MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 113/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 113         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 10 februarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2) - (4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

17. - Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat privind aprobarea responsabilităţilor Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri

 

3.138. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru completarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.272/2015 privind aprobarea Procedurii de aprobare a necesarului de formulare tipizate care atestă finalizarea studiilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 669

din 17 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marinela Andrei în Dosarul nr. 12.635/212/2014 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.652D/2015 al Curţii Constituţionale

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că liberul acces la justiţie nu presupune gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti şi nicio prevedere constituţională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 29 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 12.635/212/2014, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marinela Andrei în calea de atac a recursului declarat într-o cauză având ca obiect contestaţia la executare formulată împotriva procesului-verbal de stabilire a preţului.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia apreciază, în esenţă, că art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 împiedică accesul liber la justiţie prin stabilirea taxei judiciare de timbru datorate pentru fiecare act de executare contestat, la valoarea de 1.000 lei, ajungându-se la situaţii în care, deşi nu se contestă valoarea debitului urmărit sau valoarea bunurilor, ci doar actele de executare nelegal întocmite de către executorul judecătoresc, să fie percepută taxa de 1.000 lei.

7. În continuare, autoarea excepţiei consideră că neconcordanţa dintre nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pe de o parte, şi contradicţia dintre aceleaşi dispoziţii legale şi art. 24-25 din Codul de procedură civilă, pe de altă parte, plasează art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în câmpul de aplicaţie a prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3). Astfel, susţine că art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, întrucât, în mod discriminatoriu, acest text legal abrogă Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, deşi în nota de fundamentare a ordonanţei este menţionat că scopul său este de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă. Ca atare, consideră autoarea excepţiei că aplicarea dispoziţiilor art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi în cazul executărilor silite începute sub guvernarea Legii nr. 146/1997, ieşită din vigoare la 29 iunie 2013, contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie.

8. De asemenea, autoarea excepţiei afirmă că, prin interpretarea dată art. 24 şi 25 din Codul de procedură civilă şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 de către Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, contrar soluţiilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în speţe cu obiect asemănător, în care aceasta a avut calitatea de petentă, se încalcă principiul securităţii raporturilor juridice.

9. În final, autoarea excepţiei susţine că art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 încalcă dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece a fost pusă în situaţia de a achita o taxă judiciară de timbru de cinci ori mai mare, deşi, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 146/1997, taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea de recurs este mai mică.

10. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că instanţa de contencios constituţional a reţinut în jurisprudenţa sa că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Totodată, tribunalul a avut în vedere şi faptul că legiuitorul a acordat posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale ale art. 16, instanţa apreciază că dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale, anume tuturor celor care formulează contestaţii împotriva modului de distribuire a sumelor de bani obţinute în urma executării silite.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată. În acest sens apreciază că plata taxei judiciare de timbru nu reprezintă o ingerinţă în dreptul de acces la justiţie, întrucât aspectul fiscal al acestui drept fundamental a fost tratat în legislaţia noastră urmărindu-se menţinerea unui raport rezonabil de proporţionalitate, avându-se în vedere faptul că atât textele constituţionale, cât şi cele convenţionale lasă statelor o marjă de apreciere în ceea ce priveşte întinderea şi limitele acestor drepturi. Referitor la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că aceste norme nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiţie, deoarece prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, raportată la art. 16 din Constituţie, apreciază că normele legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite. În final consideră că aspectele ce ţin de modul de aplicare şi interpretare a normelor legale criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate menite Să justifice contrarietatea acestora cu prevederile Legii fundamentale invocate, jurisprudenţa Curţii Constituţionale fiind relevantă în acest sens.

13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale. În acest sens arată că plata taxei judiciare de timbru nu este de natură a afecta principiul liberului acces la justiţie, întrucât acesta nu are semnificaţia de gratuitate, nicio prevedere constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, regula fiind cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt Stabilite de legiuitor. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 consideră că abrogarea vechii legi a taxelor judiciare de timbru se aplică în mod egal tuturor justiţiabililor, fără privilegii şi discriminări.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu

au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:

- Art. 10 alin. (2): „în cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.;

- Art. 58: „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare:

b) Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificări prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare. “

17. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit căruia „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, şi art. 21 care consacră accesul liber la justiţie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din data de 17 noiembrie 2014, şi Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, Curtea a reţinut, în esenţă, împrejurarea că, deşi prin dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se stabileşte cuantumul taxei judiciare de timbru, aceasta nu este de natură a afecta accesul liber la justiţie, deoarece, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a stabilit în nenumărate rânduri că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

19. Totodată, Curtea a observat că legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie (Decizia nr. 508 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014).

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile precitate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

21. Referitor la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin abrogarea Legii nr. 146/1997, contravine principiului egalităţii În drepturi, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. În jurisprudenţa sa, în mod constant, Curtea a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, şi Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Ca atare, dispoziţiile legale criticate nu fac decât să evite apariţia unui paralelism legislativ în momentul intrării în vigoare a noii reglementări în materia taxelor judiciare de timbru, aşa încât nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie.

22. Curtea reţine că aprecierea autoarei excepţiei, potrivit căreia ar exista neconcordanţă între nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi art. 58 din acelaşi act normativ nu se susţine, întrucât în preambulul ordonanţei sunt prezentate motivele care au determinat actualizarea şi modernizarea sistemului taxelor judiciare de timbru, unul din motive fiind chiar modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil, prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil.

23. De asemenea nu se susţine nici afirmaţia potrivit căreia „aplicarea dispoziţiilor art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi în cazul executărilor silite începute sub guvernarea Legii nr. 146/1997, ieşită din vigoare la 29 iunie 2013, contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie”, întrucât norma tranzitorie cuprinsă în art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevede că pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.

24. Cu privire la critica referitoare la cuantumul taxei judiciare de timbru, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă însă o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, şi Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014).

