MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 60/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 60         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 20 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 622 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, în ansamblul său şi cu referire la prevederile art. III pct. 1, 5 şi 6 din ordonanţă, a Legii nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, în ansamblul său şi cu referire la articolul unic pct. 6 şi 8 din lege, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, în ansamblul său şi cu referire la art. 50 pct. 1 şi 5 din ordonanţa de urgenţă, şi a Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, în ansamblul său şi cu referire la art. I din lege

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

5. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, precum şi pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport public judeţean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanţelor de judecată

 

31. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar

 

32. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

107. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de Instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 622

din 13 octombrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, în ansamblul său şi cu referire la prevederile art. III pct. 1,5 şi 6 din ordonanţă, a Legii nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, în ansamblul său şi cu referire la articolul unic pct. 6 şi 8 din lege, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, în ansamblul său şi cu referire la art. 50 pct. 1 şi 5 din ordonanţa de urgenţă, şi a Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, în ansamblul său şi cu referire la art. I din lege

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, cu referire la prevederile art. III pct. 1,5 şi 6 din ordonanţă, a Legii nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, cu referire la articolul unic pct. 6 şi 8 din lege, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, cu referire la art. 50 pct. 1 şi 5 din ordonanţa de urgenţă, şi a Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, cu referire la art. I din lege, excepţie ridicată de Societatea Comercială Quadrant-Amroq Beverages - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.245/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Mega Image - S.R.L. în Dosarul nr. 3.081/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Selgros Cash & Carry Romania - S.R.L. În Dosarul nr. 3.229/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul dosarelor conexate nr. 1.719D/2015, nr. 13D/2016 şi nr. 14D/2016 ale Curţii Constituţionale.

2. Dezbaterile au avut loc la 20 septembrie 2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus conexarea dosarelor nr. 13D/2016 şi nr. 14D/2016 la Dosarul nr. 1.719D/2015, care a fost primul înregistrat. Potrivit aceleiaşi încheieri, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 13 octombrie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 12 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.245/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, a Legii nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, a art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, a Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi a art. III pct. 1, 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014] articolului unic pct. 6 şi 8 din Legea nr. 117/2015, art. 50 pct. 1 şi 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială Quadrant-Amroq Beverages - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii emise de Consiliul Concurenţei.

4. Prin încheierea din 11 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.081/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte În domeniul protecţiei concurenţei, ale articolului unic din Legea nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014, în ceea ce priveşte aprobarea art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014, precum şi ale art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi ale art. I din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 În ceea ce priveşte aprobarea art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mega Image - S.R.L din Bucureşti într-o cauză având ca obiect „anulare act administrativ - acte privind reglementarea concurenţei”.

5. Prin încheierea din 11 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.229/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III (inclusiv pct. 1, 5 şi 6) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, a Legii nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei (inclusiv pct. 6 şi 8), a art. 50 (inclusiv pct. 1 şi 5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi a Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Selgros Cash & Carry România - S.R.L. din Braşov într-o cauză având ca obiect „anulare act administrativ - acte privind reglementarea concurenţei”.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 şi Legea nr. 117/2015 au fost adoptate cu încălcarea art. 115 alin. (1), respectiv art. 76 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Astfel, deşi ordonanţele simple nu pot reglementa aspecte ce ţin de domeniul legii organice, în cazul de faţă, Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 vizează modificarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care este o lege organică. Totodată, Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 a fost emisă cu depăşirea atribuţiilor conferite Guvernului prin Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Astfel, prin Legea nr. 119/2014, Guvernul a fost abilitat ca, de la data intrării în vigoare a acestei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2014, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a două sesiune ordinară a anului 2014, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Deşi în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 se menţionează că este emisă în temeiul Legii nr. 119/2014, aceasta nu respectă condiţia esenţială impusă de legea de abilitare, şi anume să nu vizeze domenii care fac obiectul legilor organice. Ca atare, şi Legea nr. 117/2015 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 este neconstituţională, fiind emisă cu încălcarea art. 76 alin. (1) şi (2) din Constituţie, în condiţiile în care aceasta este o lege ordinară, dar vizează modificarea unei legi organice.

7. De asemenea, autorii susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 a fost emisă cu încălcarea art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, deoarece în acest caz nu există o situaţie de „urgenţă”, care să nu fi putut suporta amânarea reglementării, astfel încât să fie consultat şi publicul interesat. Astfel, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 este justificată doar urgenţa adoptării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat, dar nu se face nicio menţiune cu privire la acele situaţii extraordinare, a căror reglementare nu putea fi amânată şi care au determinat urgenţa modificării unor prevederi ale Legii concurenţei nr. 21/1996, care nu aveau nicio legătură cu ajutoarele de stat. În plus, conţinutul art. 50 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, care reia prevederile art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 de modificare a art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996, denotă că, în realitate, urgenţa adoptării  acestor prevederi legale a fost determinată de necesitatea acoperirii viciilor de neconstituţionalitate care afectează Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. Mai mult, circumstanţele particulare ale prezentei cauze denotă că există suspiciuni rezonabile în sensul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 a fost adoptată pro causa, pentru a permite adoptarea unei decizii nelegale, viciată prin aceea că, între data audierilor în faţa Consiliului Concurenţei (23 octombrie 2014) şi data deliberării Plenului Consiliului Concurenţei (9 decembrie 2014), cvorumul nu mai putea fi întrunit, respectiv componenţa membrilor plenului Consiliului Concurenţei nu mai putea fi aceeaşi.

8. Se mai susţine că garanţia fundamentală a respectării egalităţii de tratament şi a dreptului la apărare al persoanei investigate o reprezintă asigurarea continuităţii organului colegial abilitat de lege a constata eventuala încălcare a legii şi a sancţiona. Dreptul persoanei investigate de a beneficia de aceeaşi componenţă a plenului reprezintă reflexul, în plan administrativ, al respectării dreptului la un proces echitabil. Acest drept garantat de Constituţie şi instituit în favoarea persoanei investigate prin art. 19 din legea organică a concurenţei a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014. Or, art. 115 alin. (6) din Constituţie este clar şi imperativ atunci când interzice adoptarea unor ordonanţe de urgenţă care „să afecteze drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie”.

