MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 512/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 512         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 3 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 183 din 21 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

442. - Hotărâre privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

596. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilele situate în sectorul cadastral nr. 1 din unitatea administrativ-teritorială Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin

 

708. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.008/2012 pentru stabilirea modului de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime

 

726/507. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionarii care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri

 

727/509. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

728/508. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu

 

928. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului contabilităţii publice

 

1.291/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, pentru funcţionarii publici cu statut special din Ministerul Justitiei

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 183

din 21 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Ioan Poenar În Dosarul nr. 893/97/2012 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 587D/2016.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, statul român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei, ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care arată că excepţia este admisibilă, îndeplinind condiţiile prevăzute la art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Pe fond, se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii şi ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea pedepsei, precum şi dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la legalitatea pedepsei. Se susţine, în acest sens, că legislaţia în vigoare defineşte documentele contabile în maniere foarte diferite, fiecare act normativ incident în acest domeniu incluzând în categoria anterior menţionată o diversitate mare de documente ce trebuie întocmite în activitatea economică. Se susţine că, pentru acest motiv, nici organele judiciare, nici justiţiabilii nu pot stabili cu precizie sensul sintagmei criticate, cu consecinţa imposibilităţii destinatarilor legii de a-si adapta conduita la cerinţele acesteia. Se arată că toate aceste aspecte sunt de natură a contraveni principiului legalităţii incriminării şi a pedepsei. Se face, totodată, trimitere la dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, despre care se arată că, deşi nu au valoare constituţională, trebuie respectate sub aspectul asigurării clarităţii, preciziei şi previzibilităţii sintagmei criticate.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se susţine că textul criticat este clar, precis şi previzibil şi că nu se poate aprecia că, pentru o persoană care desfăşoară o activitate economică, nu sunt previzibile actele contabile a căror evidenţă trebuie să o păstreze sau în care trebuie să opereze anumite înregistrări. Se arată că sintagma „documente contabile” este definită în art. 2 lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Se mai susţine că, întrucât documentele contabile sunt elaborate de profesionişti, aceştia cunosc că au o obligaţie de diligenţă, care presupune, printre altele, că, în situaţia în care nu cunosc conţinutul unei norme juridice, trebuie să apeleze la persoane care, tot cu titlu profesional, le pot oferi clarificările necesare. Se solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 14 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 893/97/2012, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia da neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Ioan Poenar într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelurilor declarate împotriva unei sentinţe penale de condamnare a autorului excepţiei, printre altele, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că sintagma „În actele contabile ori în alte documente legale” este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, conţinutul acesteia neputând fi determinat cu exactitate. Se arată că, în sfera sintagmei criticate, ar putea intra un număr foarte mare de acte la care fac trimitere Legea contabilităţii nr. 82/1991 „ Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, precum şi un număr mare de norme metodologice, ordine şi anexe emise de diferite instituţii cu atribuţii în domeniul analizat. Se susţine că, în consecinţă, prevederile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 nu permit persoanelor care desfăşoară activităţi financiare să îşi adapteze conduita şi să prevadă consecinţele juridice ale faptelor pe care le săvârşesc. Se arată că, pentru aceste motive, conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală, reglementată prin textul criticat, nu poate fi determinat, aspect ce contravine principiului legalităţii incriminării şi a pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituţie şi art. 7 paragraful 1 din Convenţie.

8. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că folosirea de către legiuitor a sintagmelor „acte contabile “ şi „alte documente legale” nu este una alternativă, în condiţiile în care cele două noţiuni constituie obiectul material al infracţiunii, iar formularele speciale din domeniul financiar-contabil impun contribuabililor obligaţii punctuale în ceea ce priveşte înregistrarea operaţiunilor economice realizate şi a veniturilor obţinute. Se conchide că textul criticat conţine o normă de drept penal substanţial clară, precisă şi previzibilă, care nu contravine dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că, în scopul asigurării previzibilităţii legii penale, legiuitorul a definit la art. 2 din Legea nr. 241/2005 noţiunea de „documente legale”, respectiv documentele prevăzute în Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991 şi în reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora. De asemenea, dispoziţiile art. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 prevăd înregistrarea cronologică, în contabilitate, a informaţiilor financiare, prelucrarea, publicarea şi păstrarea acestora, atât pentru nevoile interne ale operatorilor economici, cât şi în relaţiile cu investitori prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari, clienţi, instituţii publice etc. Având în vedere aceste dispoziţii legale, se susţine că sintagmele criticate de autorul excepţiei conţin noţiuni generice, definite legal, care au în vedere inclusiv actele prevăzute a fi întocmite de Legea contabilităţii nr. 82/1991, fiind evident, astfel, că documentele contabile fac parte din sfera documentelor legale. Mai mult, se susţine că, în aplicarea dispoziţiilor legale ce reglementează infracţiunea de evaziune fiscală, trebuie avute în vedere cele reţinute prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 21 ianuarie 2008, prin care s-a statuat că fapta de omisiune, în tot sau în parte, ori evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive constituie infracţiunea complexă de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005, nefiind incidente dispoziţiile art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, raportat la art. 289 din Codul penal, aceste activităţi fiind cuprinse în conţinutul constitutiv al laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscală.

11. Avocatul Poporului opinează că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că acestea dau expresie dispoziţiilor constituţionale ale art. 23 alin. (12) coroborate cu cele ale art. 73 alin. (3) lit. h), care reglementează competenţa legiuitorului de a stabili infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, cu respectarea exigenţelor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se susţine că, potrivit acestora din urmă, normele juridice nu trebuie interpretate izolat, ci prin raportare la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În acest sens, se susţine că noţiunile de „acte contabile” şi „alte documente contabile” se regăsesc definite atât în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cât şi în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, punând astfel în acord dispoziţiile legale criticate cu normele juridice din materia contabilităţii şi fiscalităţii.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul cuprins: „(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: [...]

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;”.

15. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii şi ale

art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea pedepsei, precum şi dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la legalitatea pedepsei.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, instanţa de contencios constituţional pronunţând, în acest sens, Decizia nr. 259 din 5 mai 2016, publicată fii Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 17 august 2016, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

17. Prin Decizia nr. 259 din 5 mai 2016, paragrafele 17 şi 18, Curtea a reţinut, cu valoare de principiu, că dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Constituţie impun garanţia reglementării prin lege a incriminării faptelor şi stabilirea sancţiunii corespunzătoare şi, în mod implicit, obligaţia în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate a acestora, care se circumscriu principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie. Având în vedere jurisprudenţa proprie şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la condiţiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituţiei şi Convenţiei, Curtea a statuat că o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalităţii legilor, a constatat că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi că o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.

18. Prin aceeaşi decizie, paragraful 21, în ceea ce priveşte sintagma „în actele contabile ori în alte documente legale”, Curtea a observat că formulările speciale ce se regăsesc în materia contabilităţii şi fiscalităţii impun contribuabililor obligaţii punctuale în ceea ce priveşte înregistrarea operaţiunilor comerciale şi a veniturilor obţinute. Curtea a reţinut că, de principiu, contribuabilul este obligat să îşi înregistreze toate aceste operaţiuni în evidenţele sale contabile, iar unele dintre acestea şi în alte documente legale. De exemplu, vânzările, ca de altfel şi cumpărările, se înregistrează atât în contabilitatea societăţii în ordine cronologică, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cât şi în decontul taxei pe valoare adăugată, document special pentru stabilirea, calcularea şi virarea sumelor datorate de contribuabil bugetului de stat şi invers. Totodată, aceste operaţiuni se înregistrează şi în jurnalul de vânzări şi în jurnalul de cumpărări. Astfel, omisiunea evidenţierii operaţiunilor comerciale poate consta fie în neîntocmirea documentelor justificative pentru venitul realizat, fie în neînscrierea documentelor justificative întocmite în celelalte documente contabile sau în alte documente legale, fie înregistrarea unor venituri mai mici decât cele realizate în realitate. Necalcularea, neînregistrarea şi neraportarea acestor operaţiuni determină, în final, pagube la bugetul de stat prin nefacturarea veniturilor încasate şi neplata obligaţiilor fiscale aferente acestora.

19. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate sunt clar definite de lege, întrunind condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate circumscrise principiului legalităţii prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, indivizii putându-şi da seama din conţinutul dispoziţiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa analizată, atât considerentele, cât şi soluţia din cuprinsul deciziei anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Poenar în Dosarul nr. 893/97/2012 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

praf. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 13 lit. a) şi b) şi art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se numesc în funcţia de membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială, pentru un mandat de 4 ani, persoanele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 350/2013 privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 17 iunie 2013, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 30 iunie 2017.

Nr. 442.

 

ANEXĂ

 

LISTA

membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială, desemnaţi în temeiul art. 13 lit. a) şi b) din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială

 

1. Bogdan Alexandru Fătu - reprezentant al prim-ministrului

2. Eduard Corjescu - reprezentant al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale

3. Dragoş Vasile Pelmuş - reprezentant al Ministerului Transporturilor

4. Ion Ghizdeanu - reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice

5. Camelia Iuliana Coporan - reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

6. Vasilica Baciu - reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

7. Daniel Rădulescu - reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Romi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară, cu privire la imobilele situate în sectorul cadastral nr. 1 din unitatea administrativ-teritorială Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi ale art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în sectorul cadastral nr. 1 din unitatea administrativ-teritorială Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc pentru sectorul cadastral nr. 1 din unitatea administrativ-teritorială Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, în sectorul cadastral nr. 1 din unitatea administrativ-teritorială Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin, îşi pierd valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul generai al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 14 iunie 2017.

Nr. 596.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.008/2012 pentru stabilirea modului de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime

 

În conformitate cu prevederile art. 51 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată,

în temeiul prevederilor art. 51 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, republicată, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 2 din Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.008/2012 pentru stabilirea modului de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012, cu modificările ulterioare, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

„(2) Serviciul de pilotaj al navelor maritime prevăzut la alin. (1) se desfăşoară, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Belgrad din 1948 privind regimul navigaţiei pe Dunăre, prin corpul propriu de piloţi al Regiei Autonome «Administraţia Fluvială a Dunării de Jos» Galaţi.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

 

Bucureşti, 29 iunie 2017.

Nr. 708.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 726 din 3 iulie 2017

Nr. 507 din 3 iulie 2017

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionarii care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri

 

Având în vedere:

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 436/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, pentru pensionari, prin care se completează Hotărârea Guvernului nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul de aprobare nr. FB 6.237 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG/1.104 din 3 iulie 2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin;

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionarii care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, prevăzute în anexă.

Art. 2. - Medicii de specialitate din ambulatoriu, precum şi medicii de specialitate din spital, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, sunt obligaţi să elibereze scrisoare medicală pentru pensionarii care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, în condiţiile prezentului ordin.

Art. 3. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale, precum şi instituţiile publice nominalizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prevederile prezentului ordin se completează cu prevederile Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat prin hotărâre a Guvernului, şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, în vigoare în perioada în care se acordă compensarea.

Art. 5. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 224/336/2009 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 27 februarie 2009, cu modificările ulterioare.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică începând cu luna iulie 2017.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Marian Burcea

 

 

ANEXĂ

 

NORME TEHNICE

de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionarii care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri

 

A. Modul de prescriere a medicamentelor compensate cu 90% din preţul de referinţă, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor care realizează venituri din pensii şi Indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri

1. În cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, denumit în continuare Program, se asigură medicamente compensate cu 90% din preţul de referinţă pentru tratamentul în ambulatoriu al pensionarilor care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri.

2. Medicamentele care se acordă în cadrul Programului sunt cele corespunzătoare denumirilor comune internaţionale prevăzute în sublista B „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din preţul de referinţă” din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Medicii de familie care au încheiat contract de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară cu casele de asigurări de sănătate prescriu medicamentele prevăzute în cadrul Programului atât ca o consecinţă a actului medical propriu, cât şi ca o consecinţă a actului medical prestat de alţi medici aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pe baza scrisorii medicale.

