MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 62/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 62         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 25 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 657 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în ceea ce priveşte soluţia legislativă potrivit căreia încheierea este „definitivă”

 

Decizia nr. 693 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

6. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

2. - Ordin pentru aprobarea Procedurii privind desemnarea unui operator de distribuţie a gazelor naturale pentru preluarea operării unui sistem de distribuţie a gazelor naturale

 

3. - Ordin privind completarea Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuţie în sectorul gazelor naturale, începând cu a treia perioadă de reglementare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 42/2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 657

din 8 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în ceea ce priveşte soluţia legislativă potrivit căreia încheierea este „definitivă”

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Florin Matei în Dosarul nr. 2.612/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 71D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde partea Primăria Municipiului Bucureşti, prin avocat Mădălina Truşcă, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 898 din 17 decembrie 2015 şi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Depune note scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 898 din 17 decembrie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 5.611 din 19 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.612/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin Matei într-o cauză având ca obiect obligarea la plata amenzii pentru neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege atacat este neconstituţional, având în vedere că existenţa unui singur grad de jurisdicţie şi suprimarea celui de-al doilea grad de jurisdicţie conduc la imposibilitatea părţilor de a beneficia de garanţia controlului unei „instanţe superioare cu caracter colegial” asupra unei hotărâri pronunţate de o „instanţă unipersonală”, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Unicul grad de jurisdicţie prevăzut de normele legale criticate instituie o îngrădire a dreptului părţilor de a avea acces liber la justiţie şi de a beneficia de un proces echitabil şi conduce la o negare a imparţialităţii şi egalităţii în faţa justiţiei. De asemenea, se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 129 din Constituţie, de vreme ce sintagma „in condiţiile legii” din cuprinsul normei fundamentale evocate nu poate fi interpretată ca o negare a ceea ce Constituţia menţionează, adică „posibilitatea de a exercita căile de atac”. Posibilitatea exercitării căilor de atac determină în mod direct proporţional restrângerea erorilor de judecată.

7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că textul de lege criticat este în conformitate cu prevederile art. 21,124 şi 129 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, prin care Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă” este neconstituţională.

10. Avocatul Poporului face referire la punctul său de vedere comunicat anterior în dosarele Curţii Constituţionale nr. 657D/2015 şi nr. 1.192D/2015, potrivit căruia dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 sunt constituţionale. De asemenea, precizează că, prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat neconstituţionalitatea soluţiei legislative potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă”, astfel încât în cauză sunt incidente prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate, instanţa de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 905 din Codul de procedură civilă.

14. Analizând criticile de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei, Curtea constată că, în realitate, acestea vizează soluţia legislativă care consacră caracterul definitiv al încheierii prevăzute de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. În aceste condiţii, Curtea urmează a reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în ceea ce priveşte soluţia legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă”.

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 124 - înfăptuirea justiţiei şi art. 129 - Folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv, cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

16. Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă” este neconstituţională. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorităţii publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti şi eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluţiilor pronunţate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiţie în substanţa sa, încălcându-se astfel prevederile art. 21 din Constituţie.

17. În aceste condiţii, Curtea constată că sunt incidente prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Având în vedere că, în prezenta cauză, data sesizării Curţii Constituţionale, prin Decizia civilă din 19 noiembrie 2015, este anterioară Deciziei nr. 898 din 17 decembrie 2015, mai sus citată, excepţia de neconstituţionalitate a normei cuprinse în art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care consacră caracterul „definitiv” al încheierii, urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte soluţia legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 este „definitivă”, excepţie ridicată de Florin Matei în Dosarul nr. 2.612/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică îh Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 693

din 24 noiembrie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, excepţie ridicată de Asociaţia Lucioperca Club Pescar Modern din Bistriţa În Dosarul nr. 4.013/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 302D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, astfel, că nu poate fi reţinută critica privind dubla reglementare pentru aceeaşi activitate, şi anume aceea a pescuitului sportiv/recreativ, având în vedere faptul că Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, la care se face referire, pe de o parte, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, pe de altă parte, au o finalitate diferită.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 14 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.013/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Excepţia a fost ridicată de reclamanta Asociaţia Lucioperca Club Pescar Modem din Bistriţa cu ocazia judecării unei acţiuni în contencios administrativ şi fiscal având ca obiect anularea unui act administrativ, şi anume a Deciziei nr. 107 din 23 aprilie 2015 prin care reclamantei i-au fost retrase, în vederea suspendării, 3 autorizaţii de pescuit sportiv/recreativ, temeiul acestei măsuri fiind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că în secţiunea a 5-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 se reglementează practicarea pescuitului recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale. Apreciază că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât sintagma pescuit recreativ/sportiv este improprie, existând recunoscut pescuitul sportiv ca ramură sportivă în Registrul sportiv din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului şi care intră sub directa reglementare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. În acest context, apreciază că există o dublă reglementare, una prin Legea nr. 69/2000 şi alta prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, care nu pot fi aplicate simultan deoarece sunt reglementări diferite pentru aceeaşi activitate. Menţionează astfel că, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 69/2000, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel. Autoarea excepţiei consideră că prin prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 sunt introduse reglementări care modifică în tot prevederile art. 37 din Legea nr. 69/2000, cu consecinţa încălcării dispoziţiilor art. 49 alin. (5) din Constituţie, care prevăd obligaţia autorităţilor publice de a asigura condiţiile pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa sportivă a ţârii, în sensul că se îngrădeşte acest drept constituţional al cetăţeanului prin impunerea de condiţii speciale pentru practicarea pescuitului sportiv, precum şi art. 53 din Constituţie, prin restrângerea dreptului de reglementare stabilit de art. 37 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 69/2000 în favoarea Federaţiei Române de Pescuit Sportiv, care este singura abilitată de lege să emită reglementări pe această ramură sportivă. Arată, totodată, că prin folosirea sintagmei pescuit recreativ/sportiv în definirea acestei activităţi se restrânge dreptul Federaţiei Române de Pescuit Sportiv doar la activităţi competiţionale oficiale şi nu la toate activităţile sportive, aşa cum prevede Legea nr. 69/2000.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, şi consideră ca fiind neîntemeiate susţinerile autoarei referitoare la existenţa unei duble reglementări a aceluiaşi domeniu (pescuit recreativ/sportiv), prin acte normative de rang diferit.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În esenţă, arată că cele două acte normative la care se face referire, şi anume Legea nr. 69/2000 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, nu au acelaşi domeniu de reglementare. Arată, astfel, că art. 1 din Legea nr. 69/2000 reglementează activităţile de educaţie fizică şi sport, în timp ce Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 „reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură”, astfel încât cele două acte normative au finalităţi diferite. Prin urmare, Guvernul consideră că nu se poate reţine pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi art. 49 alin. (5) din Legea fundamentală. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu art. 53 din Constituţie, apreciază că acesta nu este incident în speţă, având în vedere faptul că dreptul la sport/pescuit nu este un drept fundamental.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că,/1) Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, după caz.

(2) în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale se vor stabili condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, după consultarea cu forurile de reprezentare ale asociaţiilor de pescari sportivi legal constituite, la nivel naţional.

