MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 79/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 79         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 30 ianuarie 2017

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

9. - Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

10. - Ordonanţă de urgenţă pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.658/2016. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate în două unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Satu Mare, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare

 

1.659/2016. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate în 9 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Arad, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 32 din 24 octombrie 2016 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

Având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat,

având în vedere faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, au fost aprobate unele măsuri privind salarizarea personalului din sectorul bugetar şi alte drepturi de care beneficiază anumite categorii de personal, doar pentru primele două luni ale anului 2017,

ţinând cont de faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal,

pentru a evita interpretări şi o aplicare neunitară a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată,

ţinând seama de faptul că neadoptarea măsurii de prelungire a termenului până la care cota maximă de contribuţie de 6% aferentă fondurilor de pensii administrate privat să fie atinsă, respectiv În anul 2018, ar afecta sustenabilitatea sistemului public de pensii,

având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, instituită prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat şi al bugetelor de asigurări sociale pe anul 2017,

luând în considerare că, în situaţia neadoptării acestor măsuri în regim de urgenţă, deficitul bugetar în anul 2017 va depăşi pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va determina declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv,

ţinând cont de necesitatea adoptării măsurilor legislative în vederea asigurării condiţiilor necesare desfăşurării activităţii Consiliului Concurenţei,

luând în considerare necesitatea adoptării de măsuri legislative care să asigure finanţarea cheltuielilor de transport al cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite şi fără resurse financiare şi al copiilor fără tutelă, inclusiv plata pentru cheltuielile de transport, cazare şi diurnă pentru persoanele însoţitoare, în cazul în care se impune repatrierea asistată, precum şi finanţarea cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul în condiţiile intrării în vigoarea prevederilor Legii nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

având în vedere necesitatea simplificării şi acordării unui tratament fiscal specific aplicabil veniturilor obţinute de către persoanele care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de necesitatea luării măsurilor pentru asigurarea conducerii Fondului Român de Dezvoltare Socială în condiţiile modificărilor legislative intervenite ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

având în vedere necesitatea reflectării şi a evidenţierii corecte a plăţilor efectuate din bugetele componente ale bugetului general consolidat, în concordanţă cu normele europene privind Sistemul European de Conturi,

având în vedere că în situaţia în care nu se corectează eroarea materială de la pct. 5 al articolului unic din Legea nr. 250/2016 cadrele didactice din învăţământul preuniversitar nu ar beneficia de sporurile specifice reglementate de lege,

având în vedere prevederile art. 29 alin. (4) şi art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, şi ţinând seama de faptul că nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA şi structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2017 şi perspectiva 2018-2020, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conţinutul declaraţiilor prevăzute la articolele menţionate,

ţinând cont de faptul că în prezent există unităţi administrativ-teritoriale la care din anumite motive consiliile locale/judeţene nu se pot întruni pentru aprobarea în termen a hotărârii de acoperire definitivă la sfârşitul anului a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare, după caz, şi ca urmare nu pot închide execuţia în trezorerie,

în vederea corelărilor necesare între Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementările generale în materie bugetară,

luând în considerare necesitatea stabilirii mecanismelor prin care va fi susţinut fondul de lichidare - de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, potrivit modificărilor aduse Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere măsurile tranzitorii la nivelul Ministerului Justiţiei destinate închiderii Acordului de împrumut nr. 4811-RO dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) în perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu luna august 2017, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor beneficiază de prevederile art. 31 alin. (6) şi (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) şi art. 6-11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.

(4) Prin excepţie de la alin. (3), în perioada 1 martie-30 iunie 2017 instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 nu acordă prime de vacanţă şi vouchere de vacanţă.

Art. 2. - Pentru personalul prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cuantumul salariului de bază se stabileşte în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, după aplicarea procentelor de majorare prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 2/2017.

Art. 3. - (1) Prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică de la 1 martie 2017 pentru categoriile de personal plătit din fonduri publice prevăzute în anexele nr. 1,2 şi 21 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 4. - Prin derogare de la prevederile art. 22 alin. (1)-(3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sporurile şi alte drepturi salariate specifice activităţii pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, precum şi în unităţile din reţeaua ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie pot depăşi 30% din salariul de bază, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

Art. 5. - (1) în anul 2017, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(2) Ordonatorii de credite stabilesc numărul maxim de posturi care se finanţează în anul 2017, în condiţiile alin. (1).

Art. 6. - (1) Prevederile art. 18 alin. (2), art. 19,21 şi 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.

(2) începând cu 1 ianuarie 2018 cota de contribuţie la fondurile de pensii administrate privat se majorează la 6%.

Art. 7. - (1) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) şi g) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

(2) Termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 246/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

(3) Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 285, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018.

