MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 981/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 981         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 11 decembrie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

241. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 2016

 

Acord între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare

 

1.153. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 2016

 

242. - Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Moscova la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963

 

Protocol de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci

 

1.154. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului, semnat la Moscova la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963

 

244. - Lege pentru modificarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale

 

1.156. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 557 din 19 septembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

164. - Decizie a preşedintelui Autorităţii pentru Reformă Feroviară privind actualizarea contractelor de servicii publice prevăzute la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 231/2016 pentru aprobarea contractelor de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2016-2 decembrie 2019 în transportul feroviar public de călători

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 2016

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 241.

 

ACORD

între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare

 

Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei, denumite în continuare „părţi”,

în scopul dezvoltării unei cooperări bilaterale de lungă durată, în spiritul încrederii şi respectului reciproc şi având în vedere interesele ambelor părţi,

luând în considerare prevederile Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, denumit în continuare „NATO SOFA”,

având în vedere prevederile Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Bruxelles la 19 iunie 1995, denumit în continuare „PfP NATO SOFA”,

ţinând seama de prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul transportului feroviar, semnat la Kiev la 21 octombrie 2003, denumit în continuare „Acordul privind transportul feroviar”, bazându-se pe obiective comune şi pe principiile suveranităţii, neamestecului în afacerile interne ale statelor părţilor şi al soluţionării diferendelor pe cale paşnică,

exprimându-şi interesul de a reglementa cooperarea în domeniul transporturilor militare, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Scopul

 

Scopul prezentului acord este de a crea cadrul juridic necesar cooperării în domeniul transporturilor militare între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În scopul prezentului acord, termenii enumeraţi mai jos au următorul înţeles:

a) „transport militar” înseamnă transportul încărcăturii militare sau al personalului militar prin teritoriile României şi Ucrainei;

b) „autorităţile de transport militar” înseamnă autorităţile statelor părţilor care au atribuţii privind organizarea, coordonarea şi planificarea transporturilor militare necesare pentru forţele armate, alte structuri militare şi instituţii de aplicare a legii ale statelor părţilor;

c) „autorităţile de transport” înseamnă autorităţile statului uneia dintre părţi care, în limitele competenţei lor, administrează infrastructura de transport rutier, feroviar, aerian, maritim şi fluvial, inclusiv coordonarea sistemului de control al traficului şi de monitorizare a siguranţei traficului;

d) „autorităţile competente” înseamnă autorităţile statului uneia dintre părţi sau entităţile care, conform competenţelor, emit autorizaţii privind transportul militar prin România sau Ucraina, potrivit legislaţiei din statul părţii prin al cărui teritoriu se realizează transportul;

e) „personal” înseamnă personalul militar neînarmat şi personalul civil angajat însoţitor, aparţinând uneia dintre părţi;

f) „încărcătură militară” înseamnă muniţie, echipament militar şi material tehnic, mijloace logistice, provizii, bunuri, combustibil, piese de schimb, aparatură şi componente şi orice alt suport material, precum şi bunuri şi echipament aparţinând contractorilor ce sprijină activitatea zilnică a personalului;

g) „tranzit” înseamnă transportul rutier, feroviar, aerian, maritim şi fluvial al încărcăturii militare şi/sau al personalului pe teritoriul României sau al Ucrainei, fără îmbarcarea sau debarcarea personalului militar pe teritoriul statului părţii respective, începutul sau sfârşitul traseului fiind pe teritoriul statului celeilalte părţi. Încărcarea sau descărcarea materialului militar aflat în tranzit poate fi efectuată doar cu respectarea condiţiilor menţionate la articolul 9 al prezentului acord;

h) „gardă militară” înseamnă forţele armate desemnate de către fiecare parte pentru însoţirea şi paza încărcăturii militare şi a personalului, pe teritoriul statului prin care este efectuat transportul;

i) „gardă înarmată” înseamnă efectivul însoţitor înarmat, altul decât cel al forţelor armate, desemnat de către fiecare parte pentru însoţirea şi paza încărcăturii militare şi a personalului, pe timpul transportului, pe teritoriul statului prin care este efectuat transportul;

j) „operatori de transport” înseamnă persoane fizice sau persoane juridice care desfăşoară activităţi de transport în baza unor contracte şi sunt înregistrate şi/sau certificate în conformitate cu legislaţia în vigoare a statului părţii în cauză;

k) „contract de transport” înseamnă un contract potrivit căruia un operator de transport se angajează să transporte material militar şi/sau personal la locul de destinaţie, pentru o taxă prestabilită;

l) „autorizaţie specială de transport” este documentul eliberat de către autorităţile competente în conformitate cu legislaţia statului părţii interesate, în baza căruia poate fi efectuat transportul încărcăturii care depăşeşte masa şi/sau dimensiunile maxime admise. Autorizaţia specială de transport va stabili condiţiile şi ruta prin care se permite transportul unei astfel de încărcături în condiţii de siguranţă.

 

ARTICOLUL 3

Domeniul de aplicare

 

(1) Acest acord stabileşte cadrul, termenii şi condiţiile, procedura generală şi aranjamentele pentru transportul militar prin teritoriile statelor celor două părţi pe căi rutiere, ferate, aeriene, fluviale şi/sau căi de comunicaţie maritimă şi defineşte punctele de trecere a frontierei de stat şi condiţiile de trecere a frontierei de stat, astfel:

a) din Ucraina în România sau în tranzit pe teritoriul României;

b) din România în Ucraina sau în tranzit pe teritoriul Ucrainei, ca o modalitate de sprijinire a operaţiunilor internaţionale, de menţinere/restabilire a păcii, a exerciţiilor militare comune şi a altor activităţi de cooperare militară internaţională în cadrul acordurilor internaţionale la care România şi Ucraina sunt părţi.

(2) Orice transport militar va putea fi efectuat doar după obţinerea autorizaţiilor necesare de la autorităţile competente, eliberate în conformitate cu legislaţia statului părţii interesate.

 

ARTICOLUL 4

Autorităţile responsabile pentru transport militar

 

Pentru implementarea prevederilor prezentului acord şi în vederea planificării, organizării, coordonării şi desfăşurării cooperării în domeniul transporturilor militare, părţile desemnează următoarele autorităţi competente:

a) în România:

Ministerul Apărării Naţionale al României, pentru transporturile militare efectuate în interesul ministerelor apărării ale celor două părţi - prin Centrul de Coordonare a Mişcării;

Ministerul Afacerilor Interne al României, pentru transporturile militare efectuate în interesul organelor de aplicare a legii;

b) în Ucraina:

Ministerul Apărării al Ucrainei, pentru transportul militar efectuat în interesul ministerelor apărării ale celor două părţi - prin Direcţia Centrală de Transporturi Militare, Logistică din cadrul Forţelor Armate ale Ucrainei;

Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei, pentru transporturile militare efectuate în interesul altor structuri militare şi organe de aplicare a legii ale părţilor - prin divizia de transporturi militare şi speciale, Direcţia Centrală Convoaie a Gărzii Naţionale a Ucrainei.

 

ARTICOLUL 5

Organizarea

 

(1) Organizarea şi realizarea transportului militar pe teritoriile statelor părţilor, inclusiv trecerea frontierei de stat, se vor face în conformitate cu acordurile internaţionale la care statele părţilor sunt părţi, precum şi în conformitate cu legislaţia naţională relevantă.

