MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 979/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 979         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 11 decembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

246. - Lege privind realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia

 

1.158. - Decret pentru promulgarea Legii privind realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia

 

247. - Lege pentru instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România

 

1.159. - Decret privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România

 

248. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

 

1.163. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.151. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru aprobarea Instrucţiunilor privind realizarea obiectivelor de investiţii, recepţia construcţiilor şi stabilirea valorii finale a lucrărilor de construcţii, cuprinse în programul de investiţii al Ministerului Apărării Naţionale

 

1.439. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

24. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Grigore Antipa

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se aprobă realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia, judeţul Alba, pentru care se alocă de la bugetul de stat maximum 18.800 mii lei. Suma va fi utilizată pentru demararea lucrărilor necesare în anul 2017 şi finalizarea acestora în anul 2018 cu încadrarea în bugetul aprobat în acest scop Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi Consiliului Local Alba Iulia.

Art. 2. - (1) Din suma prevăzută la art. 1 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale va asigura maximum 10.300 mii lei pentru plata dreptului de autor către autorul monumentului de for public declarat câştigător al Concursului pentru Monumentul Unităţii Naţionale din Alba Iulia, organizat în anul 1993, precum şi pentru plata materialului necesar, a lucrărilor de construire şi de realizare a infrastructurii necesare pentru amplasarea monumentului de for public, ce vor fi realizate de autor conform Legii monumentelor de for public nr. 120/2006, cu modificările ulterioare.

(2) Plata sumei prevăzute la alin. (1) se face conform contractului încheiat între autor şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în tranşe, pe etape de realizare, pe bază de acte justificative, conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în situaţia în care nu se finalizează lucrările prevăzute la alin. (1) până la 31 decembrie 2017, diferenţa de sumă neutilizată va fi inclusă în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale pentru anul 2018, pentru a asigura finalizarea acţiunii prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Se aprobă alocarea sumei de 8.500 mii lei în bugetul Consiliului Local Alba Iulia pe anul 2018, pentru realizarea lucrărilor de amenajare a pasajului ceremonial, reamenajarea Parcului Unirii şi punerea în valoare a Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia, judeţul Alba.

Art. 4. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 7 decembrie 2017.

Nr. 246.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 7 decembrie 2017.

Nr. 1.158.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se instituie ziua de 18 decembrie - Ziua Minorităţilor Naţionale din România, ca sărbătoare naţională.

Art. 2. - (1) Anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Minorităţilor Naţionale din România, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesate pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor dedicate sărbătoririi acestei zile.

Art. 3. - Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, vor include în programul zilei emisiuni ori aspecte de la manifestările ocazionate de sărbătorirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 881 din 9 decembrie 1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie Ziua Minorităţilor Naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 14 decembrie 1998.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 7 decembrie 2017.

Nr. 247.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 7 decembrie 2017.

Nr. 1.159.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11 din 27 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2017, cu următoarele modificări:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Reprezentarea juridică a statului român în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, în cadrul procedurilor prevăzute la art. 218 alin. (11), art. 256, art. 258-260, art. 263, 265 şi art. 267-272 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în legătură cu etapele precontencioase sau contencioase, după caz, ale respectivelor proceduri, precum şi în faţa Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb se realizează de către Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, denumit în continuare Agentul guvernamental, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, alături de o structură specializată în contenciosul Uniunii Europene .”

2. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Agentul guvernamental are rang de subsecretar de stat şi este numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului delegat pentru afaceri europene şi cu avizul ministrului afacerilor externe.”

3. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Toate ministerele şi alte autorităţi sau instituţii publice, a căror contribuţie este considerată necesară de Agentul guvernamental în gestionarea activităţii de reprezentare, participă în Grupul de lucru contencios UE prin cel puţin 2 reprezentanţi: un director general sau un director şi un reprezentant cu funcţie de execuţie.”

4. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă art. 121 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 8 decembrie 2017.

Nr. 248.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 decembrie 2017.

Nr. 1.163.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 571

din 19 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Ludmila Boico, în Dosarul nr. 17.610/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.663D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanţa constituţională s-a pronunţat în prealabil asupra unor critici similare celor formulate în prezentele dosare şi, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba soluţiile adoptate de Curte, se impune menţinerea jurisprudenţei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 4.510 din 17 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.610/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Ludmila Boico, într-o cauză civilă întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 77/2016.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea susţine, în esenţă, că Legea nr. 77/2016 este în contradicţie cu art. 16 din Constituţie prin aceea că instituie un privilegiu în favoarea subiecţilor de drept cărora această lege li se aplică, întrucât: (i) în jurisprudenţa Curţii Constituţionale are relevanţă scopul normei analizate şi adecvarea criteriului de diferenţiere la acest scop; (ii) Legea nr. 77/2016 instituie o diferenţiere între cetăţeni prin derogare de la dreptul comun instituit de Codul civil; (iii) această diferenţiere nu se bazează pe criterii obiective, cum ar fi soldul creditului sau posibilitatea de plată, ci pe valoarea iniţială şi pe tipul de garanţie oferită băncii şi, în final, (iv) această diferenţiere nu reprezintă o discriminare pentru persoanele cărora nu li se aplică, ci un privilegiu pentru persoanele cărora li se aplică.

6. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Dispoziţiile legale criticate punctual au următorul cuprins: „(1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: [...] c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă.”

11. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte principiul egalităţii în faţa legii, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea, art. 16 din Constituţie „vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui” (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).

13. Din analiza prevederilor legale criticate rezultă că instanţa, potrivit art. 4 alin. (1) din lege, verifică îndeplinirea cumulativă a anumitor condiţii: persoanele cărora li se aplică prevederile legale, cuantumul sumei împrumutate, scopul contractării creditului, precum şi lipsa în privinţa consumatorului debitor a vreunei condamnări pronunţate printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea legii.

14. Cu privire la incidenţa Legii nr. 77/2016, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Curtea a statuat că „Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează. Cu toate acestea, Curtea observă că legiuitorul a configurat cadrul legal reprezentat de Legea nr. 77/2016 luând în considerare o impreviziune aplicabilă ope legis pentru toate contractele de credit în derulare, deformând condiţiile aplicării impreviziunii” (paragraful 115).

15. Astfel, din analiza prevederilor legii criticate rezultă că „legiuitorul înlătură posibilitatea controlului judecătoresc în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor specifice impreviziunii, respectiv condiţiile cu caracter obiectiv referitoare la cauza schimbării circumstanţelor (existenţa situaţiei neprevăzute) sau la cuprinsul contractului (absenţa unei clauze de adaptare a contractului) şi condiţiile cu caracter subiectiv referitoare la atitudinea/conduita părţilor contractante (lipsa culpei debitorului în executarea contractului) sau la efectele schimbării circumstanţelor (caracterul licit al neexecutării obligaţiilor contractuale). Legiuitorul se limitează la a stabili condiţiile premisă ale incidenţei noului cadru normativ, care se pot constitui, eventual, în condiţii de admisibilitate a cererii introductive de instanţă, alături de dovada parcurgerii procedurii prealabile a notificării, fără a reglementa nicio condiţie specifică impreviziunii. Cu alte cuvinte, legiuitorul stabileşte o impreviziune aplicabilă ope legis, convertind situaţia premisă în efect consumat, fără evaluarea niciuneia dintre condiţiile obiective sau subiective care caracterizează impreviziunea contractuală. Consecinţa directă este modificarea contractului în baza legii, intervenţia judecătorului fiind una strict formală, limitată la verificarea condiţiilor de admisibilitate a cererii, a căror întrunire cumulativă are ca efect direct darea în plată. Aşa fiind, legea criticată înlătură controlul efectiv al instanţei cu privire la starea de fapt, respectiv cu privire la cauza şi efectele schimbării circumstanţelor de executare a contractului, dând prevalenţă unei presupuse stări de criză a contractului în privinţa debitorului. În mod implicit, legea rupe echilibrul contractului, instituind o prezumţie absolută a incapacităţii de executare a contractului de către debitor, şi elimină orice remediu judiciar prin atribuirea unui rol formal judecătorului cauzei, care este ţinut de litera legii.”

16. Or, „singura interpretare care se subsumează cadrului constituţional în ipoteza unei reglementări generale a impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanţa judecătorească, în lipsa acordului dintre părţi, are competenţa şi obligaţia să aplice impreviziunea, în cazul în care constată că sunt îndeplinite condiţiile existenţei acesteia. Curtea mai reiterează faptul că, faţă de cadrul legal existent la data încheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie să se aplice doar debitorilor care, deşi au acţionat cu bună-credinţă, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituţie, nu îşi mai pot îndeplini obligaţiile ce rezultă din contractele de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior şi pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit” (paragrafele 117 şi 119).

17. Cu privire la teoria impreviziunii, Curtea a reţinut că, sub imperiul Codului civil din 1864, atât doctrina, cât şi practica au recunoscut posibilitatea aplicării ei „în cazul în care un eveniment excepţional şi exterior voinţei părţilor, ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de acestea la data încheierii contractului, ar face excesiv de oneroasă executarea obligaţiei debitorului. [...] Astfel, sub regimul Codului civil din 1864, teoria impreviziunii era fundamentată pe prevederile art. 970 care stipulau: «Convenţiile trebuie executate cu bună-credinţă. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligaţiei după natura sa.» Aşadar, chiar dacă nu era consacrată in terminis, din punct de vedere normativ, impreviziunea rezulta din însăşi reglementarea de principiu relativă la contracte, ea fiind justificată prin elementele de bună-credinţă şi echitate ce caracterizează executarea contractelor. Condiţiile privind aplicarea impreviziunii au fost decelate în jurisprudenţă şi preluate în mare parte în Codul civil actual, într-o formă aproximativ identică [art. 1.271]” (paragraful 95).