Art. 8. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 186/1995 privind constituirea sistemului informaţional referitor la situaţia numerică a personalului din instituţiile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 12 ianuarie 1998.

Art. 9. - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 76 alineatul (2), după litera r) se introduce o nouă literă, Litera r1), cu următorul cuprins:

,,r1) veniturile obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;”.

2. La articolul 142, după litera t) se introduce o nouă literă, litera ţ), cu următorul cuprins:

,,ţ) veniturile obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap, IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 10. - Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 9 se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 11. - La articolul 31 alineatul (5) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, după litera d) se introduce o nouă literă, litera di), cu următorul cuprins:

,,d1) organizarea de către Consiliul Concurenţei de congrese, conferinţe şi alte acţiuni de protocol similare.”

Art. 12. - După alineatul (4) al articolului 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 28 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) pot fi acoperite şi de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe.”

Art. 13. - La articolul 13 din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 13 februarie 2014, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) câte un reprezentant al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale pentru Romi şi 2 reprezentaţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, desemnaţi de conducătorii instituţiilor respective;”.

Art. 14. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 8 aprilie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Sumele provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, care se restituie în condiţiile legii bugetelor din care au fost acordate, se evidenţiază în execuţie la titlul de cheltuieli bugetare 85 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent» cu semnul minus. În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale această operaţiune se va reflectaşi în programare, prin rectificare bugetară.

(2) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, care se restituie la bugetul de stat în anii bugetari următori celui în care au fost acordate, se evidenţiază la o poziţie distinctă de venituri ale bugetului de stat.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând garanţiile care se recuperează în anii următori celui în care au fost constituite de către Ministerul Afacerilor Externe pentru contracte de închiriere privind spaţiile de lucru şi locuinţele de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate se virează într-un cont de disponibil al Ministerului Afacerilor Externe şi pot fi utilizate cu aceeaşi destinaţie pentru plata unor noi garanţii. Angajarea, ordonanţarea şi plata garanţiilor din contul de disponibil se fac în limita soldului acestuia.

(4) Soldul contului de disponibil prevăzut la alin. (3), rămas neutilizat la sfârşitul anului, se virează la bugetul de stat, în contul de cheltuieli bugetare prevăzut la alin. (1), până la data de 15 ianuarie a anului următor.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând garanţiile care se recuperează în anii următori celui în care au fost constituite de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe pentru contracte de închiriere privind spaţiile de locuit reprezentând locuinţe de serviciu pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, se virează în conturi de disponibil deschise pe numele instituţiilor respective şi pot fi utilizate cu aceeaşi destinaţie pentru plata unor noi garanţii. Angajarea, ordonanţarea şi plata garanţiilor din conturile de disponibil se fac în limita soldurilor acestora.

(6) Soldul conturilor de disponibil prevăzute la alin. (5), râmase neutilizate la sfârşitul anului, se virează la bugetul de stat, în contul de cheltuieli bugetare prevăzut la alin. (1), până la data de 15 ianuarie a anului următor.”

2. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu următorul cuprins:

„Art. 81. - Instituţiile publice, indiferent de subordonare şi de sistemul de finanţare, vor solicita în scris unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului de care aparţin, până la data de 31 martie 2017, transferarea sumelor încasate şi reflectate în execuţia anului 2017 la paragrafele corespunzătoare ale subcapitolului de venituri 36.32.00 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi», din contul de venituri bugetare în care au fost încasate, în contul corespunzător de cheltuieli bugetare aferente alineatelor articolului 85.01 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent» astfel:

a) instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, precum şi cele finanţate integral din venituri proprii, solicită efectuarea următoarelor operaţiuni:

a1) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.01 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi» se transferă la următorii indicatori de cheltuieli, după caz: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

a2) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.08 «Restituiri de sume provenite din finanţarea anilor precedenţi reprezentând sume alocate în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor din instrumente structurale» se transferă la un alineat distinct al indicatorului de cheltuieli 85.01.00 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent».

b) instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, finanţate integral sau parţial din bugetul asigurărilor sociale de stat, solicită efectuarea următoarelor operaţiuni;

b1) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.04 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi aferente sistemului de pensii» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85,01.05 «Plăţi efectuate îi anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

b2) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.05 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi aferente sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

c) instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, finanţate integral sau parţial din bugetul asigurărilor pentru şomaj, solicită efectuarea următoarelor operaţiuni:

c1) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.06 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

c2) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.07 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;

d) instituţiile publice ale administraţiei publice locale solicită efectuarea următoarelor operaţiuni:

