MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 139/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 139         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 23 februarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 763 din 13 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 793 din 15 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

182. - Decizie privind desemnarea domnului Radu-Ionel Puchiu, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în calitate de conducător al Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.) şi pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 287/2016 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.)

 

183. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către domnul Mihai George Dionisie a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor

 

184. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Mihai George Dionisie a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor

 

185. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Petre Neacşa a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor

 

186. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Daniela Teodoru a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Mediului

 

187. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Daniela Teodoru a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Mediului

 

188. - Decizie privind aplicarea mobilităţii domnului Daniel Ionescu din funcţia publică de secretar general în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare în funcţia publică vacantă de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Cercetării şi Inovării

 

189. - Decizie pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 243/2016 privind numirea unor membri ai Consiliului Statistic Naţional

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

12/144. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 763

din 13 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan şi din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară, în Dosarul nr. 210/64/2016 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 824D/2016

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei în cadrul căreia s-a invocat excepţia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 210/64/2016, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală fost ridicată atât de Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan, în raport cu dispoziţiile art. 131 din Constituţie, cât şi din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară, în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie. Excepţiile au fost invocate cu ocazia soluţionării plângerii formulate - în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală (plângere împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată) - de petentele - autoare ale excepţiei de neconstituţionalitate - Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan împotriva Ordonanţei de clasare din data de 9 februarie 2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, dată în Dosarul nr. 612/P/2015, menţinută prin Ordonanţa nr. 3711/2/2016 din data de 8 martie 2016 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, dosar având ca obiect plângerea penală formulată în data de 3 noiembrie 2015 de persoanele vătămate - autoare ale excepţiei - sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „abuz în serviciu” prevăzute de art. 297 alin. (1) din Codul penal, fapta constând în modalitatea, apreciată drept defectuoasă, în care magistratul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu cu ocazia emiterii Adresei nr. 8.892/111/1/2015 din data de 29 septembrie 2015, prin care s-a solicitat Judecătoriei Braşov - Secţia civilă, în cadrul judecării Dosarului nr. 26.539/197/2014*, în care persoanele vătămate aveau calitatea de intimaţi, renunţarea la cererea de desfiinţare a unor înscrisuri falsificate, prejudiciindu-se astfel interesele legale ale acestora.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 alin. (1 j din Codul de procedură penală, autoarele acesteia susţin, în esenţă, că Ministerul Public are obligaţia, nu posibilitatea ca, în temeiul art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală, să dispună sesizarea instanţei penale cu cererea de desfiinţare a înscrisului falsificat. Orice altă interpretare a normei procesual penale criticate este neconstituţională, deoarece încalcă dispoziţiile art. 131 din Constituţie.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară constată că, potrivit art. 245 alin. (3) lit. c1) din vechiul Cod de procedură penală, procurorul era obligat să sesizeze instanţa civilă competentă pentru desfiinţarea acestor înscrisuri, caz în care instanţa competentă şi procedura de judecată erau cele de drept comun, indiferent de titularul sesizării, în prezent, prin dispoziţiile art. 5491 din Codul de procedură penală, s-au instituit o competenţă şt o procedură diferite, pentru cazul în care sesizarea este făcută de parchet faţă de cazurile în care cererea de anulare sau de desfiinţare a unui înscris ar fi făcută de persoanele interesate. Judecătorul de cameră preliminară apreciază că o astfel de competenţă şi procedură diferite, în funcţie de titularul cererii de desfiinţare a înscrisului, nu sunt justificate de elemente obiective, motiv pentru care se încalcă principiul egalităţii în faţa legii şi a justiţiei egale şi imparţiale pentru toţi. Procedura în faţa instanţei civile este diferită de cea din faţa judecătorului de cameră preliminară, iar căile de atac pe care le au părţile care au sesizat instanţa civilă cu cererea de desfiinţare a unui înscris sunt diferite de cele pe care le au persoanele interesate, în cazul în care ar fi sesizat judecătorul de cameră preliminară cu o astfel de cerere. De asemenea, judecătorul de cameră preliminară constată că nu s-a instituit această competenţă a parchetului de sesizare a judecătorului de cameră preliminară doar în anumite situaţii, cum ar fi, de pildă, atunci când prin înscrisul respectiv sunt afectate interesele persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă ori atunci când sunt afectate interesele publice. Or, în acest fel, s-a creat posibilitatea ca în situaţii identice, respectiv atunci când sunt afectate interesele unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, competenţa şi procedura de soluţionare a acestui gen de cauze să fie diferite, după cum procurorul va sesiza sau nu judecătorul de cameră preliminară cu o astfel de cerere de desfiinţare a unui înscris. Judecătorul de cameră preliminară apreciază că singura procedură care ar fi compatibilă cu textele constituţionale invocate ar fi o procedură desfăşurată în faţa instanţelor civile, după regulile de drept comun, indiferent de titularul sesizării sau de interesele protejate prin cererea respectivă. În aceste condiţii, judecătorul de cameră preliminară apreciază că dispoziţiile art. 5491 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală.

