul proporţionalităţii.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 5 decembrie 2017.

Nr. 126.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 585

din 21 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate lin mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Silvia Marinescu, Oana Marinescu şi Ileana Blebea (fostă Marinescu) lin Dosarul nr. 18.122/3/2016** al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.655D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 190 din 7 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 18.122/3/2016**/a1 (167/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicată de Silvia Marinescu, Oana Marinescu şi Ileana Blebea (fostă Marinescu) într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii din 18 ianuarie 2017, prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în Dosarul nr. 18.122/3/2016**, privind cererea de anulare a deciziei Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor nr. 755 din 3 martie 2016, emisă în aplicarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Sesizarea Curţii Constituţionale a fost dispusă ca urmarea admiterii cererii formulate, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, împotriva încheierii din 18 ianuarie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în Dosarul nr. 18.122/3/2016**, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că soluţia legislativă potrivit căreia măsurile reparatorii în echivalent nu se acordă pentru utilajele şi instalaţiile preluate odată cu imobilul, în cazul în care aceste bunuri mobile au fost înlocuite, casate sau distruse, reprezintă o discriminare bazată pe situaţia concretă a bunului la momentul intrării în vigoare a actului normativ reparatoriu, ceea ce contravine prevederilor constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi, instituind o discriminare nejustificată între cetăţenii îndreptăţiţi la restituire.

6. Se mai arată că, potrivit prevederilor art. 18 lit. b) din Legea nr. 10/2001, măsurile reparatorii se acordă şi pentru imobilele care nu mai există la data intrării în vigoare a legii, cu excepţia imobilelor distruse ca urmare a unor calamităţi naturale. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, prin care s-a statuat că acordarea de despăgubiri pentru bunuri preluate cu titlu valabil poate fi circumstanţiată de legiuitor în funcţie de situaţia concretă a bunurilor în cauză, se arată, pe de o parte, că măsura naţionalizării a reprezentat un abuz, prin umflare nu poate fi calificată drept o măsură de preluare realizată cu titlu valabil, iar, pe de altă parte, opţiunea legiuitorului în privinţa sferei bunurilor pentru care se acordă măsuri reparatorii în echivalent nu trebuie să genereze o discriminare între cetăţenii îndreptăţiţi la restituire, aflaţi în aceeaşi situaţie.

7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, reglementând posibilitatea acordării de reparaţii numai pentru utilajele şi instalaţiile existente la data intrării în vigoare a legii, nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, aşa cum a decis Curtea Constituţională prin Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001. Fiind vorba despre acordarea unor reparaţii pentru bunuri preluate de stat sau de alte persoane juridice în mod abuziv, dar în baza unui titlu valabil, în sensul dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, legiuitorul este liber să opteze în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte măsuri reparatorii, precum şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate vizează acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele şi instalaţiile preluate odată cu imobilul, în afară de cazul în care acestea au fost înlocuite, casate sau distruse. La adoptarea textului de lege criticat legiuitorul a ţinut seama de situaţiile practice care nu pot fi rezolvate prin acordarea unor sume de bani în echivalent, deoarece, prin scurgerea unei perioade îndelungate de timp, valoarea bunurilor, utilajelor şi instalaţiilor, imobile prin încorporare, nu mai poate fi determinată, de vreme ce acestea nu mai există. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

10. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 190 din 13 martie 2007 şi nr. 1.346 din 9 decembrie 2008.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora: „(2) Măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.”