(2) în vederea punerii în aplicare în mod corespunzător a prevederilor prezentului acord, ministerele părţilor, prevăzute la articolul 4 al Acordului, pot încheia înţelegeri suplimentare, în conformitate cu legislaţia naţională a statelor părţilor.

(3) Părţile împuternicesc autorităţile de transport militar:

a) să asigure interacţiunea cu autorităţile de transport şi operatorii de transport, în scopul achiziţionării serviciilor de transport;

b) să menţină cooperarea continuă, utilizând mijloacele de comunicaţie existente, pentru rezolvarea eficientă a problemelor legate de transportul militar.

(4) Părţile se vor informa reciproc în cazul unor modificări în legislaţia naţională a statelor lor, care pot afecta organizarea şi implementarea eficientă a transportului militar.

 

ARTICOLUL 6

Planificarea şi implementarea

 

(1) Planificarea, organizarea şi coordonarea transportului militar vor fi realizate de către autorităţile de transport militar.

(2) Solicitările de planificare a transporturilor militare vor fi remise de autorităţile de transport militar către organismele competente, însărcinate cu implementarea acestora pe teritoriul României, respectiv al Ucrainei, numai după ce problemele de organizare în legătură cu transporturile respective vor fi discutate şi convenite de către autorităţile de transport militar ale statelor părţilor.

(3) Orice solicitare de planificare a transportului militar sau de tranzitare a teritoriului unuia dintre statele părţilor, precum şi soluţiile la orice probleme privind asigurarea de transport, garda militară sau înarmată vor fi înaintate în scris, prin fax, telex sau e-mail, autorităţilor de transport militar, cu cel puţin 60 de zile lucrătoare înainte de data efectivă a transportului. Autorităţile de transport militar se vor notifica reciproc cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a acestui acord cu privire la punctele de contact.

(4) Planificarea transportului militar sau a tranzitului prin teritoriul unuia dintre statele părţilor se va face sub rezerva aprobării de către autorităţile competente. Încărcătura militară şi personalul vor fi transportate pe teritoriul statelor părţilor în vagoane, vehicule sau compartimente navale separate.

(5) Anularea sau orice modificare a solicitării privind garda militară sau înarmată a transporturilor militare se face în scris, prin fax, telex sau e-mail, de către autorităţile de transport militar, cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de data programată a transportului.

(6) Confirmarea planului de transport de către partea primitoare se va face în scris, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data efectivă a transportului. Confirmarea trebuie să includă date privind natura transportului, procedura de implementare, autorizarea rutei pentru transporturile militare care depăşesc masa şi/sau dimensiunile maxime admise, precum şi orice alte informaţii necesare.

(7) Autorităţile de transport militar trimiţătoare vor informa în scris, prin fax, telex sau e-mail, autorităţile de transport militar primitoare, precum şi orice alte autorităţi de transport competente din statele celor două părţi, cu privire la data şi ora sosirii încărcăturii militare şi a personalului în staţiile de cale ferată sau la punctele de trecere a frontierei de stat, cu cel puţin 3 zile înainte.

(8) Forma, conţinutul şi modul de utilizare a documentelor de transport sunt prevăzute în acordurile internaţionale în domeniul respectiv la care părţile sunt parte; cerinţele referitoare la conţinutul şi forma informaţiilor ce se transmit se stabilesc de către ministerele părţilor menţionate în articolul 4 al acestui acord.

(9) Părţile vor asigura în mod gratuit, pe bază de reciprocitate, schimbul de informaţii.

(10) în scopul punerii în aplicare a prevederilor Acordului, părţile vor face schimb numai de informaţii neclasificate, cu excepţia cazului în care un transport militar impune schimbul de informaţii clasificate. Schimbul de informaţii clasificate se va face în baza acordului bilateral relevant.

(11) Dacă este necesar, trecerea frontierei de către încărcătura militară şi/sau de către personal va fi tratată „cu prioritate”, în conformitate cu legislaţia naţională a statelor părţilor, dacă acest fapt nu contravine obligaţiilor internaţionale asumate de părţi.

(12) Fiecare parte se angajează să nu transporte arme nucleare, biologice, chimice sau orice alt tip de arme de distrugere în masă pe teritoriul statului celeilalte părţi.

(13) Lista cu materialele militare interzise pentru transport pe teritoriul României şi Ucrainei va fi stabilită în conformitate cu legislaţia naţională a statelor părţilor Părţile vor schimba informaţii cu privire la lista cu materialele interzise pentru transport cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentului acord.

(14) Fiecare dintre părţi se angajează să efectueze transporturi militare doar în scopurile prevăzute în prezentul acord.

(15) Membrii personalului fiecărei părţi vor respecta suveranitatea şi legile statului primitor, nu se vor amesteca în treburile interne ale acestuia şi se vor abţine de la orice activitate care contravine prezentului acord.

(16) Pe durata transportului pe teritoriile statelor părţilor, membrii personalului vor respecta reglementările de sănătate publică. Fiecare parte va asigura prevenirea şi neproliferarea bolilor contagioase în rândurile membrilor personalului, în timpul transportului sau tranzitului pe teritoriile statelor părţilor.

(17) Tranzitul încărcăturii şi al personalului pe teritoriul României nu va depăşi 5 zile, iar prin teritoriul Ucrainei 10 zile, fără a lua în calcul perioada necesară transbordării încărcăturii la punctele de trecere a frontierei de stat, conform articolului 9 al prezentului acord.

(18) Anterior intrării pe teritoriul statului uneia dintre părţi, va fi obţinută autorizarea din partea autorităţilor competente cu privire la masa şi/sau dimensiunile maxime admise pe itinerarul de parcurs.

(19) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei privind masa şi/sau dimensiunile maxime admise pe itinerarul de parcurs se va depune de către autorităţile militare de transport la autorităţile competente cu cel puţin 60 de zile înaintea transportului efectiv.

(20) Transporturile care depăşesc masele şi sau dimensiunile maxime admise se vor face în baza unei autorizaţii speciale de transport obţinute în conformitate cu legislaţia fiecărui stat al părţilor.

 

ARTICOLUL 7

Planul de transport

 

(1) La activităţile militare comune de cooperare desfăşurate pe teritoriile statelor părţilor, partea primitoare, prin ministerul de resort, va colabora cu partea trimiţătoare în vederea redactării planului de transport pentru deplasarea încărcăturii şi a personalului înspre/dinspre zonele de dislocare, precum şi pentru transportul lor în interiorul zonelor de desfăşurare a activităţilor menţionate.

(2) Cerinţele privind conţinutul şi forma pianului de transport se vor stabili prin acordul reciproc al autorităţilor de transport militar, în timpul pregătirii activităţii.

 

ARTICOLUL 8

Punctele de trecere a frontierei de stat şi condiţiile în care se desfăşoară trecerea frontierei de stat

 

(1) în vederea efectuării transporturilor peste frontiera de stat a României şi a Ucrainei se vor folosi:

a) pentru transporturile militare efectuate pe căile rutiere, punctele de trecere a frontierei Halmeu-Diacovo şi Siret-Porubnoe;

b) pentru transporturile militare efectuate pe căile feroviare, staţiile de cale ferată Halmeu-Diacovo, Vicşani-Vadul Siret;

c) punctele de trecere a frontierei maritime portul special Oktiabrsk, portul maritim comercial Ust-Dunaisk, portul maritim comercial Odesa.