d1) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.02 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, aferente secţiunii de dezvoltare», se transferă din contul de venituri bugetare în care au fost încasate, în contul corespunzător de cheltuieli bugetare corespunzător alineatului 85.01.02 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent în secţiunea de dezvoltare a bugetului local», aferent capitolului bugetar 51.00.00 «Autorităţi publice şi acţiuni externe», subcapitolul 51.01.00 «Autorităţi executive şi legislative», paragraful 51.01.03 «Autorităţi executive»;

d2) sumele reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.03 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, aferente secţiunii de funcţionare» se transferă din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în contul corespunzător de cheltuieli bugetare corespunzător alineatului 85.01.01 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent în secţiunea de funcţionare a bugetului local» aferent capitolului bugetar 51.00.00 «Autorităţi publice şi acţiuni externe», subcapitolul 51.01.00 «Autorităţi executive şi legislative», paragraful 51.01.03 «Autorităţi executive».

e) instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, finanţate integral sau parţial din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate solicită transferul sumelor reflectate în execuţia anului 2017 la indicatorul 36.32.01 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi», după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente şi operaţiunilor financiare ale altor instituţii publice», 85.01.04 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituţii publice» sau 85.01.05 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile».”

Art. 15. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea şi integralitatea informaţiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2017 şi perspectiva 2018-2020 în ţintele, obiectivele şi priorităţile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

Art. 16. - După alineatul (13) al articolului 58 din Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (14), cu următorul cuprins:

„(14) Acoperirea definitivă la sfârşitul anului, a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare, după caz, se poate face în baza dispoziţiei ordonatorului principal de credite, sau persoanei căreia i s-au delegat aceste atribuţii, atunci când deficitul rezultat la sfârşitul exerciţiului bugetar, este mai mic sau egal cu sumele aprobate în baza hotărârilor autorităţilor deliberative pentru destinaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).”

Art. 17. - La articolul 33 alineatul (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar, personalul didactic de predare şi cercetare şi didactic de conducere din învăţământul superior/universitar, la salariul de bază stabilit potrivit anexei nr. 2 se acordă următoarele sporuri şi indemnizaţii, dacă sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de lege, astfel:”.

Art. 18. - În anul 2017, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului se finanţează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, potrivit art. 62 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. - În aplicarea art. 39 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul, prin hotărâre, stabileşte indicatorii pe baza cărora se determină anual necesarul fondului ce urmează a fi asigurat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Justiţiei de la cap. 61.01 „Ordine Publică şi Siguranţă Naţională”, titlul VII „Alte transferuri” articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineat 55.01.18 „Alte transferuri curente interne”, precum şi modalitatea de virare a acestuia de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă.

Art. 20. - (1) Se autorizează Ministerul Justiţiei ca în perioada 31 martie-31 iulie 2017 să asigure, prin Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, derularea activităţilor de închidere a Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, inclusiv auditarea situaţiilor financiare, în conformitate cu regulamentele şi procedurile Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

(2) Salarizarea personalului Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe în perioada 31 martie-31 iulie 2017 se va asigura prin bugetul Ministerului Justiţiei, capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională” titlul  XII „Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă”, cu aplicarea prevederilor art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 21. - Cuantumul salariului lunar brut/soldei brute lunare luat/luate în calcul la stabilirea bursei de rezidenţiat potrivit art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, este de 7.100 lei.

Art. 22. - Articolul 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (4) se modifici şi va avea următorul cuprins:

(4) începând cu luna ianuarie 2017 salariile de bază de care beneficiază personalul nedidactic din cadrul inspectoratelor şcolare se majorează cu 15% faţă de nivelul acordat în luna decembrie 2016.”

2. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) începând cu luna ianuarie 2017 salariile de bază de care beneficiază personalul nedidactic din instituţiile de învăţământ superior de stat se majorează cu 15% faţă de nivelul acordat în luna decembrie 2016, cu încadrarea în bugetul aprobat.”

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul justiţiei,

Florin Iordache

p. Preşedintele Consiliului Concurenţei,

Otilian Neagoe

 

Bucureşti, 27 ianuarie 2017.

Nr. 9.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii

 

În scopul creării unui cadru favorabil pentru valorificarea posibilităţilor actuale de dezvoltare economică a României şi a stimulării mediului de afaceri, prin înfiinţarea de noi întreprinderi mici şi mijlocii,

având în vedere reducerea numărului de operatori activi pe piaţă, înăsprirea condiţiilor de creditare în general, creşterea dificultăţilor şi riscurilor pentru începerea unei afaceri,