14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001, cu referire la bunurile ce fac obiectul măsurilor reparatorii, cuprinde, în primul rând, bunurile imobile, astfel cum sunt definite în art. 6 alin. (1) din lege, respectiv terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv. În privinţa bunurilor mobile, măsurile reparatorii instituite vizează două situaţii limitativ prevăzute de Legea nr. 10/2001, republicată, şi anume: o primă situaţie este aceea a bunurilor mobile devenite imobile prin încorporare în construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, situaţie prevăzută de art. 6 alin. (1) din lege, iar cea de-a două situaţie se referă la utilajele şi instalaţiile - bunuri imobile prin destinaţie, care au fost preluate în mod abuziv odată cu imobilul, situaţie reglementată în art. 6 alin. (2) din lege, prevederea legală criticată în prezenta cauză. Potrivit acestui din urmă text de lege, măsurile reparatorii se acordă şi pentru utilajele sau instalaţiile preluate odată cu imobilul, cu condiţia ca acestea să nu ti fost înlocuite, casate sau distruse de persoana deţinătoare, cu alte cuvinte aceste bunuri trebuie să existe, în materialitatea lor, la data intrării în vigoare a legii reparatorii.

16. În privinţa bunurilor imobile - construcţii, legea reparatorie nu mai instituie această condiţie a existenţei fizice a bunului la data intrării în vigoare a legii, astfel încât pentru construcţiile demolate se acordă măsuri reparatorii, cu excepţia cazului în care acestea au fost distruse de calamităţi naturale [art. 10 alin, (1) şi alin. (6), art. 18 lit. b) din Legea nr. 10/2001, republicată],

17. Analizând actul normativ criticat din perspectiva bunurilor care fac obiectul restituirii, Curtea reţine că domeniul principal de aplicare al actului normativ criticat este reprezentat de bunurile imobile, terenuri sau construcţii, iar restituirea bunurilor mobile are loc doar în situaţiile în care acestea sunt într-un raport de accesorietate cu bunul imobil prin natura sa, a cărui restituire se solicită.

18. Pe de altă parte, având în vedere bunul restituit, cu referire la criteriul obiectiv al duratei de exploatare a unui bun mobil de tipul unui utilaj/unei instalaţii, spre deosebire de durata de exploatare a unei construcţii, Curtea reţine că este pe deplin justificată opţiunea legiuitorului de restituire a utilajelor şi instalaţiilor preluate odată cu imobilul, numai cu condiţia ca acestea să existe la data intrării în vigoare a legii reparatorii, în condiţiile perioadei îndelungate de timp care a trecut de la posibila preluare abuzivă, pe de o parte, şi a datei intrării în vigoare a actului normativ cu caracter reparatoriu, pe de altă parte.

În acelaşi sens, în condiţiile inexistenţei fizice a bunului mobil a cărui restituire se cere, este de reţinut şi dificultatea probării existenţei şi valorii acestuia, în vederea obţinerii de măsuri reparatorii, având în vedere că nu întotdeauna s-au realizat procese-verbale cu inventarul bunurilor mobile preluate odată cu imobilul, în condiţiile unei preluări abuzive.

19. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică prezenta soluţie legislativă, arătând că aceasta este de natură să contravină dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece instituie o discriminare între persoanele îndreptăţite la restituirea utilajelor şi instalaţiilor preluate odată cu imobilul şi persoanele îndreptăţite la restituirea bunurilor imobile, precum construcţiile, discriminare bazată pe situaţia concretă a bunului.

20. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi, acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 356 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

21. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că natura bunului, cu referire la durata de exploatare a unui bun mobil, de tipul celor reglementate de textul de lege criticat, spre deosebire de un imobil-construcţie, constituie un criteriu obiectiv şi raţional, de natură a justifica opţiunea legiuitorului de a institui un tratament juridic diferit în privinţa acordării de măsuri reparatorii în echivalent doar pentru utilajele/instalaţiile existente la data intrării în vigoare a legii. Pentru aceste considerente, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii.