4. Medicamentele prescrise trebuie să fie în concordanţă cu diagnosticul, iar cantitatea de medicamente pentru fiecare produs se notează atât în cifre, cât şi în litere.

5. Prescripţia medicală se completează în mod obligatoriu cu toate informaţiile solicitate în formularul de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personala în tratamentul ambulatoriu aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

6. Pe formularul de prescripţie medicală medicul de familie este obligat ca pentru pensionarii care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, să bifeze la categoria „0-900 lei/lună”.

7. Pentru a beneficia de medicamente în cadrul Programului, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat prin hotărârea Guvernului, în vigoare în perioada în care se acordă compensarea, pensionarii trebuie să prezinte medicului de familie ultimul talon de pensie şi actul de identitate.

8. Medicul de familie este obligat să consemneze în fişa medicală a pensionarului/în registrul de consultaţii numărul talonului de pensie şi cuantumul pensiei şi indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

9. Medicii de familie pot prescrie unui pensionar medicamente în cadrul Programului în conformitate cu prevederile contractului-cadru şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, în vigoare în perioada în care se acordă compensarea.

B. Eliberarea medicamentelor compensate cu 90% din preţul de referinţă, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri

1. Medicamentele acordate în cadrul Programului se eliberează de orice farmacie care este în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pe bază de prescripţie medicală distinctă, emisă de medicii de familie aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

2. Medicamentele cuprinse în prescripţiile medicale care nu conţin toate datele obligatoriu a fi completate de medic, prevăzute în formularul de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, nu se eliberează de către farmacii şi nu se decontează de casele de asigurări de sănătate.

3. Prescripţiile medicale pe baza cărora se eliberează medicamentele în cadrul Programului constituie documente financiar-contabile, conform cărora se întocmesc borderourile centralizatoare.

4. Eliberarea medicamentelor în cadrul Programului se face de către farmacie, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, în condiţiile în care farmacia respectivă are contract cu casa de asigurări de sănătate cu care se află în contract medicul de familie prescriptor.

5. Farmacia are dreptul să încaseze de la asiguraţi contribuţia personală reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare cu amănuntul şi suma corespunzătoare aplicării procentului de 90% asupra preţului de referinţă al medicamentelor acordate în cadrul Programului.

6. În cazul medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublista B prescrise pensionarilor care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, în cadrul Programului, la rubrica „Valoare compensare” farmacia va trece pentru fiecare medicament valoarea de compensare corespunzătoare aplicării cotei de 50% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză „CNAS”, şi valoarea de compensare corespunzătoare aplicării cotei de 40% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză „MS”.

C. Decontarea medicamentelor compensate cu 90% din preţul de referinţă, acordate în sistem ambulatoriu pensionarilor care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri

1. Farmaciile întocmesc un borderou centralizator distinct pentru medicamentele eliberate în cadrul Programului. Borderoul va cuprinde evidenţiată distinct suma reprezentând 50% din preţul de referinţă suportată din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi suma reprezentând 40% din preţul de referinţă suportată din transfer de la bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

2. Pe baza borderoului centralizator, farmaciile vor întocmi o factură distinctă în care sunt evidenţiate distinct sumele prevăzute în borderoul centralizator.

3. În vederea decontării medicamentelor eliberate în cadrul Programului, farmaciile transmit caselor de asigurări de sănătate, în luna următoare celei pentru care s-au eliberat medicamentele, până la data prevăzută în contractul de furnizare de medicamente încheiat cu casa de asigurări de sănătate, factura şi borderoul centralizator în format electronic cu semnătură electronică extinsă şi înaintează componenta prescriere şi eliberare pentru prescripţiile electronice off-line.

Pentru furnizorii de medicamente care au în structură mai multe farmacii, documentele mai sus menţionate se întocmesc distinct pentru fiecare dintre acestea.

