MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 983/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 983         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 11 decembrie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 658 din 17 octombrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

93. - Ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile oficiilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate

 

94. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare

 

862. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a Hotărârii Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

716. - Decizie pentru numirea domnului Cătălin Balan în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 658

din 17 octombrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Angela Bianca Ispas În Dosarul nr. 4.323/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.068D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 6 iulie 2017, dată la care, la cererea autoarei excepţiei, în temeiul art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cauza s-a amânat pentru data de 11 iulie 2017, când Curtea, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, a dispus amânarea pronunţării asupra cauzei pentru data de 19 septembrie 2017. La această dată, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, precum şi ale art. 396 din Codul de procedură civilă, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 5 octombrie 2017, când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Curtea a dispus amânarea pronunţării asupra cauzei la data de 17 octombrie 2017, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 26 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.323/1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia a fost ridicată de Angela Bianca Ispas într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de autoare împotriva Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.208 din 24 noiembrie 2015.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional în interpretarea conform căreia contestaţia împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor suspendă executarea numai cu privire la judecătorul sau procurorul care a contestat hotărârea, în condiţiile în care de soluţionarea contestaţiei depinde dreptul contestatorului în raport şi cu drepturile altor judecători sau procurori, aspectul de nelegalitate invocat prin contestaţie aplicându-se tuturor persoanelor la care se referă hotărârea, în calitate de candidaţi la acelaşi concurs sau examen, în funcţie de care sunt clasificaţi.

5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 nu aduc atingere prevederilor art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că susţinerile contestatoarei, autoare a excepţiei, au ca obiect aspecte de fapt care nu pot fi cenzurate de instanţa constituţională. Totodată, reţine că dispoziţiile criticate sunt norme de procedură şi reglementează suspendarea de drept a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii care sunt contestate în instanţă, ca o modalitate de protejare a drepturilor magistraţilor care se consideră prejudiciaţi de hotărârile Consiliului. Având în vedere impactul acestor hotărâri asupra carierei şi drepturilor magistraţilor, legiuitorul a optat pentru soluţia prezervării drepturilor până la momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive în acest domeniu. Invocă art. 134 din Constituţie, potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei”. Apreciază că este de competenţa legiuitorului să prevadă procedura atacării în justiţie a actelor Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv posibilitatea suspendării de drept a efectelor acestora de la momentul exercitării căii de atac până la soluţionarea definitivă a cauzei.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile scrise şi orale ale autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: „Contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii”

11. Autoarea susţine că normele criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de autoarea excepţiei, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi art. 16 alin. (2) din Constituţie, împotriva Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.208 din 24 noiembrie 2015, prin care s-a solicitat anularea acestei hotărâri, atât în ceea ce priveşte amânarea validării rezultatului obţinut de autoare în cadrul examenului de capacitate al procurorilor^ stagiari până la soluţionarea Dosarului nr. 3.934/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, cât şi în ceea ce priveşte validarea rezultatelor examenului de capacitate al procurorilor stagiari, desfăşurat în perioada 3 iulie-5 noiembrie 2015, conform tabelului de clasificare a candidaţilor declaraţi admişi, anexat notei Direcţiei resurse umane şi organizare.

13. În contextul reţinerii obiectului cauzei în cadrul căreia a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 27 octombrie 2015, autoarea excepţiei a solicitat invalidarea parţială a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari cu privire la proba scrisă la drept penal şi drept procesual penal, iar, prin Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.074 din 27 octombrie 2015, s-a dispus - printre altele - respingerea solicitării privind invalidarea parţială a examenului de capacitate referitor la proba scrisă la disciplinele drept penal şi drept procesual penal, respectiv respingerea memoriilor prin care s-a solicitat acordarea posibilităţii de a participa la probele orale ale examenului. Autoarea excepţiei a formulat contestaţie împotriva hotărârii menţionate, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 29 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, fiind format Dosarul nr. 3.934/1/2015, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în care a fost pronunţată Decizia nr. 3.976 din 9 decembrie 2015. Curtea reţine că, în temeiul art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 - criticat în prezenta cauză, a fost suspendată de drept executarea Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.074 din 27 octombrie 2015, până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestaţiei formulate, în acest fel autoarea excepţiei de neconstituţionalitate fiind programată pentru a participa la probele orale ale examenului de capacitate, în data de 2 noiembrie 2015.

14. Prin Decizia nr. 3.976 din 9 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.934/1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de autoare împotriva Hotărârii nr. 1.074 din 27 octombrie 2015 a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată. În motivarea deciziei sale, Instanţa Supremă a reţinut, în principiu, că Consiliul Superior al Magistraturii nu putea imixtiona în sfera de activitate a comisiilor de concurs, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuţii specifice, soluţiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor şi rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate. Totodată, s-a reţinut că, urmare a respingerii contestaţiilor la barem formulate de persoanele interesate [$.n. inclusiv de autoarea excepţiei], în baza rezultatelor obţinute de candidaţi la toate probele de examen, în mod legal, plenul, în aplicarea art. 29 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, a procedat la validarea examenului de capacitate.