22. De altfel, Curtea Constituţională a analizat constituţionalitatea prevederilor legale criticate atât în cadrul controlului a priori, exercitat înainte de promulgarea legii, cât şi în cadrul controlului a posteriori, exercitat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Pronunţându-se asupra textului de lege criticat din punctul de vedere al opţiunii legitime a legiuitorului dea decide asupra categoriilor de bunuri care fac obiectul restituirii, pe de o parte, şi, pe de altă parte, având în vedere bunul restituit, prin Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 6 alin. (2) din lege, reglementând posibilitatea acordării de reparaţii numai pentru utilajele şi instalaţiile existente la data intrării în vigoare a legii, nu încalcă prin aceasta prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Sub acest aspect, fiind vorba despre acordarea, prin reglementări legislative, a unor reparaţii pentru bunuri preluate de stat sau de alte persoane juridice în mod abuziv, dar pe baza unui titlu valabil, în sensul dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, legiuitorul este liber să opteze în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte măsuri reparatorii, precum şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora. Textul de lege examinat nu instituie un tratament juridic diferit pentru anumite categorii de cetăţeni aflate în situaţii identice, ci are în vedere situaţia concretă a bunurilor preluate. Din acest text de lege rezultă doar că legiuitorul a considerat, fără a încălca vreo dispoziţie constituţională, că, în prezent, se poate reglementa restituirea către foştii proprietari numai a utilajelor şi a instalaţiilor existente.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Silvia Marinescu, Oana Marinescu şi Ileana Blebea (fostă Marinescu) în Dosarul nr. 18.122/3/2016** al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă alocarea sumei de 3.000,7 mii lei din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, bugetelor locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Timiş, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale.

Art. 2. - Ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3 - Pentru asigurarea fondurilor necesare finanţării lucrărilor prevăzute la art. 1 se suplimentează cu suma de 3.000,7 mii lei Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017.

Art. 4. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat pe anul 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 872.

 

ANEXĂ

 

Repartizarea sumelor pentru achitarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale

Nr. crt.

Obiectiv

Unitatea administrativ-teritorială

Suma alocată

- mii lei -

 

Judeţul Timiş Total, din care:

 

3.000,7

1

Refacere acoperişul Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Constantin Păunescu” Recaş

Consiliul Judeţean Timiş

134

Refacere acoperişul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş şi centrelor aparţinătoare

Refacere acoperişul Conacului Mocioni

2

Refacere acoperişul Colegiului Naţional „C. Brediceanu” Lugoj

Municipiul Lugoj

131,7

Refacere acoperişul Colegiului Naţional „Iulia Haşdeu” Lugoj

Refacere acoperişul Colegiului Naţional „Valeriu Branişte” Lugoj

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale nr. 3 Lugoj

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale „Anişoara Odeanu” Lugoj

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj

Refacere acoperişul Căminului Cultural Măguri

Refacere acoperişul Bibliotecii Municipale Lugoj

Refacere acoperişul Direcţiei de Asistenţa Socială Comunitara Lugoj

Refacere acoperişul Liceului Tehnologic Aurel Vlaicu Lugoj

Refacere acoperişul Primăriei Municipiului Lugoj

Refacere acoperişul Sălii de Sport „Ioan Kunst Ghermănescu” Lugoj

3

Refacere acoperişul Liceului Teoretic Buziaş

Oraşul Buziaş

480

4

Refacere acoperişul Liceului Tehnologic „Sf. Nicolae” Deta

Oraşul Deta

30

Refacere acoperişul Stadionului oraşului Deta

Refacere acoperişul Căminului Cultural Opătiţa

Refacere acoperişul a 37 de imobile care aparţin Consiliului Local al Oaşului Deta