9. De asemenea, se mai susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 este neconstituţională, fiind aprobată cu încălcarea art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, care impunea aprobarea acesteia cu majoritatea prevăzută la art. 76 alin. (1) pentru legile organice. Or, astfel cum rezultă din Legea nr. 20/2015 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aceasta a fost adoptată cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (2) pentru legile ordinare. La rândul său, Legea nr. 20/2015 este neconstituţională, fiind emisă cu încălcarea art. 76 alin. (1) şi art. 115 alin. (5) din Constituţie, deoarece reprezintă o lege ordinară prin care se modifică, respectiv aprobă o ordonanţă de urgenţă care modifică prevederi în domeniul legii organice. Cu alte cuvinte, neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 se răsfrânge şi asupra legii de aprobare a acesteia, respectiv Legea nr. 20/2015.

10. Distinct, în Dosarul nr. 13D/2016, se mai susţine că Legea nr. 21/1996, prin care s-a înfiinţat Consiliul Concurenţei, este o lege organică în ceea ce priveşte prevederile ce reglementează statutul autorităţii administrative autonome şi, ca urmare, orice modificare a acestor norme (în speţă, cvorumul stabilit de lege pentru adoptarea de acte administrative de către Plenul Consiliului Concurenţei) trebuie să facă obiectul unei legi organice. Pe cale de consecinţă, prin adoptarea unei ordonanţe simple în acest domeniu, Guvernul a nesocotit prevederile art. 115 alin. (1) din Constituţie. Prin modificarea cvorumului legal stabilit pentru întrunirea Plenului Consiliului Concurenţei, Guvernul a depăşit în mod flagrant limitele stabilite de Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, nesocotind, din nou, prevederile Legii fundamentale. Astfel, din preambulul Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 reiese că Guvernul şi-a întemeiat prerogativa de a emite ordonanţa, între altele, pe art. 1 pct. 1.16 din Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, care îl abilitează să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, cu referire la domeniul protecţiei concurenţei. Însă, normele referitoare la organizarea şi funcţionarea unei autorităţi administrative autonome fac obiectul domeniului rezervat legii organice, legea de abilitare neputându-se, deci, în niciun caz, referi la abilitarea Guvernului de a modifica Legea concurenţei, atât timp cât aceasta reglementează, inter alia, organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei, autoritate administrativă autonoma în sensul Legii fundamentale. Astfel, sunt încălcate grav limitele abilitării acordate de Parlament şi, implicit, prevederile art. 108 alin. (3) din Constituţie. Prin urmare, neconstituţionalitatea art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 se extinde şi asupra Legii nr. 117/2015, de aprobare a acestei ordonanţe, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituţie, deoarece conţinutul său este încorporat în legea de aprobare aferentă.

11. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a statuat asupra condiţiilor de emitere a ordonanţelor de urgenţă (Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007), arătându-se că nu au fost respectate aceste condiţii şi că reglementarea referitoare la cvorumul legal al Plenului Consiliului Concurenţei trebuia să facă obiectul procedurii obişnuite de legiferare. Se mai arată şi că art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 este singurul text din actul normativ menţionat care a intrat în vigoare chiar la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Or, nu există niciun fel de justificare prin care să se explice de ce era necesar ca art. 50 să intre în vigoare anterior celorlalte dispoziţii ale actului normativ.

12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile legale criticate sunt conforme dispoziţiilor constituţionale invocate. Instanţa judecătorească se referă şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. III pct. 5 [CU referire la art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996] şi pct. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Instanţa judecătorească apreciază că existenţa unei situaţii extraordinare este redată în preambulul şi nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, la punctul 1 denumit „Descrierea situaţiei actuale”, din secţiunea a 2-a denumită „Motivul emiterii prezentului act normativ”, prin menţiunea „eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, prin raportare la gradul de încărcare al fiecărui membru al plenului, luând în considerare lucrările în care este implicat acesta.”

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, referitor la critica extrinsecă de neconstituţionalitate formulată cu privire la art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014, reţine că acest act normativ a fost adoptat în temeiul art. 1 pct. 1.16 din Legea nr. 119/2014, care a permis Guvernului să adopte ordonanţe pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, deciziile nr. 548 din 15 mai 2008 şi nr. 786 din 13 mai 2009, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice; în consecinţă, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice. Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 21/1996 apreciază că aceasta reglementează domeniul protecţiei concurenţei şi, printre altele, statutul Consiliului Concurenţei, ca autoritate administrativă autonomă. De asemenea, se reglementează şi procedurile din faţa acestui organism. Potrivit art. 117 alin, (3) din Constituţie, autorităţile administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică. Aşadar, reglementarea statutului acestei autorităţi se realizează prin norme de natura legii organice. Pe de altă parte, procedurile desfăşurate în faţa Consiliului Concurenţei, vizate de excepţia de neconstituţionalitate, sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare. Acest fapt a permis Guvernului ca, în baza unei legi de abilitare (Legea nr. 119/2014), să le modifice prin intermediul prevederilor legale criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. În aceste condiţii nu se poate reţine critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (1) din Constituţie, textele legale criticate ţinând de domeniul legii ordinare. În acelaşi sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 568/2015.