(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica şi în amenajările piscicole şi în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licenţe de acvacultură, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul licenţei.

(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociaţia al cărei membru este, cât şi pentru zonele concesionate de alte asociaţii, pe bază de reciprocitate.

(5) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practică în cadrul fiecărei asociaţii în baza regulamentului propriu stabilit în acest sens.”

12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, art. 49 alin. (5) care prevede că Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării”, şi celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la pretinsa existenţă a unei duble reglementări a activităţii de pescuit sportiv/recreativ, Curtea observă că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aceasta reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură. În sensul acestei ordonanţe de urgenţă, prin pescuit se înţelege activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii.

14. De asemenea, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, după caz. Potrivit aceluiaşi act normativ, pescar sportiv este persoana fizică deţinătoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociaţiile de pescari sportivi legal constituite. Pescuitul sportiv, prin definiţie, presupune practicarea acestei activităţi cu caracter competiţional, dar, chiar dacă este practicată ca sport, această activitate are la bază resursa acvatică a României, fiindu-i aplicabile dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008. Practicarea pescuitului sportiv ca activitate de agrement şi recreere este un drept al persoanei recunoscut şi garantat de stat.

15. Curtea reţine că, potrivit art. 1 din Regulamentul de organizare şi practicare a pescuitului sportiv din România din 2015, accesul la resursele acvatice vii se face în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 136 alin. (4) din Constituţia României, a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Federaţia Română de Pescuit Sportiv, persoană juridică de interes naţional şi de utilitate publică, este cea care asigură organizarea, conducerea, supravegherea şi controlul activităţilor şi competiţiilor de pescuit sportiv organizate de aceasta, cu acordul administratorului resurselor acvatice vii şi cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

16. De asemenea, prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 369 din 25 martie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 5 aprilie 2016, se stabilesc condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, stabilindu-se faptul că pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice vii se realizează cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale ordinului comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii.

17. Curtea remarcă faptul că pescuitul, înainte de a fi o activitate sportivă, este mai întâi de toate o activitate recreativă, accesibilă oricui, existând însă o condiţie pentru practicarea lui, şi anume aceea de a deţine un permis/autorizaţie de pescuit, conform legii. Atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor, permiselor şi a autorizaţiilor emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura. Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practică în cadrul fiecărei asociaţii în baza regulamentului propriu stabilit în acest sens. Spre deosebire de pescuitul recreativ, pescuitul sportiv presupune ca cel care îl practică să deţină licenţa de pescar sportiv eliberată de Federaţia Română de Pescuit Sportiv.

18. În ceea ce priveşte Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea reţine că acest act normativ reglementează exclusiv activităţile de educaţie fizică şi sport, activităţi ce cuprind „educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic”. În accepţiunea acestei legi, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel.

19. În ceea ce priveşte critica formulată de autoarea excepţiei, în sensul că se îngrădeşte dreptul constituţional consacrat de art. 49 alin. (5), respectiv acela de a participa liber la viaţa sportivă a ţării, prin impunerea de condiţii speciale pentru practicarea pescuitului sportiv, Curtea subliniază faptul că desfăşurarea unei activităţi sportive nu exclude, ci dimpotrivă, presupune impunerea unor condiţii sau a unor limite de exercitare a acesteia. Aşa fiind, orice persoană poate desfăşura activitatea de pescuit sportiv, cu respectarea prevederilor legale, fie că acestea sunt cele prevăzute de Legea cadru nr. 69/2000, fie de legi speciale, cum este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008. Faptul că legiuitorul a stabilit un cadru general de reglementare a unor relaţii sociale nu înseamnă, însă, că sunt excluse normele cu caracter special sau derogatoriu.

20. Aşa fiind, Curtea constată că astfel cum reiese din art. 1 din Legea nr. 69/2000, aceasta reglementează activităţile de educaţie fizică şi sport, în timp ce Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 „reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultura, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” şi, prin urmare, cele două acte normative au finalităţi diferite, astfel încât critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Lucioperca Club Pescar Modem din Bistriţa în Dosarul nr. 4.013/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice

 

Având în vedere obligaţiile statului de a garanta şi a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, stabilite prin Constituţia României, republicată, obligaţii care se realizează prin toate structurile sale administrative şi prin instrumentele instituite în vederea sprijinirii eforturilor autorităţilor administraţiei publice locale în dezvoltarea infrastructurii de bază: apă-canalizare, şcoli, spitale, drumuri şi altele asemenea la nivelul tuturor localităţilor,

ţinând cont că acest deziderat este asumat de Guvern prin Programul de guvernare 2017-2020 la capitolul .Administraţie publică. Politici regionale”, iar măsurile propuse în acest capitol constau în asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural - 10 S (zece servicii), prin finanţarea de la bugetul de stat/fonduri nerambursabile a sumelor necesare implementării pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate,

se impune intervenţia legislativă de urgenţă pentru modificarea şi completarea actului normativ prin care este reglementată realizarea investiţiilor publice în infrastructura locală, respectiv a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul modificării şi completării anumitor domenii eligibile astfel încât beneficiarii programului să poată promova acele obiective de investiţii care permit asigurarea în cel mai scurt timp a unor servicii esenţiale pentru creşterea calităţii vieţii în toate localităţile din România, punându-se mai mult accent pe învăţământ şi sănătate, în conformitate cu obligaţiile prevăzute în legislaţia internă şi europeană,

consecinţa negativă pe care o poate avea neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă este faptul că unele dintre serviciile esenţiale pe care statul şi unităţile administraţiei publice locale trebuie să le asigure cetăţenilor nu pot fi oferite la standarde de calitate şi siguranţă sau nu pot fi oferite deloc în anumite zone izolate, atrăgând afectarea stării de sănătate a populaţiei, a condiţiilor de trai şi imposibilitatea accesării în condiţii de decenţă, siguranţă şi respect a exercitării dreptului fundamental la învăţătură, fiind necesară o abordare integrată, strategică la nivel naţional în asigurarea finanţării de către stat, prin administraţia publică locală, a unor proiecte prioritare care conduc la îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin asigurarea serviciilor publice elementare, de bază, în acord cu nevoile beneficiarilor programului,

este necesară completarea domeniilor în care pot fi promovate obiective de investiţii prin Programul naţional de dezvoltare locală, coroborat cu stabilirea unei etapizări a programului, cu stabilirea unor obiective clar definite, ambele în scopul atingerii ţintelor stabilite prin Programul de guvernare 2017-2020, în contextul actual, al iminentei adoptări a Legii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru anul 2017, astfel încât prevederile bugetare să permită punerea în aplicare a măsurilor adoptate în vederea atingerii ţintelor stabilite; în caz contrar acestea vor putea fi puse în aplicare numai după o eventuală rectificare bugetară, ceea ce ar conduce la întârzierea promovării obiectivelor de investiţii din domenii de interes public major sau de infrastructură publică,