25. În final, Curtea observă că aspectele ce ţin de modul de interpretare şi de aplicare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marinela Andrei, în Dosarul nr. 12.635/212/2014 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 671

din 17 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2) - (4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea „Genei Internaţional” - S.R.L, cu sediul în localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, în Dosarul nr. 2.876/86/2015 al Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.674D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.714D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin, (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de acelaşi autor, în Dosarul nr. 954/265/2014/a3 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.714D/2015 la Dosarul nr. 1.674D/2015, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că instanţa de contencios constituţional, în jurisprudenţa sa, a statuat că plata taxelor judiciare de timbru, fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, este justificată plata anticipată a acestora, ca şi sancţiunea anulării în cazul netimbrării.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

7. Prin încheierea din 5 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.876/86/2015, Tribunalul Suceava - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea „Genei Internaţional” - S.R.L., cu sediul în localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a unei încheieri de şedinţă, prin care s-a respins solicitarea de reducere a taxei judiciare de timbru.

8. Prin încheierea din 11 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 954/265/2014/a3, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea „Genei Internaţional” - SRL., cu sediul în localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a modului de soluţionare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că are probleme financiare, ca urmare a prejudiciilor cauzate de diverşi debitori rău-platnici, astfel încât nu poate efectua plăţi, având conturile blocate. Ca atare, autoarea excepţiei arată că art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează doar reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, însă nu şi scutiri de la plata taxei de timbru pentru situaţii precum cea mai sus evocată, ceea ce, în opinia sa, contravine art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

10. Tribunalul Suceava - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, arată că aceste norme nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiţie, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a stabilit, în nenumărate rânduri, că serviciile efectuate de către instanţele judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite.

11. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă susţine că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, pentru considerentele reţinute de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 58 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, Decizia nr. 100 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 9 mai 2014, şi Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015. Astfel, nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că instanţa de contencios constituţional, în jurisprudenţa sa, a statuat cu valoare de principiu că prevederile art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Totodată, Curtea a reţinut că plata anticipată a taxelor judiciare de timbru, fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile (în unele cazuri până la termenul ulterior, stabilit de instanţa judecătorească), este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ÎI constituie dispoziţiile art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:

- Art. 34 alin. (2): „Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.”-,

- Art. 36 alin. (2): „Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi anulată integrai, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.”-,

- Art. 42 alin. (2)-(4): „(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:

a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

b) piaţa integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.

(3) în mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.

- Art. 45 alin. (6): „Dacă legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie.”

17. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin, (1) şi (2) care consacră accesul liber la justiţie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 34 alin, (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 606 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952 din 29 decembrie 2014, Curtea a statuat că aceste norme nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiţie, deoarece în jurisprudenţa sa a stabilit, în nenumărate rânduri, că serviciile efectuate de către instanţele judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

19. Totodată, instanţa de contencios constituţional a statuat că, plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenţii. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în măsură să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, şi Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013).

20. Cele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin deciziile menţionate anterior se aplică mutatis mutandis şi în prezenta cauză, referitor la dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, reglementarea soluţionării acţiunii ori a cererii în limitele în care s-a plătit, în mod legal, taxa judiciară de timbru, fiind la latitudinea legiuitorului. În consecinţă, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 21 din Constituţie.

21. În continuare, Curtea constată că dispoziţiile art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici identice celei formulate în prezenta cauză şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală, critici formulate de aceeaşi autoare, soluţia pronunţată fiind aceea de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, Curtea a reţinut că numai persoanele fizice pot beneficia de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, acest act normativ vizând exclusiv persoanele fizice, nu şi persoanele juridice. Dispoziţiile legale criticate, respectiv art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (ca şi în vechea reglementare cuprinsă la art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în prezent abrogată), prevăd că în cazul persoanelor juridice, instanţa poate acorda, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege, iar în mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru în alte cazuri îh care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico - financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru la valoarea datorată ar 11 de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Aşa fiind, persoanele juridice nu pot beneficia de scutirea de plata taxei de timbru, precum persoanele fizice, ci de alte facilităţi legale, ce constau în reducerea cuantumului taxei de timbru, eşalonarea sau amânarea plăţii acesteia. Această măsură legislativă reprezintă, însă, opţiunea legiuitorului, fiind conformă cu dispoziţiile Legii fundamentale.

22. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea observă că aceste norme stabilesc că, dacă legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie. Or, cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a unei încheieri de şedinţă prin care s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de timbru. Pe cale de consecinţă, întrucât condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei, instituită de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu este îndeplinită, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este inadmisibilă.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea „Genei Internaţional” - S.R.L., cu sediul în localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, în Dosarul nr. 2.876/86/2015 al Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi Dosarul nr. 954/265/201 la3 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă,

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2) şi ale art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia J civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată îh şedinţa din data de 17 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

 

ORDIN

privind aprobarea responsabilităţilor Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri

 

Având în vedere:

- art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat;

- prevederile Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri;

- art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

- art. 46 alin. 3 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de aplicare a Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă modelul titlului de incubator de afaceri, care va fi acordat solicitanţilor, prevăzut în anexa nr. 1a. care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă Regulamentul de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri, în cazul în care printre fondatori se află o autoritate publică, potrivit art. 9 alin, (1) lit. b) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Se aprobă Procedura de constituire a Comisiei cu atribuţii în domeniul incubatoarelor de afaceri, prevăzută în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat,

Florin Nicolae Jianu

 

Bucureşti, 1 februarie 2017.

Nr. 17.

 

ANEXA Nr.1

 

NORME DE APLICARE

a Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme de aplicare stabilesc principiile, procedurile şi regulile de aplicare a prevederilor Legii nr. 102/2016, privind incubatoarele de afaceri.