18. Cu alte cuvinte, indiferent de momentul la care a fost încheiat un contract de credit, sub imperiul reglementării vechiului Cod civil sau a celei din actualul Cod civil, şi independent de incidenţa Legii nr. 77/2016 (sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 din lege), instanţa judecătorească care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea teoriei impreviziunii. Aşadar, în lipsa acordului părţilor şi în temeiul art. 969 şi art. 970 din Codul civil din 1864, respectiv al art. 1.271 din actualul Cod civil, instanţa judecătorească va pronunţa o hotărâre prin care va dispune fie păstrarea contractului de credit în forma agreată de părţi la data semnării sale, fie adaptarea contractului în forma pe care instanţa o decide, fie încetarea sa.

19. Aşa fiind, critica de neconstituţionalitate care vizează încălcarea principiului egalităţii în drepturi, întrucât textul de lege criticat ar crea un privilegiu persoanelor care cad sub incidenţa art. 4 şi, implicit, a Legii nr. 77/2016, nu este întemeiată, orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul în care a angajat creditul, având deschisă calea unei acţiuni în justiţie, întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun în materie, respectiv pe dispoziţiile referitoare la teoria impreviziunii din codurile civile.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ludmila Boico, în Dosarul nr. 17.610/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, şi constată că dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Instrucţiunilor privind realizarea obiectivelor de investiţii, recepţia construcţiilor şi stabilirea valorii finale a lucrărilor de construcţii, cuprinse în programul de investiţii al Ministerului Apărării Naţionale

 

Având în vedere Avizul nr. 116.571 din 3.10.2007 al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,

pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 27 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată, ale art. 6 alin. (31) şi ale art. 43 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 3 şi art. 11 din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 39 din Regulamentul privind recepţia lucrărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, republicată,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile privind realizarea obiectivelor de investiţii, recepţia construcţiilor şi stabilirea valorii finale a lucrărilor de construcţii, cuprinse în programul .de investiţii al Ministerului Apărării Naţionale, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.79/2013 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind realizarea, recepţionarea şi stabilirea valorii definitive a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora executate în Ministerul Apărării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 3 septembrie 2013.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

 

Bucureşti, 27 noiembrie 2017.

Nr. M.151.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bistriţa-Năsăud, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Budeşti - sectoarele cadastrale nr. 1,2, 3, 4, 5, 13, 14, 15, 29, 33, 34, 35, 36, 38, 41,42, 43, 44, 45, 46, 47, 50, 51,52, 53, 56, 62, 63, 66, 68, 69, 75, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 88, 89, 91,92, 101, 102,103, 119, 135, 136, 137, 138, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 149, 150, 165, 166, 167, 168, 169 şi 172;

b) unitatea administrativ-teritorială Coşbuc - sectoarele cadastrale nr. 11, 12, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 36, 37, 39 şi 41;

c) unitatea administrativ-teritorială Galaţii-Bistriţei - sectoarele cadastrale nr. 27, 42, 67, 68, 69 şi 243;

d) unitatea administrativ-teritorială Maieru - sectoarele cadastrale nr. 134, 135, 136, 161, 166, 187, 188 şi 189;

e) unitatea administrativ-teritorială Rebrişoara - sectoarele cadastrale nr. 23, 115, 116, 266, 267, 280, 281 şi 284;

f) unitatea administrativ-teritorială Runcu Salvei - sectorul cadastral nr. 84;

g) unitatea administrativ-teritorială Salva - sectoarele cadastrale nr. 17, 23, 27, 28, 29, 31,40, 56 şi 57.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-7*) la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2017.

Nr. 1.439.


*) Anexele nr. 1-7 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: BISTRIŢA - NĂSĂUD,

UAT: BUDEŞTI

Sectoare: 1, 2, 3, 4, 5, 13, 14, 15, 29, 33, 34, 35, 36, 38, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 50, 51, 52, 53, 56, 62, 63, 66, 68, 69, 75, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 88, 89, 91, 92, 101, 102, 103, 119, 135, 136, 137, 138, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 149, 150, 165, 166, 167, 168, 169, 172

 

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Grigore Antipa

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 4 decembrie 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Grigore Antipa.

Art. 2. - Caracteristicile monedei sunt următoarele:

 

Valoare nominală

100 lei

Metal

aur

Titlu

999‰

Formă

rotundă

Diametru

21 mm

Greutate

6,452 g

Calitate

proof

Cant

zimţat

 

Aversul monedei prezintă o imagine de epocă a Muzeului „Grigore Antipa”, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2017”.

Reversul monedei redă portretul lui Grigore Antipa, inscripţia în arc de cerc „GRIGORE ANTIPA” şi anii între care a trăit „1867”, „1944”.

Art. 3. - Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Art. 4. - Monedele din aur dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Grigore Antipa au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 27 noiembrie 2017.

Nr. 24.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.