Refacere acoperişul Bibliotecii oraşului Deta

5

Refacere acoperişul Blocului ANL Făget

Oraşul Făget

432

Refacere acoperişul Blocului ANL Făget

Refacere acoperişul Oficiului Forţelor de Muncă Făget

Refacere acoperişul Casei de Cultură Făget

Refacere acoperişul Muzeului Casina Făget

Refacere acoperişul Liceului Teoretic „Traian Vuia” şi Internat Şcolar Făget

Refacere acoperişul Şcolii Primare Băteşti

6

Refacere acoperişul Liceului Teoretic Gătaia şi alte 5 corpuri

Oraşul Gătaia

393

Refacere acoperişul Arhivei Primăriei Gătaia

Refacere acoperişul Internatului Gătaia

Refacere acoperişul Depozitului Primăriei Gătaia

Refacere acoperişul Stadionului Gătaia

Refacere acoperişul Sălii de Sport Gătaia

7

Refacere acoperişul Liceului Tehnologic Jimbolia

Oraşul Jimbolia

134

Refacere acoperişul Şcolii Primare Jimbolia

Refacere acoperişul a 3 imobile ale Primăriei Oraşului Jimbolia

8

Refacere acoperişul Liceului Teoretic Recaş

Oraşul Recaş

55

Refacere acoperişul Grădiniţei PP Recaş

Refacere acoperişul Dispensarului Recaş

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Izvin

Refacere acoperişul Şcolii Primare Bazoş

9

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Banloc

Comuna Banloc

18

Refacere acoperişul Grădiniţei Şoca

Refacere acoperişul Grădiniţei Ofseniţa

10

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale şi Grădiniţei Birda

Comuna Birda

13

Refacere acoperişul Şcolii Primare şi Grădiniţei Berecuţa

Refacere acoperişul Şcolii Primare şi Grădiniţei Sângeorge

 

11

Refacere acoperişul Căminului Cultural Buzad

Comuna Bogda

15

Refacere acoperişul Şcolii Primare şi Grădiniţei Charlottenburg

Refacere acoperişul Căminului Cultural Charlottenburg

Refacere acoperişul Primăriei Comunei Bogda

Refacere acoperişul Căminului Cultural Bogda

12

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Cenei

Comuna Cenei

2

13

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Vucova

Comuna Chevereşu Mare

361

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Dragşina

Refacere acoperişul Sălii de Sport Chevereşu Mare

14

Refacere acoperişul Şcolii Primară Răchita

Comuna Dumbrava

168

Refacere acoperişul Grădiniţei Răchita

Refacere acoperişul Căminului Cultural Dumbrava

Refacere acoperişul Căminului Cultural Răchita

Refacere acoperişul Primăriei Dumbrava

Refacere acoperişul Dispensarului Uman Dumbrava

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Dumbrava

Refacere acoperişul Grădiniţei cu Program Normal Dumbrava

Refacere acoperişul Şcolii Primare Bucovăţ

Refacere acoperişul clădirii domeniului public Răchita

Refacere acoperişul clădirii domeniului public Dumbrava

15

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Ghilad

Comuna Ghilad

99

Refacere acoperişul Primăriei Ghilad

Refacere acoperişul Căminului Cultural Ghilad

Refacere acoperişul Dispensarului Ghilad

16

Refacere acoperişul şi gardul împrejmuitor al Grădiniţei P.P. Ghiroda

Comuna Ghiroda

22

Refacere acoperişul Dispensarului Uman Ghiroda

17

Refacere acoperişul Şcoala Gimnazială Ghizela

Comuna Ghizela

19

Refacere acoperişul Căminului Cultural Ghizela

Refacere acoperişul Căminului Cultural Şanoviţa

Refacere acoperişul Şcoala Primară Şanoviţa

Refacere acoperişul Dispensarului Şanoviţa

Refacere acoperişul Căminului Cultural Paniova

Refacere acoperişul Căminului Cultural Hisiaş

18

Refacere acoperişul Primăriei Giera

Comuna Giera

24

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Giera

Refacere acoperişul Grădiniţei P.N. Toager

Refacere acoperişul Căminului Cultural Giera

Refacere acoperişul Căminului Cultural Toager

19

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Livezile

Comuna Livezile

14

20

Refacere acoperişul Primăriei Comunei Margina

Comuna Margina

42

Refacere acoperişul Căminului Cultural Zorani

Refacere acoperişul Căminului Cultural Sinteşti

Refacere acoperişul Muzeul Satului Sinteşti

Refacere acoperişul Căminului Cultural Nemeşeşti

Refacere acoperişul Căminului Cultural Coşteiu de Sus

Refacere acoperişul Căminului Cultural Coşeviţa

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale „Sorin Titel” Margina

Refacere acoperişul Grădiniţei P.N. Margina

Refacere acoperişul Şcolii Primare Breazova

Refacere acoperişul Şcolii Primare Sinteşti

Refacere acoperişul Grădiniţei Sinteşti

 