atingerea ţintelor privind asigurarea serviciilor de bază pentru cetăţeni este un deziderat care presupune suport legal şi financiar în acest sens, iar garantarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor este o obligaţie permanentă a statului, iar adoptarea legii bugetului de stat fără asigurarea resurselor financiare în vederea susţinerii eforturilor orientate către acestea ar conduce la ignorarea nevoilor cetăţenilor şi a drepturilor fundamentale ale acestora, ceea ce ar conduce la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţia României, republicată,

luând în considerare faptul că instituţiile publice centrale care gestionează programe europene în calitate de autoritate de management au obligaţia declarării la Comisia Europeană a cheltuielilor eligibile aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor din perioada de programare 2007-2013, precum şi faptul că autorităţile de management au suspendat, până la finalizarea verificărilor/cercetărilor sau până la obţinerea hotărârilor definitive în procesul penal, rambursarea cheltuielilor care fac obiectul unor suspiciuni de fraudă aflate în investigaţie, efectuate de către beneficiarii privaţi pentru proiectele finanţate în cadrul schemelor de ajutor de stat/minimis, cheltuieli care pot fi incluse în aplicaţiile de plată care se trimit Comisiei Europene, numai dacă acestea au fost rambursate beneficiarilor,

având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat,

măsurile de stimulare a creşterii demografice constituie un element important în cadrul Programului de guvernare pentru perioada 2017-2020. Printre acestea se numără şi majorarea la 650 lei a cuantumului stimulentului de inserţie, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, drept acordat părinţilor care se întorc la activitatea profesională înainte de finalizarea concediului pentru creşterea copilului,

prevăzută ca măsură ce urmează a fi aplicată din trimestrul al doilea al anului 2017, aceasta necesită reglementarea unei noi proceduri de stabilire a cuantumului, faţă de cea reglementată în prezent. Modificarea procedurii conduce la schimbarea programelor informatice şi a variabilelor luate în calcul pentru stabilirea dreptului şi a cuantumului, schimbări ce necesită reglementarea unei noi proceduri de stabilire a cuantumului, faţă de cea prevăzută în prezent.

Totodată, majorarea cuantumului stimulentului de inserţie induce impact bugetar ce trebuie cuprins în legea bugetului de stat pentru anul 2017, pentru a se asigura plata acestui drept.

Având în vedere disparităţile intra- şi interregionale în materie de ocupare a forţei de muncă, generate de dezvoltarea economică ce a urmat o direcţie vest-est, proximitatea faţă de pieţele vestice acţionând ca un factor de creştere, subdezvoltarea cronică concentrată la frontiera NE cu Moldova şi în zonele din sud de-a lungul Dunării, impactul negativ puternic al restructurării industriale în marile centre ale industriei grele şi în micile centre industriale monourbane (în Sud-Est şi Sud-Muntenia), fapt ce a condus la o creştere masivă a şomajului şi pierderea locurilor de muncă, declinul oraşelor mici şi mijlocii, şi ţinând cont de relaxările fiscale acordate companiilor, cil accent pe IMM-uri, se impune adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure forţa de muncă şi, implicit, dezvoltarea economică şi a căror finanţare trebuie reflectată în bugetul consolidat pentru anul 2017.

Una dintre aceste măsuri menite să corecteze dezechilibrele regionale în ceea ce priveşte ocuparea şi să accelereze investiţiile este stimularea mobilităţii forţei de muncă. Astfel, în concordanţă cu prevederile Programului de guvernare 2017-2020, prin prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj o primă de relocare şomerilor care se încadrează în muncă într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate a cesteia. Prima, acordată conform Programului „Prima chirie” egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reşedinţă, dar nu mai mult de 900 lei, se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate ca persoane singure sau împreună cu familia nu depăşesc 5000 lei/lună,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 22 aprilie 2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7 alineatul (1), literele c), d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) realizare/extindere/reabilitare/modernizare/dotare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, respectiv creşe, grădiniţe, şcoli generale, licee, colegii naţionale, precum şi alte unităţi de învăţământ preuniversitar, înfiinţate potrivit legii;

d) realizare/extindere/reabilitare/modernizare/dotare a unităţilor sanitare, inclusiv a spaţiilor afectate desfăşurării activităţii unor cabinete medicale/dispensare medicale din mediul rural şi centre medicale de permanenţă;

...........................................................................................................................................

f) realizare/modernizare/reabilitare de poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale;”.

2. La articolul 7 alineatul (1), după litera I) se introduce o nouă literă, litera m), cu următorul cuprins:

„m) construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea sistemelor de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural,”

Art. II. - Obiectivele de investiţii aflate în finanţare la data de 31 decembrie 2016, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, constituie etapa I a Programului naţional de dezvoltare locală, şi pentru acestea se vor asigura fonduri, conform legii, până la finalizarea acestora.

Art. III. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se instituie etapa a II-a a Programului naţional de dezvoltare locală, care se derulează conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul căreia se va asigura finanţarea a 9.500 obiective de investiţii noi introduse în program, în domeniile prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, din care 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de unităţi de învăţământ preuniversitar care necesită efectuarea de lucrări de realizare/extindere/reabilitare/ modernizare/dotare în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului educaţional, pentru care se asigură finanţarea multianuală, conform prevederilor legale, până la finalizarea acestora.

Art. IV. - (1) Pentru etapa a II-a a Programului naţional de dezvoltare locală prevăzută la art. III, se aprobă pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene credite de angajament pentru perioada 2017-2020 în valoare de 30 miliarde lei, în baza cărora se pot încheia contracte de finanţare multianuale.

(2) Creditele de angajament prevăzute în fişa programului „Etapa a II-a a Programului naţional de dezvoltare locală”, anexă la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, rămase neutilizate la sfârşitul exerciţiului bugetar vor fi avute în vedere la elaborarea legilor bugetare anuale şi a rectificărilor bugetare pentru anii următori, cu încadrarea în valoarea maximă prevăzută la alin. (1).

(3) în termen de 10 zile de la data aprobării modificărilor efectuate potrivit alin. (2), Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene comunică Ministerului Finanţelor Publice fişa modificată a programului „Etapa a II-a a Programului naţional de dezvoltare locală”, însuşită de ordonatorul principal de credite.

Art. V. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin subprogramul „Instituţii de învăţământ superior de stat” din cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A., în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” - S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se va asigura finanţarea a 30 de spaţii cu destinaţia de cămine pentru studenţii instituţiilor de învăţământ superior de stat, conform prevederilor legale, până la finalizarea acestora.

Art. VI. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 17 iunie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 41 se introduce un nou articol, articolul 42, cu următorul cuprins:

„Art. 42. - (1) Beneficiarii privaţi ai proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile în cadrul programelor operaţionale aferente perioadei de programare 2007-2013, care intră sub incidenţa schemelor de ajutor de stat/minimis, pot solicita deschiderea unui cont de disponibil distinct cu destinaţie specială la unităţile Trezoreriei Statului în a căror rază teritorială aceştia sunt înregistraţi fiscal, cu avizul instituţiilor publice prevăzute la alin. (2).