4. Pe baza cererilor de deschidere de credite bugetare transmise de către casele de asigurări de sănătate lunar, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate solicită Ministerului Sănătăţii deschidere de credite bugetare în vederea decontării medicamentelor eliberate în cadrul Programului.

5. Decontarea contravalorii medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor prevăzute în sublista B de care beneficiază pensionarii care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, pentru care se fac transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se face până la 60 de zile calendaristice de la data verificării prescripţiilor medicale eliberate asiguraţilor şi acordării vizei „bun de plată” facturilor care le însoţesc de către casa de asigurări de sănătate, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie.

6. Casele de asigurări de sănătate au obligaţia să ţină evidenţe distincte pentru sumele decontate reprezentând contravaloarea medicamentelor acordate în cadrul Programului.

7. Farmaciile răspund de exactitatea datelor cuprinse în decont şi în actele justificative, iar casele de asigurări de sănătate, de legalitatea plăţilor efectuate.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 727 din 3 iulie 2017

Nr. 509 din 3 iulie 2017

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. FB 6.236 din 3 iulie 2017 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG 1.106 din 3 iulie 2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor:

- art. 229 alin. (4) şi art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de Sănătate pentru anii 2016-2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 şi 153 bis din 1 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 3, la articolul 7, litera ag) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ag) să prescrie medicamente cu sau fără contribuţie personala şi, după caz, unele materiale sanitare, precum şi investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu. Excepţie fac situaţiile în care pacientul urmează o schemă de tratament stabilită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice, iniţiată de către medicul de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în baza unei relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate, prin prescrierea primei reţete pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz, pentru unele materiale sanitare, precum şi situaţiile în care medicul de familie prescrie medicamente la recomandarea medicului de medicină a muncii. Pentru aceste cazuri, medicul de specialitate din ambulatoriu, precum şi medicul de medicina muncii sunt obligaţi să comunice recomandările formulate, folosind exclusiv formularul tipizat de scrisoare medicală, iar la externarea din spital recomandările vor fi comunicate utilizându-se formularul tipizat de scrisoare medicală sau biletul de ieşire din spital, cu obligaţia ca acesta să conţină explicit toate elementele prevăzute în scrisoarea medicală. În situaţia în care în scrisoarea medicală/biletul de ieşire din spital nu există menţiunea privind eliberarea prescripţiei medicale, la externarea din spital sau ca urmare a unui act medical propriu la nivelul ambulatoriului de specialitate, medicul de familie poate prescrie medicamentele prevăzute în scrisoarea medicală/biletul de ieşire din spital. Medicii de familie nu prescriu medicamentele recomandate prin scrisoarea medicală care nu respectă modelul prevăzut în anexa nr. 43 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 şi/sau este eliberată de medici care nu desfăşoară activitate în relaţie contractuală/convenţie cu casa de asigurări de sănătate. Modelul formularului tipizat de scrisoare medicală este stabilit în anexa nr. 43 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016.

Pentru persoanele care se încadrează în Programul pentru compensarea în procent de 90% a preţului de referinţă al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună, medicul de familie prescrie medicamentele recomandate de către alţi medici aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate numai dacă acestea au fost comunicate pe baza scrisorii medicale al cărei model este prevăzut în norme. Începând cu luna iulie 2017, beneficiarii programului pentru compensarea în procent de 90% a preţului de referinţă al medicamentelor sunt pensionarii cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri.

În situaţia în care un asigurat cu o boală cronică confirmată, înscris pe lista proprie de asiguraţi a unui medic de familie, este internat în regim de spitalizare continuă într-o secţie de acuţi/secţie de cronici în cadrul unei unităţi sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, medicul de familie poate elibera prescripţie medicală pentru medicamentele şi materialele sanitare din programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele aferente afecţiunilor cronice, altele decât cele cuprinse în lista cu DCI-urile pe care o depune spitalul la contractare, în condiţiile prezentării unui document eliberat de spital din care reiese că asiguratul este internat, al cărui model este stabilit în anexa nr. 22 C la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016, şi cu respectarea condiţiilor de prescriere de medicamente pentru bolile cronice;”.