(2) Pentru optimizarea itinerarului de tranzit, încărcătura militară şi/sau personalul vor putea fi transportate şi prin alte puncte de trecere a frontierei de stat ale părţilor, deschise traficului internaţional şi transporturilor militare. În acest caz, partea trimiţătoare, prin cererea de facilitare a transportului militar, va notifica părţii primitoare punctul de trecere a frontierei de stat prin care intenţionează să efectueze transportul încărcăturii militare şi/sau al personalului, cu cel puţin 48 de ore înainte.

(3) Verificarea efectuată la frontiera de stat şi controlul vamal la punctul de trecere a frontierei de stat se vor efectua în conformitate cu procedurile vamale şi de trecere a frontierei ale statelor părţilor.

(4) Intrarea personalului se va face în baza documentelor şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia statelor părţilor.

 

ARTICOLUL 9

Transbordarea şi schimbarea boghiurilor

 

(1) Transbordarea încărcăturii şi schimbarea boghiurilor între ecartamentul de 1435 mm şi cel de 1520 mm şi viceversa se efectuează în conformitate cu Acordul privind transportul feroviar.

(2) în timpul transportului militar pe cale ferată, transbordarea încărcăturii se va efectua în următoarele staţii de cale ferată:

Dorneşti şi Halmeu - pentru România;

Vadul Siret, Mukacheve, Batiovo - pentru Ucraina.

(3) în timpul transportului militar pe cale ferată, schimbarea boghiurilor se va efectua în următoarele staţii de cale ferată:

Vicşani - pentru România;

Vadul Siret şi Yesen - pentru Ucraina.

 

ARTICOLUL 10

Paza transporturilor militare

 

(1) Paza se realizează după cum urmează:

a) pentru transportul în România, garda militară va fi asigurată de partea română, începând de la staţiile de cale ferată Halmeu şi Vicşani, pentru transporturile militare efectuate pe căile de comunicaţie feroviare, şi de la punctele de trecere a frontierei Halmeu şi Siret, pentru transporturile militare efectuate pe Căile de comunicaţie rutiere;

b) pentru transportul în Ucraina, garda militară va fi asigurată de partea ucraineană, începând de la staţiile de cale ferată Diacovo şi Vadul Siret, pentru transporturile militare efectuate pe căile ferate, şi de la punctele de trecere a frontierei Diacovo şi Porubnoe, pentru transporturile militare efectuate pe căile de comunicaţii rutiere; la punctele de trecere a frontierei maritime portul special Oktiabrsk, portul maritim comercial Ust-Dunaisk, portul maritim comercial Odesa.

(2) Garda înarmată va fi asigurată pentru transporturile militare feroviare şi rutiere de pe teritoriul statului uneia dintre părţi la solicitarea celeilalte părţi sau dacă aceasta este impusă de prevederile legislaţiei statului părţii primitoare.

(3) Stabilirea efectivului gărzii şi a echipamentului acesteia se face de către fiecare parte tranzitată, conform legislaţiei în vigoare a statelor părţilor.

(4) Sprijinul logistic pentru garda care efectuează paza transportului militar în desfăşurare se asigură de către autorităţile de transport militar ale fiecărei părţi.

(5) Fiecare parte va asigura securitatea personalului şi siguranţa încărcăturii militare transportate pe teritoriul statului fiecăreia dintre părţi.

 

ARTICOLUL 11

Răspunderea

 

(1) Orice cerere de acoperire a daunelor rezultate ca urmare a aplicării prezentului acord se va soluţiona în conformitate cu prevederile relevante din NATO SOFA şi PfP NATO SOFA.

(2) Partea trimiţătoare poartă întreaga răspundere pentru daunele cauzate ca urmare a împachetării defectuoase sau neasigurării încărcăturii militare sau pentru daunele cauzate de reacţii fizice sau chimice ale încărcăturii ca urmare a condiţiilor de transport sau pentru daunele rezultate din nerespectarea cerinţelor din autorizaţia specială de transport.

(3) în cazul producerii unor prejudicii în legătură cu transportul militar, investigarea se va face de către autorităţile competente ale statului pe al cărui teritoriu s-au produs daunele, potrivit normelor naţionale şi internaţionale.

 

ARTICOLUL 12

Transportul materialelor periculoase

 

Transportul armamentului, muniţiei, al materialelor explozive şi periculoase se va face cu respectarea prevederilor referitoare la transportul materialelor periculoase din legislaţia statelor părţilor şi din acordurile internaţionale la care acestea sunt părţi.

 

ARTICOLUL 13

Rearanjarea încărcăturii militare

 

(1) în cazul în care, pe timpul transportului terestru prin teritoriul statului uneia dintre părţi, apar situaţii care impun rearanjarea încărcăturii militare, reparaţia mijloacelor de transport sau transbordarea mărfurilor militare pe alte mijloace de transport sau apar alte împrejurări din cauza cărora nu se mai poate continua deplasarea, întregul transport va fi oprit până la eliminarea completă a cauzei întreruperii.

(2) Dacă este necesar, operaţiunile de rearanjare a încărcăturii militare, de reparare a mijloacelor de transport, de transbordare a încărcăturii militare pe alte mijloace de transport şi alte operaţiuni se realizează pe baza înţelegerii între autorităţile de transport militar şi autorităţile competente de transport ale ambelor părţi. Aceste înţelegeri vor menţiona timpul necesar pentru efectuarea remedierilor (reluarea transportului).

(3) Plata pentru mijloacele de transport staţionate din cauzele menţionate la alineatul (1) al acestui articol se va face potrivit înţelegerilor existente între cele două părţi.

(4) în cazul producerii unor evenimente deosebite în timpul efectuării transporturilor militare, autoritatea de transport a părţii pe teritoriul statului căreia s-a produs evenimentul deosebit asigură paza încărcăturii militare şi informează autoritatea de transport militar a celeilalte părţi cu privire la eveniment şi, dacă este necesar, îi solicită acesteia să participe la înlăturarea urmărilor acestuia.

(5) în cazul unor defecţiuni tehnice la vehiculul de transport militar care duc la oprirea transportului, descărcarea sau încărcarea încărcăturii militare sau debarcarea sau îmbarcarea personalului se va face cu consimţământul prealabil al autorităţilor militare de transport ale statului tranzitat.

(6) în cazul producerii unui incident sau accident aviatic în timpul transportului militar pe calea aerului, aeronava implicată va primi asistenţă conform reglementărilor internaţionale aplicabile, inclusiv prin punerea la dispoziţie, dacă este cazul, a unui aeroport în vederea aterizării de urgenţă. În cazul unei aterizări de urgenţă, încărcătura şi personalul militar vor fi supuse controlului vamal şi de frontieră.

 

ARTICOLUL 14

Aspecte financiare

 

(1) Modalităţile de plată pentru transporturile militare, pentru asigurarea pazei cu garda militară/înarmată, precum şi pentru alte eventuale cheltuieli vor fi evidenţiate în contractele de transport.

(2) Furnizarea altor servicii (de logistică, medicale etc.)care nu sunt prevăzute în contractul de transport va fi taxată adiţional.

(3) în cazul transportului militar pe calea aerului, operatorul de transport aerian răspunde pentru plata taxelor şi tarifelor în legătură cu transportul aerian impuse pe teritoriul statelor părţilor, inclusiv a celor datorate pentru folosirea aeroporturilor şi a infrastructurii de navigaţie.