(2) Instituţiile publice în cadrul cărora funcţionează autorităţi de management cu responsabilităţi în închiderea programelor operaţionale aferente perioadei de programare 2007-2013 virează sumele reprezentând contravaloarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării de la bugetul de stat şi TVA, după caz, în contul de disponibil distinct cu destinaţie specială deschis la Trezoreria Statului pe numele beneficiarilor privaţi finanţaţi în cadrul schemelor de ajutor de stat/minimis, ale căror cheltuieli au fost suspendate la rambursare, ca urmare a unei suspiciuni de fraudă aflate în investigaţie la data depunerii declaraţiei finale.

(3) Sumele prevăzute la alin. (2) încasate în contul de disponibil distinct cu destinaţie specială prevăzut la alin. (1) nu sunt supuse executării silite pe perioada păstrării în acest cont.

(4) Ca urmare a clasării/scoaterii de sub urmărire/încetării urmăririi penale dispuse de către organele de cercetare penală competente sau ca urmare a unor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti de achitare a inculpatului/inculpaţilor ori ca urmare a actelor de control administrative emise de Departamentul pentru Luptă Antifraudă/Oficiul European pentru Luptă Antifraudă/Agenţia Naţională de Integritate sau de către structurile de control din cadrul autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin care nu se confirmă cauzele pentru care au fost efectuate investigaţii, sumele încasate în contul de disponibil distinct cu destinaţie specială deschis pe numele beneficiarilor potrivit alin. (1) pot fi transferate de către aceştia numai în conturile proprii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu avizul scris al instituţiilor publice prevăzute la alin. (2), prezentat unităţilor Trezoreriei Statului. În cazul în care beneficiarii privaţi nu au deschise astfel de conturi proprii, aceştia au obligaţia deschiderii lor.

(5) în cazul în care prin actele de control emise de Direcţia Naţională Anticorupţie/Departamentul pentru Luptă Antifraudă/Oficiul European pentru Luptă Antifraudă/Agenţia Naţională de Integritate sau de către structurile de control din cadrul autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene se confirmă cauzele pentru care au fost efectuate investigaţii, se autorizează unităţile Trezoreriei Statului, la care beneficiarii privaţi îşi au deschise conturile de disponibil distincte cu destinaţie specială, să vireze, la solicitarea scrisă a instituţiilor publice prevăzute la alin. (2), sumele stabilite de acestea, în baza actelor de control, din conturile de disponibil distincte cu destinaţie specială în conturile indicate prin solicitare.

(6) Din conturile de disponibil distincte cu destinaţie specială, prevăzute la alin. (1), nu pot fi dispuse alte operaţiuni decât cele prevăzute la alin. (4) şi (5).

(7) Procedura privind deschiderea şi funcţionarea conturilor de disponibil distincte cu destinaţie specială, prevăzute la alin. (1), se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene.”

2. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Sumele prevăzute la art. 11 lit. b) şi c), utilizate temporar din bugetul de stat, se regularizează de Autoritatea de certificare şi plată din instrumente structurale primite de la Comisia Europeană sau din sumele recuperate de la beneficiari, în cazul plăţilor directe, ori de la Autoritatea de management, în cazul plăţilor indirecte.”

3. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Regularizarea prevăzută la alin. (2) se realizează de către Autoritatea de certificare şi plată prin virarea sumelor respective la bugetul de stat, la poziţii bugetare distincte de venituri pentru sumele provenite din finanţarea anului curent şi pentru sumele provenite din finanţarea anilor precedenţi, pe codul de identificare fiscală al Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, la solicitarea ordonatorului principal de credite sau până la închiderea programului.”

Art. VII. - După alineatul (3) al articolului 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

(4) începând cu drepturile lunii aprilie 2017, cuantumul stimulentului de inserţie se stabileşte la 650 lei.

(5) Pentru drepturile ulterioare datei prevăzute la alin. (4), cuantumul stimulentului de inserţie prevăzut se majorează prin hotărâre a Guvernului.”

Art. VIII. - După articolul 761 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc trei noi articole, articolele 762 -764, cu următorul cuprins:

„Art. 762. - (1) Persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate acesteia, beneficiază de o primă de relocare, neimpozabilă, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reşedinţă, dar nu mai mult de 900 de lei.

(2) Prima de relocare prevăzută la alin. (1) se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către acestea în situaţia în care sunt persoane singure sau împreună cu familiile acestora nu depăşesc suma de 5.000 lei/lună.

(3) Persoanele singure şi familiile prevăzute la alin, (2) sunt definite în sensul art. 2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prin sintagma cheltuieli pentru locuire prevăzută la alin. (1) se înţelege cheltuielile necesare pentru plata chiriei şi a utilităţilor în noul domiciliu sau noua reşedinţă.

(5) în situaţia în care angajatorul sau autorităţile administraţiei publice locale sau centrale asigură locuinţă de serviciu sau suportarea cheltuielilor aferente chiriei din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice, prima de relocare nu se acordă.

(6) Prima de relocare stabilită în cuantumul prevăzut la alin. (1) se acordă lunar, pe o perioadă de cel mult 36 de luni, în situaţia în care în această perioadă sunt respectate condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).

Art. 763. - (1) Prima de relocare prevăzută la art. 762 se acordă la cerere şi nu se cumulează cu prima de activare, cu prima de încadrare sau cu prima de instalare prevăzute la art. 732, la art. 74, respectiv la art. 75.

(2) Beneficiază de prima de relocare persoanele care se încadrează în muncă, cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

(3) Nu beneficiază de prima de relocare:

a) persoanele care au mai beneficiat de o primă de relocare sau de una dintre primele prevăzute la art. 74 şi 75, în ultimele 36 de luni premergătoare solicitării primei de relocare;

b) persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani;

c) persoanele care se încadrează la angajatori la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat şi la alţi angajatori cu care persoanele au fost În raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani;

d) persoanele pentru care plata indemnizaţiei de şomaj a fost suspendată potrivit art. 45 alin. (1) lit. c), iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata indemnizaţiei de şomaj încetează potrivit art. 44 lit. a);

e) absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi în condiţiile legii;

f) absolvenţii instituţiilor de învăţământ faţă de care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a-i încadra în muncă.

g) persoanele care deţin în proprietate sau coproprietate o altă locuinţă în localitatea în care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sau în localităţile învecinate acesteia, ca urmare a încadrării în muncă.

(4) Persoanele care beneficiază de prima de relocare au dreptul la menţinerea acesteia şi în cazul în care, în perioada

de 36 de luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la angajatorul la care s-au încadrat în muncă şi se încadrează în termen de 30 de zile la un alt angajator, în aceleaşi condiţii.

Art. 764. - (1) Angajaţii au obligaţia de a restitui integral sumele primite potrivit dispoziţiilor art. 762 alin. (1), în situaţia în care raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în muncă, în temeiul următoarelor prevederi:

a) art. 55 lit. b), art. 56 alin (1) lit. f) şi h), art. 61 lit. a) şi b) şi art. 81 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) art. 31 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care încetarea este la iniţiativa angajatului;

c) art. 97 lit. b) şi e), art. 98 alin. (1) lit. f) şi g) şi art. 101 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Angajaţii au obligaţia de a restitui integral suma primită ca primă de relocare potrivit art. 762 alin. (1) în situaţia în care revin la vechiul domiciliu sau vechea reşedinţă, într-o perioadă de 12 luni de la angajare.”