21

Refacere acoperişul fostei primării Alioş

Comuna Maşloc

30

Refacere acoperişul Şcolii Primare Alioş

22

Refacere acoperişul Primăriei Niţchidorf

Comuna Niţchidorf

41

Refacere acoperişul Dispensarului Uman Niţchidorf

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Niţchidorf

Refacere acoperişul Căminului Cultural Duboz

23

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Remetea Mare

Comuna Remetea Mare

48

Refacere acoperişul Grădiniţei cu Program Normal Remetea Mare

Refacere acoperişul Şcolii Primare Ianova

24

Refacere acoperişul Primăriei Topolovăţu Mare

Comuna Topolovăţu Mare

52

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Topolovăţu Mare

Refacere acoperişul, corp iluminat şi gard Topolovăţu Mare

Refacere acoperişul Căminului Cultural Topolovăţu Mare

Refacere acoperişul punctelor pompare apă în cele 6 localităţi aparţinătoare Topolovăţu Mare

Refacere porţile Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi o staţie autobuz Topolovăţu Mare

Refacere acoperişul vestiarelor terenului de fotbal Iosifălău

Refacere acoperişul Şcolii Primare Ictar - Budinţ

Refacere acoperişul Căminului Cultural Şuştra

Refacere panouri afişaj la Primăria Topolovăţu Mare

25

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Tormac

Comuna Tormac

19

Refacere reţea supraveghere video Tormac

Refacere acoperişul Grădiniţei P.N. Sipet

26

Refacere acoperişul Sălii de Sport V. V. Delamarina

Comuna Victor Vlad Delamarina

29

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Pietroasa Mare

Refacere acoperişul Grădiniţei P.N. Pietroasa Mare

Refacere acoperişul Căminului Cultural Pietroasa Mare

Refacere gard împrejmuire al Căminului Cultural Herendeşti

27

Refacere acoperişul Primăriei Comunei Săcălaz

Comuna Săcălaz

57

Refacere acoperişul Şcolii Gimnaziale Săcălaz

Refacere acoperişul Serviciului Comunitar Local de Eliberare Permise şi Poşta Săcălaz

Refacere acoperişul Şcolii Verde, Grădiniţei şi Poştei Beregsău Mare

Refacere acoperişul Căminului Cultural Beregsău Mare

Refacere acoperişul Şcolii Primare Beregsău Mic

28

Refacere teren sport Şcoala Bucovăţ

Comuna Bucovăţ

11

29

Refacere acoperiş Primăria Comuna Darova

Comuna Darova

58

Refacere acoperiş Şcoala Gimnazială Darova

Refacere acoperiş anexă Şcoala Gimnazială Darova

Refacere acoperiş Grădiniţa cu Program Normal Darova

Refacere acoperiş Dispensarul Uman Darova

Refacere acoperiş Căminul Cultural Darova

Refacere lămpi iluminat stradal Darova

Refacere acoperiş Grădiniţa cu Program Normal Hodoş

Refacere acoperiş şi ferestre Căminul Cultural Hodoş

Refacere acoperiş Şcoala Primară Sacoşu Mare

30

Refacere acoperiş Şcoala Gimnazială Sânmihaiu Român

Comuna Sânmihaiu Român

69

Refacere staţii transport în comun Sânmihaiu Român

Refacere post Poliţie Sânmihaiu Român

Refacere acoperiş vestiare teren de fotbal Sânmihaiu Român

Refacere acoperiş Şcoala Primară Sânmihaiu German

Refacere acoperiş Căminul Cultural Utvin

 

Total

 

3.000,7

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale în vederea asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populaţiei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 29 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2017 cu suma de 115.689 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, şi alocarea acesteia unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populaţiei.