15. De asemenea, Curtea reţine că plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a pronunţat prin Hotărârea nr. 1.388 din 17 decembrie 2015, cu referire la contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 1.208 din 24 noiembrie 2015, apreciind că aceasta nu produce efecte în ceea ce priveşte repartiţia celorlalţi candidaţi declaraţi admişi la examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, desfăşurat în perioada 3 iulie-5 noiembrie 2015. În cuprinsul acestei din urmă hotărâri s-a făcut referire la dispoziţiile art. 29 alin. (5), (7) şi (9) din Legea nr. 317/2004 şi s-a constatat că raţiunea avută în vedere de legiuitor pentru instituirea acestui caz de suspendare de drept a fost aceea de a proteja drepturile părţii contestatoare în situaţia în care, dacă executarea dispoziţiei cuprinse în hotărâre s-ar fi realizat, iar contestaţia formulată ar fi fost admisă, o eventuală întoarcere a executării ar fi fost imposibilă.

16. În continuare, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (5)-(9) din Legea nr. 317/2004, hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată, se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare şi pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul format din 3 judecători. Contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, iar hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă, în prezenta cauză, critica de neconstituţionalitate priveşte prevederile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora contestaţia suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

17. Faţă de cele reţinute în paragrafele anterioare, având în vedere criticile formulate de autoarea excepţiei, Curtea constată că, prin dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, legiuitorul a instituit un caz de suspendare ope legis a hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii care priveşte cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, hotărâre susceptibilă de executare şi împotriva căreia a fost formulată contestaţie de către o persoană interesată, în temeiul art. 29 alin. (7) din lege. În aplicarea textului de lege criticat, plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu poate dispune suspendarea executării hotărârii contestate, ci doar constată apariţia, în temeiul legii, a acestui incident, ca efect al formulării contestaţiei pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

18. Curtea constată că este justificată instituirea acestui caz de suspendare de drept doar în raport cu drepturile şi interesele legitime ale părţii contestatoare, de vreme ce hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi cenzurate, prin formularea contestaţiei pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţa de judecată având posibilitatea de a decide în sensul admiterii contestaţiei şi anulării actului atacat, în limitele solicitării contestatorului, în condiţiile în care, în intervalul de timp de la formularea contestaţiei şi până la pronunţarea deciziei, actul este susceptibil de executare. Cu alte cuvinte, atât timp cât instanţa de judecată analizează hotărârea contestată este echitabil ca aceasta din urmă să nu îşi producă efectele asupra celui ce a contestat-o.

19. Aşadar, Curtea constată că suspendarea de drept a executării hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii are caracter de protecţie a contestatorului, având în vedere că, în sistemul nostru constituţional şi legislativ, instanţa de judecată este singura autoritate competentă să hotărască definitiv asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, împotriva căreia s-a formulat contestaţie. Cu alte cuvinte, suspendarea ope legis, reglementată în art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, este instituţia prin care legiuitorul a înţeles să asigure protecţie juridică contestatorului în raport cu hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor care rămâne executorie până la stabilirea, de către instanţa de judecată, a legalităţii şi temeiniciei sale.

20. Totodată, cu privire la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, Curtea Constituţională a statuat că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 29 iunie 2015, paragraful 19, şi Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016, paragraful 21). De asemenea, Curtea a subliniat, în mod constant, în jurisprudenţa sa, că pentru situaţii juridice diferite legiuitorul poate institui un regim juridic diferit, fără a încălca, în acest fel, principiul constituţional al egalităţii în drepturi (a se vedea Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 august 2014, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, şi Decizia nr. 276 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din data de 19 martie 2009).

21. Raportat la textul de lege criticat, Curtea reţine că judecătorii/procurorii stagiari care au participat la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, şi au contestat o hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, pe de o parte, şi judecătorii/procurorii stagiari care au participat la acelaşi examen de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, însă nu au contestat această hotărâre, pe de altă parte, se află în situaţii juridice care diferă în mod obiectiv, astfel încât şi tratamentul juridic instituit nu poate fi decât diferit. Aşa încât este justificat ca suspendarea de drept reglementată în cuprinsul normelor criticate să reprezinte o garanţie pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi a valorilor constituţionale, în raport cu persoana care a formulat contestaţie împotriva hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, iar nu şi cu privire la persoanele care nu au formulat o astfel de contestaţie, în acelaşi sens este jurisprudenţa constantă a instanţei de control constituţional, potrivit căreia principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice nu presupune egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăţeni în comparaţie cu alta, astfel încât el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii juridice diferite pentru situaţii diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

22. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Angela Bianca Ispas în Dosarul nr. 4.323/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile oficiilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate

 