 

ARTICOLUL 15

Obligaţii internaţionale

 

Prevederile prezentului acord nu vor afecta drepturile şi obligaţiile statelor părţilor rezultând din acordurile internaţionale la care acestea sunt părţi şi nici obligaţiile care decurg din calitatea României ca membru al Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 16

Competenţa jurisdicţională

 

Toate chestiunile privind exercitarea jurisdicţiei asupra personalului părţilor vor fi gestionate în conformitate cu prevederile relevante din NATO SOFA şi PfP NATO SOFA.

 

ARTICOLUL 17

Diferende

 

Orice diferende privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate prin consultări şi negocieri între părţi.

 

ARTICOLUL 18

Dispoziţii finale

 

(1) Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări trimise pe canale diplomatice prin care părţile se înştiinţează reciproc despre îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării lui în vigoare.

(2) Prezentul acord se încheie pe durată nedeterminată.

(3) Prezentul acord poate fi amendat în orice moment, prin încheierea unui protocol între părţi. Protocolul va fi parte integrantă din prezentul acord şi va intra în vigoare conform alineatului (1) al prezentului articol.

(4) Prezentul acord poate fi denunţat oricând de către oricare dintre părţi prin trimiterea, pe canale diplomatice, a unei notificări către cealaltă parte despre intenţia de a-l denunţa. Prezentul acord îşi va înceta valabilitatea la 6 luni după data primirii respectivei notificări.

Semnat la Bucureşti, la data de 21 aprilie 2016, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, ucraineană şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Pentru Cabinetul de Miniştri al Ucrainei,

Mihnea Ioan Motoc,

Stepan Poltorak,

ministrul apărării naţionale

ministrul apărării

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 2016

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 2016, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 1.153.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului, semnat la Moscova la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul, semnat la Moscova la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963, ratificate prin Decretul nr. 132/1964.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 242.

 

PROTOCOL

de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci*)

 


*) Traducere.

 

Guvernele Republicii Bulgaria, Republicii Ungare, Republicii Socialiste Vietnam, Republicii Cuba, Republicii Populare Mongole, Republicii Polone, României, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Republicii Federative Cehe şi Slovace, având în vedere schimbările care au avut loc în cooperarea economică a ţărilor lor, au convenit asupra celor ce urmează.

 

ARTICOLUL I

 

1. Sistemul de decontări multilaterale în ruble transferabile, stabilit de Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică din 22 octombrie 1963, îşi încetează aplicarea de la 1 ianuarie 1991.

Părţile contractante îşi reglementează pe bază bilaterală pretenţiile şi obligaţiile reciproce în ruble transferabile, constituite conform situaţiei la 1 ianuarie 1991.

2. Banca Internaţională de Cooperare Economică îşi continuă activitatea pe baze comerciale, dezvoltând operaţiuni în valută liber convertibilă, şi îşi va menţine statutul de organizaţie interguvernamentală.

3. Capitalul social al Băncii Internaţionale de Cooperare Economică se stabileşte la suma de 400 milioane ECU.

4. Părţile contractante consideră oportun ca în cursul anului 1991 să creeze condiţiile necesare pentru transformarea BICE într-o bancă pe acţiuni, care să funcţioneze pe principii comerciale.

 

ARTICOLUL II

 

În conformitate cu articolul XV al Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică din 22 octombrie 1963, să se introducă următoarele modificări în convenţia menţionată:

1. Denumirea Convenţiei se modifică astfel:

„Convenţie privind organizarea şi activitatea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică”.

2. În preambul, alineatele al doilea şi al treilea se prezintă în următoarea redactare:

„conducându-se după interesele de dezvoltare ale economiilor naţionale ale ţărilor lor, ţinând cont de trecerea cooperării lor comerciale şi de producţie la economia de piaţă.”

3. Articolul 1 se elimină.

4. La articolul II, după cel de-al doilea alineat se introduce un text cu următorul conţinut:

„Obiectivele de bază ale Băncii sunt:

- sprijinirea dezvoltării legăturilor economice externe între ţările membre ale Băncii, băncile lor, întreprinderi şi organizaţii, precum şi între ele şi bănci, întreprinderi şi organizaţii ale altor ţări;

- sprijinirea înfiinţării şi activităţii unor întreprinderi comune, în primul rând cu participarea întreprinderilor ţărilor membre ale Băncii;

- sprijinirea trecerii ţărilor membre interesate ale Băncii la economia de piaţă, participării la dezvoltarea relaţiilor economice de piaţă între subiecţii din ţările membre şi cei ai altor ţări.

Realizarea obiectivelor menţionate se va face de către BICE prin acordarea de servicii de creditare şi decontare clienţilor, indiferent de forma lor de proprietate, şi acordarea de alte servicii bancare, acceptate în practica internaţională.”

În acelaşi articol, după cuvintele „Banca este împuternicită”, textul care include punctele a-e se prezintă în următoarea redactare:

„executarea de operaţiuni în valută liber convertibilă şi în altă valută, acceptate în practica bancară internaţională, în special:

a) acordarea de credite, plasarea de depozite, scontarea cambiilor, cumpărarea şi vânzarea de titluri financiare, participarea la capitalul organizaţiilor bancare, financiare şi al altor organizaţii;

b) atragerea de depozite şi credite, emisiuni de titluri financiare;

c) administrarea conturilor clienţilor Băncii şi executarea decontărilor aferente acestora: acordarea de garanţii bancare: asigurarea circulaţiei documentelor şi efectuarea operaţiunilor de decontări şt plăţi pentru importuri şi exporturi; operaţiuni de conversie şi arbitraj valutar; operaţiuni de casă; consultanţă bancară şi alte servicii; factoring;

d) efectuarea altor operaţiuni bancare, care corespund obiectivelor şi scopurilor Băncii.”

5. La articolul III, primul alineat se prezintă în următoarea redactare:

„Capitalul social al Băncii Internaţionale de Cooperare Economică se stabileşte la patru sute de milioane ECU.

Cotele de participare ale părţilor contractante la capitalul social al Băncii reprezintă pentru:

Republica Bulgaria 27,2 milioane ECU

Republica Ungară 33,5 milioane ECU

Republica Socialistă Vietnam 1,4 milioane ECU

Republica Cuba 7,0 milioane ECU

Republica Populară Mongolă 4.8 milioane ECU

Republica Polonă 43,2 milioane ECU

România 25,5 milioane ECU

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 185,4 milioane ECU

Republica Federativă Cehă şi Slovacă 72,0 milioane ECU”

Alineatele al doilea şi al treilea ale aceluiaşi articol se elimină. La alineatul al cincilea se elimină cuvântul „(cote)”.

6. Articolul V se prezintă în următoarea redactare:

„Pentru operaţiunile active efectuate de Bancă, Banca percepe dobânzi în conformitate cu principiile aplicabile în practica bancară internaţională, ţinând cont de asigurarea rentabilităţii şi eficienţei acestora.

Banca plăteşte dobânzi pentru operaţiunile pasive efectuate de către aceasta.”

7. Articolele VI, VII, VIII, IX şi XII se elimină.

8. Se modifică numerotarea articolelor Convenţiei, ţinând cont de modificările introduse de acest protocol.

 

ARTICOLUL III

 

În conformitate cu articolul 44 al Statutului Băncii Internaţionale de Cooperare Economică se introduc următoarele modificări şi completări în Statutul Băncii Internaţionale de Cooperare Economică:

1. La articolul 5, al doilea şi al treilea alineat se înlocuiesc cu un text cu următorul conţinut:

„Capitalul social al Băncii reprezintă 400 mii. ECU.”