Art. 2. - Aplicarea Legii nr. 102/2016, privind incubatoarele de afaceri se face cu respectarea următoarelor principii de funcţionare:

1. selectivitatea - administratorul incubatorului selectează proiectele apte să contribuie la dezvoltarea locală sau regională, prin dezvoltarea de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă;

2. monitorizarea - proiectele selectate sunt monitorizate în mod sistematic şi permanent, în scopul determinării modului adecvat de intervenţie a administratorului incubatorului;

3. sinergia - reflectată în planurile de afaceri ale întreprinderilor, prin reunirea unei largi palete de servicii necesare derulării afacerilor oferite rezidenţilor incubatorului de afaceri;

4. complementaritatea - incubatorul de afaceri oferă servicii specializate unei anumite categorii de întreprinzători, acţionând ca factor complementar faţă de organizaţiile existente de sprijinire a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

 

CAPITOLUL II

Criteriile specifice incubatoarelor de afaceri, aferente fiecărei perioade de câte 3 ani, de la data acordării titlului de incubator de afaceri

 

Art. 3. - (1) Criteriile specifice pentru incubatoarele de afaceri prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a)-e), respectiv la lit. g) şi h), din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri sunt:

a) crearea unui număr de minimum 32 de locuri de muncă;

b) incubarea unui număr minim de 16 societăţi.

(2) Criteriile pentru incubatorul specific unui sector, prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 102/2016, sunt:

a) crearea unui număr de minimum 20 de locuri de muncă;

b) incubarea unui număr minim de 16 societăţi, respectiv minimum 10 societăţi în cazul celor care activează în sectoarele de producţie.

 

CAPITOLUL III

Procedura de acordare a titlului de incubator de afaceri

 

Art. 4. - Acordarea titlului de incubator de afaceri în condiţiile Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri se realizează prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, emis în baza avizului favorabil al Comisiei pentru incubatoare de afaceri, înfiinţată conform anexei nr. 3 la ordin.

Art. 5. - Titlul de incubator de afaceri conferă fondatorului dreptul de a beneficia de facilităţile prevăzute de Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri.

Art. 6. - (1) Titlul de incubator de afaceri se acordă în urma depunerii următoarelor documente:

a) cererea pentru acordarea titlului de incubator de afaceri;

b) studiul de fezabilitate;

c) planul de afaceri;

d) dovada existenţei infrastructurii incubatorului de afaceri;

e) contractele încheiate de către administratorii, fondatorii sau proprietarii infrastructurii incubatorului cu furnizorii de utilităţi de electricitate, apă-canal, internet sau cu intermediarii care deţin contracte cu aceşti furnizori, în condiţiile în care nu există litigii între aceştia.

(2) Cererea pentru acordarea titlului de incubator de afaceri se adresează autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri după cum urmează:

a) de către fondator, în cazul incubatoarelor de afaceri care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii nr. 102/2016;

b) de către administratorul unui incubator care funcţionează şi care doreşte să obţină titlul de incubator, conform prezentei legi.

(3) Studiul de fezabilitate pentru incubatorul de afaceri este realizat înainte de punerea în funcţiune a acestuia, pentru a determina viabilitatea şi impactul acestuia, stabilirea infrastructurii incubatorului, tipul, mărimea, resursele disponibile, ofertele de servicii, potenţialii rezidenţi ai incubatorului de afaceri, sprijinul local şi regional, precum şi situaţia economică din regiune.

(4) Planul de afaceri va conţine cel puţin misiunea, tipul şi obiectivele incubatorului de afaceri şi modalităţile prin care se va asigura realizarea lor, descrierea infrastructurii incubatorului, a serviciilor şi gestionarea acestora, un rezumat al previziunilor financiare pentru asigurarea autofinanţării, numărul de rezidenţi incubaţi anual şi unicitatea, respectiv valoarea adăugată adusă de incubatorul de afaceri.

(5) Dovada existenţei în patrimoniul fondatorului a infrastructurii incubatorului de afaceri, definită potrivit art. 3 lit. (f) din Legea 102/2016, respectiv drept de proprietate, drept de administrare, drept de concesiune sau drept de superficie, sau a dreptului de folosinţă pe o perioadă de minimum 10 ani asupra acesteia, care nu face obiectul unor litigii şi este liberă de orice sarcini, cu excepţia infrastructurii asupra căreia sunt constituite ipoteci în favoarea instituţiilor de credit/instituţiilor financiare nebancare dintr-un stat membru al Uniunii Europene, îh vederea garantării unor credite contractate de către fondatorii incubatorului de afaceri, proprietarul infrastructurii incubatorului sau administratorul incubatorului de afaceri, în vederea finanţării investiţiilor de întreţinere şi/sau dezvoltare a infrastructurii incubatorului de afaceri, pentru funcţionarea operatorilor economici şi pentru achiziţionarea de active, inclusiv imobile care fac parte din incubatorul de afaceri.

Art. 7. - (1) Cererea solicitantului de primire a titlului de incubator de afaceri este analizată de către Comisia pentru incubatoare de afaceri, într-un termen ce nu va depăşi 15 zile calendaristice de la data depunerii acesteia, însoţită de documentaţia completă, prevăzută la art. 6 alin. (1).

(2) în cazul unei documentaţii incomplete, Comisia pentru incubatoare de afaceri informează solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, printr-o notificare, cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare, precum şi cu privire la consecinţele asupra termenului de analizare a documentaţiei prevăzut la alin. (1).

(3) Dacă în termen de 6 luni de la data emiterii notificării prevăzute la alin (2), documentaţia nu este completată, aceasta se clasează.

(4) Ca urmare a verificării documentelor prevăzute la alin. (1), în cazul în care dosarul este complet şi solicitantul este considerat eligibil pentru primirea titlului de incubator de afaceri, îndeplinind toate criteriile şi condiţiile prevăzute în prezentele norme, Comisia pentru incubatoare de afaceri întocmeşte o notă de eligibilitate care va conţine obligatoriu concluziile privind îndeplinirea sau neîndeplinirea criteriilor privind obţinerea titlului de incubator de afaceri. Dacă nu sunt îndeplinite toate condiţiile şi criteriile prevăzute, Comisia pentru incubatoare de afaceri clasează dosarul şi îl înştiinţează pe solicitant.

(5) în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data emiterii notei de eligibilitate, în situaţia în care concluzia acesteia este că sunt îndeplinite criteriile privind obţinerea titlului de incubator de afaceri, reprezentanţii Comisiei pentru incubatoare de afaceri au obligaţia de a verifica la faţa locului structura supusă procedurii de acordare a titlului de incubator de afaceri.