În scopul evitării blocării activităţii din teritoriu a Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, prin imposibilitatea organizării, funcţionării şi a stabilirii atribuţiilor oficiilor teritoriale ale acesteia, în contextul prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, prin care se instituie data de 15 decembrie 2017 ca termen-limită pentru aprobarea, prin ordin comun al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate şi al ministrului sănătăţii, a standardelor şi a metodologiei de acreditare, valabile pentru primul ciclu de acreditare a unităţilor sanitare din ambulatoriu,

văzând dispoziţiile art. 249 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora Casa Naţională de Asigurări de Sănătate încheie contracte numai cu unităţile sanitare acreditate, în condiţiile în care aplicabilitatea excepţiei prevăzute la alin. (4) al aceluiaşi articol încetează la data de 31 decembrie 2017, şi pentru evitarea situaţiilor în care populaţia nu ar mai avea acces la serviciile de sănătate furnizate de către unităţile sanitare din ambulatoriu datorită imposibilităţii contractării în sistemul de asigurări sociale de sănătate,

ţinând cont de imperativul consolidării cadrului legal pentru funcţionarea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate şi a oficiilor teritoriale ale acesteia, astfel încât să fie posibilă pregătirea pentru evaluare a unităţilor sanitare din ambulatoriu şi să poată fi iniţiat procesul de evaluare în vederea acreditării acestora,

având în vedere faptul că dreptul la sănătate este garantat prin Constituţie, iar România şi-a asumat prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană obligaţii în materia garantării vieţii, sănătăţii şi siguranţei pacientului,

aspecte care vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Oficiile teritoriale ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate sunt structuri cu personalitate juridică, iar organizarea, funcţionarea şi atribuţiile acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

Vasile Cepoi

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 93.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare

 

Având în vedere obligaţiile ce revin României, ca stat membru al Uniunii Europene, de respectare a prevederilor legislaţiei Uniunii Europene în vigoare,

luând în considerare intrarea în vigoare, în luna iulie 2017, a Regulamentului delegat (UE) 2017/1.183 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de completare a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte notificările către Comisie de informaţii şi documente şi a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/1.185 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte notificările către Comisie ale informaţiilor şi documentelor, precum şi de modificare şi abrogare a mai multor regulamente ale Comisiei,

având în vedere prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1.368 al Comisiei din 6 august 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol, cu privire la transmiterea informaţiilor prevăzute la pct. 3 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1.368 al Comisiei,

ţinând cont de prevederile art. 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1.185 al Comisiei, prin care se instituie obligaţia ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că datele transmise de operatorii economici sunt exacte, complete şi furnizate în timp util,

luând în considerare particularităţile anumitor sectoare, în special piaţa zahărului, în cadrul căreia sistemul cotelor de producţie s-a finalizat, piaţa trebuie să se adapteze de urgenţă la noile reglementări ale Uniunii Europene; în acest sens este necesar să se demonstreze viabilitatea operatorilor economici care trebuie să transmită lunar informaţii de piaţă cu privire la cantităţile de zahăr vândute şi la preţul zahărului şi care se raportează la Comisia Europeană.

Prezentul act normativ creează cadrul legal pentru elaborarea legislaţiei naţionale secundare privind recunoaşterea şi verificarea operatorilor economici din sectorul zahăr, precum şi obligaţia de raportare la Comisia Europeană a datelor de către apicultori, comisia de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, organizaţiile profesionale, patronale şi interprofesionale şi alte autorităţi, după caz.

Ţinând cont de faptul că informaţiile referitoare la preţurile produselor agricole, precum şi cele referitoare la producţie şi piaţă sunt necesare în scopul monitorizării, analizării şi gestionării pieţei Uniunii Europene şi pentru a asigura transparenţa pieţei, buna funcţionare şi predictibilitatea pieţelor, în special în sectorul de lapte şi sectorul zahărului, România trebuie să se asigure că operatorii economici transmit informaţiile corect şi la termenele stabilite de legislaţia Uniunii Europene, în caz contrar, riscându-se o perturbare a pieţei agricole.

Funcţionarea sistemului informatic pus la dispoziţie de Comisia Europeană sprijină în mod clar gestionarea şi monitorizarea pieţelor produselor agricole reglementată de politica agricolă comună, în contextul transmiterii de informaţii din piaţa agricolă.

Raportările de date către Comisia Europeană sunt de asemenea necesare pentru calcularea unor măsuri de sprijin pentru fermieri, atunci când aceştia sunt afectaţi de o perturbare gravă a pieţei şi intră în faliment.

Având în vedere că neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de raportare poate avea drept consecinţă negativă declanşarea de către Comisia Europeană a procedurilor de sancţionare a României,

luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgenţă poate avea consecinţe nefavorabile asupra României, cu impact asupra bugetului sectorului agricol al României, şi anume:

- imposibilitatea asigurării fluxurilor de informaţii corecte şi concludente privind piaţa produselor agricole şi alimentare prevăzute în anexele nr. I-III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1.185 al Comisiei, acest fapt generând riscul neangajării unor sume de către Uniunea Europeană;

- distorsionarea pieţelor agricole în contextul embargoului impus de Federaţia Rusă asupra produselor agricole provenite din Uniunea Europeană,

luând în considerare faptul că informaţiile colectate sunt utilizate pentru a verifica, controla, monitoriza, evalua şi audita măsurile din cadrul politicii agricole comune, cu respectarea cerinţelor stabilite în acordurile internaţionale care au fost încheiate în conformitate cu TFUE, inclusiv a cerinţelor de transmitere în temeiul acestor acorduri, şi faptul că netransmiterea acestor informaţii la Comisia Europeană ar periclita procesul de elaborare a politicilor agricole la nivelul Uniunii Europene din cauza necunoaşterii realităţilor pieţei agricole a statelor membre, cu repercusiuni asupra securităţii şi siguranţei alimentare,