15 Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, raportată la art. 21 coroborat cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, reţine că textul de lege criticat reprezintă o normă procedurală, stabilită prin act normativ de nivel primar, care reglementează soluţionarea plângerii împotriva deciziei Consiliului Concurenţei, împreună cu analizarea fondului litigiului de către instanţa judecătorească. Or, soluţionarea unor asemenea chestiuni este guvernată de principiul oralităţii, contradictorialităţii şi a obligativităţii citării pârtilor. Prin urmare, apreciază că dispoziţiile art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 oferă suficiente garanţii pentru exercitarea dreptului la apărare, pentru evitarea arbitrariului şi protecţia drepturilor operatorilor economici aflaţi într-o investigaţie a Consiliului Concurenţei, asigurând un just echilibru între interesele părţilor: pe de o parte, strângerea de informaţii cu privire la activitatea unei persoane bănuite de încălcarea normelor privind concurenţa şi, implicit, apărarea interesului public, iar, pe de altă parte, apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei investigate. Astfel, operatorul economic supus procedurii de investigaţie poate formula contestaţie în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie. Cu această ocazie, în faţa instanţei judecătoreşti, în cadrul dezbaterii pe fond a acţiunii formulate de operatorul economic împotriva deciziei Consiliului Concurenţei, de constatare a încălcării regulilor concurenţei, el va fi citat şi va avea posibilitatea să administreze, cu încuviinţarea instanţei de judecată, toate probele considerate utile, pertinente şi concludente pentru stabilirea adevărului judiciar. De asemenea, precizează că în preambulul actului normativ criticat se regăsesc condiţiile de admisibilitate a adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului din perspectiva art. 115 din Constituţie şi că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, în cauză fiind o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care punea în pericol un interes public, astfel încât nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, notele scrise depuse la dosare, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie:

- Art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 586 din 6 august 2014;

- Legea nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015;

- Art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014;

- Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 6 martie 2015; precum şi ale art. III pct. 1, 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014; articolului unic pct. 6 şi 8 din Legea nr. 117/2015; art. 50 pct. 1 şi 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 şi art. I din Legea nr. 20/2015.

19. Având în vedere că în cele trei cauze sunt formulate şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie atât prevederile actelor normative criticate, în ansamblul lor, cât şi prevederile din aceste acte normative menţionate punctual în actele de sesizare. Curtea reţine că aceste prevederi de lege au produs efecte juridice în cauze, pe parcursul derulării procedurii în faţa Consiliului Concurenţei, în diferitele ei etape, şi având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014, în ansamblul său, şi cu referire la art. III pct. 1, 5 şi 6 din ordonanţă, ale Legii nr. 117/2015, în ansamblul său, şi cu referire la articolul unic pct. 6 şi 8 din lege, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, în ansamblul său, şi cu referire la art. 50 pct. 1 şi 5 din ordonanţa de urgenţă şi ale Legii nr. 20/2015, în ansamblul său şi cu referire la art. i din lege.

20. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 76 alin. (1) şi (2) privind adoptarea legilor, art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonanţelor Guvernului, art. 115 referitor la regimul ordonanţelor şi al ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, precum şi în art. 117 alin. (3), potrivit căruia Autorităţile administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică*

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei de neconstituţionalitate formulează, cu precădere, critici de neconstituţionalitate extrinsecă asupra actelor normative ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, referitoare la condiţiile de cvorum legal al Plenului Consiliului Concurenţei, care, în opinia autorilor excepţiei, ţin de statutul acestei autorităţi publice, şi nu de procedura derulată în faţa sa, şi, prin urmare, ar trebui reglementate prin norme de natura legii organice.

22. Referitor la Consiliul Concurenţei, Curtea observă că Legea fundamentală nu nominalizează explicit, nu cuprinde reglementări exprese referitoare la această autoritate administrativă autonomă şi nici nu impune reglementarea organizării sau funcţionării sale prin norme de natura legii organice, ale cărei domenii, stabilite prin art. 73 alin. (3) din Constituţie, sunt de strictă interpretare şi aplicare. În acelaşi timp, Curtea reţine că, potrivit art. 117 alin. (3) din Constituţie Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică”, dispoziţiile constituţionale menţionate fiind de asemenea de strictă interpretare (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 16 din 10 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 66 din 29 ianuarie 2007), fără a putea fi extinse şi cu privire la organizarea şi funcţionarea unor asemenea autorităţi. Exigenţa constituţională privind reglementarea prin lege organică vizează, aşadar, doar înfiinţarea Consiliului Concurenţei, ca autoritate administrativă autonomă, iar această exigenţă a fost respectată, având în vedere că Legea concurenţei nr. 21/1996 a fost adoptată cu majoritatea cerută pentru legile organice [majoritate prevăzută art. 74 alin. (1) din Constituţie, devenit art. 76 alin. (1) din Constituţia republicată în anul 2003]. Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) din cap. IV intitulat „Consiliul Concurenţei” din Legea nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, „Se înfiinţează Consiliul Concurenţei, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate juridică, care îşi exercită atribuţiile potrivit prevederilor prezentei legi.”

23. Referitor la condiţiile de cvorum şi pentru luarea deciziilor de Plenul Consiliului Concurenţei, la care se referă dispoziţiile de lege criticate, respectiv, art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014, art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 şi articolul unic pct. 6 din Legea nr. 117/2015, Curtea constată că acestea reprezintă aspecte privind funcţionarea Consiliului Concurenţei, fără a reglementa cu privire la statutul acestei autorităţi. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din cap. IV din Legea nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, „Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen sau în comisii. Plenul Consiliului Concurenţei se întruneşte valabil în prezenţa majorităţii membrilor în funcţie, dar nu mai puţin de 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Comisia adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor. Plenul adoptă hotărâri asupra chestiunilor de natură economico-administrativă, la solicitarea preşedintelui.

24. Prin Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, Curtea Constituţională a statuat că „reglementarea statutului Consiliului Concurenţei se realizează prin norme de natura legii organice, dar procedurile în faţa sa, vizate de obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare”. În accepţiunea acestor considerente, Curtea precizează că menţiunea privind statutul Consiliului Concurenţei, acela de autoritate administrativă autonomă, şi reglementarea acestuia prin lege organică îşi găseşte temeiul în art. 117 alin. (3) din Constituţie privind înfiinţarea prin lege organică a autorităţilor administrative autonome, nereferindu-se, aşadar, la organizarea şi funcţionarea sa.

25. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut distincţia între noţiuni precum „organizare”, „funcţionare”, „statut”. Astfel, prin Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, la paragraful 228, Curtea a reţinut că „Propunerea vizează completarea categoriei legilor organice cu privire la legile care reglementează domeniul organizării, funcţionării sau statutului unor autorităţi publice”.