Art. IX. - În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, va modifica în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Procedurile privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. X. - Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. XI. - Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 22 aprilie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a), respectiv evaluarea cunoştinţelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se efectuează la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din statul de cetăţenie sau reşedinţă, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, denumit în continuare M.R.P., sau la sediul M.R.P. Modelul declaraţiei şi modalitatea de certificare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.”

2. La articolul 6, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare transmit M.R.P. declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a), prevăzută în anexă, respectiv evaluarea emisă în conformitate cu alin. (1) lit. b).”

3. La articolul 6, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Datele cu privire la românii de pretutindeni vor fi păstrate de către Ministerul Afacerilor Externe şi M.R.P., cu respectarea legislaţiei în vigoare în materia protecţiei datelor personale.”

4. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Autorităţile competente din România pentru aplicarea, respectiv coordonarea aplicării prevederilor prezentei legi sunt M.R.P, şi, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E.

(2) Alte instituţii din România cu competenţe în domeniu, potrivit legislaţiei în vigoare, vor acorda întregul sprijin M.R.P., pe bază de parteneriat instituţional.

(3) M.A.E. va asigura prezenţa, în cadrul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statele unde există însemnate comunităţi româneşti, a unui diplomat cu atribuţii pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat şi în fondurile alocate cu această destinaţie.

(4) Fondurile pentru funcţionarea M.R.P. şi realizarea proiectelor destinate românilor de pretutindeni se asigură de la bugetul de stat.

(5) Atribuţiile principale ale M.R.P. sunt următoarele:

a) elaborează şi aplică, în colaborare cu alte instituţii cu competenţe în domeniu, strategiile guvernamentale, programele şi strategiile sectoriale destinate românilor de pretutindeni;

b) elaborează, propune şi avizează proiecte de acte normative consacrate consolidării raporturilor statului român cu românii de pretutindeni şi participă, în coordonare cu M.A.E., la negocierea tratatelor şi a altor documente internaţionale care au incidenţă asupra situaţiei românilor de pretutindeni;

c) asigură, în coordonare cu M.A.E., participarea în comisiile mixte privind minorităţile naţionale, stabilite în temeiul tratatelor internaţionale la care România este parte;

d) dezvoltă parteneriate cu asociaţiile şi organizaţiile reprezentative ale românilor care trăiesc în afara graniţelor, prin acordarea de finanţări nerambursabile către entităţi publice sau private din ţară şi din afara frontierelor României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, cu modificările ulterioare, în vederea exercitării drepturilor culturale prevăzute de prezenta lege, inclusiv prin derularea unor proiecte specifice, în beneficiul românilor de pretutindeni;

e) stabileşte şt dezvoltă raporturi de parteneriat cu structurile guvernamentale însărcinate cu problematica minorităţilor naţionale din ţările de cetăţenie, pentru asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale româneşti, pe principiul reciprocităţii şi conform normelor internaţionale în materie;

f) dezvoltă, în colaborare cu M.A.E., relaţii de parteneriat cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale care au competenţe în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

g) monitorizează, împreună cu M.A.E., modul în care au loc conservarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor de pretutindeni;

h) colaborează strâns cu structurile parlamentare, cultele recunoscute legal, instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu competenţe în domeniu;

i) sprijină înfiinţarea şi dezvoltarea instituţiilor mass-media scrisă şi audiovizuală ale românilor de pretutindeni;

j) sprijină casele limbii şi culturii române şi centrele culturale ale comunităţilor româneşti de pretutindeni;

k) sprijină consolidarea catedrelor, lectoratelor şi bibliotecilor de limbă română din străinătate, precum şi înfiinţarea unor catedre de românistică;

l) sprijină elaborarea de studii, cercetări şi monografii în zonele locuite de români de pe teritoriul altor state;

m) sprijină acţiunile de cercetare, restaurare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural românesc din afara graniţelor României;

n) contribuie la construirea şi restaurarea unor monumente civile şi militare, precum şi a unor lăcaşuri de cult ale românilor de pretutindeni;

o) asigură protejarea, susţinerea şi revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale româneşti în zonele locuite de români de pe teritoriul altor state.

(6) M.R.P. iniţiază, organizează sau sprijină orice alte acţiuni considerate necesare şi oportune pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 4.”

5. La articolul 8, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu M.R.P, iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.”

6. La articolul 9, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, M.R.P., precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.

(5) M.R.P. va asigura secretariatul tehnic al Consiliului Românilor de Pretutindeni şi asigură finanţarea activităţii acestuia.”

7. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1 2. - În exercitarea atribuţiilor sale, M.R.P. acordă finanţări nerambursabile destinate derulării proiectelor asociaţiilor, organizaţiilor, persoanelor juridice şi fizice române şi din state terţe în beneficiul comunităţilor româneşti de pretutindeni, în urma unui proces de evaluare şi selecţie realizat la nivelul M.R.P. şi, după caz, în colaborare cu alte instituţii ale statului, în conformitate cu principiul transparenţei şi prevederile legale în materie.”

8. La articolul 13, alineatele (1) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni, denumit în continuare Institutul, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică proprie, funcţionează în subordinea M.R.P. Institutul are sediul în municipiul Bucureşti.

...........................................................................................................................................

 (6) Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul M.R.P.”

9. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Prezentul act normativ nu aduce atingere competenţelor Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor Publice, Institutului Cultural Român sau ale altor instituţii româneşti de profil în ceea ce priveşte acordarea de burse pentru cetăţeni ai altor state de origine etnică română, cetăţeni români cu domiciliul în străinătate şi cetăţeni străini şi nici în ceea ce priveşte sprijinul material acordat de aceste instituţii pentru biblioteci, edituri, publicaţii, instituţii de învăţământ, asociaţii şi centre culturale, aşezăminte din ţară şi din străinătate, sprijin constând în publicaţii, cărţi, mobilier şi alte dotări.

(2) Acordarea burselor pentru românii de pretutindeni se realizează cu avizul conform al M.R.P. şi, după caz, al M.A.E.

(3) Ministerul Educaţiei Naţionale, M.R.P. şi M.A.E. organizează preselecţia pentru românii de pretutindeni care doresc să beneficieze de burse oferite de statul român,

(4) Fondurile pentru asigurarea burselor, cheltuielile de şcolarizare şi subvenţiile pentru cazarea în cămine studenţeşti pentru românii de pretutindeni se prevăd în bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.”

10. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. XII. - În titlul şi în cuprinsul Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006, cu modificările ulterioare, următoarele denumiri şi sintagme se înlocuiesc după cum urmează:

a) „Ministerul Afacerilor Externe” cu „Ministerul pentru Românii de Pretutindeni”;

b) „Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe” cu „Ministerul pentru Românii de Pretutindeni”.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul pentru românii de pretutindeni,

Andreea Păstîrnac

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Mihaela Virginia Toader

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2017.

Nr. 6.