întrucât elementele prezentate constituie situaţii extraordinare şi vizează interesele economice ale României pe termen scurt şi mediu,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţie de urgenţă şi extraordinară a Cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 414 din 3 iunie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 4. - (1) Corectarea şi verificarea informaţiilor primare privind piaţa produselor agricole şi alimentare prevăzute în anexele nr. I-III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1.185 al Comisiei din 6 august 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte notificările către Comisie ale informaţiilor şi documentelor, precum şi de modificare şi abrogare a mai multor regulamente ale Comisiei se realizează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, direct sau prin intermediul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz, sau de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, după caz.

(2) Centralizarea, procesarea, analizarea, diseminarea şi transmiterea informaţiilor privind piaţa produselor agricole şi alimentare se realizează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi/sau Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, după caz.”

2. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Pentru piaţa zahărului, transmiterea informaţiilor se efectuează potrivit pct. 1 din anexa nr. II şi pct. 2 din anexa nr. III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1.185 al Comisiei.

(2) Pentru structura de producţie şi de comercializare din sectorul apicol, transmiterea informaţiilor se efectuează potrivit pct. 3 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE)

2015/1.368 al Comisiei din 6 august 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol.”

3. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, unităţi de raportare sunt: operatorii economici, apicultorii, comisia de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, organizaţiile profesionale, patronale şi interprofesionale şi alte autorităţi după caz, astfel definite de legislaţia naţională.”

4. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole asigură transmiterea informaţiilor de piaţă agricolă şi alimentară către serviciile corespondente ale Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, în conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene în vigoare,”

Art. II. - (1) Operatorii economici care desfăşoară activităţi privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr şi/sau rafinarea zahărului brut din trestie sunt obligaţi să obţină recunoaşterea ca operatori care desfăşoară activităţi privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr şi/sau rafinarea zahărului brut din trestie emisă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Procedura de recunoaştere a operatorilor economici care desfăşoară activităţi privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr şi/sau din rafinarea zahărului brut din trestie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(3) Verificarea producţiei şi a stocurilor de zahăr transmise de operatorii economici care desfăşoară activităţi privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr şi/sau rafinarea zahărului brut din trestie, constatarea şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2009, cu modificările ulterioare, se realizează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

(4) Primii cumpărători din sectorul laptelui, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. c) din Legea nr. 297/2013 privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, stabiliţi pe teritoriul României şi înscrişi la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.638/2015 pentru stabilirea condiţiilor şi a procedurii de înregistrare în Registrul prim-cumpărătorilor de lapte, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să furnizeze informaţii potrivit prevederilor pct. 4 lit. (a) din anexa nr. II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1.185 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte notificările către Comisie ale informaţiilor şi documentelor, precum şi de modificare şi abrogare a mai multor regulamente ale Comisiei.

(5) Verificarea veridicităţii informaţiilor transmise de primii cumpărători, constatarea şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2009, cu modificările ulterioare, se realizează de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie «Prob Dr. G.K. Constantinescu».

(6) Apicultorii care produc şi comercializează miere şi alte produse apicole sunt obligaţi să furnizeze informaţiile prevăzute la art. 4”> alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2009, cu modificările ulterioare.

Art. III. - (1) în termen 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale procedura prevăzută la art. II alin. (2).

(2) Până la intrarea în vigoare a ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale prevăzut la alin. (1), raportarea datelor şi informaţiilor care fac obiectul Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare se realizează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2009, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Ilan Laufer

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 6 decembrie 2017.

Nr. 94.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a Hotărârii Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2017 privind înfiinţarea Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare, precum şi ale Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 28 ianuarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (2), litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„k) de administrare financiară a fondurilor PHARE, ISPA şi SAPARD, Facilitatea de tranziţie, a instrumentelor structurale şi a instrumentului de asistenţă pentru preaderare, pentru perioada de programare 2007-2013, a fondului european de dezvoltare regională, fondului social european, fondului de coeziune, fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, pentru perioada de programare 2014-2020, acordate de Uniunea Europeană, inclusiv a asistenţei financiare acordate de statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul financiar norvegian;”.

2. La articolul 2 alineatul (2), după litera cc) se introduce o nouă literă, litera dd), cu următorul cuprins:

„dd) de autoritate de audit pentru Mecanismul financiar SEE, Mecanismul financiar norvegian şi Programul de cooperare elveţiano-român, conform regulamentelor proprii aferente fiecărui mecanism.”

3. La articolul 3 alineatul (1), punctele 55 şi 90 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„55. transferă fondurile nerambursabile primite de România atât de la Uniunea Europeană prin programele de preaderare, Facilitatea de tranziţie, programele finanţate din instrumente structurale, instrumentul de asistenţă pentru preaderare, pentru perioada de programare 2007-2013, din fondul european de dezvoltare regională, fondul social european, fondul de coeziune şi din fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane pentru perioada de programare 2014-2020, cât şi de la statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb către agenţiile de implementare/autorităţile de management/operatorii de program/beneficiarii finali;

......................................................................................................................................