26. În lumina acestor considerente, Curtea reţine că autorii excepţiei pleacă, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, de la o premisă greşită, aceea că reglementările referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei ţin de domeniul legii organice, premisă care, aşa cum s-a arătat mai sus, nu îşi găseşte temei în niciuna dintre dispoziţiile Constituţiei. Pe cale de consecinţă, în condiţiile în care Constituţia nu cuprinde dispoziţii referitoare la reglementarea prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Concurenţei - autoritate administrativă autonomă, ci doar în legătură cu înfiinţarea sa prin lege organică, Curtea constată că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate. Astfel cum a statuat Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-0 lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice, în consecinţă, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice (a se vedea şi Decizia nr. 53 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea î, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, şi Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015).

27. De asemenea, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă aduse Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014, Curtea observă că acestea sunt asemănătoare celor deja examinate cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 568 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, şi Deciziei nr. 835 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016. Astfel, în jurisprudenţa sa. Curtea a reţinut că Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 a fost adoptată în temeiul art. 1 pct. 1.16 din Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 14 iulie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei. De asemenea, examinând formula de atestare a legalităţii adoptării, astfel cum aceasta apare cu ocazia primei publicări a Legii concurenţei nr. 21/1996 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, Curtea a constatat faptul că aceasta a fost adoptată ca o lege organică. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, şi norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete caracter organic, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituţie legii organice (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, şi Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009). De aceea, Curtea reiterează că printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. Curtea a mai reţinut că procedurile în faţa Consiliului Concurenţei sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare, fapt ce a permis Guvernului ca, în baza unei legi de abilitare (Legea nr. 119/2014), să le modifice prin intermediul Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014. Ca atare, Curtea nu a putut reţine critica referitoare la încălcarea art. 108 şi art. 115 alin. (1) din Constituţie.

28. Referitor la critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, formulată în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că urgenţa adoptării acestui act normativ a fost motivată potrivit preambulului său şi notei de fundamentare. Astfel, actul normativ criticat a fost adoptat având în vedere necesitatea adaptării legislaţiei naţionale în domeniul ajutorului de stat cu legislaţia Uniunii Europene şi necesitatea creării unui cadru legislativ care să garanteze îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante impuse de Comisia Europeană României pentru accesarea fondurilor europene în perioada de programare 2014-2020. Guvernul a motivat că prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă se doreşte implementarea unui mecanism de control, la nivel naţional, prin care să se stabilească atribuţiile şi obligaţiile furnizorilor, beneficiarilor şi ale Consiliului Concurenţei în implementarea măsurilor de natura ajutorului de stat şi de minimis pentru a se facilita absorbţia fondurilor europene şi a se evita recuperarea acestora.

29. Considerând că se impune luarea unor măsuri urgente în vederea creării unui cadru legislativ la nivel naţional care să răspundă solicitărilor Comisiei Europene atât în domeniul ajutorului de stat, cât şi în domeniul fondurilor europene, este necesară adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă care să reglementeze modul în care fondurile publice (naţionale şi europene), destinate mediului de afaceri, sunt folosite.

30. Totodată, în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, Guvernul arată că modificările şi completările ce se propun a fi aduse Legii concurenţei nr. 21/1996 vizează, printre altele, eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, prin raportare la gradul de încărcare al fiecărui membru al plenului, luând în considerare lucrările în care este implicat acesta, precum şi realizarea unei concordanţe depline cu legislaţia specifică înalţilor funcţionari publici. Se mai reţine că situaţia extraordinară, care impune modificarea Legii concurenţei din perspectiva organizatorică şi a alocării resurselor, constă în volumul activităţii curente care a cunoscut o creştere substanţială, proporţional cu evoluţia accelerată a pieţei româneşti. Această împrejurare implică analize eficiente şi complexe care trebuie realizate cu celeritate, astfel încât să nu se creeze premise negative de blocaj ale activităţii unuia dintre organismele menite să asigure funcţionalitatea economiei.

31. De asemenea, potrivit Notei de fundamentare, urgenţa, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, a fost explicată, în ceea ce priveşte necesitatea modificării legii concurenţei cu privire la regimul juridic aplicabil înalţilor funcţionari publici din cadrul autorităţii, prin aceea că „actuala prevedere din lege nu corespunde reglementărilor de principiu în domeniul funcţiei publice în privinţa înalţilor funcţionari publici, nefiind conturat statutul secretarului general/secretarilor generali adjuncţi, cu implicaţi] negative asupra activităţii funcţionale a instituţiei”.

32. În fine, referitor la critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 în raport cu art. 115 alin. (5) potrivit căruia „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)”, Curtea constată că actul normativ nu cuprinde norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în legătură cu înfiinţarea Consiliului Concurenţei ca autoritate administrativă autonomă.

33. Referitor la critica de neconstituţionalitate punctual formulată în privinţa art. 50 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, potrivit cărora „(4) Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul cauzei sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de copii şi/sau extrase doar prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ce poate fi atacat numai odată cu decizia prin care se finalizează investigaţia, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată.”, Curtea reţine că o soluţie legislativă similară a mai fost supusă controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015, citată mai sus, Curtea a reţinut că reglementarea atacării odată cu fondul sau separat de fond a ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei privind documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul cauzei este la latitudinea legiuitorului, acesta putând alege aplicarea uneia sau a alteia dintre cele două soluţii legislative care sunt, deopotrivă, constituţionale în ipoteza dată. În consecinţă, Curtea nu a reţinut încălcarea dispoziţiilor art. 16, 21,24 şi 52 din Constituţie.

34. În aceste condiţii, Curtea constată că actul normativ supus controlului de constituţionalitate întruneşte exigenţele stabilite de art. 115 din Constituţie în ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, astfel încât critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 este neîntemeiată.

35. În raport cu cele statuate anterior, Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată în privinţa Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi a Legii nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, în raport cu art. 76 alin. (1) din Constituţie.