 

ANEXĂ

(Anexa la Legea nr. 299/2007)

 

DECLARAŢIE

privind apartenenţa la identitatea culturală română

 

Subsemnatul/Subsemnata, ................................................. cetăţean(ă) al(a) ................................................., legitimară) cu actul de identitate/cartea de identitate/paşaportul seria ......................... nr. ................................................. eliberat(ă) de domiciliat(ă) în ................................................., declar prin voinţa mea liber exprimată şi pe propria răspundere că îmi asum identitatea culturală română.

În această calitate înţeleg să beneficiez de drepturile stabilite de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să mi le exercit cu bună-credinţă, pentru afirmarea identităţii mele culturale române.

Declar că datele de mai sus sunt corecte şi că am luat cunoştinţă de prevederile Codului penal privind falsul în declaraţii şi sancţiunile aplicabile.

 

Data .................................................

Semnătura .................................................

 

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni/Ambasada României la ................................................./Consulatul General al României la ................................................. certifică faptul că prezenta declaraţie a fost dată de dl/dna ................................................. pe propria răspundere şi că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Data .................................................

Semnătura .................................................

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii privind desemnarea unui operator de distribuţie a gazelor naturale pentru preluarea operării unui sistem de distribuţie a gazelor naturale

 

Având în vedere prevederile art. 104 alin. (10) şi ale art. 138 alin. (1) lit. g) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi art. 10 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Procedura privind desemnarea unui operator de distribuţie a gazelor naturale pentru preluarea operării unui sistem de distribuţie a gazelor naturale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi operatorii sistemelor de distribuţie a gazelor naturale duc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2017.

Nr. 2.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

privind desemnarea unui operator de distribuţie a gazelor naturale pentru preluarea operării unui sistem de distribuţie a gazelor naturale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Scopul prezentei proceduri îl constituie stabilirea:

a) cadrului de acţiune al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei în vederea desemnării unui operator de distribuţie a gazelor naturale pentru preluarea operării unui sistem de distribuţie a gazelor naturale dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială în situaţia retragerii licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale sau a rezilierii contractului de concesiune, astfel încât să nu fie afectată continuitatea acesteia;

b) responsabilităţilor operatorului de distribuţie a gazelor naturale a cărui licenţă de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale urmează a fi retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează a fi reziliat, în legătură cu predarea activităţii sale de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială şi a activelor aferente către un operator de distribuţie a gazelor naturale;

c) responsabilităţilor operatorului de distribuţie a gazelor naturale care preia operarea sistemului de distribuţie dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială de la un operator de distribuţie a gazelor naturale a cărui licenţă de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale urmează a fi retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează a fi reziliat.

Art. 2. - (1) în sensul prezentei proceduri, următorii termeni, expresii şi abrevieri se definesc după cum urmează:

a) ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei;

b) OSD - operator de distribuţie a gazelor naturale:

c) SD - sistem de distribuţie a gazelor naturale;

d) Direcţie generală de specialitate - Direcţia generală reglementări tehnice şi autorizare în domeniul gazelor naturale:

e) Lege - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare:

f) licenţă - licenţa de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale.

(2) Termenii, expresiile şi abrevierile de la alin. (1) se completează cu termenii prevăzuţi de Lege.

Art. 3. - Desemnarea de către ANRE a unui OSD pentru preluarea operării unui SD se realizează în situaţiile prevăzute la art. 136 alin. (1) lit. g) din Lege.

 

CAPITOLUL II

Etapele procesului de desemnare

 

Art. 4. - (1) în vederea desemnării unui OSD, ANRE notifică, în scris, asupra apariţiei condiţiilor de desemnare a unui OSD pentru preluarea operării unui SD, următoarele entităţi:

a) OSD a cărui licenţă urmează a fi retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează a fi reziliat;

b) toţi ceilalţi OSD concesionari ai serviciului public de distribuţie a gazelor naturale;

c) autoritatea concedentă pentru serviciul public de distribuţie a gazelor naturale;

d) autorităţile publice locale din zona delimitată - unitate administrativ-teritorială unde urmează a fi retrasă licenţa sau unde urmează a fi reziliat contractul de concesiune.

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) conţine cel puţin următoarele:

a) numele OSD a cărui licenţă urmează a fi retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează a fi reziliat;

b) zonele delimitate - unităţi administrativ-teritoriale în care serviciul public de distribuţie a gazelor naturale a fost concesionat de OSD prevăzut la lit. a);

c) data preconizată la care ANRE urmează să emită decizia de retragere a licenţei deţinute de OSD prevăzut la lit. a).

(3) în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la alin. (1), OSD prevăzuţi la alin. (1) lit. b) comunică ANRE disponibilitatea pentru a fi desemnaţi ca OSD care preia operarea unui SD, motivaţia acesteia, inclusiv prezentarea unor documente din care să rezulte existenţa resurselor financiare necesare operării SD pentru o perioada de cel puţin o lună, cum ar fi documente privind valoarea profitului brut realizat în anul anterior, capitaluri proprii, disponibilităţi din linii de credit sau contracte de împrumut bancare, contracte de împrumuturi de la acţionari/asociaţi sau orice altă formă care poate include, fără limitare, o scrisoare de patronaj angajantă emisă de o societate comercială din acelaşi grup de firme sau întreprinderi asociate/întreprinderi afiliate ale solicitantului sau acorduri petroliere încheiate cu statul român.

(4) Comunicarea prevăzută la alin. (3) trebuie să cuprindă şi următoarele informaţii:

a) cantităţile de gaze naturale distribuite pe categorii de clienţi în ultimele 12 luni anterioare notificării transmise OSD prevăzuţi la alin. (1) lit. b);

b) tarifele de distribuţie practicate pe categorii de clienţi în ultimele 12 luni anterioare notificării transmise OSD prevăzuţi la alin. (1) lit. b), cu excepţia tarifelor de distribuţie de tranzit;

c) tariful mediu de distribuţie calculat de OSD cu formula:

 

  ,

unde:

- Tm - tariful mediu de distribuţie [lei/MWh];

- TDi - tariful de distribuţie a gazelor naturale practicat pentru fiecare categorie de clienţi, prevăzut la lit. b) [lei/MWh];

- Qi - cantitatea de gaze naturale distribuită pentru fiecare categorie de clienţi, prevăzută la lit. a) [MWh];

- i - categoria de clienţi;

- n - numărul total al categoriilor de clienţi.

Art. 5. - (1) La desemnarea OSD pentru preluarea operării unui SD, ANRE ia în considerare următoarele elemente:

a) distanţa, exprimată în km, dintre zona delimitată - unitate administrativ-teritorială în care îşi desfăşoară activitatea OSD care urmează să preia operarea şi zona delimitată - unitate administrativ-teritorială ce face obiectul analizei ANRE;

b) lungimea conductelor de distribuţie şi a racordurilor de gaze naturale, din oţel şi polietilenă, a SD pentru care urmează să fie preluată operarea;

c) numărul racordurilor de gaze naturale, din oţel şi polietilenă, al SD pentru care urmează să fie preluată operarea;

d) capacitatea de distribuţie a gazelor naturale, respectiv cantitatea de gaze naturale distribuită prin SD pentru care urmează să fie preluată operarea;

e) disponibilitatea OSD prevăzută la art. 4 alin. (3), inclusiv resursele financiare necesare operării SD pentru o perioadă de cel puţin o lună;

f) tariful mediu de distribuţie a gazelor naturale, cu excepţia tarifului de distribuţie de tranzit, calculat conform prevederilor art. 4 alin. (4) lit. c).