90. elaborează şi implementează strategia în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru îmbunătăţirea serviciilor din sfera finanţelor publice;”.

4. La articolul 3 alineatul (1), după punctul 90 se introduc patru noi puncte, punctele 901-904, cu următorul cuprins:

„901. operează şi dezvoltă sistemul informatic pentru a asigura serviciile de specialitate în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor Ministerului Finanţelor Publice şi instituţiilor din subordine, atât în relaţiile dintre acestea, cat şi în relaţiile cu contribuabilii, precum şi serviciile tehnice necesare pentru interoperabilitate în administraţia publică aferente acestora;

902. asigură suportul de specialitate în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor necesare pentru implementarea proiectului derulat de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în baza acordului de împrumut ratificat prin Legea nr. 212/3013 privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul de modernizare a administraţiei fiscale) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 8 mai 2013, cu modificările ulterioare;

903. poate pune la dispoziţia entităţilor publice, cu titlu gratuit, servicii de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) destinatarii sunt entităţile publice definite la art. 2 lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) serviciile se asigură în domeniul finanţelor publice;

c) Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare are resursele necesare pentru asigurarea serviciilor respective;

904. coordonează în mod direct activitatea persoanelor şi structurilor de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice;”

5. La articolul 3 alineatul (1), după punctul 109 se introduce un nou punct, punctul 1091, cu următorul cuprins:

„1091. iniţiază şi derulează, în condiţiile legii, în mod centralizat, achiziţiile publice pentru echipamente, bunuri şi servicii din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Comisia Naţională de Prognoză, în baza referatelor de necesitate şi a specificaţiilor tehnice întocmite de către Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare;”.

6. La articolul 3 alineatul (1), după punctul 129 se introduc opt noi puncte, punctele 130-137, cu următorul cuprins:

„130. evaluează conformitatea sistemelor de management şi control şi verifică modul în care funcţionează sistemele de management şi control la nivelul instituţiilor implicate în derularea programelor aferente Mecanismului financiar SEE, Mecanismului financiar norvegian şi Programului de cooperare elveţiano-român;

131. desfăşoară misiuni de audit operaţional al proiectelor aprobate în cadrul programelor finanţate prin Mecanismul financiar SEE, Mecanismul financiar norvegian şi Programul de cooperare elveţiano-român;

132. derulează activităţi de închidere a programelor şi transmite către Comitetul Mecanismului financiar, pentru Mecanismul financiar SEE, şi Ministerul Afacerilor Externe norvegian, pentru Mecanismul financiar norvegian, o declaraţie de închidere care să evalueze valabilitatea cererii de plată a soldului final solicitat în raportul final al programului;

133. elaborează strategia de audit pentru Mecanismul financiar SEE şi pentru Mecanismul financiar norvegian;

134. elaborează raportul anual de audit aferent programelor auditate în anul de referinţă şi emite o opinie cu privire la funcţionarea eficace a sistemului de management şi control, astfel încât să ofere o asigurare că declaraţiile de cheltuieli efectuate sunt corecte şi tranzacţiile ce stau la baza acestora sunt legale şi corecte;

135. fundamentează, elaborează şi propune proiectul de buget pentru alocarea resurselor financiare necesare funcţionării ministerului;

136. monitorizează execuţia bugetară pentru activităţile din domeniul său de activitate şi ia măsuri operative pentru achitarea tuturor obligaţiilor de plată, în limita fondurilor aprobate;

137. Întocmeşte situaţiile financiare trimestriale şi anuale pentru activitatea aparatului propriu al ministerului şi centralizate la nivel de ordonator principal de credite.”

7. La articolul 7, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanţelor Publice este de 1.884, exclusiv demnitarii.”

8. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iulie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, litera l) va avea următorul cuprins:

„l) de suport, respectiv de management al resurselor umane, financiare şi materiale, de reprezentare juridică, de audit public intern, precum şi de comunicare internă şi externă;.

2. La articolul 7 litera A, punctele 1 şi 30 vor avea următorul cuprins:

„1. contribuie în domeniul său de activitate la implementarea Programului de guvernare şi a altor documente programatice prin elaborarea şi aplicarea de strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, generale sau sectoriale;

......................................................................................................................................

30. aplică împreună cu structurile subordonate, conform competenţelor stabilite de lege, legislaţia în domeniul: trezorerie şi contabilitate publică, ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, inspecţie economico-financiară, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.”

3. La articolul 7 litera A, punctul 31 se abroga.

4. La articolul 7 litera C, punctele 25, 27 şi 29 se abrogă.

5. La articolul 9, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Agenţiei şi structuri subordonate este de 27.590, inclusiv preşedintele, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.”

6. La articolul 13, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Organizarea şi funcţionarea direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, precum şi a structurilor prevăzute la alin. (3) se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice în cazul structurilor coordonate metodologic de structurile de specialitate din aparatul propriu al ministerului, respectiv structurile de trezorerie şi contabilitate publică, ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, inspecţie economico-financiară şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.”