7. Curtea de Apel Braşov - Secţia penală, judecătorul de cameră preliminară, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală - excepţie ridicată de Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan - apreciază că este neîntemeiată. Consideră că procurorul ar trebui să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru desfiinţarea unor înscrisuri atunci când acesta are toate elementele că cererea sa este întemeiată, respectiv atunci când o astfel de cerere ar fi întemeiată. Altfel, dacă s-ar considera că procurorul ar avea această obligaţie ori de câte ori ar adopta o soluţie de clasare, indiferent dacă el consideră că cererea de desfiinţare este întemeiată sau nu, ar însemna ca procurorul să fie obligat să susţină în faţa judecătorului de cameră preliminară o cerere de a cărei temeinicie nu este pe deplin convins. Or, judecătorul de cameră preliminară consideră că tocmai o astfel de interpretare, care ar obliga procurorul să formuleze o cerere în faţa judecătorului de cameră preliminară, de a cărei temeinicie nu este convins, ar contraveni dispoziţiilor art. 131 din Constituţie.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

9. Guvernul observă că dispoziţiile art. 549^ din Codul de procedură penală au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi, având în vedere că noua redactare a art. 5491 din Codul de procedură penală păstrează soluţia legislativă ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate invocate din oficiu, reţine că va analiza criticile formulate în raport cu forma aflată în prezent în vigoare

10. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 din Codul de procedură penală, invocată din oficiu, observă că motivele de neconstituţionalitate vizează, în esenţă, opţiunea legiuitorului de a da în competenţa judecătorului de cameră preliminară soluţionarea propunerii procurorului de luare a măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării cauzei. Apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată din oficiu este inadmisibilă, întrucât din motivarea sa reiese că instanţa tinde la modificarea cadrului legislativ în vigoare. Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Pe de altă parte, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată din oficiu este inadmisibilă în raport cu art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, deoarece nu are legătură cu soluţionarea cauzei. Astfel, în plângerea formulată, petentele contestă legalitatea unei ordonanţe de clasare ce a fost motivată pe împrejurarea că fapta de abuz în serviciu nu există, întrucât procurorul nu are obligaţia, ci numai posibilitatea de a sesiza judecătorul de cameră preliminară cu cererea de desfiinţare a înscrisului. Or, din această perspectivă, nu prezintă relevanţă, în soluţionarea plângerii, dacă procedura pe care trebuie să o urmeze procurorul este cea penală sau cea civilă, ci doar aspectul dacă acesta are obligaţia sau doar facultatea de a face aplicarea prevederilor art. 5491 din Codul de procedură penală şi de a sesiza judecătorul de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare a înscrisului atunci când dispune prin ordonanţă clasarea cauzei.

11. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală apreciază că aceasta este neîntemeiată în raport cu criticile formulate. Reţine că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. În temeiul acestor dispoziţii din Legea fundamentală, legiuitorul a stabilit competenţa judecătorului de cameră preliminară de a soluţiona propunerea procurorului de desfiinţare a înscrisului - obiect material al unei infracţiuni, în acele cazuri în care instanţa fondului nu s-ar putea pronunţa pe acest aspect, întrucât acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare ori nu mai poate fi exercitată (cazurile enumerate limitativ de art. 16 din Codul de procedură penală). Reţine, de asemenea, că dispoziţiile art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilesc competenţa procurorului de a sesiza judecătorul de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare totală sau parţială a unui înscris în acele situaţii în care prin ordonanţă a dispus clasarea cauzei, fiind în deplin acord cu prevederile art. 315 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală. Consideră că formula „în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală, f...], şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris”, din partea iniţială a art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală, se explică prin faptul că exercitarea acestei competenţe de către procuror nu este automată în toate cazurile de clasare, ci depinde de natura faptelor cercetate şi de temeiul soluţiei de clasare. Astfel, nu orice faptă penală reclamată poate avea legătură cu întocmirea unui înscris, iar valabilitatea unui înscris nu poate fi adusă în discuţie indiferent de motivul clasării. Pe de altă parte, în măsura în care ar fi îndeplinite condiţiile pentru sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare a înscrisului, procurorul are obligaţia de a proceda astfel căci, potrivit art. 3 alin. (2) din Codul de procedură penală, funcţiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5491 din Codul de procedură penală. Ulterior sesizării Curţii, art. 5491 din Codul de procedură penală a fost modificat prin art. II pct. 128 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016. Având în vedere că, în cauză, plângerea formulată de petentele - autoare ale excepţiei de neconstituţionalitate - Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan împotriva Ordonanţei de clasare din data de 9 februarie 2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov dată în Dosarul nr. 612/P/2015, menţinută prin Ordonanţa nr. 3711/2/2016 din data de 8 martie 2016 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, a fost respinsă, ca nefondată, de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Braşov - Secţia penală, prin încheierea nr. 24 din 6 mai 2016, producând efecte norma de procedură prevăzută de textul art. 5491 din Codul de procedură penală în redactarea cu care a fost sesizată Curtea, aceasta din urmă se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 5491 din Codul de procedură penală în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016. Textele de lege criticate au următorul conţinut: (1) în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea fost respinsă. (2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanţei, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise. (3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra cererii prin încheiere motivată., în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii: a) respinge propunerea şi dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării; b) admite propunerea şi dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desfiinţarea înscrisului. (4) în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestaţie. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă. (5) Contestaţia se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către completul competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii: a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată; b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă propunerea potrivit alin. (3)/

15. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate, Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan, susţin că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 131 din Constituţie, referitor la rolul Ministerului Public, iar judecătorul de cameră preliminară apreciază că prevederile criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (1) şi (3) referitor la liberul acces la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea reţine că autoarele, Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan, au formulat în data de 30 martie 2012 plângere penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov cu nr. 3.614/P/2012, prin care au sesizat faptul că întreaga documentaţie în baza căreia a fost emis procesul-verbal de punere în posesie asupra unui teren din raza oraşului Predeal ar fi falsă, solicitându-se efectuarea de cercetări faţă de persoanele care au falsificat, cu ocazia întocmirii, unele înscrisuri printre care şi o persoană având funcţia de notar public. Dosarul a fost declinat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, fiind înregistrat sub nr. 579/P/2013, iar prin ordonanţa din 10 aprilie 2014 s-a dispus clasarea faţă de fapta pretins a fi comisă de notarul public, disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, în vederea continuării cercetărilor.

17. Curtea reţine că prin Ordonanţa nr. 3.809/P/2014 din 28 aprilie 2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, în temeiul art. 16 lit. f) din Codul de procedură penală, s-a dispus clasarea cauzei. Totodată, Curtea reţine că s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Braşov, conform art. 5491 din Codul de procedură penală, pentru desfiinţarea procesului-verbal de punere în posesie eliberat de Primăria Predeal, iar, ca urmare a plângerii formulate de petente cu privire la această soluţie, prin Ordonanţa nr. 1.547/11/2/2014 din 15 septembrie 2014 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Braşov cu propunere de desfiinţare a tuturor înscrisurilor aflate la Dosarul nr. 3.809/P/2014 despre care petentele susţin că ar fi falsificate. Dosarul având ca obiect desfiinţarea înscrisurilor a fost înregistrat la Judecătoria Braşov - Secţia penală cu nr. 26.539/197/2014*, iar prin încheierea din 26 noiembrie 2014 s-a dispus respingerea sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov. Petentele au contestat soluţia, iar prin încheierea nr. 61 din 4 mai 2015 a Tribunalului Braşov - Secţia penală a fost admisă contestaţia, desfiinţată încheierea din 26 noiembrie 2014 şi trimisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, privind desfiinţarea unor înscrisuri, la Judecătoria Braşov - Secţia civilă, fiind înregistrat Dosarul nr. 26.539/197/2014*, pe rolul acestei instanţe.

18. Curtea observă că, în cadrul acestui din urmă dosar, procurorul desemnat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov să participe la soluţionarea cauzei, la solicitarea procurorului ierarhic superior, a întocmit o adresă prin care a solicitat instanţei să ia act de retragerea sesizării parchetului pentru desfiinţarea actelor, întrucât intenţia a fost de a se uza de calea prevăzută de Codul de procedură penală, şi nu ca Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov să fie semnatarul unei acţiuni civile având ca obiect desfiinţarea unor înscrisuri. Totodată, în data de 2 decembrie 2015, din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov a fost comunicată Judecătoriei Braşov - Secţia civilă o adresă semnată de prim-procurorul delegat prin care se reiterau argumentele menţionate în înscrisul întocmit de magistratul procuror şi se exprima în mod expres solicitarea de a se lua act de renunţarea la judecată a respectivei cauze. Prin Sentinţa civilă nr. 12.283 din 10 decembrie 2015, Judecătoria Braşov - Secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov - Secţia penală, fiind înregistrat Dosarul nr. 26.539/197/2014, în care prin încheierea nr. 85 din 2 iunie 2016 a fost admisă contestaţia formulată de petentele Trifan Maria şi Dancaşiu Ileana împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Braşov din data de 26 noiembrie 2014, pe care a desfiinţat-o şi, rejudecând, conform art. 5491 din Codul de procedură penală a dispus anularea înscrisului intitulat proces-verbal de punere în posesie din data de 2 iunie 1993 emis faţă de Spiridonescu Nicolae de Primăria Predeal şi a propunerii de parcelare pentru zona Trei Brazi Predeal aflată pe verso, înscris aflat în original la fila 518 în dosarul de urmărire penală.