2. În anexa nr. 6, la articolul 5, litera af) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„af) să prescrie medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz, unele materiale sanitare, precum şi investigaţii paraclinice numai ca o consecinţă a actului medical propriu. Excepţie fac situaţiile în care pacientul urmează o schemă de tratament stabilită pentru o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice, iniţiată de către medicul de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în baza unei relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate, prin prescrierea primei reţete pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz, pentru unele materiale sanitare, precum şi situaţiile în care medicul de familie prescrie medicamente la recomandarea medicului de medicină a muncii. Pentru aceste cazuri, medicul de Specialitate din ambulatoriu, precum şi medicul de medicina muncii sunt obligaţi să comunice recomandările formulate, folosind exclusiv formularul tipizat de scrisoare medicală, iar la externarea din spital recomandările vor fi comunicate utilizându-se formularul tipizat de scrisoare medicală sau biletul de ieşire din spital, cu obligaţia ca acesta să conţină explicit toate elementele prevăzute în scrisoarea medicală. În situaţia în care în scrisoarea medicală/biletul de ieşire din spital nu există menţiunea privind eliberarea prescripţiei medicale, la externarea din spital sau ca urmare a unui act medical propriu la nivelul ambulatoriului de specialitate, medicul de familie poate prescrie medicamentele prevăzute în scrisoarea medicală/biletul de ieşire din spital. Medicii de familie nu prescriu medicamentele recomandate prin scrisoarea medicală care nu respectă modelul prevăzut în anexa nr. 43 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 şi/sau este eliberată de medici care nu desfăşoară activitate în relaţie contractuală/convenţie cu casa de asigurări de sănătate. Modelul formularului tipizat de scrisoare medicală este stabilit în anexa nr. 43 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016.

Pentru persoanele care se încadrează în Programul pentru compensarea în procent de 90% a preţului de referinţă al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună, medicul de familie prescrie medicamentele recomandate de către alţi medici aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate numai dacă acestea au fost comunicate pe baza scrisorii medicale al cărei model este prevăzut în norme. Începând cu luna iulie 2017, beneficiarii programului pentru compensarea în procent de 90% a preţului de referinţă al medicamentelor sunt pensionarii cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri.

În situaţia în care un asigurat cu o boală cronică confirmată înscris pe lista proprie de asiguraţi a unui medic de familie, este internat în regim de spitalizare continuă într-o secţie de acuţi/secţie de cronici în cadrul unei unităţi sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, medicul de familie poate elibera prescripţie medicală pentru medicamentele şi materialele sanitare din programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele aferente afecţiunilor cronice, altele decât cele cuprinse în lista cu DCI-urile pe care o depune spitalul la contractare, în condiţiile prezentării unui document eliberat de spital din care reiese că asiguratul este internat, al cărui model este stabilit în anexa nr. 22C la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016, şi cu respectarea condiţiilor de prescriere de medicamente pentru bolile cronice;”.

3. În anexa nr. 36, la articolul 1, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(11) începând cu luna iulie 2017, pentru a beneficia de medicamente conform art. 144 alin. (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii medicale şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii trebuie să prezinte medicului de familie ultimul talon de pensie şi actul de identitate, iar acesta va consemna în fişa medicală a pensionarului/în registrul de consultaţii numărul talonului şi cuantumul pensiei şi indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

În situaţia în care la nivelul cabinetului medical nu există înscrisuri privind numărul talonului şi cuantumul pensiei şi indemnizaţiei sociale pentru pensionari (talon de pensie în original sau copie sau nu sunt consemnate în fişa pacientului/în registrul de consultaţii numărul talonului şi cuantumul pensiei şi indemnizaţiei sociale pentru pensionari) pentru prescripţia eliberată de medic, răspunderea revine medicului prescriptor.”