(2) Desemnarea OSD, prevăzută la alin. (1), nu se realizează pentru OSD aflat în una dintre următoarele situaţii:

a) se află în procedura de reorganizare judiciară sau de faliment;

b) i-a fost retrasă de către ANRE o autorizaţie în ultimii 5 ani pentru motive imputabile acestuia.

Art. 6. - (1) Etapele procesului de stabilire a OSD pentru preluarea operării unui SD sunt:

a) selectarea OSD pentru care distanţa de la zona delimitată - unitatea administrativ-teritorială în care se află amplasat SD este de cel mult 25 km faţă de zona delimitată - unitatea administrativ-teritorială în care este amplasat SD pentru care urmează să fie preluată operarea;

b) selectarea OSD, din lista rezultată în urma analizei prevăzute la lit. a), pentru care lungimea conductelor de distribuţie şi a racordurilor de gaze naturale, din oţel şi polietilenă, să fie mai mare de 75% din lungimea conductelor de distribuţie şi a racordurilor de gaze naturale, din oţel şi polietilenă, operată de OSD care urmează să fie înlocuit;

c) selectarea OSD, din lista rezultată în urma analizei prevăzute la lit. b), pentru care numărul racordurilor de gaze naturale, din oţel şi polietilenă, să fie mai mare de 75% din numărul racordurilor de gaze naturale, din oţel şi polietilenă, operate de OSD care urmează să fie înlocuit;

d) selectarea OSD, din lista rezultată în urma analizei prevăzute la lit. c), pentru care cantitatea de gaze naturale să fie mai mare de 75% din cantitatea de gaze naturale distribuită de OSD care urmează să fie înlocuit;

e) selectarea OSD, din lista rezultată în urma analizei prevăzute la lit. d), în baza informaţiilor privind resursele financiare prevăzute la art. 4 alin. (3);

f) selectarea OSD, din lista rezultată în urma analizei prevăzute la lit. e), cu tarife medii de distribuţie a gazelor naturale în marja de 10% faţă de cel mai mic tarif mediu al OSD;

g) selectarea OSD, din lista rezultată în urma analizei prevăzute la lit. f), care a solicitat preluarea SD în comunicarea prevăzută la art. 4 alin. (3), cu considerarea tarifului mediu de distribuţie cel mai mic şi ţinând cont ca distanţa prevăzută la art. 5 alin. (1) să fie minimă, în această ordine.

(2) Etapele prevăzute la alin. (1) sunt reluate în situaţia în care prima iteraţie nu permite stabilirea OSD pentru preluarea operării unui SD cu următoarele iteraţii:

a) selectarea OSD, din lista rezultată în urma analizei prevăzute la alin. (1) lit. f) cu tariful mediu de distribuţie cel mai mic şi ţinând cont ca distanţa prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. a) să fie minimă, în această ordine;

b) reducerea procentelor prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) de la 75% la 50%, cu considerarea lit. a) dacă reducerea procentelor nu permite stabilirea OSD pentru preluarea operării unui SD;

c) creşterea etapizată a distanţei prevăzute la alin. (1) lit. a) cu 25 km.

 

CAPITOLUL III

Desemnarea operatorului sistemului de distribuţie a gazelor naturale

 

Art. 7. - (1) Desemnarea OSD prevăzută la art. 3 se realizează prin decizie emisă de preşedintele ANRE.

(2) OSD preia operarea unui SD dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială şi prestează serviciul public de distribuţie a gazelor naturale, la data prevăzută în decizia de desemnare prevăzută la alin. (1).

(3) Data la care se preia operarea SD prevăzută la alin. (2) se stabileşte, de regulă, la 45 de zile faţă de data emiterii deciziei de desemnare prevăzute la alin. (1 j.

Art. 8. - (1) ANRE, prin intermediul Direcţiei generale de specialitate, întocmeşte un raport prin care propune emiterea deciziei prevăzute la art. 7 alin. (1).

(2) Raportul, prevăzut la alin. (1), însoţit de proiectul deciziei întocmite de Direcţia generală de specialitate, se prezintă spre dezbatere în vederea aprobării Comitetului de reglementare al ANRE.

Art. 9. - Decizia de desemnare se comunică de către ANRE în termen de două zile lucrătoare:

a) OSD a cărui licenţă urmează a fi retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează a fi reziliat;

b) OSD desemnat pentru preluarea operării SD dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială;

c) autorităţii concedente pentru serviciul public de distribuţie a gazelor naturale.

Art. 10. - Decizia de desemnare prevăzută la art. 7 alin. (1) se publică de către OSD desemnat pentru preluarea operării SD dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Responsabilităţile operatorilor sistemelor de distribuţie a gazelor naturale

 

Art. 11. - (1) OSD a cărui licenţă urmează a fi retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează a fi reziliat are, în principal, următoarele obligaţii referitoare la decizia de desemnare prevăzută la art. 7 alin. (1):

a) să pună la dispoziţia OSD desemnat pentru preluarea operării SD dintr-o anumită zonă delimitată – unitate administrativ-teritorială toate documentele şi informaţiile necesare în vederea preluării operării SD respectiv şi să permită accesul la obiectivele aferente SD anterior preluării operării SD;

b) să pună la dispoziţia OSD desemnat pentru preluarea operării SD dintr-o anumită zonă delimitată – unitate administrativ-teritorială obiectivele aferente SD.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează până la data prevăzută la art. 7 alin. (2), pe baza unei convenţii încheiata între OSD a cărui licenţă urmează a fi retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează a fi reziliat şi OSD desemnat.

Art. 12. - Până la data preluării operării prevăzută la art. 7 alin. (2), OSD care preia operarea dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială are obligaţia să efectueze toate demersurile necesare preluării obiectivelor SD însoţite de documentaţiile aferente,

Art. 13. - OSD desemnat de ANRE pentru preluarea operării unui SD prin decizia prevăzută la art. 7 alin. (1) beneficiază de drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 104 alin. (10) din Lege.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 14. - În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la art. 4 alin. (2), OSD a cărui licenţă urmează să fie retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează să fie reziliat are obligaţia să transmită la ANRE documentele necesare pentru actualizarea caracteristicilor tehnice aferente SD, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind acordarea autorizaţiilor de înfiinţare şi a licenţelor în sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 34/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 15. - Nerespectarea prevederilor prezentei proceduri constituie contravenţie la normele privind desfăşurarea activităţilor din sectorul gazelor naturale şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Legii energiei şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind completarea Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuţie în sectorul gazelor naturale, începând cu a treia perioadă de reglementare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 42/2013

 

Având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

în temeiul dispoziţiilor art. 179 alin. (4) şi (5) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuţie în sectorul gazelor naturale, începând cu a treia perioadă de reglementare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 42/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 27 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 10 alineatul (2), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) sumele neîncasate de către titularul de licenţă, aferente activităţii de distribuţie a gazelor naturale, reprezentând creanţe comerciale care nu au putut fi recuperate din cauza falimentului clientului, în baza unei decizii judecătoreşti definitive, creanţe care provin din obligaţia titularului de licenţă de a nu întrerupe prestarea serviciului către un client aflat în procedură de insolvenţă, respectiv aflat în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, conform prevederilor legale în vigoare. În situaţia în care sumele neîncasate induc creşteri semnificative în nivelul veniturilor totale unitare, ANRE poate decide eşalonarea recuperării lor pe mai mult de un an, cu actualizarea sumelor nerecuperate.”