19. Curtea reţine că excepţiile de neconstituţionalitate au fost invocate cu ocazia soluţionării plângerii formulate - în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală (plângere împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată) - de petentele - autoare ale excepţiei de neconstituţionalitate - Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan împotriva Ordonanţei de clasare din data de 9 februarie 2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov dată în Dosarul nr. 612/P/2015 (întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune), menţinută prin Ordonanţa nr. 3711/2/2016 din data de 8 martie 2016 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov. Totodată, Curtea reţine că Dosarul nr. 612/P/2015 a avut ca obiect plângerea penală formulată în data de 3 noiembrie 2015 de persoanele vătămate - autoare ale excepţiei - sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, fapta constând în modalitatea, apreciată drept defectuoasă de către petente, în care magistratul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu cu ocazia emiterii Adresei nr. 8.892/111/1/2015 din data de 29 septembrie 2015, prin care s-a solicitat Judecătoriei Braşov - Secţia civilă, în cadrul judecării Dosarului nr. 26.539/197/2014*, în care persoanele vătămate aveau calitatea de intimaţi, renunţarea la cererea de desfiinţare a unor înscrisuri falsificate, prejudiciindu-se astfel interesele legale ale acestora.

20. Faţă de cele reţinute, examinând excepţiile de neconstituţionalitate invocate, Curtea constată că normele procesual penale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, nu au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Astfel cum s-a arătat anterior, în cauză parchetul a sesizat judecătorul de cameră preliminară pentru desfiinţarea înscrisurilor falsificate, potrivit art. 5491 din Codul de procedură penală, poziţia procesuală a parchetului ulterior dezînvestirii instanţei penale şi a trimiterii dosarului la instanţa civilă fiind un aspect ce ţine de exercitarea funcţiei, neavând relevanţă în realizarea unui control de constituţionalitate a normei procesual penale ce reglementează cu privire la procedura de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării.

21. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei”, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată în abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5491 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ileana Dancaşiu şi Maria Trifan şir din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară, în Dosarul nr. 210/64/2016 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2016

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 793

din 15 decembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Bubău în Dosarul nr. 7.453/320/2015 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 514D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, avocat cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei.

4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, reţinând că motivele invocate de autor privesc interpretarea şi aplicarea normelor procesual penale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 14 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.453/320/2015, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Viorel Bubău în cadrul apelului formulat de autor împotriva Sentinţei penale nr. 1.088 din 1 octombrie 2015, pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în Dosarul nr. 7.453/320/2015.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că lipsa de precizie a normei legale de a reglementa, în cuprinsul art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, cadrul concret în care magistratul învestit cu revizuirea urmează să evalueze şi să raporteze faptele şi împrejurările noi, îi încalcă dreptul la un proces echitabil şi libertatea individuală, sub toate aspectele. Susţine că sintagma „fapte şi împrejurări ce nu au fost cunoscute” a fost interpretată restrictiv, evaziv şi impredictibil de către instanţele ce au soluţionat fondul cauzei, norma procesual penală fiind interpretată în mod arbitrar. De asemenea, susţine că se impune ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe dacă faptele şi împrejurările dovedite cu înscrisuri la dosarul de fond, dar care nu au fost analizate şi luate în considerare de către instanţele care s-au pronunţat în ciclul ordinar, pot intra în categoria faptelor şi împrejurărilor noi.

7. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, reglementată de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, conform căruia „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Aceste dispoziţii constituţionale conferă legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată şi îl îndrituiesc pe acesta ca, în considerarea unor situaţii deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procesuale, aşa cum este şi cazul reglementării exprese şi limitative a cazurilor în care poate fi promovată revizuirea. Apreciază că normele procesual penale criticate nu aduc atingere dreptului constituţional la un proces echitabil. Faptul că revizuirea se poate exercita numai în anumite cazuri, strict şi limitativ prevăzute de legiuitor, este firesc şi explicabil datorită caracterului acesteia de cale extraordinară de atac şi nu împiedică părţile interesate de a apela la instanţele judecătoreşti, de a fi apărate, de a promova căile de atac ordinare prevăzute de lege şi de a se prevala de garanţiile procesuale care condiţionează un proces echitabil. De altfel, posibilitatea exercitării căii de atac extraordinare a revizuirii reprezintă o garanţie în plus a eliminării „pericolului neîndreptării erorilor judiciare”, în concordanţă cu imperativele dreptului la un proces echitabil, iar nu o încălcare a acestui drept. Reţine, totodată, că evaluarea dacă anumite fapte sau împrejurări invocate de revizuent, în cererea de revizuire, îndeplinesc condiţia prevăzută de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penală, să fie noi, mai exact să nu fi fost cunoscute la soluţionarea cauzei, aparţine instanţei învestite cu soluţionarea cererii de revizuire şi excedează competenţei Curţii Constituţionale. Reţine, de asemenea, că autorul excepţiei nu a explicat, iar instanţa nu a identificat vreo contrarietate între dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală şi textele art. 23, art. 26 şi art. 53 din Legea fundamentală.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. În susţinerea soluţiei de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, arată că autorul acesteia critică prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală pentru ceea ce nu conţin, astfel încât nu ne aflăm în prezenţa unei veritabile excepţii de neconstituţionalitate. În plus, observă că autorul excepţiei s-a mărginit să enumere o serie de prevederi constituţionale fără a arăta, în concret, în ce constă contrarietatea dintre acestea şi Constituţie, ceea ce constituie un motiv de respingere a sesizări i/întrucât nu ne aflăm în prezenţa unei veritabile excepţii de neconstituţionalitate. Într-o atare situaţie, dacă instanţa de contencios constituţional s-ar socoti competentă să se pronunţe asupra excepţiei, s-ar substitui autorului în ceea ce priveşte motivarea acesteia, ceea ce este inadmisibil. În motivarea soluţiei de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arată că dreptul la un proces echitabil nu este afectat în niciun fel de norma procesual penală criticată. Normele de reglementare a competenţei instanţelor judecătoreşti, a gradelor de jurisdicţie, precum şi a căilor de atac constituie reguli de procedură, a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, se poate face numai prin lege. Menţionează şi faptul că, potrivit art. 129 din Constituţie, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile legii, motiv pentru care opinează că prevederile art. 453 din Codul de procedură penală sunt conforme cu prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. Apreciază că normele procesual penale criticate sunt conforme şi cu prevederile art. 53 din Constituţie, câtă vreme accesul liber la justiţie se realizează în condiţiile legii, fiind supus unor condiţionări, care se aplică fără discriminare şi fără a aduce atingere însuşi dreptului de acces la justiţie. Consideră că prevederile art. 23 şi art. 26 din Constituţie nu sunt incidente în prezenta cauză.

10. Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere în sensul constituţionalităţii normelor procesual penale criticate, acesta fiind reţinut în deciziile Curţii nr. 181 din 29 martie 2016 şi nr. 188 din 31 martie 2015. Face precizarea că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Textul de lege criticat are următorul conţinut: „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: a)s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză.”

14. În susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor criticate, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 23 privind libertatea individuală, art. 21 privind liberul acces la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi art. 53 relativ la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei solicită ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe dacă faptele şi împrejurările dovedite cu înscrisuri la dosarul de fond, dar care nu au fost analizate şi luate în considerare de către instanţele care s-au pronunţat în ciclul ordinar de judecată, pot intră în categoria faptelor şi împrejurărilor noi la care face referire art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Faţă de motivele formulate, Curtea constată că autorul excepţiei nu invocă veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a acestor prevederi de lege de către instanţa de judecată. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Bubău în Dosarul nr. 7.453/320/2015 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind desemnarea domnului Radu-Ionel Puchiu, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în calitate de conducător al Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E,) şi pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 287/2016 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.)

 

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Radu-Ionel Puchiu, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat în calitate de conducător al Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.).

Art. 2. - Decizia prim-ministrului nr. 287/2016 privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 1 septembrie 2016, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Se înfiinţează Comitetul interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.), denumit în continuare Comitetul, organism cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

(2) Comitetul este condus de un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, desemnat de prim-ministru, în condiţiile legii.”

2. La articolul 3, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Secretariatul Comitetului este asigurat de Secretariatul General al Guvernului.”

3. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 182.

 

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Decizia prim-ministrului nr. 287/2016)

 

COMPONENŢA

Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E.)

 

1. Secretariatul General al Guvernului

2. Ministerul Afacerilor Externe

3. Ministerul Finanţelor Publice

4. Ministerul Economiei

5. Ministerul Energiei

6. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

7. Ministerul Justiţiei

8. Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

9. Ministerul Educaţiei Naţionale

10. Ministerul Cercetării şi Inovării

11. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

12. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

13. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale

14. Ministerul Mediului

15. Ministerul Apelor şi Pădurilor

16. Ministerul Sănătăţii

17. Ministerul Transporturilor

18. Ministerul Turismului

19. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

20. Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive

21. Institutul Naţional de Statistică

22. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

23. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către domnul Mihai George Dionisie a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere Adresa Ministerului Transportului nr. 5.135 din 13 februarie 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/2.677/M8 din 13 februarie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Mihai George Dionisie a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 183.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Mihai George Dionisie a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere propunerea Ministerului Transporturilor, formulată prin adresele nr. 5.149 şi nr. 5.150 din 13 februarie 2017, precum şi Avizul favorabil nr. 9.503/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Mihai George Dionisie a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai George Dionisie exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 184.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Petre Neacşa a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere propunerea Ministerului Transporturilor, formulată prin adresele nr. 5.137 şi nr. 5.140 din 13 februarie 2017, precum şi Avizul favorabil nr. 9.502/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Petre Neacşa a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizi», domnul Petre Neacşa exercită, cu caracter temporar, funcţia publică temporar vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 185.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Daniela Teodoru a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Mediului