întrucât stimularea cadrului general de înfiinţare a noilor afaceri constituie o necesitate pentru asigurarea creşterii numărului întreprinderilor active pe piaţă, precum şi pentru creşterea numărului locurilor de muncă,

considerând că realitatea economică actuală impune luarea unor măsuri pentru dezvoltarea de noi politici publice necesare relansării economice, reducerii şomajului prin crearea de noi locuri de muncă şi stimularea spiritului antreprenorial care să vizeze întreprinzătorii autohtoni, în cadrul unui program social de interes public,

luând în considerare că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va genera blocaje, ineficienţă şi pierderi, afectarea în continuare a unei mari părţi a antreprenorilor României care se confruntă cu fenomenul lipsei acute de finanţare, precum şi o creştere a şomajului în rândul populaţiei, cu preponderenţă în rândul absolvenţilor şi persoanelor de peste 45 ani, prin lipsa acută de locuri de muncă din economie,

considerând că situaţia economică actuală impune luarea unor măsuri urgente care să vizeze mediul antreprenorial, în cadrul unui program social de interes public, având în vedere că rata de absorbţie a fondurilor aferentă anului 2016 impune o dinamizare a acesteia în contextul eventualităţii reducerii semnificative a fondurilor de care România mai poate beneficia ca urmare a raportului de progres ce va fi elaborat de Comisia Europeană până la 31 decembrie 2017 în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale

privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial, seria L, nr. 347 din data de 20 decembrie 2013,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - În cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat se lansează Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii, denumit în continuare Programul „Start-up Nation - Romania”

Art. 2. - Întreprinderile beneficiare ale Programului „Start-up Nation - Romania” sunt întreprinderile înfiinţate de către persoane fizice după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe baza prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, şi care îndeplinesc, la data depunerii cererii de finanţare, criteriile de eligibilitate impuse de legislaţia în domeniul ajutoarelor de minimis, condiţiile de eligibilitate prevăzute în hotărârea Guvernului privind aprobarea normelor de implementare a schemei de ajutor de minimis care va fi adoptată potrivit art. 8, precum şi condiţiile specifice în cazul finanţării din fonduri europene.

Art. 3. - (1) Prin Programul „Start-up Nation - Romania” se poate acorda ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari.

(2) Sumele necesare implementării Programului „Start-up Nation - Romania” se vor asigura anual de la bugetul de stat cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi/sau din fonduri externe.

Art. 4. - În afara obligaţiilor stabilite prin actele normative în vigoare, aplicabile oricărui operator economic, întreprinderea beneficiară de ajutor de minimis în condiţiile Programului „Start-up Nation - Romania” are şi obligaţia să facă dovada, la momentul depunerii cererii de decont, a angajării, cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi cu normă întreagă, a minimum 2 salariaţi, precum şi obligaţia menţinerii celor două locuri de muncă pentru cel puţin 3 ani, începând cu anul următor plăţii ajutorului de minimis.

Art. 5. - (1) Măsurile de natura ajutorului de minimis se implementează prin intermediul unei scheme transparente de minimis, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se derulează cu respectarea criteriilor stabilite de normele europene şi de legislaţia naţională în domeniu.

(2) Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor acordate în baza schemei de ajutor se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare.

(3) Prin derogare de la prevederile ari. 7 şi 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, procedurile necesare iniţierii unei noi scheme de ajutor de minimis vor fi efectuate până la elaborarea şi aprobarea hotărârii Guvernului prevăzute la art. 8

Art. 6. - Activităţile şi cheltuielile neeligibile în cadrul schemei de ajutor sunt cele prevăzute în legislaţia naţională şi cea europeană în domeniul ajutorului de minimis.

Art. 7, - (1) Recuperarea ajutorului de minimis se va efectua potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

(2) Ajutorul de minimis care trebuie recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii ajutorului până la data recuperării acestuia. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită prin legislaţia specifică naţională şi europeană în vigoare.

Art. 8. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va elabora şi supune aprobării Guvernului o hotărâre privind aprobarea normelor de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută la art. 5.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Florin Nicolae Jianu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Mihaela Virginia Toader

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 27 ianuarie 2017.

Nr. 10.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate în două unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Satu Mare, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate pe teritoriul a două unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Satu Mare.

(2) Unităţile administrativ-teritoriale şi sectoarele cadastrale pentru care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezentul ordin, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

Art. 3. - Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, pe sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezentul ordin, îşi pierd valabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliară,

Ileana Spiroiu

 

Bucureşti, 30 decembrie 2016.

Nr. 1.658,

 

ANEXĂ

 

LISTA

unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară

1

Terebeşti

Satu Mare

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8

2

Viile Satu Mare

Satu Mare

1, 2

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate în 9 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Arad, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, pe sectoare cadastrale, cu privire la imobilele situate pe teritoriul a 9 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Arad.