2. La capitolul III se elimină denumirea capitolelor „Operaţiunile de decontare ale Băncii” şi „Operaţiunile de creditare ale Băncii”.

3. Articolul 9 se prezintă în următoarea redactare:

„Banca poate deschide conturi băncilor, întreprinderilor şi organizaţiilor ţărilor membre ale Băncii, organizaţiilor şi asociaţiilor economice internaţionale, întreprinderilor mixte, precum şi altor persoane juridice sau fizice şi să efectueze pentru aceste conturi decontări în modalitatea stabilită de către Bancă.”

4. Articolul 10 se elimină.

5. La articolul II:

- la primul alineat, cuvintele „în ruble transferabile şi altă valută” se înlocuiesc cu cuvintele „în valută liber convertibilă, precum şi, ţinând cont de legislaţia ţării respective, în valuta naţională a ţărilor membre ale Băncii”;

- la alineatul al treilea, cuvintele „în ruble transferabile şi alte valute” se înlocuiesc cu cuvintele „în valută liber convertibilă, precum şi, ţinând cont de legislaţia ţării respective, în valuta naţională a ţărilor membre ale Băncii”.

6. Articolele 12 şi 14 se elimină.

7. La articolul 15, cuvintele „în ruble transferabile şi alte valute” se înlocuiesc cu cuvintele „în valută liber convertibilă, precum şi, ţinând cont de legislaţia ţării respective, în valuta naţională a ţărilor membre ale Băncii”.

8. Articolele 19-22 se elimină.

9. La articolul 24, după cuvintele „încheiate cu băncile” se introduc cuvintele „cu întreprinderile”.

Articolul se completează cu un text cu următorul conţinut:

„Pentru creditele acordate de Bancă debitorii plătesc dobânzi la valoarea stabilită în acordurile de creditare.

Banca are dreptul să primească în gaj, în vederea garantării obligaţiilor clienţilor ei, bunuri libere de obligaţii şi alte valori. Modul de garantare a valorilor în Bancă se stabileşte de către Bancă.”

10. Se completează capitolul III cu un nou articol cu următorul conţinut:

„Banca percepe dobânzi pentru operaţiunile active efectuate de către aceasta.

Banca plăteşte dobânzi pentru operaţiunile pasive efectuate de către aceasta.”

11. Articolul 26 se completează cu alineatul:

„Regulile de procedură ale Consiliului se stabilesc de către Consiliul însuşi.”

12. Articolul 27 se elimină.

13. La articolul 28 la primul alineat, în locul cuvintelor „de principiu” se introduc cuvintele „de bază”.

Punctul b al acestui articol se prezintă în următoarea redactare:

„b) aprobă, la propunerea Conducerii executive, raportul anual de activitate, bilanţul şi distribuirea profitului Băncii, structura şi statul de personal ale Băncii, bugetul de cheltuieli administrative şi de management ale Băncii.”

Se completează acest articol cu un alineat cu următorul conţinut:

„Consiliul are dreptul să delege Conducerii executive spre rezolvare anumite probleme, stabilite de către Statut ca fiind în competenţa Consiliului.”

14. La capitolul IV, secţiunea „Consiliul Băncii” se completează cu un nou articol cu următorul conţinut:

„Consiliul Băncii ia decizii în principalele probleme ale activităţii Băncii în unanimitate, iar în alte probleme cu majoritate calificată de cel puţin 3/4 din voturi. În această situaţie Consiliul Băncii este împuternicit să ia decizii, dacă la reuniunea Consiliului participă cel puţin 3/4 din reprezentanţii ţărilor membre ale Băncii.

Consiliul ia decizii în unanimitate în următoarele aspecte ale activităţii Băncii:

a) privind aprobarea raportului anual de activitate, bilanţului şi distribuirea profitului Băncii;

b) privind recomandările de majorare a capitalului social al Băncii;

c) privind modul şi termenele contribuţiilor ţărilor membre la capitalul social al Băncii;

d) privind deschiderea şi închiderea unor sucursale, agenţii şi reprezentanţe ale Băncii;

e) privind numirea preşedintelui Conducerii executive, a membrilor Conducerii executive şi a membrilor Comisiei de revizie;

f) privind primirea unor noi membri în Bancă;

g) privind propunerile de modificare a Convenţiei şi Statutului Băncii;

h) privind propunerile legate de termenele şi modul de încetare a activităţii Băncii în conformitate cu Convenţia.”

15. La articolul 30 la al doilea alineat, după cuvintele „ale persoanelor cu funcţii de conducere ale Băncii” se introduc cuvintele „precum şi ale altor persoane, juridice sau fizice”.

16. La articolul 31 la punctul b, după cuvintele „în conturile curente şi alte conturi” se elimină cuvintele „în conformitate cu hotărârile Consiliului Băncii”.

La acelaşi articol la alineatul care începe cu cuvintele „în competenţele Conducerii executive intră, de asemenea:”

se omite prima sintagmă, iar la cea de-a două sintagmă, după cuvintele „altor operaţiuni bancare” se elimină cuvintele „pe baza principiilor, stabilite de către Consiliul Băncii”.

Se completează acest articol cu un alineat cu următorul conţinut:

„Conducerea executivă a Băncii poate delega rezolvarea anumitor probleme, care intră în competenţa sa, membrilor Conducerii executive, şefilor direcţiilor şi serviciilor Băncii, sucursalelor şi agenţiilor sale.”

17. La articolul 33 la cel de-al doilea alineat, înaintea cuvintelor „dintre cetăţenii ţărilor membre ale Băncii” se adaugă „de regulă”.

18. La cel de-al doilea alineat al articolului 37, în locul cuvintelor „Arbitrajului de pe lângă Camera de Comerţ” se introduc cuvintele „Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie”.

19. Articolul 41 se completează cu un alineat cu următorul conţinut:

„Valuta bilanţului Băncii - ECU”.

20. Se modifică numerotarea articolelor statutului, ţinând cont de modificările introduse de prezentul protocol.

 

ARTICOLUL IV

 

Prezentul protocol se supune ratificării şi intră în vigoare la data la care ultima dintre părţile contractante va preda instrumentul de ratificare depozitarului acestui protocol. Cu toate acestea, Protocolul se va aplica temporar de la 1 ianuarie 1991.

 

ARTICOLUL V

 

Prezentul protocol se va preda pentru păstrare Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, careva îndeplini funcţiile de depozitar al acestui protocol.

Încheiat în oraşul Moscova la 18 decembrie 1990, într-un singur exemplar în limba rusă.