4. În anexa nr. 36, la articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate şi cu schemă terapeutică stabilă, medicii de familie pot prescrie medicamente pentru o perioadă de până la 90/91/92 de zile inclusiv pentru bolnavii care sunt incluşi în «Programul pentru compensarea în procent de 90% a preţului de referinţă al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei pe lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri», medicul de familie prescrie inclusiv medicamente ca o consecinţă a actului medical prestat de alţi medici de specialitate aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pe baza scrisorii medicale, pentru o perioadă de până la 90/91/92 de zile, perioada fiind stabilită de comun acord de medicul prescriptor şi asiguratul beneficiar al prescripţiei medicale. Asiguraţii respectivi nu mai beneficiază de o altă prescripţie medicală pentru boala cronică respectivă pentru perioada acoperită de prescripţia medicală.”

5. În anexa nr. 36, la articolul 5 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) în cadrul «Programului pentru compensarea în procent de 90% a preţului de referinţă al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei pe lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri», pe baza scrisorii medicale transmise de alţi medici aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.”

6. După anexa nr. 23C se introduce o anexă nouă, anexa nr. 23D, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică începând cu luna iulie 2017.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Marian Burcea

 

ANEXA

(Anexa nr. 23D la Ordinul nr. 196/139/2017)

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnatul(a), ................................................, domiciliat/ă în localitatea ................................................, str. ................................................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul ................................................, telefon ................................................, actul de identitate .......... seria ......... nr. ................................................, CNP/cod unic de asigurare ................................................, cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii,

declar pe propria răspundere că mă încadrez în una dintre categoriile de asiguraţi scutite de copiată, prevăzute mai jos:

( ) copii 0-18 ani [conform art. 225 lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - se completează de părinţi/aparţinători legali];

( ) tineri între 18 ani şi 26 de ani - dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu - până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenţi - care nu realizează venituri din muncă [conform art. 225 lit. a) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare];

( ) bolnavi cu afecţiuni induse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii - pentru serviciile medicale aferente bolii de bază a respectivei afecţiuni care nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse [conform art. 225 lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare];

( ) persoanele fizice cu venituri lunare numai din pensii al căror cuantum este de până la valoarea, întregită prin rotunjire în plus la un leu, a unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv [conform art. 225 lit. c) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare];

( ) femei însărcinate şi lăuze - cu venituri egale sau peste salariul de bază minim brut pe ţară - pentru servicii medicale legate de evoluţia sarcinii [conform art. 225 lit. d) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare];

( ) femei însărcinate şi lăuze - care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară - pentru toate serviciile medicale [conform art. 225 lit. d) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare],

dovedită prin documentul/documentele ................................................

 

Data

Semnătura

................................................,

................................................,

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 728 din 3 iulie 2017

Nr. 508 din 3 iulie 2017

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/ 2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. F.B./6.235/2017 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG/1.105 din 3.07.2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor:

- titlului VIII - „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 2 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, punctul I „Componenta prescriere” se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte Integrantă din prezentul ordin.

2. La anexa nr. 2 capitolul I punctul 6, subpunctul 6.9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6.9. DCI-uri din cadrul sublistei B, prescrise în regim de compensare 90% din preţul de referinţă pentru pensionarii cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri;”.

3. La anexa nr. 2 capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală - componenta prescriere”, la punctul 2, subpunctul (iii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(iii) se bifează «Pensionar» pentru toate persoanele care îşi dovedesc această calitate printr-un cupon de pensie; pentru pensionarii care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, se bifează categoria «0-900» lei/lună;”.