(6) Reprezentanţii Comisiei pentru incubatoare de afaceri efectuează verificarea doar în prezenţa fondatorului incubatorului de afaceri sau în prezenţa administratorului acestuia, în cazul incubatoarelor deja existente. Ca urmare a verificării se întocmeşte un raport de monitorizare, care va cuprinde obligatoriu şi tipul incubatorului de afaceri la care se încadrează conform condiţiilor şi criteriilor prevăzute de prezentele norme, precum şi concluzia potrivit căreia este eligibil sau nu este eligibil pentru obţinerea titlului.

(7) în situaţia în care la data verificării la faţa locului se constată deficienţe minore care pot fi remediate în regim de urgenţă, reprezentanţii Comisiei pentru incubatoare de afaceri pot acorda un termen de remediere, dar făcând menţiune în raportul de monitorizare cu privire la aceste aspecte. Termenul de remediere nu va putea fi mai mare de 30 de zile calendaristice. Solicitantul titlului de incubator de afaceri are obligaţia ca după remedierea deficienţelor, fără să depăşească termenul acordat, să facă dovada remedierii deficienţelor prin transmiterea de documente justificative, cum ar fi: facturi fiscale, fişe de inventar, note de intrare-recepţie, proces-verbal de recepţie, contracte de prestări servicii, fotografii. Acestea vor fi transmise la sediul instituţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, în atenţia Comisiei pentru incubatoare de afaceri. În cazul netransmiterii documentelor justificative în termenul precizat, în raportul de monitorizare se va preciza la concluzii faptul că nu este eligibil şi solicitantul nu primeşte titlul de incubator de afaceri, dosarul fiind clasat,

(8) în condiţiile în care solicitantul întruneşte toate condiţiile prevăzute de lege şi de prezentele norme, Comisia pentru incubatoare de afaceri propune conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri emiterea ordinului pentru acordarea titlului de incubator de afaceri pentru cererea solicitantului, ataşând nota de eligibilitate cu concluziile potrivit cărora îndeplineşte toate criteriile, precum şi raportul de monitorizare cu concluzia privind eligibilitatea, într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data finalizării raportului de monitorizare. Ordinul este însoţit de titlul prevăzut în anexa nr. 1a, la prezentele norme.

(9) Ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri pentru obţinerea titlului de incubator de afaceri se emite în două exemplare. Un exemplar original se transmite solicitantului de către Comisia pentru incubatoare de afaceri.

(10) Incubatoarele care au primit titlul de incubator de afaceri au obligativitatea de a afişa titlul obţinut în interiorul incubatorului, într-un ioc uşor vizibil de către rezidenţii incubatorului, precum şi de către vizitatorii acestuia.

Art. 8. - Titlul de incubator de afaceri nu se acordă în următoarele condiţii:

a) ca urmare a concluziilor potrivit cărora nu îndeplineşte toate condiţiile din nota de eligibilitate întocmită de către Comisia pentru incubatoare de afaceri înfiinţată conform anexei nr. 3 la ordin, în următoarele cazuri:

- nedepunerea unuia sau mai multor documente prevăzute la art. 6 alin. (1) din prezentele norme;

- constatarea neîndeplinirii unuia sau mai multor criterii de evaluare şi performanţă a studiului de fezabilitate, conform art. 9 din prezentele norme;

- constatarea faptului că studiul de fezabilitate este neconcludent sau a fost întocmit cu mai mult de 2 ani înainte de data depunerii documentaţiei în vederea obţinerii titlului de incubator de afaceri;

- constatarea neîndeplinirii unuia sau mai multor criterii de evaluare şi performanţă a planului de afaceri, conform art. 10 din prezentele norme;

- constatarea nefezabilităţii planului de afaceri;

- constatarea nerespectării criteriilor specifice fiecărui incubator de afaceri, conform cap. II din prezentele norme, în cadrul planului de afaceri;

(b) dacă în termen de 6 luni de la data emiterii notificării documentaţia prevăzută la art. 7 alin. (2) nu este completată;

(c) ca urmare a concluziilor de neeligibilitate din raportul de monitorizare prevăzut la art. 7 alin. (6).

 

CAPITOLUL IV

Criteriile de evaluare şi de performanţă ale studiului de fezabilitate şi ale planului de afaceri

 

Art. 9. - (1) Faza iniţială de planificare a incubatorului de afaceri constă în strângerea de informaţii şi efectuarea unui studiu preliminar al condiţiilor sociale, economice, politice, culturale şi de afaceri din regiunea în care se doreşte înfiinţarea incubatorului de afaceri, precum şi analiza posibilelor influenţe pe care acestea le pot avea asupra evoluţiei incubatorului.

(2) Studiul de fezabilitate va conţine analiza condiţiilor locale şi a pieţei incubatorului, realizată cu cel mult 2 ani înainte de data depunerii documentaţiei în vederea obţinerii titlului de incubator de afaceri.

(3) Studiul de fezabilitate trebuie să conţină: analiza potenţialilor rezidenţi, existenţa unui spaţiu adecvat, estimările fluxului de lichidităţi, posibilul sprijin al autorităţilor locale şi centrale, legături cu şcoli/universităţi etc.

(4) Studiul de fezabilitate trebuie să aibă în vedere următoarele probleme esenţiale:

- piaţa: structura antreprenorială, nevoile actuale şi viitoare ale potenţialilor clienţi;

- susţinerea de către părţile implicate: sprijin din partea comunităţii şi a stakeholderilor;

- utilităţi şi servicii;

- infrastructura (inclusiv IT) disponibilă;

- fezabilitate financiară: pe termen scurt şi lung, inclusiv costurile de înfiinţare.