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Daniela Teodoru a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Mediului,

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 186.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Daniela Teodoru a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Mediului

 

Având în vedere propunerea Ministerului Mediului, formulată prin Adresa nr. 977/DC din 14 februarie 2017, precum şi Avizul favorabil nr. 10.365/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Mediului de către doamna Daniela Teodoru,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (1|) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Daniela Teodoru exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Mediului.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 187.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii domnului Daniel Ionescu din funcţia publică de secretar general în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare în funcţia publică vacantă de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Cercetării şi Inovării

.

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Cercetării şi Inovării prin Adresa nr. 444 din 20 februarie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 27 alin. (1) lit. a), al art. 30 lit. a), precum şi al art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Daniel Ionescu i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare în funcţia publică vacantă de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Cercetării şi Inovării.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 188.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 243/2016 privind numirea unor membri ai Consiliului Statistic Naţional

 

Având în vedere Adresa Institutului Naţional de Statistică nr. 1.421/T.A. din 1 februarie 2017, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/2.062/M.B. din 2 februarie 2017,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 alin. (3) şi (31) din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Punctele 7 şi 10 din anexa „Persoanele numite în calitate de membri ai Consiliului Statistic Naţional (CSN)” la Decizia prim-ministrului nr. 243/2016 privind numirea unor membri ai Consiliului Statistic Naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 20 iulie 2016, se modifică după cum urmează:

„Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Ionela Stoian - secretar general”;

„Ministerul Educaţiei Naţionale - Valentin Sorin Popescu - director”.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 23 februarie 2017.

Nr. 189.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

MINISTERUL MEDIULUI

Nr. 12 din 1 februarie 2017

Nr. 144 din 17 februarie 2017

 

ORDIN

privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 299 din 16 ianuarie 2017 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi Referatul de aprobare nr. 106.275 din 14 februarie 2017 al Direcţiei biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului,

luând în considerare prevederile:

- art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca - Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;

- art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor şi art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte

normative,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului emit următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Zone şt perioade de prohibiţie

 

Art. 1. - (1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie - 30 mai inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 1 aprilie-15 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie - 30 mai inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 aprilie-30 mai inclusiv.

(4) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării - Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie-30 mai inclusiv.

Art. 2. - În Complexul Razim-Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie - 30 mai inclusiv.

Art. 3. - Pentru lacurile de acumulare destinate producţiei de energie electrică, în perioadele de prohibiţie este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecţiei zonelor de depunere a icrelor, cu excepţia considerentelor de prevenire a calamităţilor naturale.

Art. 4. - Se declară zone de protecţie pentru resursele acvatice vii:

- 500 m amonte şi aval pe axul albiei minore, în zona podurilor, peste cursurile de apă care au cel puţin un punct de sprijin în albia cursului de apă;

- râul Mureş în zona municipiului Arad, între cartierele Micălaca şi Subcetate (zona dintre podul rutier şi podul CFR);

- râul Mureş de la confluenţa râului Gurghiu cu râul Mureş, aval până la barajul din localitatea Reghin;

- râul Mureş prag beton Brâncoveneşti, amonte până la balastiera „Haneş”;

- râul Mureş în zona termocentralei Iernut având coordonatele 46.28’2,86”N, 24.11’9,42”E;

- râul Mureş în zona localităţii Iernut având coordonatele 46,27’14,47’”N, 24.14’49,41’’E;

- râul Mureş în zona localităţii Gheja având coordonatele 46.27’15,76”N, 24.3’38,25”E;

- râul Crişul Repede, localitatea Tărian, de la priza de captare canalul Crişurilor Tărian 47°5’17.62”N 21°472.63”E în aval până la puntea pietonală Tărian 47°5’15.24”N 21°46’4.67”E;

- râul Crişul Repede, comuna Sântandrei/comuna Borş, 500 m aval 47°4’52.45”  N 21°5010.59’”E şi amonte 47°4’47.19”N 21°50’49.21”E de priza de apă staţie sortare balastieră Aquaserv Sântion;

- râul Crişul Negru, localitatea Şoimi, de la halta Şoimi 46°41’7.97”N 22°7’36.95”E spre amonte până la podul Urviş de Beiuş 46°40’49.56” N 22°9’1.37”E;

- râul Crişul Negru, localitatea Ginta, de la prag Ginta confluenţă amonte canal moară Ginta 46°45’3.41” N 22°5’0.28”E în aval până la polder Ginta 46°45’36.53” N 22°3’37.23”E;

- râul Olt aval baraj ACH Avrig având coordonatele - lat. 45.743333, long. 24.389500 - până la 200 m aval confluenţa cursului principal al Oltului cu braţul secundar având coordonatele - lat. 45.736774, long. 24.375538, pe ambele maluri.