(2) Unităţile administrativ-teritoriale şi sectoarele cadastrale pentru care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate Imobiliară se înlocuiesc, pentru sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezentul ordin, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

Art. 3. - Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, pe sectoarele din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezentul ordin, îşi pierd valabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliară,

Ileana Spiroiu

 

Bucureşti. 30 decembrie 2016.

Nr. 1.659.

 

ANEXĂ

 

LISTA

unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară

1

Apateu

Arad

1, 2, 3

2

Bocsig

Arad

1

3

Craiva

Arad

1, 2

4

Dieci

Arad

1, 2

5

Macea

Arad

1, 2, 3

6

Olari

Arad

1

7

Şilindia

Arad

1

8

Vinga

Arad

1, 2

9

Zădăreni

Arad

1, 2

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr. 32

din 24 octombrie 2016

 

Dosar nr. 2.407/1/2016

 

Judecător Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Judecător Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Judecător Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Judecător Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Elena Floarea - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Nicoleta Ţăndăreanu - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Constantin Brânzan - judecător la Secţia a II-a civilă

Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secţia a II-a civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Valentina Vrabie - judecător la Secţia a II-a civilă

Eugenia Voicheci - judecător la Secţia a II-a civilă

Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.407/1/2016 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.849/90/2015 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare şi aplicare a „dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin, (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora”.

După prezentarea referatului cauzei, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

Titularul şi obiectul sesizării

1. Prin încheierea de şedinţă din 7 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.849/90/2015, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare şi aplicare a „dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora”.

Expunerea succintă a procesului

2. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr. 1.849/90/2015, reclamantul Sindicatul Personalului din învăţământul Preuniversitar V., în numele anumitor membri de sindicat, a chemat în judecată pe pârâta Şcoală Gimnazială M., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acesteia la plata drepturilor salariate neacordate, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, respectiv orele de educaţie fizică pe o perioadă începând cu 3 ani anterior depunerii acţiunii şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, sume ce urmează a fi actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective, plus dobânda legală aferentă, remunerarea în sistem de plata cu ora a orelor de educaţie fizică predate de învăţători, institutori, profesori pentru învăţământul primar.

3. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, prin Sentinţa civilă nr. 221 din 8 februarie 2016, a respins acţiunea, reţinând, în esenţă, ca, faţă de prevederile art. 262 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv de 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ. Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte pentru un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În cadrul postului de la învăţământul primar, cadrul didactic poate avea un număr variabil de ore de predare, în funcţie de numărul orelor predate de profesorii de specialitate din unitate, însă cele două ore de educaţie fizică pe săptămână au fost predate de reclamanţi în cadrul normei didactice şi, pe cate de consecinţă, nu se remunerează prin plata cu ora.

4. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, cauza fiind înaintată spre competentă soluţionare Curţii de Apel Piteşti.

Punctul de vedere al completului de judecată

5. Punctul de vedere al completului este în sensul că aceste ore de educaţie fizică nu fac parte din norma didactică din învăţământul primar, învăţământ în care norma didactică se stabileşte nu pe număr de ore, ci pe post, şi cuprinde, conform art. 263 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din cele patru ordine ale ministrului educaţiei doar acele ore prevăzute în planul de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării cadrului didactic. Aşadar, în norma didactică în învăţământul primar nu se cuprind şi orele de sport, ci numai orele pentru care cadrul didactic deţine specializare. De altfel, art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 12 alin. (4) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd expres că, în învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Aşadar, legea nu prevede posibilitatea ca, în învăţământul primar, aceste ore să fie predate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar. Art. 12 alin. (5) din acelaşi ordin prevede că în unităţile de învăţământ în care, la nivel gimnazial, nu există profesori de specialitate pentru predarea educaţiei fizice, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide, după consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru învăţământul primar/institutorii, care fac dovada calificării prin diploma de studii, pot preda aceste discipline în regim de plata cu ora, orele respective plătindu-se în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 alin. (2) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că numai prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu menţinerea drepturilor salariale, însă niciuna dintre cele patru metodologii aplicabile perioadei în litigiu nu a inclus pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar ore la alte discipline decât cele aflate în specializarea cadrului didactic.

Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie şi punctul de vedere al ministerului public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

6. La nivelul Curţii de Apel laşi, practica este în sensul remunerării în regim de plată, cu ora, a orelor de educaţie fizică prestate.

7. Opinia Curţii de Apel Galaţi şi a instanţelor din raza sa de competenţă este în sensul că, de regulă, în învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Astfel, unitatea de învăţământ este obligată să plătească învăţătorilor, institutorilor, profesorilor pentru învăţământul primar orele de educaţie fizică efectuate în plus faţă de norma didactică de predare, în situaţia în care predarea acestor ore nu este asigurată de profesori cu studii superioare de specialitate.