(5) în momentul realizării studiului de fezabilitate se va avea în vedere:

a) evaluarea pieţei necesită date obţinute din diverse surse prin intermediul unor tehnici variate;

b) analizarea datelor statistice (număr de firme nou-create, identificare de trenduri, strategii economice şi industriale, număr de femei antreprenor, absolvenţi, şomeri);

c) efectuarea unor studii de piaţă (identificarea mărimii potenţialei pieţe, caracteristicile şi nevoile existente şi viitoare);

d) realizarea unor consultări zonale şi regionale (discuţii CU lideri din domeniul afacerilor, cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, cu diferite organizaţii);

e) focus grupuri cu potenţialii beneficiari ari incubatorului de afaceri (colectare de date calitative);

f) crearea planului iniţial al serviciilor ce vor putea fi oferite, în funcţie de nevoile potenţialilor rezidenţi;

g) prezentarea infrastructurii fizice şi IT, în conformitate cu tipul de incubator şi cu nevoile viitorilor beneficiari (clădirile trebuie să fie potrivite pentru o compartimentare flexibilă, să se afle într-o locaţie favorabilă dezvoltării afacerilor, să atragă costuri mici);

h) prezentarea fezabilităţii financiare (atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt);

i) identificarea simplă a datelor solicitate;

j) alcătuirea unei liste de scenarii alternative care asigură îndeplinirea obiectivelor propuse;

k) exprimarea obiectivelor în variabile măsurabile;

l) exprimarea viabilităţii şi fezabilităţii proiectului;

m) verificarea corelării temporale cu alte proiecte (suprapunere, interdependenţă, concurenţă);

n) ancorarea necesităţii proiectului de obiective concrete ale diverselor programe, strategii, acorduri guvernamentale.

Art. 10. - Criteriile de evaluare şi de performanţă ale planului de afaceri sunt:

a) planul de afaceri trebuie să fie foarte bine corelat cu studiul de fezabilitate;

b) obiectivele stabilite sunt clare, consistente şi uşor de urmărit;

c) menţiunea dacă există deja spaţii/locaţii care ar putea avea destinaţia de incubator de afaceri, respectiv spaţii pentru birouri, sală de conferinţe, de instruire, de producţie;

d) prezentarea infrastructurii fizice şi IT, în conformitate cu tipul de incubator şi cu nevoile viitorilor beneficiari (clădirile trebuie să fie potrivite pentru o compartimentare flexibilă, să se afle într-o locaţie favorabila dezvoltării afacerilor, să atragă costuri mici);

e) existenţa unei cercetări de piaţă;

f) existenţa unor estimări realiste privind numărul clienţilor potenţiali pentru firmele ce urmează a fi incubate, costurile acestora, nivelul vânzărilor sau preţul la care se pot vinde produsele şi serviciile;

g) prezentarea unui plan de management al riscurilor;

h) existenţa criteriilor specifice incubatorului pentru care se doreşte obţinerea titlului de incubator, conform cap. II din prezentele norme.

 

CAPITOLUL V

Încetarea valabilităţii şi anularea titlului de incubator de afaceri

 

Art. 11. - (1) încetarea valabilităţii titlului de incubator de afaceri se constată, în toate cazurile, prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri emis, la propunerea motivată a Comisiei pentru incubatoare de afaceri, în următoarele situaţii:

a) la cererea fondatorului;

b) la expirarea termenului prevăzut în titlul de acordare a statutului de incubator de afaceri;

c) prin declararea falimentului sau dizolvarea asociatului privat al asociaţiei în participaţie, prin hotărâre judecătorească definitivă, deţinătorul titlului de incubator de afaceri fiind obligat să înştiinţeze instituţia publică centrală cu responsabilităţi în domeniul mediului de afaceri şi întreprinderilor mici şi mijlocii;

d) prin declararea falimentului sau dizolvarea fondatorului persoană juridică de drept privat, prin hotărâre judecătorească definitivă, deţinătorul titlului de incubator de afaceri fiind obligat să înştiinţeze instituţia publică centrală cu responsabilităţi în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri.

(2) în cazurile prevăzute la alin (1) lit. c) şi d), dacă există mai mulţi asociaţi privaţi, valabilitatea titlului de incubator de afaceri încetează în situaţia în care falimentul sau dizolvarea unuia sau mai multora dintre asociaţii privaţi nu mai face posibilă continuarea asocierii în participaţie, deţinătorul titlului de incubator de afaceri fiind obligat să înştiinţeze instituţia publică centrală cu responsabilităţi în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri.

Art. 12. - (1) Anularea titlului de incubator de afaceri se realizează prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, la propunerea motivată a Comisiei pentru incubatoare de afaceri, în cazul încălcării dispoziţiilor legale care reglementează constituirea incubatoarelor de afaceri la data înfiinţării acestuia.

(2) Propunerea motivată a Comisiei pentru incubatoare de afaceri în vederea anulării titlului de incubator de afaceri se realizează în urma monitorizării de-a lungul perioadei de deţinere a titlului de incubator de afaceri, de către reprezentanţii Comisiei pentru incubatoare de afaceri şi în baza concluziilor raportului de monitorizare, potrivit cărora deţinătorul titlului de incubator de afaceri nu respectă dispoziţiile prevăzute la data obţinerii titlului de incubator de afaceri. Monitorizarea se efectuează anual.

(3) Dacă raportul de monitorizare conţine concluzii potrivit cărora deţinătorul titlului de incubator de afaceri nu mai respectă dispoziţiile prevăzute la data obţinerii titlului de incubator de afaceri, înainte de a înainta propunerea de anulare a titlului, reprezentanţii Comisiei pentru incubatoare de afaceri acordă un termen de remediere a problemelor, stabilit de comun acord cu deţinătorul titlului, dar care să nu depăşească 180 de zile calendaristice. Deţinătorul titlului de incubator de afaceri are obligaţia ca după remedierea problemelor identificate, fără să depăşească termenul acordat, să facă dovada remedierii deficienţelor prin transmiterea de documente justificative (cu titlu exemplificativ, fără a fi limitativ: facturi fiscale, fişe de inventar, note de intrare-recepţie, proces-verbal de recepţie, contracte de prestări servicii, fotografii etc.) la sediul instituţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, în atenţia Comisiei pentru incubatoare de afaceri. În cazul netransmiterii documentelor justificative în termenul precizat, Comisia pentru incubatoare de afaceri va propune anularea titlului.