36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială Quadrant-Amroq Beverages - S.R.L. din Bucureşti, de Mega Image - S.R.L. din Bucureşti şi de Selgros Cash &Carry Romania - S.R.L. din Braşov în dosarele nr. 3.245/2/2015, nr. 3.081/2/2015 şi nr. 3.229/2/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, în ansamblul său şi cu referire la prevederile art. III pct. 1,5 şi 6 din ordonanţă, Legea nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, îh ansamblul său şi cu referire la articolul unic pct. 6 şi 8 din lege, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, în ansamblul său şi cu referire la art. 50 pct. 1 şi 5 din ordonanţa de urgenţă, şi a Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, în ansamblul său şi cu referire la art. I din lege, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie,

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

Pronunţată în şedinţa din data de 13 octombrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, precum şi pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport public judeţean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanţelor de judecată

 

Situaţia extraordinară şi urgenţa reglementării prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, sunt determinate de necesitatea asigurării continuităţii serviciilor regulate de transport rutier de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, pe baza programului de transport şi a licenţelor de traseu aferente care au valabilitate numai până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată în cauza ce priveşte suspendarea programului de transport rutier de persoane în zona metropolitană Bucureşti, aşa cum prevede Legea nr. 107/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

Astfel, judecarea cauzei care priveşte suspendarea programului de transport de persoane cu autobuzele prin servicii regulate între unităţile administrativ-teritoriale în zona metropolitană Bucureşti în Dosarul nr. 1.027/2/2014, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, are stabilit ca probabil ultim termen de judecată data de 18 ianuarie 2017, urmând ca instanţa să pronunţe hotărârea definitivă.

Prin urmare, rezultă necesitatea menţinerii valabilităţii acestui program de transport şi a licenţelor de traseu aferente şi după rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată, până la data finalizării procedurilor de atribuire a traseelor cuprinse în următorul program de transport rutier de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

În situaţia în care, în perioada cuprinsă între rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată şi finalizarea procedurilor de atribuire a traseelor cuprinse în următorul program de transport, programul de transport actual şi licenţele de traseu aferente nu vor fi valabile, se va constata că:

- este pusă în imposibilitate continuarea desfăşurării transportului rutier de persoane prin servicii regulate între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, în condiţii de legalitate;

- operatorii de transport nu vor avea un cadru legal pentru desfăşurarea acestei activităţi, situaţie care va genera practici ilicite în activitatea de transport derulată în zona respectivă, acest fapt generând inclusiv premisele afectării bugetului de stat prin diminuarea veniturilor încasate ca urmare a neplăţii taxelor şi impozitelor aferente activităţilor de transport rutier de persoane;

- este posibilă întreruperea activităţii operatorilor de transport începând cu data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată, fapt care va avea un efect negativ asupra călătorilor prin neasigurarea necesarului de transport, fiind afectaţi aproximativ 110.000 de călători/zi.

Ţinând cont că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare şi de urgenţă, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, precum şi pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport public judeţean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanţelor de judecată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din 30 decembrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2016, se modifică după cum urmează;

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

- Art. 1. - În situaţiile în care prin hotărâri ale instanţelor de judecată s-a suspendat procedura de atribuire/programul de transport privind serviciile regulate de transport rutier de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, se prelungeşte valabilitatea actualului program de transport în baza căruia se efectuează aceste servicii regulate de transport rutier între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov şi a licenţelor de traseu aferente, până la rămânerea definitivă a hotărârilor instanţelor de judecată, iar după această dată, până la data finalizării procedurilor de atribuire a traseelor cuprinse în următorul program de transport, în condiţiile şi termenele prevăzute de reglementările legale în vigoare şi în măsura în care prin hotărârile definitive ale instanţelor judecătoreşti nu se prevede altfel.”

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) La solicitarea operatorilor de transport care deţin licenţe de traseu valabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pe traseele cuprinse în actualul program de transport în baza căruia se efectuează serviciile regulate de transport rutier de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. eliberează licenţe de traseu însoţite de graficele de circulaţie, pentru autobuzele deţinute şi nominalizate de către aceştia, cu plata tarifului aferent, potrivit legii, care vor avea valabilitate până la rămânerea definitivă a hotărârilor instanţelor de judecată, iar după această dată, până la data finalizării procedurilor de atribuire a traseelor, în condiţiile şi termenele prevăzute de reglementările legale în vigoare şi în măsura în care prin hotărârile definitive ale instanţelor judecătoreşti nu se prevede altfel.

(2) Procedura şi modalitatea de prelungire a valabilităţii licenţelor de traseu pentru situaţiile prevăzute la art. 1 se stabilesc de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., potrivit legii.”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2017.

Nr. 5.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 13 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Pentru anul 2017, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 3.740 lei.

(3) Costurile standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariate în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru anul 2017, sunt prevăzute în anexa nr. 2.”

2. La articolul 3, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Pentru anul 2017, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 330 lei.

(3) Costurile standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar «Bunuri şi servicii», pentru anul 2017, sunt prevăzute în anexa nr. 5.”

3. Anexele nr. 2, 3, 5 şi 6 se modifică şi se înlocuiesc CU anexele nr. 1-4 la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şt fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2017.

Nr. 31.

 

ANFXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 72/2013)

 

Costurile standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariate în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru anul 2017

 

Nr. crt.

Nivel/filieră/profil

Forma de învăţământ

Număr mediu de elevi pe clasă

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri

- lei -

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri

(pentru învăţământul în limbile minorităţilor)

- lei -

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

1

Învăţământ preşcolar cu program normal

zi

20

18

2480

2712

2480

2712

2

Învăţământ preşcolar cu program prelungit/săptămânal

zi

20

20

4548

4548

4548

4548

3

Învăţământ primar

zi

24

18

2854

3400

3490

4036

3.1

Învăţământ primar-integrat*

zi

 

 

4851

4851

5487

5487

4

Învăţământ primar „step-by-step”

zi

24

24

4548

4548

5184

5184

5

Învăţământ primar „A două şansă”

-

15

12

2200

2648

2836

3284

6

Învăţământ primar vocaţional (altul decât specializarea muzică)

zi

24

20

3591

4294

4145

4848

7

Învăţământ primar cu specializarea muzică

zi

24

24

6358

6358

6732

6732

7.1

Învăţământ primar cu specializarea muzică în regim suplimentar

zi

 

 