7. La articolul 14, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Statele de funcţii pentru structurile subordonate se aprobă de către preşedintele Agenţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice pentru structurile de trezorerie şi contabilitate publică, ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, inspecţie economico-financiară şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

(2) Atribuţiile şi competenţele structurilor subordonate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei, pe baza propunerilor Ministerului Finanţelor Publice pentru structurile de trezorerie şi contabilitate publică, ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, inspecţie economico-financiară şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.”

8. La articolul 25, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru personalul din cadrul structurilor de trezorerie şi contabilitate publică, ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, inspecţie economico-financiară şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, mobilitatea pentru eficientizarea activităţii se dispune cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice în cazul prevăzut la alin. (2) lit. a), respectiv cu avizul conform al Ministerului Finanţelor Publice în cazul prevăzut la alin. (2) lit. b). Avizul consultativ, respectiv avizul conform pentru personalul din cadrul structurilor de trezorerie şi contabilitate publică poate fi acordat de directorul executiv trezorerie sau de trezorierul-şef, dacă prin fişele de post ale acestora se stabilesc atribuţii în acest sens.”

9. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 645 din 25 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Numărul maxim de posturi al A.N.A.P. este de 433, exclusiv demnitarul.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 4 la prezenta hotărâre.

Art. IV. - Preluarea de către Ministerul Finanţelor Publice de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi de la Comisia Naţională de Prognoză, pe bază de protocol de predare-preluare, a numărului de posturi şi a personalului, a patrimoniului, a arhivei şi a creditelor bugetare corespunzătoare activităţii preluate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2017 privind înfiinţarea Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare se realizează în condiţiile prevăzute în anexa nr. 5 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. V. - Lista acţiunilor, proiectelor, programelor şi a altor acte juridice preluate de către Ministerul Finanţelor Publice în condiţiile art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2017 sunt prevăzute în anexa nr. 6 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. VI. - Încadrarea personalului preluat de către Ministerul Finanţelor Publice conform art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2017 se realizează în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,

Bogdan Puşcaş

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Paul Stănescu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţă Vasilescu

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Marius Nica

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2017.

Nr. 862.

 

ANEXA Nr. 1*)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICA

a Ministerului Finanţelor Publice

 

Numind maxim de posturi: 1884 (exclusiv demnitarii)


1) Se organizează şi funcţionează prin ordin al minierului Finanţelor publice.

2) Se organizează şi funcţionează  la nivel de direcţie.

3) Cuprinde Corpul controlorilor delegaţi, aşa cum a fost reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

4) Se organizează şi funcţionează la nivel de serviciu.

5) Se organizează şi funcţionează la nivel de direcţie generală.

6) Se organizează şi funcţionează. la nivel de serviciu-compartiment

7) Se organizează şi funcţionează la nivel de direcţie generală şi îndeplineşte funcţia de Fond Naţional pentru asistenţa financiari de preaderare conform Hotărârii Guvernului nr. 1,011/1999 pentru aprobarea Memorandului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE (Q.P.C.P.), semnat la  Bucureşti la 16 iulie 1998, şi a Memorandului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Fondului Naţional, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998, cu modificările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2000 pentru aprobarea .Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României ţi Comunitatea Europeană privind utilizarea Fondului Naţional pentru ISPA, semnat la  Bucureşti la 20 octombrie 2000, de autoritate de certificare şi plată pentru Fondul european pentru ajutorarea, persoanelor

defavorizate, conform Hotărârii Guvernului nr. .799/2014 privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare, de autoritate de certificare, precum şi de organism responsabil cu primirea fondurilor de la Comisia Europeană, conform  prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007 - 2013, cu modificările şi

completările ulterioare, cât şi pentru Mecanismul financiar Spaţiul Economie European/Mecanismul Financiar Norvegian, conform Memorandumurilor de înţelegere semnate de România cu statele donatoare, precum şi de autoritate de certificare pentru Fondul European pentru Pescuit, conform Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea Fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor  nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a Fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru  modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobată, cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

8) Coordonează metodologic activitatea de aplicare unitară a legislaţiei fiscale desfăşurată de serviciile de asistenţă contribuabili organizate în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al unităţilor subordonate.

9) În subordinea direcţiei generale va funcţiona la nivel de compartiment Corpul consilierilor pentru afaceri europene, prin delegarea coordonării de la ministru.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă În facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009)

 

Unităţile aflate în subordinea, administrarea sau sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice şi societăţile la care Ministerul Finanţelor Publice exercită calitatea de reprezentant al statului ca acţionar

 

 

Numărul maxim de posturi

A. Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor Publice

 

I. Cu finanţare de la bugetul de stat

 

1. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

27.590*

2. Comisia Naţională de Prognoză

135 **

3. Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

433***

II. Cu finanţare din venituri proprii şi, în completare, subvenţii de la bugetul de stat

 

1. Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar****

25****

B. Instituţii şi activităţi care funcţionează pe lângă Ministerul Finanţelor Publice

 

1, Tipărirea şi difuzarea publicaţiei „Revista Finanţe Publice şi Contabilitate” *****