2. La articolul 20, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j), cu următorul cuprins:

„i) sumele neîncasate de către titularul de licenţă, aferente activităţii de distribuţie a gazelor naturale, trecute pe cheltuieli de exploatare, reprezentând pierderi din creanţe şi debitori diverşi, scoase din evidenţa patrimonială;

j) cheltuielile de exploatare aferente bunurilor pentru care societatea încasează chirie.”

3. După capitolul VI1 se introduce un nou capitol, capitolul VI2, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL VI2

Tariful de distribuţie pentru operarea unui sistem de distribuţie preluat

Art. 884. - (1) în situaţia în care un operator de distribuţie este desemnat de către ANRE să preia operarea sistemului de distribuţie dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială de la un operator de distribuţie a gazelor naturale a cărui licenţă de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale urmează a fi retrasă sau al cărui contract de concesiune urmează a fi reziliat, tarifele de distribuţie practicate vor fi cele în vigoare, aprobate de către ANRE pentru operatorul desemnat.

(2) În termen de 3 luni de la data începerii operării, ANRE va stabili tarife de distribuţie pentru fiecare categorie de clienţi racordaţi la sistemul de distribuţie preluat, aplicabile începând cu data de întâi a lunii următoare.

Art. 885. - (1) Tariful de distribuţie pentru operarea unui sistem de distribuţie preluat reprezintă contravaloarea serviciilor de distribuţie prestate pentru utilizarea sistemului de distribuţie pentru o cantitate echivalentă cu un MWh gaze naturale aflate în condiţiile standard de presiune, temperatură şi de calitate a gazelor naturale, prevăzute în Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE, aplicabil categoriei de clienţi prevăzute la art. 884.

(2) Tariful de distribuţie pentru operarea unui sistem de distribuţie preluat nu include T.V.A.

Art. 886. - Operatorul de distribuţie desemnat de către ANRE să preia operarea sistemului de distribuţie dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială va înainta, îh termen de 70 de zile de la începerea operării sistemului de distribuţie preluat, datele de fundamentare privind;

- volumele vehiculate prin sistemul de distribuţie preluat;

- structura de clienţi, cu prezentarea caracteristicilor specifice fiecărei categorii (factori de sarcină, consum anual, vârfuri de consum etc.), aferente sistemului de distribuţie preluat;

- costurile operaţionale şi costurile preluate direct aferente operării sistemului de distribuţie preluat, în format anexe ECR, însoţite de o prezentare a premiselor considerate la estimarea fiecăruia dintre ele, respectiv descrierea şi justificarea metodelor folosite şi documentaţia-suport;

- situaţia imobilizărilor corporale şt necorporale realizate şi puse în funcţiune pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie, aferente sistemului de distribuţie preluat, după caz, cu precizarea valorii de inventar;

- situaţia imobilizărilor corporale şi necorporale închiriate, după caz, aferente activităţii de distribuţie pentru care se stabilesc tarife de distribuţie, precum şi contractele aferente; lista contractelor de prestări servicii în derulare şi a societăţilor cu care au fost încheiate, cu precizarea valorilor contractuale; în situaţia în care părţile contractuale sunt din cadrul aceluiaşi grup se vor demonstra prudenţa costurilor, precum şi modul de separare în cadrul grupului;

- propunerea titularului de licenţă privind alocarea costurilor, pentru calculul tarifelor de distribuţie pentru operarea sistemului de distribuţie preluat;

- propunerile de tarife de distribuţie pentru operarea sistemului de distribuţie preluat.

Aceste elemente se vor referi atât la realizările primelor două luni de la începerea operării, cât şi la estimările titularului de licenţă pentru următoarele 10 luni calendaristice. Totodată, vor fi explicate premisele considerate la estimarea fiecăruia dintre elementele de fundamentare prognozate.

Art. 887. - (1) Stabilirea şi aprobarea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar, aferente anului de reglementare, precum şi a tarifelor de distribuţie pentru operarea unui sistem de distribuţie preluat se vor realiza astfel încât să fie asigurată şi recuperarea/cedarea diferenţei de venit, aferentă perioadei dintre data începerii operării şi data stabilirii tarifelor.

(2) Fundamentarea venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar, permise pentru operarea sistemului de distribuţie preluat, se va realiza pe baza datelor şi informaţiilor transmise de către titularul de licenţă, pentru acoperirea costurilor justificate aferente unui an calendaristic.

(3) Tarifele de distribuţie pentru operarea unui sistem de distribuţie preluat, stabilite conform prevederilor art. 884, rămân în vigoare până la încetarea operării sistemului de distribuţie preluat, dacă durata de operare a sistemului de distribuţie preluat este mai mică de un an.

(4) în situaţia în care durata de operare a sistemului de distribuţie preluat este mai mare de un an, venitul reglementat unitar şi venitul total unitar, aferente anului de reglementare, precum şi tarifele de distribuţie pentru operarea unui sistem de distribuţie preluat se vor ajusta pe baza formulelor specifice activităţii de distribuţie şi a elementelor de ajustare prevăzute la art. 59, după caz.

Art. 888. - OSD care preia operarea unui SD dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială are obligaţia de a ţine şi de a transmite la ANRE evidenţe contabile reglementate separate, conform prevederilor legale în vigoare.”

4. La anexa nr. 2, după punctul 23 se introduc două noi puncte, punctele 24 şi 25, cu următorul cuprins:

„24. tarif de distribuţie pentru operarea unui sistem de distribuţie preluat - categorie specială de tarife de distribuţie, stabilită titularului de licenţă pentru operarea unui sistem de distribuţie preluat pentru o perioadă determinată;

25. sistem de distribuţie preluat - sistem de distribuţie dintr-o anumită zonă delimitată - unitate administrativ-teritorială preluat pentru operare, în urma desemnării de către ANRE, de la un operator de distribuţie a cărui licenţă a fost retrasă sau al cărui contract de concesiune a fost reziliat.”

Art. II. - Operatorii de distribuţie care la data publicării prezentului ordin operează un sistem de distribuţie preluat, în urma desemnării de către ANRE vor transmite datele de fundamentare a venitului reglementat unitar şi a venitului total unitar, permise pentru operarea sistemului de distribuţie preluat, în termen de 20 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, urmând ca ANRE să stabilească tarifele de distribuţie pentru fiecare categorie de clienţi conectaţi în sistemul de distribuţie preluat, aplicabile începând cu data de întâi a lunii următoare.

Art. III. - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi operatorii licenţiaţi de distribuţie vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2017.

Nr. 3.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.