3131

3131

3131

3131

8

Învăţământ gimnazial

zi

25

20

3740

4301

4275

4836

8.1

Învăţământ gimnazial - integrat*

zi

 

 

6358

6358

6893

6893

9

Învăţământ secundar inferior „A două şansă”

-

15

12

2491

2992

3026

3527

10

Învăţământ gimnazial vocaţional (altul decât specializarea muzică)

zi

25

20

4488

5124

4975

5611

10.1

Învăţământ gimnazial vocaţional (altul decât specializarea muzică) în regim suplimentar

zi

 

 

748

748

748

748

11

Învăţământ gimnazial cu specializarea muzică

zi

25

25

7854

7854

8228

8228

11.1

Învăţământ gimnazial cu specializarea muzică în regim suplimentar

zi

 

 

3740

3740

3740

3740

12

Învăţământ gimnazial

FR

22

22

1515

1796

2050

2331

13

Învăţământ liceal teoretic

zi

28

28

3740

3740

4189

4189

14

Învăţământ liceal teoretic

seral

28

28

2772

2772

3221

3221

15

Învăţământ liceal tehnologic, militar, pedagogic şi teologic

zi

28

28

3868

3868

4317

4317

16

Învăţământ liceal tehnologic

seral

28

28

3015

3015

3464

3464

17

Învăţământ liceal artistic (toate specializările, excepţie specializarea muzică) şi sportiv

zi

28

28

4937

4937

5386

5386

18

Învăţământ liceal specializarea muzică

zi

28

28

10472

10472

10921

10921

19

Învăţământ liceal

FR

28

28

1459

1459

1908

1908

19.1

Învăţământ liceal - integrat*

zi

 

 

6358

6358

6893

6893

20

Învăţământ profesional (inclusiv stagiile de pregătire practică)/Învăţământ dual

zi

28

28

4096

4096

4470

4470

21

Învăţământ postliceal/maiştri

zi

28

28

4096

4096

4096

4096

21.1

Învăţământ postliceal/maiştri

seral

28

28

3015

3015

3464

3464

22

Cantine-cămine (elevi cazaţi)

-

 

 

1482

1482

1482

1482

 

* Standardele de cost se aplică numai elevilor cu cerinţe educative speciale integraţi individual în clasele/grupele unităţilor de învăţământ de masă, care urmează curriculumul acestora.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 72/2013)

 

Coeficienţii de diferenţiere pentru costurile standard per elev/preşcolar şi coeficienţii de corecţie pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariate în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora

 

Nr. crt.

Nivel/filieră/profil

Forma de învăţământ

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri

- lei -

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri (pentru învăţământul în limbile minorităţilor)

- lei -

Urban

Rural

Urban

Rural

1

Învăţământ preşcolar cu program normal

zi

0,663

0,725

0,000

0,000

2

Învăţământ preşcolar cu program prelungit/săptămânal

zi

1,216

1,216

0,000

0,000

3

Învăţământ primar

zi

0,763

0,909

0,170

0,170

3.1

Învăţământ primar-integrat*

zi

1,297

1,297

0,170

0,170

4

Învăţământ primar „step-by-step”

zi

1,216

1,216

0,170

0,170

5

Învăţământ primar „A două şansă”

-

0,588

0,708

0,170

0,170

6

Învăţământ primar vocaţional (altul decât specializarea muzică)

zi

0,960

1,148

0,148

0,148

7

Învăţământ primar cu specializarea muzică

zi

1,700

1,700

0,100

0,100

7.1

Învăţământ primar cu specializarea muzică în regim suplimentar

zi

0,837

0,837

0,000

0,000

8

Învăţământ gimnazial

zi

1,000

1,150

0,143

0,143

8.1

Învăţământ gimnazial - integrat*

zi

1,700

1,700

0,143

0,143

9

Învăţământ secundar inferior „A două şansă11

-

0,666

0,800

0,143

0,143

10

Învăţământ gimnazial vocaţional (altul decât specializarea muzică)

zi

1,200

1,370

0,130

0,130

10.1

Învăţământ gimnazial vocaţional (altul decât specializarea muzică) în regim suplimentar

zi

0,200

0,200

0,000

0,000

11

Învăţământ gimnazial cu specializarea muzică

zi

2,100

2,100

0,100

0,100

11.1

Învăţământ gimnazial cu specializarea muzică în regim suplimentar

zi

1,000

1,000

0,000

0,000

12

Învăţământ gimnazial

FR

0,405

0,480

0,143

0,143

13

Învăţământ liceal teoretic

zi

1,000

1,000

0,120

0,120

14

Învăţământ liceal teoretic

seral

0,741

0,741

0,120

0,120

15

Învăţământ liceal tehnologic, militar, pedagogic şi teologic

zi

1,034

1,034

0,120

0,120

16

Învăţământ liceal tehnologic

seral

0,806

0,806

0,120

0,120

17

Învăţământ liceal artistic (toate specializările, excepţie specializarea muzică) şi sportiv

zi

1,320

1,320

0,120

0,120

18

Învăţământ liceal specializarea muzică

zi

2,800

2,800

0,120

0,120

19

Învăţământ liceal

FR

0,390

0,390

0,120

0,120

19.1

Învăţământ liceal - integrat*

zi

1,700

1,700

0,143

0,143

20

Învăţământ profesional (inclusiv stagiile de pregătire practică )/Învăţământ dual

zi

1,095

1,095

0,100

0,100

21

Învăţământ postliceal/maiştri

zi

1,095

1,095

0,000

0,000

21.1

Învăţământ postliceal/maiştri

seral

0,806

0,806

0,120

0,120

22

Cantine-cămine (elevi cazaţi)

-

0,396

0,396

0,000

0,000

 

* Coeficienţii de diferenţiere se aplică numai elevilor cu cerinţe educative speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă, care urmează curriculumul acestora.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 51a Hotărârea Guvernului nr. 72/2013)

 

Costurile standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii”, pentru anul 2017

 