 

C. Companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi aflate în administrarea sau sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice, la care acesta exercită calitatea de reprezentant al statului ca acţionar

 

1. Compania Naţională „Imprimeria Naţională” - S.A.

 

2. Compania Naţională „Loteria Română” - S.A.

 

3. CEC BANK - S.A.

 

4. Societatea Comercială Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.

 

5. Fondul Român de Contragarantare - S.A.******

 

6. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii - F.N.G.C.I.M.M. S.A. - IFN şi filialele sale*******

 

 

* În numărul maxim de posturi sunt incluşi preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor

** În numărul maxim de posturi nu sunt incluşi demnitarul şi posturile aferente cabinetului acestuia.

*** În numărul maxim de posturi nu este inclus demnitarul.

**** Conform Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative; în numărul maxim de posturi este inclus preşedintele.

***** Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.515/2002 privind înfiinţarea pe lângă Ministerul Finanţelor Publice a unei activităţi finanţate integrai din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare.

****** Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2009 privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 312/2009, cu modificările ulterioare.

******* Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.211/2001 privind înfiinţarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN, republicată, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 31)

(Anexa nr. 1 /a Hotărârea Guvernului nr. 520/2013)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

 


*) Funcţionează la nivel de serviciu

**) Direcţiile generale au personali tale juridică

1) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 41)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 634/2015)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice

 

Numărul maxim de posturi 433 (exclusiv demnitarul)


* se organizează la nivel de serviciu

1) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 5

 

CONDIŢIILE

în care sa încheie protocolul de predare-preluare între Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

 

1. Pentru numărul de posturi şi personalul aferent, protocolul cuprinde şi statul de funcţii, cu încadrarea nominală pe posturi a personalului, şi elementele sistemului de salarizare corespunzătoare acestuia, dosarele profesionale/personale şi orice alte documente şi evidenţe în legătură cu cariera personalului preluat.

2. Predarea-preluarea bunurilor corporale se efectuează pe bază de procese-verbale de predare-preluare, semnate de către reprezentanţii instituţiilor care predau/preiau, care se constituie anexe ale protocolului, părţi integrante ale acestuia, şi care trebuie să conţină cel puţin următoarele date:

a) numărul de inventar, numele echipamentului;

b) producătorul, vânzătorul;

c) valoarea de achiziţie, amortizarea aferentă;

d) locul în care este folosit sau depozitat, respectiv: localitate, oraş, arteră şi număr poştal, cameră;

e) mod de utilizare, cum ar fi: server, staţie de lucru, stocare date, comunicaţii, securitate;

f) numărul seriei de fabricaţie sau numerele seriilor de fabricaţie ale componentelor asociate numărului de inventar;

g) caracteristici tehnice minimale hardware, cum ar fi: tip şi număr de procesoare, tip şi cantitate memorie, tip şi capacitate de stocare;

h) caracteristici tehnice minimale software încorporat, echivalentul acronimului din limba engleză OEM, cum ar fi: sistem de operare, sistem de gestiune fişiere nume şi versiune, cantitate de licenţe;

i) numele persoanei care îl utilizează;

j) data preluării în patrimoniul celui ce predă, data punerii în funcţiune;

k) starea, cum ar fi: în perioada de garanţie de bună funcţionare asigurată prin contractul de vânzare, în perioada de întreţinere asigurată prin contractul de întreţinere, postgaranţie fără asigurarea întreţinerii;

l) numărul şi data contractului de achiziţie, copia contractului de achiziţie;

m) copia contractului de întreţinere în vigoare (dacă echipamentul este în întreţinere);

n) componente asociate, cum ar fi: cabluri, genţi, documentaţie, livrate de vânzător.

3. Pentru bunurile necorporale, respectiv licenţe software, predarea-preluarea se efectuează pe bază de procese-verbale de predare-preluare, semnate de către reprezentanţii instituţiilor care predau/preiau, care se constituie anexe ale protocolului, părţi integrante ale acestuia, şi care trebuie să conţină cel puţin următoarele date:

a) numărul de inventar, numele produsului, respectiv software-ului, versiunea;

b) numele proprietarului;

c) numele vânzătorului;

d) cantitatea, respectiv număr de licenţe;

e) mod de utilizare, cum ar fi: gestiune de baze de date relaţionale, server de aplicaţii;

f) data preluării în patrimoniul celui ce predă, data punerii în funcţiune, valoarea, amortizarea aferentă;

g) starea, cum ar fi: în perioada de garanţie de bună funcţionare asigurată prin contractul de vânzare, în perioada de întreţinere asigurată prin contractul de întreţinere, fără asigurarea întreţinerii;

h) numărul şi data contractului de achiziţie, copia contractului de achiziţie;

i) copia contractului de întreţinere în vigoare, dacă este în întreţinere;

j) componente asociate, cum ar fi: instruire, aducere la zi,

4. Pentru aplicaţiile informatice şi depozitele de date, predarea-preluarea depozitelor de date, a codului sursă sau a formatului executabil al aplicaţiilor se efectuează pe bază de procese-verbale de predare-preluare, semnate de către reprezentanţii instituţiilor care predau/preiau, care se constituie anexe ale protocolului, părţi integrante ale acestuia, şi care trebuie să conţină cel puţin următoarele date:

a) numele depozitului de date sau numele aplicaţiei plus tipul formatului, sursa sau executabil;

b) platforma de producţie, test, dezvoltare şi altele, cum ar fi: tip echipament, tip şi număr procesoare, dimensiune memorie RAM, spaţiu stocare disc, software de bază, middleware;

c) tehnologia utilizată pentru salvare/copiere pe suport;

d) instrucţiunile de configurare ale sistemului pe care se face restaurarea şi instrucţiunile pentru efectuarea restaurării;

e) dimensiune în kiloocteţi a depozitului de date sau aplicaţiei;

f) tip suport extern şi cantitatea, respectiv număr de suporţi;

g) date de identificare a suportului extern, cum ar fi: număr de inventar, serie de fabricaţie.

5. Pentru proiectele cu componente din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, în curs de derulare, predarea-preluarea se efectuează pe bază de procese-verbale de predare-preluare, semnate de către reprezentanţii instituţiilor care predau/preiau, care se constituie anexe ale protocolului, părţi integrante ale acestuia, şi care trebuie să conţină cel puţin următoarele date:

a) numele proiectului, scopul, beneficiarul, data începerii şi terminării, valoarea;

b) sursa de finanţare, cheltuieli angajate şi plăţi efectuate;

c) documentaţia: fişe de proiect, angajamente legale, însoţite de documentele aferente acestora, ce constituie anexe ale angajamentelor legale;

d) echipa de proiect: ordin numire, nume persoane, funcţii, atribuţii;

e) raport privind stadiul proiectului;

f) lista problemelor şi situaţiilor din domeniul TIC cu care se confruntă proiectul şi care trebuie soluţionate cu prioritate;

g) recomandări;

h) litigii.

6. Protocolul de predare-preluare va cuprinde în anexă situaţia soldurilor conturilor contabile predate-preluate.

7. Protocolul de predare-preluare va cuprinde în anexă materialele consumabile, respectiv rechizite şi birotică, achiziţionate pentru desfăşurarea activităţii salariaţilor ce vor deservi Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare.

8. Predarea-preluarea arhivei se efectuează în baza proceselor-verbale de pred a re-primire şi a inventarelor arhivistice, întocmite conform prevederilor art. 9 şi ale art. 18 alin. (2) din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, semnate de către reprezentanţii instituţiilor care predau/preiau şi care se constituie anexe ale protocolului, părţi integrante ale acestuia.

9. Predarea-preluarea acordurilor-cadru/contractelor de utilităţi, prestări de servicii şi lucrări se va efectua pe bază de proces-verbal, semnat de către reprezentanţii instituţiilor care predau/preiau, care se constituie anexe ale protocolului, părţi integrante ale acestuia. Ministerul Finanţelor Publice va achita contravaloarea furnizării/prestării serviciilor/utilităţilor ce se prestează/fumizează după data preluării efective.

 

ANEXA Nr. 6

 

Lista acţiunilor, proiectelor, programelor şi a altor acte juridice care se preiau de către Ministerul Finanţelor Publice în condiţiile art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2017 privind înfiinţarea Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare

 

1. SIPOCA 29 îmbunătăţirea capacităţii procesului decizional la nivelul sectorului financiar din România - TREZOR, finanţat în baza contractului încheiat cu AM POCA

2. SIPOCA48 Creşterea performanţei activităţii vamale pentru facilitarea comerţului legitim, finanţat în baza contractului încheiat cu AM POCA

3. SIPOCA 49 Facilitarea formalităţilor vamale în contextul Codului vamal al Uniunii Europene, finanţat în baza contractului încheiat cu AM POCA

4. Crearea cadrului pentru implementarea unui sistem electronic eficient de management al documentelor - EDMS - în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, finanţat în cadrul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse - PCER - aria de concentrare 6 - îmbunătăţirea reglementărilor în sectorul financiar şi întărirea pieţelor financiare şi a instituţiilor

5. Contractul multianual de furnizare software suplimentar pentru EMCS faza 3.2, în completarea EMCS 3.1, asigurarea mentenanţei corective, adaptive şi evolutive a sistemului EMCS_RO nr. A_APS 11.064/16.08.2016, încheiat cu Societatea Comercială Intrasoft International - S.A.

6. Acordul-cadru nr. A_APS 10.881/29.09.2015 încheiat cu asocierea formată din Societatea Comercială Siveco Romania - S.A. şi Societatea Comercială Master Technology Systems - S.R.L. şi contractele subsecvente încheiate în baza acestuia

7. Acord ul-cadru nr. A_APS 14.323/04.11.2016 încheiat cu Garanţi Bank, Banca Transilvania şi BCR şi contractele subsecvente încheiate în baza acestuia

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Cătălin Balan în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

 

Având în vedere Adresa Ministerului Transporturilor nr. 46.874 din 5 decembrie 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/21.925/R.B. din 6 decembrie 2017,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cătălin Balan se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Roxana-Cezarina Bănică

 

Bucureşti, 11 decembrie 2017.

Nr. 716.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.