În aceste zone se interzice pescuitul începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1.

Art. 5. - Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) pe Dunărea Veche sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;

c) lacul Gâscă din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;

d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;

e) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între km 84 şi confluenţa cu canalul Uzlina, tot timpul anului;

f) lacul Cuejdel rezervaţie naturală din judeţul Neamţ, tot timpul anului;

g) pâraiele Iapa, Tarcău şi Sabasa din judeţul Neamţ, tot timpul anului;

h) braţul secundar al râului Olt rezultat în urma devierii artificiale a râului Olt din zona localităţilor Sărata-Colun având coordonatele - lat. 45.768266, long. 24.490176 până la confluenţa cu cursul principal al Oltului având coordonatele - lat. 45.772138, long. 24.486772, tot timpul anului;

i) braţul secundar al râului Olt din zona localităţii Avrig, aval dreapta baraj ACH Avrig având coordonatele - lat. 45.746467, long. 24.383083 până la confluenţa cu cursul principal al Oltului având coordonatele - lat 45.739114, long. 24 376745, tot timpul anului;

j) pârâul Neagra din judeţul Suceava între Gura Negrişoarei şi Gura Cristişorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului;

k) pârâul Negrişoara din judeţul Suceava între Gura Negrişoarei şi Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului;

l) râul Mureş, tot timpul anului, în zonele:

- curba de la Petelea, având coordonatele 46.44’.7,71”N, 24.42’27,72” E;

- ţeava Glodeni, având coordonatele 46.39’23,12”N, 24.37’30, 31 “E;

- Chinari, având coordonatele 46,36’3,18”N, 24.35’30,26”E;

- Chinari la ţeava, având coordonatele 46.35’50,40”N, 24.35’11,33”E;

- Târgu Mureş amonte baraj priză, având coordonatele 46.33’45,49”N, 24.34’4,41”E;

- Târgu Mureş baraj Ady, având coordonatele 46.32’37,87”N, 24.31’55,30”E;

- Moreşti, „Sub pădure”, având coordonatele 46.29”46,72”N, 24.27’5,34”E;

- Cheţani, având coordonatele 46,27’19, 43”N, 24.1’5,85”E;

m) pârâul Căian de la confluenţa cu pârâul Chişcădaga până la vărsare în râul Mureş, tot timpul anului;

n) râul Ponor de la izvoare până la confluenţa cu râul Crişul Alb, tot timpul anului;

o) râul Izvor de la izvoare până la confluenţa cu râul Crişul Alb, tot timpul anului;

p) râul Crişul Alb superior de la izvoare până în localitatea Brad, tot timpul anului;

q) râul Romoşel de la izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului;

r) râul Valea Luncani de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;

s) râul Densuş-Galbena de la izvoare până la confluenţa cu Râul Mare, tot timpul anului;

ş) Râul Mare inferior de la lacul Ostrov până la lacul Haţeg, tot timpul anului;

t) râul Mălăieşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;

ţ) râul Miţeşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;

u) Râul Alb de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;

v) râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului;

w) râul Voievodul de la izvoare până la cantonul silvic Cimpa, tot timpul anului;

x) râul Râuşor de la Păltinei până la confluenţa cu Râul Mare,

tot timpul anului;

y) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului;

z) râul Cerna Superioară de la izvoare până la lacul Cinciş, tot timpul anului;

aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciş până la ieşirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului;

bb) râul Bătrâna de la izvoare până la confluenţa cu râul Mureş, tot timpul anului;

cc) râul Streiul Mijlociu de la confluenţa cu pârâul Crivadia până la confluenţa cu râul Bărbat, tot timpul anului;

dd) râul Slaşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Cerna, tot timpul anului;

ee) râul Geoagiu de la izvoare până la confluenţa cu râul Mureş, tot timpul anului;

ff) râul Tisa, localitatea Teceul Mic la 300 m în aval şi 500 m în amonte de stâlpul de frontieră nr. 258, tot timpul anului;

gg) râul Someş, localitatea Tămaia,300 m amonte de bacul plutitor (zona „La horincie"), tot timpul anului;

hh) râul Lăpuş, localitatea Cătălină, 500 m aval de barajul Cătălină, tot timpul anului;

ii) râul Someşul Mare, 100 m aval şi 100 m amonte de barajul priză alimentare cu apă a localităţii Beclean, tot timpul anului;

jj) râul Şieu, 100 m amonte şi 100 m aval şi amonte de la confluenţa cu râul Someşul Mare, tot timpul anului;

kk) râul Mureş, municipiul Arad, în zona balastierelor „La Vulpe” şi „ Del Bono”, tot timpul anului;