Praguri numerice

Tipuri de unităţi

Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru mediul urban/rural

Zona 1

Zona 2

Zona 3

Zona 4

Zona 5

Zona 6

1-300

Grădiniţă

354

357

365

375

386

396

Şcoală gimnazială/primară

339

343

350

360

370

380

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/învăţământ dual

385

389

397

408

420

432

Şcoală postliceală

264

267

272

280

288

296

301-800

Grădiniţă

356

359

366

377

388

398

Şcoală gimnazială

341

344

351

361

372

382

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/învăţământ dual

387

391

399

410

422

433

Şcoală postliceală

266

269

274

282

290

298

Peste 800

Grădiniţă

359

363

370

381

392

402

Şcoală gimnazială

345

348

355

365

376

386

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/învăţământ dual

391

395

402

414

426

437

Şcoală postliceală

270

272

278

286

294

302

 

Zone de temperatură:

Zona 1 - Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman

Zona 2 - Arad, Bucureşti, Brăila, Dâmboviţa, Gorj, Galaţi, Ilfov, Ialomiţa, Mehedinţi, Timiş

Zona 3 - Argeş, Bihor, Buzău, laşi, Prahova, Satu Mare, Vaslui

Zona 4 - Botoşani, Cluj, Mureş, Sălaj, Vrancea

Zona 5 - Alba, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Neamţ, Sibiu, Vâlcea

Zona 6 - Bistriţa-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Suceava

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 72/2013)

 

Coeficienţii de diferenţiere pentru costurile standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „Bunuri şi servicii”

 

Praguri numerice

Tipuri de unităţi

Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru mediul urban/rural

Zona 1

Zona 2

Zona 3

Zona 4

Zona 5

Zona 6

1-300

Grădiniţă

1,0710

1,0817

1,1031

1,1352

1,1674

1,1995

Şcoală gimnazială/primară

1,0270

1,0373

1,0578

1,0886

1,1194

1,1502

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/învăţământ dual

1,1661

1,1778

1,2011

1,2361

1,2711

1,3061

Şcoală postliceală

0,7995

0,8075

0,8235

0,8474

0,8714

0,8954

301-800

Grădiniţă

1,0760

1,0868

1,1083

1,1406

1,1728

1,2051

Şcoală gimnazială

1,0320

1,0423

1,0630

1,0939

1,1249

1,1559

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/învăţământ dual

1,1711

1,1829

1,2063

1,2414

1,2765

1,3117

Şcoală postliceală

0,8045

0,8125

0,8286

0,8528

0,8769

0,9010

Peste 800

Grădiniţă

1,0870

1,0979

1,1197

1,1523

1,1849

1,2175

Şcoală gimnazială

1,0431

1,0535

1,0744

1,1057

1,1370

1,1682

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/învăţământ dual

1,1822

1,1940

1,2177

1,2531

1,2886

1,3241

Şcoală postliceală

0,8155

0,8237

0,8400

0,8645

0,8889

0,9134

 

Zone de temperatură:

Zona 1 - Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman

Zona 2 - Arad, Bucureşti, Brăila, Dâmboviţa, Gorj, Galaţi, Ilfov, Ialomiţa, Mehedinţi, Timiş

Zona 3 - Argeş, Bihor, Buzău, laşi, Prahova, Satu Mare, Vaslui

Zona 4 - Botoşani, Cluj, Mureş, Sălaj, Vrancea

Zona 5 - Alba, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Neamţ, Sibiu, Vâlcea

Zona 6 - Bistriţa-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Suceava

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea \, nr. 188 din 14 martie 2016, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Pentru anul 2017, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 3.740 lei.

(3) Costurile standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariate în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru anul 2017, sunt prevăzute în anexa nr. 1

2. La articolul 3, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Pentru anul 2017, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 330 lei.

(3) Costurile standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar «Bunuri şi servicii», pentru anul 2017, sunt prevăzute în anexa nr. 3.”

3. Anexele nr. 1-4 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4 la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2017.

Nr. 32.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 136/2016)

 

Costurile standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora pentru unităţile de învăţământ, pentru anul 2017

 

Nr. crt.

Nivel/filieră/profil

Forma de învăţământ

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri

- lei -

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri

(pentru învăţământul în limbile minorităţilor)

- lei -

Urban

Rural

Urban

Rural

1

Învăţământ preşcolar cu program normal

zi

2480

2712

2480

2712

2

Învăţământ preşcolar cu program prelungit/săptămânal

zi

4548

4548

4548

4548

3

Învăţământ primar

zi

2854

3400

3490

4036

4

Învăţământ gimnazial

zi

3740

4301

4275

4836

5

Învăţământ liceal teoretic

zi

3740

3740

4189

4189

6

Învăţământ liceal tehnologic şi confesional

zi

3868

3868

4317

4317

7

Învăţământ profesional (inclusiv stagiile de pregătire practică)/Învăţământ dual

zi

4096

4096

4470

4470

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 /a Hotărârea Guvernului nr. 136/2016)

 

Coeficienţii de diferenţiere pentru costurile standard per elev/preşcolar şi coeficienţii de corecţie pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora

 

Nr. crt.

Nivel/filieră/profil

Forma de învăţământ

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri

- lei -

Standarde de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri

(pentru învăţământul în limbile minorităţilor)

- lei -

Urban

Rural

Urban

Rural

1

Învăţământ preşcolar cu program normal

zi

0,663

0,725

0,000

0,000

2

Învăţământ preşcolar cu program prelungit/săptămânal

zi

1,216

1,216

0,000

0,000

3

Învăţământ primar

zi

0,763

0,909

0,170

0,170

4

Învăţământ gimnazial

zi

1,000

1,150

0,143

0,143

5

Învăţământ liceal teoretic

zi

1,000

1,000

0,120

0,120

6

Învăţământ liceal tehnologic şi confesional

zi

1,034

1,034

0,120

0,120

7

Învăţământ profesional (inclusiv stagiile de pregătire practică)/Învăţământ dual

zi

1,095

1,095

0,100

0,100

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 136/2016)

 

Costurile standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „Bunuri şi servicii”, pentru anul 2017

 

Praguri numerice

Tipuri de unităţi*)

Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru mediul urban/rural

Zona 1

Zona 2

Zona 3

Zona 4

Zona 5

Zona 6

1-300

Grădiniţă

354

357

365

375

386

396

Şcoală gimnazială/primară

339

343

350

360

370

380

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/Învăţământ dual

385

389

397

408

420

432

301-800

Grădiniţă

354

357

365

375

386

396

Şcoală gimnazială

339

343

350

360

370

380

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/Învăţământ dual

385

389

397

408

420

432

 

*) Pentru unităţile de Învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditat care au în componenţa lor mai multe tipuri de Învăţământ, calculul finanţării de bază se va face prin ponderarea numărului de elevi cu costul standard per elev/preşcolar pentru fiecare nivel de Învăţământ.