8. La nivelul Curţii de Apel Ploieşti, practica este în sensul că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu intră în norma lor didactică, astfel că se impune a fi remunerate separat, în sistem de plată cu ora.

9. Curtea de Apel Suceava a statuat în sensul că orele de educaţie fizică predate de învăţători, instituitori şi profesori pentru învăţământ primar, care nu sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, pot fi remunerate în sistem de plată cu ora.

10. Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Cluj şi-au exprimat opinia majoritară în sensul că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora, ci se plătesc separat.

11. Jurisprudenţa Curţii de Apel Oradea este în sensul că orele de educaţie fizică predate de învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar nu se includ în norma didactică de predare a acestora, urmând a fi remunerate separat, în regim de plată cu ora.

12. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti s-a conturat opinia potrivit căreia orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se plătesc separat, cu ora.

13. Curtea de Apel Timişoara a învederat că astfel de litigii au fost soluţionate, în primă instanţă, doar de către Tribunalul Timiş, jurisprudenţa unitară a acestuia fiind în sensul că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora.

14. La nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, practica este unitară în sensul că s-a apreciat că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau profesori pentru învăţământul primar trebuie plătite separat cu ora.

15. Curtea de Apel Constanţa a menţionat că practica este neunitară, conturându-se două opinii, una în sensul că orele de educaţie fizică predate în învăţământul primar fac parte din norma didactică şi, ca atare, nu trebuie plătite distinct, iar, cea de a doua, predarea orelor de educaţie fizică de către profesori/învăţători titulari ai claselor îi îndreptăţeşte pe aceştia la o remuneraţie suplimentară.

16. Practica judiciară a Curţii de Apel Piteşti a fost majoritară în sensul că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se cuprind în norma didactică a acestora şi nu se plătesc suplimentar, existând însă şi opinii în sensul plăţii suplimentare a acestor ore.

17. La nivelul Curţii de Apel Craiova, practica judiciară a fost neunitară. Judecătorii Curţii de Apel Craiova şi-au exprimat opinia în sensul că nerespectarea de către angajator a prevederilor legale privind condiţiile efectuării orelor de educaţie fizică nu poate atrage neplata acestora. Odată prestate orele de educaţie fizică peste norma didactică din învăţământul preuniversitar, trebuie recunoscut dreptul salariatului la plata acestora.

18. La nivelul Curţii de Apel Braşov, punctul de vedere exprimat de judecătorii din cadrul Tribunalului Braşov este cel potrivit căruia, în lipsa unui text de lege sau a unui ordin intern sau act adiţional, nu se pot acorda drepturi băneşti aferente orelor suplimentare de sport efectuate de către învăţători sau alţi profesori, în cadrul învăţământului primar.

19. La nivelul curţilor de apel Alba Iulia şi Bacău nu au fost identificate hotărâri judecătoreşti cu privire la această chestiune de drept.

20. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat instanţei supreme că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat şi nu se verifică practică judiciară în problema de drept care formează obiectul sesizării Curţii de Apel Piteşti.

Raportul asupra chestiunii de drept

21. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a arătat, în principal, că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, iar, în subsidiar, s-a apreciat că interpretarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, este aceea că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora şi se plătesc separat, cu ora.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

22. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată

23. Din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ; în doctrină, ele au fost identificate după cum urmează; existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

24. Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că primele trei condiţii sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel Piteşti este legai învestită cu soluţionarea unor cereri de apel, litigiile având natura juridică a unor conflicte de muncă, ceea ce conferă competenţă exclusivă, în primă instanţă, tribunalului, conform art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar hotărârile pronunţate de tribunal sunt supuse numai apelului conform art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Instanţa supremă a fost sesizată de un complet din cadrul Curţii de Apel Piteşti, învestit cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă potrivit dispoziţiilor art. 208 raportat la art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 96 pct. 2 şi art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

25. Condiţia de admisibilitate referitoare la caracterul esenţial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită, deoarece, prin raportare la obiectul cauzei, soluţia pe fond depinde de interpretarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, respectiv dacă, din interpretarea acestor articole, rezultă că orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar se cuprind în norma didactică a acestora sau se plătesc separat, cu ora.

26. De asemenea, este îndeplinită şi cerinţa noutăţii chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiţie distinctă de admisibilitate. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanţelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată.

27. Examenul jurisprudenţial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudenţă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situaţie care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariţiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere oferă indicii referitoare la posibilitatea apariţiei unei practici neunitare din această perspectivă. Aşa fiind, condiţia noutăţii se verifică, devenind actuală cerinţa interpretării şi aplicării normei de drept respective.

28. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiţia ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. În legătură cu chestiunea de drept adusă în dezbatere se reţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dezlegat în mod generic, cu efecte erga omnes, problema care constituie obiect al sesizării.

29. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate privind declanşarea procedurii hotărârii prealabile.

30. Pe fondul cauzei, examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii raportori, punctul de vedere formulat de către Sindicatul Personalului din învăţământul Preuniversitar V., precum şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, s-au reţinut următoarele:

31. Dispoziţiile art. 247 lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc următoarele funcţii didactice pentru învăţământul primar: învăţător/ învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământul primar, care se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi.

32. Art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde: „a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ.(...)

(3) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează: (...) b) un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/ institutoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate.”

33. Conform art. 263 alin. (1), (2) şi (7) din acelaşi act normativ: „(1) Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.

(2) Prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu menţinerea drepturilor salariale,(...)

(7) în învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.”

34. (1) Prevederi asemănătoare sunt cuprinse şi în art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte că norma didactică a personalului didactic din unităţile de învăţământ de predare-învăţare, de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă, constituită conform art. 262 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde ore prevăzute în planul de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de licenţă sau de absolvire, pe diploma/diplomele de absolvire a ciclului II de studii universitare de masterat, pe diploma de absolvire a unor programe de conversie profesională pentru dobândirea unei noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice sau pe diploma/diplomele/certificatul/certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare, cu durata de cel puţin un an şi jumătate, aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.

(2) Prin excepţie, în norma didactică predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (1) se pot include şi ore la disciplinele stabilite prin prezenta metodologie, cu menţinerea drepturilor salariale.

35. Aceste prevederi se regăsesc şi în art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare.

36. Potrivit art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, la învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile-cadru de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate conform art. 263 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

37. În unităţile de învăţământ în care, la nivel gimnazial, nu există profesori de specialitate pentru predarea unei limbi modeme, a curriculumului de limbă maternă, a religiei, a educaţiei plastice, a educaţiei muzicale sau a educaţiei fizice, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide, după consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru învăţământul primar/institutorii, care Tac dovada calificării prin diploma de studii, pot preda aceste discipline în regim de plată cu ora. Orele respective se plătesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

38. Chiar dacă metodologiile ulterioare nu au reluat prevederile art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, rămân pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care impun predarea orelor de educaţie fizică în învăţământul primar doar de profesori cu studii superioare de specialitate.

39. Aşadar, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului s-a stabilit că, în situaţia în care orele de educaţie fizică nu pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate, acestea să fie efectuate de către cadre didactice cu a două specializare educaţie fizică, iar, în cazul în care nici astfel de personal nu există, orele să fie predate de către învăţătorul titular la clasă.

40. Prin urmare, distinct şi suplimentar faţă de norma didactică pe care cadrul didactic titular trebuie să o îndeplinească, acesta va efectua orele de educaţie fizică la clasele la care este cadru didactic titular, în situaţia în care la unitatea şcolară la care îşi desfăşoară activitatea nu se poate realiza predarea acestor ore de către un profesor cu studii de specialitate sau cu a două specializare educaţia fizică.

41. Se constată că acest ordin nu prevede includerea orelor de educaţie fizică în norma didactică a învăţătorului/ institutorului/profesorului pentru învăţământul primar, cu menţinerea drepturilor salariale. În situaţia în care predarea orelor de educaţie fizică din învăţământul primar nu se poate face de profesori cu studii de specialitate/institutori cu a două specializare educaţie fizică, ceea ce reprezintă excepţia de la regulă, metodologia invocată dispune că acestea sunt predate de învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar de la data respectivă, fără a prevedea, însă, includerea în norma didactică a acestora, cu menţinerea drepturilor salariale.

42. Se reţine că, deşi art. 263 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede, cu titlu de excepţie, includerea în norma didactică a altor ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu menţinerea drepturilor salariale, în cazul orelor de educaţie fizică nu se stabileşte prin metodologia menţionată că acestea se includ în norma didactică a învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, cu menţinerea drepturilor salariale.

43. În privinţa orelor de educaţie fizică, potrivit dispoziţiilor art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, regula este aceea de a fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate/institutori cu a două specializare educaţie fizică, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora ori prin cumul.

44. Conform art. 263 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind induse în norma acestora sau prin piaţa cu ora, în cazul în care profesorii pentru învăţământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă.

45. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.

46. Spre deosebire de reglementarea cuprinsă în aceste dispoziţii legale referitoare la predarea orelor de limbi străine din învăţământul primar, care permite ca şi profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă să predea aceste ore, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă, în cazul orelor de educaţie fizică nu este instituită prin lege o asemenea posibilitate, art. 263 alin. (7) reglementând obligaţia unităţii de învăţământ angajatoare de a asigura predarea orelor de educaţie fizică şi sport de către profesori cu studii superioare de specialitate.