ll) râul Timiş, municipiul Lugoj, între podul vechi de fier şi podul de beton, tot timpul anului;

mm) râul Timiş, localitatea Şag, 100 m amonte de podul de cale ferată şi 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului;

nn) râul Timiş, 300 m aval de podul rutier Albina de pe şoseaua Timişoara-Buziaş, tot timpul anului;

oo) râul Buzău, amonte de confluenţa cu pârâul Dalghiu, tot timpul anului;

pp) pârâul Dalghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului;

qq) râul Crişul Negru, localitatea Ginta de la punte aval prag Ginta 46°45’5.21”N, 22°4’38.95”E, în aval până la polder Ginta 46°45’36.53”N, 22°3’37.23”E, tot timpul anului;

rr) râul Crişul Negru, localitatea Râpa, 825 m amonte priză captare 46°44’42.30”N, 21°51’50.98”E în aval până la 500 m priză de captare 46°44’18.79”N, 21°51’24.92”E, tot timpul anului;

ss) râul Crişul Negru de la balastiera Batăr 46°71’38.67”N, 21o82’56.07”E, în aval până la canton ANIF Batăr 46o70’59.40”N, 21°82’07.11” E, tot timpul anului;

şş) râul Crişul Repede, localitatea Cheresig, de la evacuare canal Alceu 47°1’50.29”N 21°41’37.77”E în aval până la frontiera cu Ungaria 47°1’21.46”N 21°39’33.35”E, tot timpul anului;

tt) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

ţţ) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5 - 65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

uu) pe braţul Borcea, zona km 37-41 ( Stelnica-Feteşti), pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);

w) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, tot timpul anului;

ww) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche - 2 Mai, delimitată de coordonatele:

Coordonate în Stereo 70 sectoarele zonei A:

257164; 788456

şi respectiv

256493; 788501

257052; 787992

 

256509; 788802

259130; 788415

 

256202; 788814

259167; 788447

 

256190; 788515

Coordonate în Stereo 70 Sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervaţiei marine (în partea vestică, linia ţărmului)

260634; 788334

260642; 800173

254039; 800173

255143; 788425

Coordonatele geografice ale celor două zone (în ETRS89) sunt după cum urmează:

Sectoarele zonei A:

43°45’25,394”; 28°34’49,673”

şi respectiv:

43°45’03,625”;

 

 

28°34’50,360”

43°45’22,434”; 28°34’28,744”

 

43°45’03,712”;

 

 

28°35’03,824”

43o46’29,049”; 28°34’51,717”

 

43°44’53,764”;

 

 

28°35’03,754”

43°46’30,200”; 28°34’53,219” 43°44’53,803”; 28°34’50,388”

Sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervaţiei marine (în partea vestică, linia ţărmului)

43°47’17,817; 28°34’51,065”

43°47’00,814”; 28°43’39,704”

43°43’27,240”; 28°43’26,172”

43°44’20,064”; 28°34’44,310”

şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului.

Art. 6. - (1) în zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:

a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;

b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii:

a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific;

b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.

 

CAPITOLUL II

Specii şi perioade de prohibiţie

 

Art. 7. - (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:

a) ştiuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. 1;

b) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho). mihalţul (Lota Iota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;

c) coregonul şi lipanul, tot timpul anului;

d) păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră) tot timpul anului;

e) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânei, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie;

f) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;

g) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie-1 august inclusiv.

(2) în apele Mării Negre se interzic:

a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul rechinului, deţinerea şi comercializarea acestuia, în perioada 15 martie-15 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie-30 noiembrie inclusiv;

b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;

c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;

d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 1 mai-31 mai inclusiv;

e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).

(3) Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 2.372/2016 al Consiliului din 19 decembrie 2016 de stabilire, pentru 2017, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite resurse halieutice şi grupe de resurse halieutice din Marea Neagră care stabileşte ca perioada de prohibiţie a acestei specii 15 aprilie-15 iunie inclusiv.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setei) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a Ł 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).

(5) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) speciile marine de peşti, altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3) din prezentul articol sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.

(6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiţie a speciilor demersale se face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan, cu excepţia teritoriului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” până la izobata de 20 m.

Art. 8. - Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 14 aprilie-23 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 15 aprilie-1 mai inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 15 aprilie-15 mai inclusiv;

d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setei în perioada 4 aprilie-13 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 9. - (1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv.

(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setea în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 1 iunie-30 septembrie inclusiv.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” în condiţii hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(6) Pentru Golful Musura, Meleaua Sfântu Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu apă dulce se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi.

(7) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice protejate.

Art. 10. - (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 Aşi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 11. - (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

(2) în amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, eliberat în baza următoarelor documente:

a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada popularii;

b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul;

c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor;

d) licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(3) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte a reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

Art. 12. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 13. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Petre Daea

Daniel Constantin

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.