 

CAPITOLUL VI

Prelungirea valabilităţii titlului de incubator de afaceri

 

Art. 13. - În cazul expirării valabilităţii titlului de incubator de afaceri, prevăzut în lege la art. 8 alin. (1), precum şi la art. 11 alin. (1) lit. b) din prezentele norme, fondatorul va reiniţia procedura de acordare prevăzută în prezentele norme, cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de data expirării valabilităţii titlului de incubator de afaceri.

 

ANEXA Nr. 1a1)

 

Model titlu incubator de afaceri

 


* Se va trece tipul incubatorului, conform clasificării prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri.

** Se va trece fondatorul incubatorului, conform art. 3 lit. (e) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri.

*** Sa vor calcula 10 ani de la data eliberării titlului.

 

1) Anexa nr. 1a este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENTUL

de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri, în cazul în care printre fondatori se află o autoritate publică, potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri

 

ARTICOLUL 1

Criterii de selecţie şi procedura de selectare

 

Selecţia administratorilor de incubator de afaceri se va face prin procedură stabilită la nivelul autorităţii publice, cu respectarea principiului transparenţei, iar în cadrul procesului de selecţie se vor avea în vedere cel puţin următoarele criterii:

a) după caz, prezentarea de proiecte de consultanţă derulate în ultima perioadă şi rezultatele acestora;

b) candidatul nu se află în stare de faliment ori lichidare, nu are afacerile administrate de un administrator judiciar, nu are activitatea comercială suspendată şi nu are datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru. Solicitanţii care au datorii eşalonate nu sunt eligibili pentru selecţie;

c) implicarea în gestionarea acestui proiect a personalului şi a colaboratorilor calificaţi, cu experienţă în managementul afacerilor, capabili să ofere firmelor incubate consultanţă şi alte servicii de dezvoltare a afacerilor;

d) experienţă demonstrată în ceea ce priveşte cunoaşterea mediului de afaceri din aria geografică de amplasare a incubatorului de afaceri;

e) capacitatea de a favoriza şi dezvolta o bună relaţionare a incubatorului de afaceri cu autorităţile publice locale, unităţile bancare, institutele de cercetare, instituţiile de învăţământ şi unităţile economice din aria geografică de amplasare a acestuia;

f) prezentarea unui plan de promovare pentru perioada de preincubare şi a unui plan de afaceri pe durata contractului de administrare;

g) prezentarea unei strategii de monitorizare a firmelor incubate pe parcursul a 2 ani postincubare;

h) îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 10 din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri.

 

ARTICOLUL 2

Contractul de prestare servicii

 

(1) în urma numirii sau selecţiei administratorului incubatorului de afaceri se încheie un contract de prestări de servicii între fondator şi administratorul respectiv pe o perioadă de incubare de 3 ani, care reprezintă un ciclu de incubare, la care se poate adăuga perioada de 2 ani de monitorizare a rezidenţilor incubatorului.

(2) Administratorul unui incubator înfiinţat va semna contractul de prestare servicii după primirea notificării privind selecţia din partea fondatorului.

(3) Fondatorii pot decide ca la finalizarea raportului de evaluare a ciclului de incubare să se semneze reînnoirea contractului.

(4) Administratorul incubatorului de afaceri care îndeplineşte criteriile de performanţă pentru un ciclu de incubare de 3 ani are dreptul să solicite fondatorilor semnarea unui nou contract de prestări servicii pentru noul ciclu de incubare, în condiţiile stabilite în regulamentul de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri.

(5) Calitatea de administrator al incubatorului de afaceri încetează în următoarele situaţii:

a) administratorul este declarat în faliment, divizare sau dizolvare;

b) neîndeplinirea de către administrator a criteriilor de performanţă stabilite în contractul de prestări servicii;

c) orice alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

(6) Cu maximum 3 luni înainte de finalizarea contractului administratorului incubatorului, fondatorul va realiza o analiză privind performanţa incubatorului din punct de vedere al vizibilităţii acestuia în zonă şi al contribuţiei incubatorului la dezvoltarea economico-socială a zonei.

(7) în cazul în care din analiză reiese că funcţionarea incubatorului a condus la:

- creşterea numărului de contracte/parteneriate încheiate de firmele incubate cu alte societăţi/universităţi/institute de cercetare/autorităţi publice;

- dezvoltarea locală a zonei prin creşterea cifrei de afaceri, a profitului firmelor incubate, a numărului de locuri de muncă create de acestea, se încheie un nou contract de administrare.

(8) în perioada de tranziţie de la expirarea contractului de administrare până la încheierea unui nou contract de administrare, pentru asigurarea continuităţii, fondatorul poate încheia cu administratorul de incubator de afaceri un act adiţionai de administrare pe o perioadă determinată, valabil până la finalizarea procesului de selecţie pentru un nou administrator. Actul adiţional se va semna numai cu administratorii de incubator care au îndeplinit condiţiile prevăzute la alin. (1).

(9) în baza contractului de administrare, fondatorii vor pune la dispoziţia administratorului, cu titlu gratuit, clădirea incubatorului de afaceri sau platforma, în cazul incubatoarelor virtuale de afaceri, pe o perioadă de minimum 3 ani. Aceasta trebuie să fie racordată la utilităţi: energie electrică, energie termică, apă, gaze, servicii de telefonie şi internet.

(10) în cazul în care administratorul incubatorului de afaceri nu îşi respectă din culpă obligaţiile contractuale sau în urma raportului de evaluare se constată că rezultatele incubatorului nu sunt satisfăcătoare, fondatorul va putea impune penalităţi sau, după caz, va putea chiar solicita rezilierea contractului de prestare servicii, în conformitate cu condiţiile contractuale stabilite.

 

ARTICOLUL 3

Rolul şi responsabilităţile administratorului incubatorului de afaceri

 

(1) Administratorul incubatorului de afaceri este responsabil pentru aspectele operaţionale şi de conducere a incubatorului de afaceri.