47. Cadrul didactic titular trebuie să efectueze orele corespunzătoare normei didactice, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 262 şi următoarele din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pentru a realiza activităţile de predare, instruire şi educaţie a elevilor de la ciclul primar.

48. În mod independent de norma didactică a cadrului didactic titular, profesorul cu studii superioare de specialitate predă orele de educaţie fizică, rezultând că aceste ore sunt excluse din norma didactică de predare-învăţare-evaluare a învăţătorului, din moment ce trebuie realizate de profesori cu studii superioare de specialitate, şi nu de învăţători.

49. În situaţia în care predarea orelor de educaţie fizică din învăţământul primar nu se poate face de către profesori cu studii de specialitate/institutori cu a două specializare educaţia fizică, se impune ca învăţătorii/institutorii/profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, care predau efectiv aceste ore, fără a le fi incluse în norma didactică, să fie remuneraţi tot în sistem de plată cu ora, prin analogie cu plata orelor de limbi străine ori de religie în învăţământul primar, conform art. 12 alin. (1), (2), (3) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu plata orelor de limbi modeme, a religiei, a educaţiei plastice, a educaţiei muzicale sau a educaţiei fizice în învăţământul gimnazial, conform art. 12 alin. (5) din acelaşi ordin.

50. Dispoziţiile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, anterior menţionate, nu reglementează o modalitate de plată pentru cazul concret al învăţătorilor/institutorilor/ profesorilor pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, care predau efectiv orele de educaţie fizică, tocmai pentru că exclud posibilitatea predării orelor de educaţie fizică de alte persoane decât profesorii cu studii superioare de specialitate.

51. Lipsa unei reglementări în acest sens nu poate fi interpretată în defavoarea învăţătorilor/institutorilor/profesorilor pentru învăţământul primar care predau efectiv orele de educaţie fizică, întrucât s-ar ajunge în situaţia în care aceste persoane nu ar beneficia de plata muncii efectuate peste norma didactică.

52. Or, potrivit art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusă, iar, în conformitate cu art. 40 alin. (2) lit. c) din acelaşi act normativ, angajatorul are obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă,

53. Relevantă în cauză este şi definiţia muncii de valoare egală cuprinsă în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lege care, la art. 4 lit. f), prevede că prin muncă de valoare egală se înţelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza aceloraşi unităţi de măsură, cu o altă activitate, reflectă folosirea unor cunoştinţe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi depunerea unor cantităţi egale ori similare de efort intelectual şi/sau fizic.

54. Rezultă că, nefiind vorba despre muncă de valoare egală, în situaţia în care unii dintre învăţători/institutori/profesori pentru învăţământul primar efectuează orele de educaţie fizică, ore care nu intră în norma lor didactică, trebuie să fie plătiţi suplimentar faţă de învăţătorii/institutorii/profesorii pentru învăţământul primar care nu predau aceste ore.

55. Modalitatea de plată aplicabilă în această situaţie este plata cu ora, prevăzută în mod expres de art. 263 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru situaţia învăţătorilor sau a profesorilor din învăţământul primar care predau orele de limbi străine.

56. De altfel, pentru anul şcolar 2012--2013, prin art. 12 alin. (5) din metodologia aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, s-a prevăzut că, în unităţile de învăţământ în care, la nivel gimnazial, nu există profesori de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a curriculumului de limbă maternă, a religiei, a educaţiei plastice, a educaţiei muzicale sau a educaţiei fizice, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide, după consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru învăţământul primar/institutorii care foc dovada calificării prin diploma de studii pot preda aceste discipline în regim de plată cu ora.

57. O eventuală opinie în sensul că, în norma didactică, sunt cuprinse şi orele de educaţie fizică, bazată pe faptul că Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv de 40 de ore pe săptămână, nu poate fi primită având în vedere dispoziţiile art. 263 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează posibilitatea predării disciplinei educaţie fizică în regim de plată cu ora, la nivel gimnazial, de către profesorii pentru învăţământul primar/institutorii care fac dovada calificării prin diploma de studii, dacă nu există profesori cu pregătire de specialitate.

58. Or, dacă orele ar fi cuprinse în norma didactică, nu s-armai justifica reglementarea plăţii acestora în regim de plată cu ora.

59. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apei Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.849/90/2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea nr. 1/2011, precum şi a dispoziţiilor art. 8, art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul nr. 5.560/2011, art. 8 din Ordinul nr. 6.239/2012, art. 8 din Ordinul nr. 5.451/2013, şi art. 8 din Ordinul nr. 4.895/2014, orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora şi se plătesc separat, cu ora.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2016.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA

CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.