 

Prin împuternicirea Guvernului Republicii Bulgaria,

V. Pencev

Prin împuternicirea Guvernului Republicii Ungare,

D. Şurani

Prin împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste Vietnam,

Le Ho

Prin împuternicirea Guvernului Republicii Cuba,

R. Amado Blanco

Prin împuternicirea Guvernului Republicii Populare Mongole,

G. Huderciuluun

Prin împuternicirea Guvernului Republicii Polone,

G. Vuitovici

Prin împuternicirea Guvernului României,

V. Vieriţa

Prin împuternicirea Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste,

V. Geraşcenko

Prin împuternicirea Guvernului Republicii Federative Cehe şi Slovace,

F. Pavelca

Conform cu originalul:

 

Director Departamentul Juridic MAE Rusia

R. Kolodkin

 

Ştampila:

Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului, semnat la Moscova la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului, semnat la Moscova la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 1154.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 11 iulie 2013, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

2. cheltuielile de mentenanţă comune - sumele de bani datorate administratorului parcului, de către rezidenţii parcului, lunar, în baza contractului de administrare şi prestări de servicii conexe ori, în temeiul legii, după caz, reprezentând contravaloarea cotei-părţi proporţionale din cheltuielile efectuate lunar de către administratorul parcului cu lucrările şi serviciile de mentenanţă, reparaţii şi/sau modernizări convenite, după caz, asupra infrastructurii comune, calculate şi facturate de către administratorul parcului, în conformitate cu regulamentul adoptat în acest sens;”.

2. La articolul 3 punctul 21, subpunctul (i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(i) În calitate de proprietar, concesionar sau în baza unui contract de administrare şi prestări de servicii conexe; sau”.

3. La articolul 3, punctul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„24. unitate - parte integrantă a parcului industrial, proprietatea fondatorului, administratorului parcului sau, după caz, a rezidenţilor parcului industrial, conectată la infrastructura parcului, în cadrul căreia unul sau mai mulţi dintre rezidenţii parcului, după caz, desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de valorificare a cercetării ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică agroindustriale, logistice şi inovative, industriale şi altele în cadrul parcului industrial, într-un regim de facilităţi specifice, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.”

4. La articolul 10, alineatul (4) se abrogă.

5. La articolul 11 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) asigură rezidenţilor parcului dreptul de folosinţă asupra infrastructurii comune;”.

6. La articolul 11 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) să emită regulamente obligatorii pentru rezidenţii parcului, în conformitate cu prevederile art. 14;”.

7. La articolul 12 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) în calitate de proprietar, concesionar sau cocontractant al administratorului parcului în cadrul unui contract de administrare şi prestări de servicii conexe;

b) în calitate de proprietar ori chiriaş, după caz, al unuia sau mai multor imobile situat/situate în perimetrul parcului industrial constituit conform procedurii simplificate, care nu este/nu sunt proprietatea administratorului parcului”

8. La articolul 12 alineatul (4), literele a), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) să plătească administratorului parcului sumele prevăzute în contractul de administrare şi prestări de servicii conexe; rezidentul parcului va plăti administratorului parcului doar contravaloarea cheltuielilor de mentenanţă comune, precum şi contravaloarea utilităţilor furnizate, dar nu mai mult decât preţul de furnizare al operatorului autorizat;

c) să folosească unitatea/unităţile, precum şi infrastructura exclusivă aferentă, respectiv infrastructura comună, cu diligenţa unui bun proprietar, să nu le degradeze sau deterioreze, astfel încât, cu excepţia uzurii normale, să le menţină în starea de la momentul încheierii contractului de administrare şi prestări de servicii conexe;

e) să nu efectueze niciun fel de modificări asupra unităţii/unităţilor şi infrastructurii exclusive aferente, respectiv infrastructurii comune;”.

9. La articolul 12, alineatul (6) se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Mr. 244.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 1.156.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 557

din 19 septembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea,

 

1. Pe roi se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Zappa Aldisio Andrea în Dosarul nr. 3.448/108/2015 al Judecătoriei Arad - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.351 D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei. În acest sens solicită Curţii să dispună restrângerea obiectului excepţiei, întrucât în relaţiile dintre România şi Italia în materia hotărârilor judecătoreşti şi a executării pedepselor se aplică Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului. Prin urmare, obiectul excepţiei îl constituie art. 166 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 şi nu dispoziţiile din aceeaşi lege care se referă la Convenţia de la Strasbourg. De asemenea solicită să se stabilească obiectul excepţiei doar cu privire la motivul care a determinat respingerea cererii persoanei condamnate de transferare şi executare a pedepsei în Italia, respectiv neachitarea cheltuielilor judiciare. Aşa fiind, consideră că excepţia este neîntemeiată, deoarece, pentru a se dispune transferarea unei persoane condamnate, trebuie să existe o primă condiţie, care este prevăzută în decizia-cadru, şi anume acordul statelor Legea nr. 302/2004 stabileşte anumite criterii obiective cu privire la care România îşi poate da acest acord şi constau, între altele, în executarea cheltuielilor judiciare. De altfel, spre deosebire de situaţia de refuz a cererii de transferare pe motiv de neachitare a amenzii penale (a se vedea în acest sens Decizia-cadru 2005/214/JAI), cu privire la cheltuielile judiciare, nu există vreun instrument juridic european care să pună în executare hotărârea în cazul în care s-ar dispune transferarea. Deoarece motivul neexecutării, în cazul de faţă, îl reprezintă cheltuielile judiciare pentru care nu există instrument juridic european, această situaţie constituie un caz obiectiv care justifică reglementarea criticată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 14 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.448/108/2015, Judecătoria Arad - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Zappa Aldisio Andrea într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de către acesta împotriva încheierii judecătorului de supraveghere din cadrul Penitenciarului Arad cu privire la transferul pentru continuarea executării pedepsei în statul de cetăţenie, Italia.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece împiedică procedura de transfer pe motiv că nu a achitat cheltuielile judiciare. O astfel de situaţie este de natură să impună privarea de libertate pentru neexecutarea unor obligaţii contractuale.

6. Judecătoria Arad - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că, prin sentinţa penală nr. 132/P/2012 din 3 iulie 2007, pronunţată de Tribunalul Bihor, autorul excepţiei, cetăţean italian, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 16 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uz de armă letală fără drept şi contrabandă calificată. De asemenea a fost obligat la plata sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

9. Mai arată că procedurii de transfer din România în Italia îi sunt aplicabile dispoziţiile Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală, care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană. Această procedură este reglementată de art. 166 alin. (4) lit. b) referitor la Condiţii pentru transmiterea, în vederea executării, a hotărârii judecătoreşti române din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia, „(4) Solicitarea iniţierii procedurii menţionate la alin. (1) nu atrage obligaţia transmiterii statului de executare a hotărârii judecătoreşti şi a certificatului statului de executare, atunci când: [...]

b) până la data iniţierii procedurii, persoana condamnată nu a achitat amenda penală, amenda judiciară, cheltuielile judiciare avansate de stat, cele cuvenite părţilor şi despăgubirile civile;.

10. În speţa de faţă, judecătorul delegat cu executarea pedepselor în Penitenciarul Arad a apreciat, la data de 23 iunie 2015, că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru demararea procedurii transferului executării pedepsei aplicate petentului Zappa Aldisio Andrea [invocând în mod greşit ca temei dispoziţiile art. 1402 alin. (4) lit. a) şi b) din Legea nr. 302/2004 - aceste dispoziţii fiind aplicabile statelor care nu au transpus Decizia-cadru 2008/909/JAI - dar impedimentul la transfer este acelaşi: neplata cheltuielilor judiciare]. Împotriva încheierii judecătorului delegat, persoana în cauză poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul în termen de 3 zile de la comunicare.