(2) Administratorul incubatorului de afaceri are următoarele obligaţii;

a) semnează un contract de prestări de servicii cu fondatorul;

b) semnează contracte de incubare cu societăţile ce urmează a fi incubate;

c) organizează şi asigură promovarea locală a incubatorului de afaceri (publicitate, materiale promoţionale etc.), în scopul atragerii de potenţiali beneficiari ai incubatorului, care vor participa, în maximum două grupe, la cursurile de instruire oferite în această perioadă şi din care se vor selecţiona beneficiarii ce urmează a fi incubaţi (rezidenţii incubatorului);

d) prestează potenţialilor beneficiari ai incubatorului de afaceri servicii de asistenţă în procesul de preincubare;

e) înfiinţează şi asigură funcţionarea comisiei de selecţie a societăţilor ce urmează a fi incubate;

f) prestează servicii de consultanţă specializată, la cererea firmelor incubate;

g) cu aprobarea prealabilă a fondatorului, organizează minimum 5 evenimente pe an, relevante pentru creşterea vizibilităţii firmelor incubate şi a incubatorului de afaceri;

h) asigură utilizarea optimă şi în conformitate cu scopul incubatorului de afaceri a spaţiilor şi a mijloacelor fixe aflate în dotarea acestuia;

i) asigură încheierea unui contract de asigurare a clădirii, a mobilierului şi a echipamentelor IT&C puse la dispoziţie de către fondator, a cărui contravaloare va fi repartizată pe parcursul anului în taxa de administrare percepută firmelor incubate;

j) elaborează anual rapoarte privind stadiul de realizare a obiectivelor şi rapoarte financiare, pe care le înaintează către fondator;

k) asigură monitorizarea activităţii beneficiarilor incubatorului de afaceri pe toată perioada contractului şi transmite către fondator rapoarte privind activitatea firmelor incubate;

l) informează fondatorul despre activităţile organizate, serviciile şi cheltuielile efectuate, pune la dispoziţia acestuia documente justificative, în vederea verificării acestora la sediul incubatorului de către fondator;

m) verifică efectuarea cheltuielilor şi existenţa/corectitudinea documentelor justificative prezentate de către firmele incubate pentru justificarea cheltuielilor menţionate mai sus, transmite aceste documente justificative către fondator, recuperează pe cale amiabilă sumele necheltuite şi pe cele cheltuite necorespunzător şi informează fondatorul asupra procesului de recuperare şi asupra oricăror aspecte neconforme sesizate în legătură cu justificarea cheltuielilor menţionate mai sus;

n) asigură serviciile necesare pentru buna funcţionare a incubatorului de afaceri;

o) asigură atragerea de operatori economici ca rezidenţi ai incubatorului de afaceri;

p) elaborează planul de dezvoltare a incubatorului de afaceri în concordanţă cu strategiile de dezvoltare a domeniilor vizate, pe care îl supune spre aprobare fondatorului;

q) elaborează regulamentul privind funcţionarea incubatorului de afaceri conform art. 13 din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri;

r) monitorizează întreprinderile incubate şi pe cele aflate în faza de postincubare;

s) derulează activităţile de promovare şi de atragere a potenţialilor rezidenţi;

t) elaborează şi prezintă fondatorului raportul de activitate anual, până la data de 30 martie a anului următor;

u) se asigură că a fost atins numărul minim de firme incubate, monitorizează şi raportează anual, până la 30 martie, către fondator situaţia anului anterior privind:

- numărul de contracte/parteneriate încheiate de firmele incubate cu alte societăţi/universităţi/institute de cercetare/autorităţi publice;

- creşterea cifrei de afaceri, a profitului firmelor incubate, a numărului de locuri de muncă create de acestea;

v) stabileşte condiţiile în care rezidenţii incubaţi părăsesc incubatorul.

(3) în cazul în care în contractul de administrare în vigoare nu se regăsesc toate responsabilităţile şi atribuţiile menţionate în prezentul articol, administratorii de incubator vor semna un act adiţional la contractul de administrare referitor la rolul şi atribuţiile administratorului de incubator, conform prezentului regulament.

(4) Fondatorul are dreptul de a verifica cheltuielile efectuate de administratorul incubatorului, precum şi de a recupera de la acesta sumele cheltuite fără documente justificative legale.

 

ARTICOLUL 4

Tipuri de servicii oferite de administratorul incubatorului de afaceri

 

Serviciile oferite de administratorul incubatorului de afaceri sunt cele prevăzute la art. 12 din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri.

 

ARTICOLUL 5

Dispoziţii finale

 

(1) Prezentul regulament se va anexa contractelor încheiate între fondatori şi administratori.

(2) Prezentul regulament de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri îşi produce efectele doar în cazul în care printre fondatori se află o autoritate publică, potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri.

 

 

ANEXA Nr. 3

 

PROCEDURA

de constituire a Comisiei cu atribuţii în domeniul incubatoarelor de afaceri

 

CAPITOLUL I

Constituire şi funcţionare

 

Art. 1. - Comisia cu atribuţii în domeniul incubatoarelor de afaceri, denumită în continuare Comisie, este constituită dintr-un preşedinte şi 4 membri, numiţi prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri.

Art. 2. - Atât preşedintele, cât şi ceilalţi 4 membri ai Comisiei sunt numiţi doar din rândul salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în structurile de specialitate ale autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, care au înscrisă în fişa postului ocupat această atribuţie.

Art. 3. - Preşedintele Comisiei cu atribuţii în domeniul incubatoarelor de afaceri asigură convocarea Comisiei şi prezidează lucrările acesteia.

Art. 4, - Şedinţele Comisiei se desfăşoară numai în prezenţa a minimum 3 membri şi nu se pot desfăşura în absenţa preşedintelui acesteia.

Art. 5. - În cadrul Comisiei, deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 6. - Şedinţele Comisiei se consemnează în procese-verbale şi sunt semnate de către membrii prezenţi.

Art. 7. - În activitatea pe care o desfăşoară în cadrul Comisiei, membrii acesteia se supun numai legii.