 

Zone de temperatură:

Zona 1 - Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman

Zona 2 - Arad, Bucureşti, Brăila, Dâmboviţa, Gorj, Galaţi, Ilfov, Ialomiţa, Mehedinţi, Timiş

Zona 3 - Argeş, Bihor, Buzău, laşi, Prahova, Satu Mare, Vaslui

Zona 4 - Botoşani, Cluj, Mureş, Sălaj, Vrancea

Zona 5 - Alba, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Neamţ, Sibiu, Vâlcea

Zona 6 - Bistriţa-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Suceava

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 136/2016)

 

Coeficienţii de diferenţiere pentru costurile standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „Bunuri şi servicii”

 

Praguri numerice

Tipuri de unităţi

Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru mediul urban/rural

Zona 1

Zona 2

Zona 3

Zona 4

Zona 5

Zona 6

1-300

Grădiniţă

1,0710

1,0817

1,1031

1,1352

1,1674

1,1995

Şcoală gimnazială/primară

1,0270

1,0373

1,0578

1,0886

1,1194

1,1502

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/Învăţământ dual

1,1661

1,1778

1,2011

1,2361

1,2711

1,3061

301-800

Grădiniţă

1,0760

1,0868

1,1083

1,1406

1,1728

1,2051

Şcoală gimnazială

1,0320

1,0423

1,0630

1,0939

1,1249

1,1559

Liceu/Colegiu/Şcoală profesională/Învăţământ dual

1,1711

1,1829

1,2063

1,2414

1,2765

1,3117

 

Zone de temperatură:

Zona 1 - Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman

Zona 2 - Arad, Bucureşti, Brăila, Dâmboviţa, Gorj, Galaţi, Ilfov, Ialomiţa, Mehedinţi, Timiş

Zona 3-- Argeş, Bihor, Buzău, laşi, Prahova, Satu Mare, Vaslui

Zona 4- Botoşani, Cluj, Mureş, Sălaj, Vrancea

Zona 5 - Alba, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Neamţ, Sibiu, Vâlcea

Zona 6- Bistriţa-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Suceava

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin, (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 29 mai 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 22 se abrogă.

2. La articolul 56, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Plăţile care se efectuează de către instituţiile publice care au înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii se evidenţiază în conturile de cheltuieli bugetare deschise la unităţile Trezoreriei Statului, pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate de cheltuieli bugetare, potrivit bugetelor de venituri şi cheltuieli ale acestora şi potrivit Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.954/2005, codificate cu codul de identificare fiscală al instituţiilor publice respective.”

3. Articolul 58 se abrogă.

4. La articolul 77, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Conturile de disponibilităţi prevăzute la alin. (1) lit. a) se deschid pe codurile de identificare fiscală atribuite în calitate de plătitor de TVA, iar conturile de venituri bugetare şi de cheltuieli bugetare prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se deschid pe codul de identificare fiscală atribuit pentru activitatea curentă a instituţiilor publice respective.”

5. După articolul 831 se introduc două noi articole, articolele 832 şi 833, cu următorul cuprins:

„Art. 832. - Conturile în care se constituie depozite la termen de către instituţiile şi autorităţile publice care, potrivit prevederilor legale în vigoare, pot constitui la Trezoreria Statului astfel de depozite se stabilesc de Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică.

Art. 833. - (1) Instituţiile publice din administraţia publică centrală ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali sau secundari de credite şi care gestionează fonduri externe nerambursabile potrivit contractelor/acordurilor de finanţare încheiate prin bugetul fondurilor externe nerambursabile pot repartiza instituţiilor publice din subordine bugete de venituri şi cheltuieli bugetare sau bugete de cheltuieli bugetare, după caz, în măsura în care legislaţia specifică sau contractele/acordurile încheiate prevăd realizarea de activităţi prin intermediul instituţiilor publice din subordine.

(2) în execuţie, în cazul în care bugetul fondurilor externe nerambursabile este aprobat numai cu cheltuieli bugetare, ordonatorul de credite ierarhic superior, care a încasat sumele de la finanţatorul extern, virează sumele cuvenite instituţiilor publice din subordine din contul de venituri bugetare în care a fost încasat echivalentul în lei al acestora, aferent subcapitolului 41.04.00 «Sume aferente fondurilor externe nerambursabile», în contul de venituri bugetare aferent subcapitolului 41.04.00 «Sume aferente fondurilor externe nerambursabile» al instituţiilor publice subordonate, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în vederea efectuării de către acestea de cheltuieli bugetare potrivit bugetului repartizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) în situaţia în care bugetul fondurilor externe nerambursabile este aprobat cu venituri şi cheltuieli bugetare, ordonatorul de credite ierarhic superior, care a încasat sumele de la finanţatorul extern, virează sumele cuvenite instituţiilor publice din subordine din conturile de venituri bugetare în care a fost încasat echivalentul în lei al acestora în conturile corespunzătoare de venituri bugetare ale instituţiilor publice subordonate, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), în vederea efectuării de către acestea de cheltuieli bugetare în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) Instituţiile publice care procedează potrivit prevederilor alin. (1)-(3) aplică în mod corespunzător prevederile referitoare la execuţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile din prezentele norme metodologice.”

Art. II. - Depozitele care nu au ajuns la scadenţă la data intrării în vigoare a prezentului ordin rămân înregistrate în conturile respective până la scadenţa acestora.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 17 ianuarie 2017.

Nr. 107.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.