11. Guvernul mai arată că procedura transferului persoanelor condamnate din statul de condamnare în statul de cetăţenie, indiferent că aceasta se întemeiază pe dispoziţiile Convenţiei europene asupra transferării persoanelor condamnate - Strasbourg, 1983, şi ale Protocolului adiţional, 1997, (aplicabil între statele membre al Consiliului Europei care au finalizat procedura ratificării acestui instrument) sau pe dispoziţiile Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană (pentru statele membre ale Uniunii Europene care au transpus acest instrument), are în vedere reintegrarea socială, mai facilă, stimulată de vizitele membrilor familiei şi depăşirea barierelor lingvistice şi nu este un drept inalienabil al persoanei condamnate, fiind necesar să existe atât acordul statului de condamnare, cât şi cel al statului de executare.

12. Astfel, autorităţile statului de condamnare au posibilitatea de a se opune procedurii de transfer, în anumite condiţii prevăzute de legea naţională. În acest sens, statul de condamnare, după analiza cererii şi a condiţiilor legale necesare, poate să iniţieze procedura de transfer, poate să o amâne sau poate chiar să o refuze, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile legale.

13. Prin neplata cheltuielilor judiciare, persoana condamnată nu şi-a încheiat afacerile judiciare cu statul de condamnare, fiind ignorată o dispoziţie dintr-o sentinţă penală definitivă emisă de o instanţă judecătorească şi, prin urmare, nu există obligativitatea iniţierii procedurii de transfer. De aceea, neplata cheltuielilor judiciare reprezintă unul dintre motivele de refuz introduse de state în legislaţia internă ce reglementează procedura de transferare, fiind luat în considerare, alături de ipoteza în care persoana transferabilă a săvârşit infracţiuni grave care au avut un ecou profund defavorabil în opinia publică din statul de condamnare.

14. Aşa fiind, analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Guvernul susţine că nu există elemente care să conducă la ideea de tratament inegal între cetăţeni în ce priveşte legile aplicabile şi relaţia cu autorităţile publice, atât timp cât aceştia îşi respectă obligaţiile ce le revin faţă de stat.

15. De asemenea, procedura extrădării sau a expulzării nu este aplicabilă în speţă, în cazul de faţă fiind aplicabilă procedura transferului de persoane condamnate şi a condiţiilor legale de admisibilitate a unei astfel de cereri (temei legal diferit, condiţii diferite, finalitate diferită).

16. Totodată se mai arată că autorul excepţiei a invocat o serie de pretinse încălcări ale unor articole constituţionale şi convenţionale fără a arăta în mod concret în ce constă contrarietatea reclamată.

17. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, norma criticată nu aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii, întrucât aceasta se aplică în mod egal tuturor persoanelor condamnate în România, cetăţeni ai unui stat terţ sau care trăiesc pe teritoriul unui alt stat decât cel de cetăţenie.

18. Declanşarea procedurii de transferare în statul de executare nu atrage obligaţia transmiterii către statul de executare a înscrisurilor şi informaţiilor necesare în vederea recunoaşterii şi punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti sau a ordonanţelor penale, decât după ce persoana condamnată a achitat amenda penală, amenda judiciară, cheltuielile judiciare avansate de stat, cele cuvenite părţilor şi despăgubirile civile.

19. Având în vedere că persoana condamnată este în executarea unei pedepse privative de libertate, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse controlului faţă de prevederile cuprinse în normele convenţionale referitoare la interzicerea privării de libertate pentru datorii şi interzicerea expulzării propriilor cetăţeni. Un motiv în plus în acest sens este faptul că prevederile art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 nu instituie privarea de libertate a unei persoane pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligaţie contractuală, ci fac referire la obligaţia statului de a transmite o serie de înscrisuri şi informaţii.

20. Preşedinţii celor două Camera ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 1402 alin. (4) lit. b) referitor la Condiţii pentru transferarea în statul de executare a persoanelor deţinute în penitenciarele sau unităţile medicale din România din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 47 din Legea nr. 300/2013 pentru modificarea ş» completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 11 decembrie 2013, care au următorul conţinut: „Solicitarea iniţierii procedurii menţionate la alin. (1) nu atrage obligaţia transmiterii statului de executare a înscrisurilor şi informaţiilor prevăzute la art. 132, atunci când; [...]

b) până la data iniţierii procedurii, persoana condamnată nu a achitat amenda penală. amenda judiciară, cheltuielile judiciare avansate de stat, cele cuvenite părţilor şi despăgubirile civile

23. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 19 alin. (3) referitor la extrădarea cetăţenilor străini, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 147 alin. (1) referitor la deciziile Curţii Constituţionale, precum şi dispoziţiile art. 4 - Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate, art. 14 - Interzicerea discriminării, art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 - Interzicerea privării de libertate pentru datorii şi art. 3 - Interzicerea expulzării propriilor cetăţeni din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţie şi art. 1 - Interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţie,

24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia, cetăţean italian, a fost condamnat de autorităţile judiciare române pentru săvârşirea unor infracţiuni pe teritoriul României şi se află în executarea pedepsei astfel dispuse.

25. Ulterior, condamnatul, aflat în Penitenciarul Arad, a formulat o cerere de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti în vederea transferării sale în Italia, ca stat de executare şi, respectiv, de cetăţenie a acestuia, cerere ce a format obiectul Dosarului nr. 3.448/108/2015. La termenul din 14 iunie 2016, petentul Zappa Aldisio Andrea a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 şi a susţinut că acestea încalcă mai multe dispoziţii constituţionale şi convenţionale, între care prevederile art. 1 referitor la Interzicerea privării de libertate pentru datorii din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece judecătorul delegat cu executarea pedepselor din cadrul Penitenciarului Arad a respins cererea formulată, întemeindu-se pe art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004. Aşa fiind, petentul a susţinut că dispoziţiile legale care împiedică procedura de transfer pe motiv că nu a achitat cheltuielile judiciare sunt de natură să impună privarea de libertate pentru neexecutarea unor obligaţii contractuale.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004, Curtea constată că acestea fac parte din titlul V: Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, a ordonanţelor penale şi a actelor judiciare în relaţia cu statele terţe, Capitolul IV: Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi a altor acte procedurale emise de autorităţile judiciare române, Secţiunea 1: Transferarea din România în alte state a persoanelor condamnate, aflate în executarea, în regim de detenţie, a unor pedepse sau măsuri privative de libertate.

27. Cu privire la acestea, Curtea constată, în primul rând, că dispoziţiile legale criticate nu sunt aplicabile cauzei, întrucât autorul excepţiei nu se află în situaţia juridică reglementată de Titlul V, art. 130 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 stabilind, în termeni lipsiţi de echivoc, că: „Prezentul titlu se aplică în relaţia CU Statele terţe, în domeniul recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti şi ordonanţelor penale, în conformitate cu normele cuprinse în tratatele internaţionale la care România este parte, iar, în absenţa acestora, pe bază de reciprocitate. Dispoziţiile prezentului titlu se aplică deopotrivă, în completare, situaţiilor nereglementate prin tratatele internaţionale. Dispoziţiile capitolului III se aplică şi în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, dacă nu contravin dispoziţiilor speciale.”

28. De asemenea, potrivit art. 141 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, titlul VI - referitor la Dispoziţii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană -, „se aplică în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană. În relaţia cu statele membre care nu au transpus decizia-cadru sunt aplicabile dispoziţiile titlului V.”