 

CAPITOLUL II

Atribuţiile şi competenţele Comisiei cu atribuţii În domeniul incubatoarelor de afaceri

 

Art. 8. - Comisia analizează cererea solicitantului de primire a titlului de incubator de afaceri, conform prevederilor ari. 7 din anexa nr. 1 la ordin.

Art. 9. - Comisia analizează toate documentele care însoţesc cererea solicitantului de primire a titlului de incubator de afaceri, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din anexa nr. 1 la ordin. În cadrul analizei se vor avea în vedere toate prevederile Legii nr. 102/2016, precum şi prevederile prezentului ordin.

Art. 10. - Comisia informează solicitantul în cazul unei documentaţii incomplete, conform prevederilor art. 7 alin. (2) din anexa nr. 1 la ordin.

Art. 11. - Comisia întocmeşte nota de eligibilitate în ceea ce priveşte documentaţia solicitantului de acordare a titlului de incubator de afaceri, conform prevederilor art. 7 alin. (4) din anexa nr. 1 la ordin.

Art. 12. - Cel puţin 2 reprezentanţi ai Comisiei, desemnaţi de către preşedintele Comisiei:

1. verifică structura supusă procedurii de acordare a titlului de incubator, prin vizită de monitorizare la faţa locului, conform prevederilor art. 7 alin. (5) din anexa nr. 1 la ordin;

2. Întocmesc raportul de monitorizare în vederea obţinerii titlului de incubator de afaceri, conform prevederilor ârt. 7 alin. (6) din anexa nr. 1 la ordin;

3. stabilesc împreună cu solicitantul titlului de incubator de afaceri termenul de remediere în situaţie identificării deficienţelor minore, conform prevederilor art. 7 alin. (6) din anexa nr. 1 la ordin;

4. efectuează vizite de monitorizare, ulterior obţinerii de către solicitant a titlului de incubator de afaceri, şi întocmesc rapoarte de monitorizare, cel puţin o dată pe an;

5. stabilesc împreună cu deţinătorul titlului de incubator de afaceri termenul de remediere a problemelor identificate, înainte de propunerea de anulare a titlului conform prevederilor art. 12 din anexa nr. 1 la ordin

Art. 13. - Comisia întocmeşte proiectul de ordin în vederea acordării titlului de incubator de afaceri şi îl propune spre semnare conducătorului autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, conform prevederilor art. 7 alin. (8) şi (9) din anexa nr. 1 la ordin, şi completează titlul de incubator de afaceri prevăzut în anexa nr. 1a la ordin.

Art. 14. - Comisia transmite solicitantului titlul de incubator de afaceri, conform prevederilor art. 7 alin. (9) din anexa nr. 1 la ordin.

Art. 15. - Comisia constată încetarea valabilităţii titlului de incubator de afaceri, conform situaţiilor prevăzute la art. 11 din anexa nr. 1 la ordin.

Art. 16. - Comisia întocmeşte proiectul de ordin de încetare a valabilităţii titlului de incubator de afaceri şi îl propune spre semnare conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, conform prevederilor art. 11 din anexa nr. 1 la ordin.

Art. 17. - Comisia constată necesitatea anulării titlului de incubator de afaceri, ca urmare a vizitei de monitorizare, conform prevederilor art. 12 din anexa nr. 1 la ordin.

Art. 18. - Comisia întocmeşte proiectul de ordin de anulare a titlului de incubator de afaceri şi îl propune spre semnare conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, conform prevederilor art. 12 din anexa nr. 1 la ordin.

Art. 19. - Comisia informează beneficiarii titlului de incubator de afaceri. În cazul anulării titlului de incubator de afaceri, în termen de 5 zile de la data emiterii ordinului în cauză.

Art. 20. - După constituirea Comisiei, aceasta îşi va crea procedura operaţională de funcţionare, în care vor fi incluse alte detalii interne, cu respectarea tuturor prevederilor din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri şi a celor din prezentul ordin.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru completarea anexei Ea Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.272/2015 privind aprobarea Procedurii de aprobare a necesarului de formulare tipizate care atestă finalizarea studiilor

 

În temeiul prevederilor art. 118 alin. (1) lit. c), art. 124, 138, 143 şi 213 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 10 din Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, al Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.160/2015 privind organizarea de programe de studii postuniversitare de educaţie permanentă de către instituţiile de învăţământ superior acreditate, al Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.613/2015 privind aprobarea modelului certificatului de absolvire utilizat la finalizarea programelor de educaţie permanentă de nivel postuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5 272/2015 privind aprobarea Procedurii de aprobare a necesarului de formulare tipizate care atestă finalizarea studiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 28 septembrie 2015, se completează conform anexei, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Autoritatea Naţională pentru Calificări, Direcţia generală învăţământ superior, Direcţia generală juridic şi secretarul general din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 26 ianuarie 2017.

Nr. 3.138.

 

ANEXĂ

 

COMPLETARE

la anexa la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.272/2015 privind aprobarea Procedurii de aprobare a necesarului de formulare tipizate care atestă finalizarea studiilor

 

După punctul III se introduce punctul IV, cu următorul cuprins:

„IV. Procedura de avizare şi tipărire a certificatelor

Art. 13. - (1) Instituţiile de învăţământ superior acreditate care au programe de studii postuniversitare de educaţie permanentă acreditate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior solicită Autorităţii Naţionale pentru Calificări, în baza datelor transmise conform art. 7 alin. (2) din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.160/2015 privind organizarea de programe de studii postuniversitare de educaţie permanentă de către instituţiile de învăţământ superior acreditate, numărul de certificate de absolvire necesare.

(2) Autoritatea Naţională pentru Calificări comunică Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru avizare, numărul total de certificate, evidenţa pe instituţii asigurându-se de către Autoritatea Naţională pentru Calificări.

(3) Ministerul Educaţiei Naţionale comunică atât Companiei Naţionale «Imprimeria Naţională» - S.A., cât şi Autorităţii Naţionale pentru Calificări adresele avizate.

(4) Instituţiile de învăţământ superior ridică formularele de la Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A., conform solicitărilor menţionate la alin. (1).”

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.