Art. 2. - Ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura şi volumul bugetului de stat pe anul 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sirma Caraman,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 874.

 

ANEXĂ

 

Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, pe anul 2017, în vederea asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populaţiei

 

Nr. crt.

JUDEŢUL

Unitatea administrativ-teritorială

SUMA ALOCATA

- mii lei -

 

 

TOTAL, din care:

115.689

1

ARAD

TOTAL judeţ

5.000

 

 

Arad

5.000

2

BACĂU

TOTAL judeţ

15.000

 

 

Bacău

15.000

3

BUZĂU

TOTAL judeţ

15.000

 

 

Buzău

15.000

4

BIHOR

TOTAL judeţ

4.000

 

 

Oradea

4.000

5

CONSTANŢA

TOTAL judeţ

15.000

 

 

Constanţa

15.000

6

GALAŢI

TOTAL judeţ

15.000

 

 

Galaţi

15,000

7

GIURGIU

TOTAL judeţ

4.500

 

 

Giurgiu

4.500

8

GORJ

TOTAL judeţ

9.389

 

 

Motru

9.389

9

HUNEDOARA

TOTAL judeţ

5.300

 

 

Brad

5.300

10

MEHEDINŢI

TOTAL judeţ

15.000

 

 

Drobeta-Turnu Severin

15.000

 

 

TOTAL judeţ

7.500

11

SUCEAVA

Suceava

4.000

 

 

Vatra Domei

3.500

12

TULCEA

TOTAL judeţ

5.000

Tulcea

5.000

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind componenţa Consiliului de etică şi management universitar

 

În baza prevederilor art. 125 şi 217 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere propunerile de numire a reprezentanţilor în Consiliul de etică şi management universitar înaintate de către Consiliul Naţional al Rectorilor, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi de către federaţiile naţionale ale studenţilor,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă constituirea Consiliului de etică şi management universitar, având următoarea componenţă:

1. reprezentanţi numiţi de către Consiliul Naţional al Rectorilor:

a) praf univ. dr. Gavril Budău, Universitatea „Transilvania” din Braşov:

b) prof. univ. dr. Anca Meda Georgescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş;

c) prof. univ. dr. Bogdan Emanuel Ionescu, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti;

2. reprezentanţi numiţi de către Ministerul Educaţiei Naţionale:

a) prof. univ. dr. Andreea Simona Săseanu, Academia de Studii Economice din Bucureşti;

b) praf. univ. dr. Nicolae Muntean, Universitatea „Politehnica” din Timişoara;

c) prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, Universitatea din Bucureşti;

3. reprezentant numit de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior:

- prof. univ. dr. Ioan Ianoş, Universitatea din Bucureşti;

4. reprezentant numit de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior:

- prof. univ. dr. Marcel Dîrja, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca;

5. reprezentant numit de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice:

- conf. univ. dr. Ciprian Ion Preda, Universitatea de Vest din Timişoara;

6. reprezentant numit de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare:

- conf. univ. dr. Adrian Ungureanu, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi;

7. reprezentant numit de către federaţiile naţionale ale studenţilor

- Ştefan Marius Deaconu, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile art. 1 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6.085/2016 privind constituirea Consiliului de etică şi management universitar şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de etică şi management universitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.036 din 22 decembrie 2016, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin se duc la îndeplinire de către Direcţia generală învăţământ universitar, respectiv de către persoanele numite în Consiliul de etică şi management universitar, conform prevederilor art. 1.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Liviu-Marian Pop

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 5.552.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.