29. Prin urmare, întrucât atât România, cât şi Italia au transpus Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene, vor fi deplin aplicabile exigenţele acesteia şi numai în situaţia în care cel puţin unul dintre statele membre implicate în transfer încă nu a transpus decizia-cadru se vor aplica, în continuare, instrumentele juridice existente privind transferul deţinuţilor, precum Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată în 1983, şi protocolul său adiţiona] din 1997.

30. În concluzie, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu sunt aplicabile cauzei, întrucât incidente sunt prevederile art. 166 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004, care consacră, de asemenea, o soluţie legislativă identică cu cea prevăzută în art. 1402 alin. (4) lit. b), şi anume: „(4) Solicitarea iniţierii procedurii menţionate la alin. (1) nu atrage obligaţia transmiterii statului de executare a hotărârii judecătoreşti şi a certificatului statului de executare, atunci când: [...]

b) până la data iniţierii procedurii, persoana condamnată nu a achitat amenda penală, amenda judiciară, cheltuielile judiciare avansate de stat, cele cuvenite părţilor şi despăgubirile civile

31. Aşa fiind, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitate a unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei Prin urmare, ţinând cont de art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1402 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 este inadmisibilă.

32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14Q2 alin, (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Zappa Aldisio Andrea în Dosarul nr. 3.448/108/2015 al Judecătoriei Arad - Secţia penală.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 septembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ

 

DECIZIE

privind actualizarea contractelor de servicii publice prevăzute la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 231/2016 pentru aprobarea contractelor de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2016-2 decembrie 2019 în transportul feroviar public de călători

 

În temeiul art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 98/2017 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 53/2017, având în vedere prevederile:

- art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017;

- art. 39 alin. (1) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

- art. 14 alin. (2) din anexa nr. I la Hotărârea Guvernului nr. 231/2016 pentru aprobarea contractelor de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2016-2 decembrie 2019 în transportul feroviar public de călători;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, si în conformitate cu prevederile anexei de la Adresa Direcţiei economice a Ministerului Transporturilor nr. 35.000 din 19.09.2017, preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă încheierea Actului adiţional nr. 2 din data de 28 noiembrie 2017 dintre Autoritatea pentru Reformă Feroviară şi Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători ,,C.F.R. Călători” - S.A., înregistrat în RUIC cu nr. 30 din 28.11.2017, care actualizează contractul de servicii publice deţinut de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” - S.A. pentru perioada 1 ianuarie 2016-2 decembrie 2019 în transportul feroviar public de călători, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 231/2016.

Art. 2. - Actul adiţional menţionat la art. 1 este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară,

Marian Păun

 

Bucureşti, 28 noiembrie 2017.

Nr. 164.

 

ANEXĂ

 

ACT ADIŢIONAL Nr. 2/2017

la Contractul de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2016-2 decembrie 2019 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători “ - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 231/2016

 

Preambul

Având în vedere prevederile art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, şi Adresa nr. 37.224 din 3.10.2017 privind rectificarea bugetului la Ministerul Transporturilor aferentă Autorităţii pentru Reforma Feroviară, având în vedere prevederile:

- art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017;

- art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 53/2017,

având în vedere Adresa Direcţiei economice a Ministerului Transporturilor nr. 35.000 din 19,09.2017, în conformitate cu prevederile art. 14 din contractul de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2016-2 decembrie 2019, prevăzut în anexa nr. I la Hotărârea Guvernului nr. 231/2016, s-a încheiat prezentul act adiţional între:

Autoritatea pentru Reformă Feroviară, cu sediul în Bucureşti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, telefon: 0750.032.676, cod fiscal 37314940, cont nr. R046TREZ23Â840401400400X deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, sectorul 1, reprezentată legal prin domnul Marian Păun, preşedinte A.R.F., în calitate de achizitor, pe de o parte,

şi

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători”- S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Dinicu Golescu nr. 38, CU111054545, cont nr. R014TREZ7005070XXX000736 deschis la Trezoreria Municipiului Bucureşti, denumită în continuare C.F.R. Călători, în calitate de operator de transport feroviar, în concordanţă cu prevederile art. 38 şi art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, avându-se în vedere dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2016/2.338 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 decembrie 2016, reprezentată legal prin domnul Iosif  Szenteş, director general, în calitate de prestator, pe de altă parte, părţile convin, cu respectarea art. 39 alin. (1)teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv „contractele de servicii publice prevăzute la art. 38 se aprobă şi se actualizează anual, prin ordin al ministrului transporturilor, după aprobarea bugetului de stat şi, după caz, ca urmare a rectificărilor bugetare”, coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. h), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 53/2017, să actualizeze următoarele elemente, prevăzute în anexa nr. 5 la anexa nr. I la Ordinul ministrului transporturilor nr. 516/2017 privind actualizarea contractelor de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2016-2 decembrie 2019 în transportul feroviar public de călători, aprobate prin Hotărârea Guvernului 231/2016, după cum urmează:

Art. 1. - Nivelul compensaţiei pentru trimestrul IV 2017, asigurată de la bugetul de stat ca plată a serviciilor publice, este de 217.222 mii lei, iar pe total an 2017 va fi de 1.091.941 mii lei şi se regăseşte în tabelul următor:

 

 

 

 

 

 

- mii lei –

Nr. crt.

Compensaţia

Ianuarie-septembrie 2017

(realizat 7 luni şi preliminat august şi septembrie)

Octombrie-decembrie 2017

(ca urmare a rectificării OUG nr. 63/2017)

Total 2017

1

Compensaţia asigurată de la bugetul de stat rectificat pentru anul 2017

874.719

217.222

1.091.941*


* Pentru luna decembrie 2017, compensaţia se va acorda ca diferenţa dintre compensaţia prevăzută în bugetul aprobat al ARF şi compensaţia acordată până la luna decembrie.

 

Art. 2. - Anexa nr. 5 la Actul adiţional nr. 1/2017 se modifică în sensul art. 1 din prezentul act adiţional.

Art. 3. - Valoarea unitară a subvenţiei asigurată de la bugetul de stat ca plată a serviciilor publice pentru trimestrul IV 2017 va fi următoarea:

a) valoarea compensaţiei aferente indicatorului tren-km: 10.632,660 pe mia de tren-km;

b) valoarea compensaţiei aferente indicatorului călători-km pentru tren InterRegio: 29,3023 pe mia de călători-km;

c) valoarea compensaţiei aferente indicatorului călători-km pentru tren Regio: 179,2082 pe mia de călători-km;

d) regularizarea lunilor august şi septembrie 2017 pentru indicatorii realizaţi şi plata preliminată pentru octombrie şi noiembrie 2017 se efectuează având în vedere prevederile art. 3 lit. a)-c).

Art. 4. - Plata prestaţiei indicatorilor tren-km, respectiv călători-km nu va depăşi valoarea totală din anul 2017, valoare care este prevăzută în tabelul mai sus menţionat.

Art. 5. - (1) Celelalte prevederi contractuale rămân nemodificate.

(2) Părţile convin să încheie un nou act adiţional în cazul aprobării modificării reglementărilor specifice MT şi/sau pentru regularizarea lunii decembrie 2017 pe baza indicatorilor unitari anuali ce vor fi calculaţi şi prezentaţi de achizitor.

Art. 6. - Prezentul act adiţional s-a încheiat astăzi, 28 noiembrie 2017, în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară.

 

Autoritatea pentru Reformă Feroviară

S.N.T.F.C. „C.F.R. CALATORI S.A.

.........................................................

.........................................................

preşedinte

director general

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.