4. La anexa nr. 2 capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală - componenta prescriere”, la punctul 4, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) «% Preţ ref.» - se notează, după caz: procentul corespunzător de compensare (90%, 50%, 100% sau 20% din preţul de referinţă) al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublistele A, B, C (secţiunea C1) şi D; procentul de compensare 90% din preţul de referinţă al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublista B pentru pensionarii cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, pentru prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţurilor de referinţă/prescripţie este de până la nivelul prevăzut în contractul-cadru; procentul de compensare 100% din preţul de referinţă al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublistele A, B, C (secţiunile C1 şi C3) şi D, conform prevederilor legale în vigoare, pentru: copii (cu vârsta sub 18 ani), tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţi de liceu până la începutul anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenţi, gravide/lăuze; procentul de compensare 100% din preţul de referinţă aferent sublistelor A, B, C (secţiunea C1) şi D pentru categoriile de asiguraţi beneficiari ai legilor speciale (veterani, revoluţionari, persoane cu handicap etc.); procentul de compensare 100% din preţul de decontare pentru DCI-urile din sublista C (secţiunea C2) pentru toate categoriile de asiguraţi beneficiari de programe/subprograme naţionale de sănătate curative, în conformitate cu prevederile normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;”.

5. La anexa nr. 2 capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală - componenta eliberare”, la punctul 3, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) «Denumire comercială» - farmacistul va menţiona în această rubrică şi în faţa persoanei care ridică medicamentele (asigurat sau împuternicitul acestuia) medicamentele pe care le eliberează. În cazul testelor de automonitorizare, farmacia va specifica în cadrul acestei rubrici sintagma «teste de automonitorizare», iar la rubrica «Valoare compensare» va înscrie suma rezultată ca urmare a înmulţirii numărului de teste de automonitorizare eliberate cu preţul de decontare stabilit pentru un test de automonitorizare. În situaţia în care primitorul renunţă la anumite DCI-uri/medicamente şi/sau materiale sanitare cuprinse în prescripţia medicală electronică on-line şi off-line, farmacistul va completa componenta eliberare numai cu medicamentele eliberate şi va lista un exemplar al acesteia, pe care primitorul semnează, cu precizarea poziţiilor (din componenta prescriere) corespunzătoare medicamentelor la care renunţă, nefiind permisă eliberarea altor medicamente/materiale sanitare din farmacie în cadrul sumei respective. În cazul DCI-urilor din sublista B prescrise pensionarilor care realizează venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, la rubrica «Valoare compensare» se vor trece pentru fiecare medicament valoarea de compensare corespunzătoare aplicării cotei de 50% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză «CNAS», şi valoarea de compensare de 40% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză «MS», pentru prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţului de referinţă este de până la nivelul prevăzut în contractul-cadru.

În cazul eliberării fracţionate, în ceea ce priveşte atât numărul, cât şi cantitatea din fiecare medicament, farmacistul va completa atât componenta eliberare, cât şi componenta eliberare pentru pacient şi va înmâna primitorului componenta eliberare pentru pacient pentru a se prezenta la aceeaşi sau la altă farmacie;”.

Art. II. - Prescripţiile medicale electronice emise de furnizorii de servicii medicale anterior intrării în vigoare a prezentului ordin se pot elibera de către farmacii până la data expirării termenului de valabilitate al prescripţiei medicale stabilit potrivit prevederilor legale în vigoare la data prescrierii medicamentului.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu luna iulie 2017.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Marian Burcea

 

ANEXĂ*)


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului contabilităţii publice

 

Având în vedere dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2014 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, aprobată cu modificări prin Legea nr. 121/2015,

în temeiul prevederilor art. 10 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului contabilităţii publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 26 iunie 2017.

Nr. 928.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Consiliului contabilităţii publice

 

CAPITOLUL I

Obiectivele Consiliului contabilităţii publice

 

Art. 1. - Consiliul contabilităţii publice, denumit în continuare Consiliul, este organism independent de supraveghere în vederea asigurării convergenţei reglementărilor naţionale şi a practicilor în domeniul contabilităţii publice cu reglementările aplicabile în Uniunea Europeană.

Art. 2. - (1) Consiliul nu are personalitate juridică şi funcţionează pe lângă Ministerul Finanţelor Publice.

(2) Sediul Consiliului este în municipiul Bucureşti, în unul dintre spaţiile deţinute de Ministerul Finanţelor Publice.

Art. 3. - (1) Consiliul are drept scop creşterea încrederii utilizatorilor de informaţii în raportările financiare şi în buna guvernanţă în sectorul public.

(2) Principalele obiective ale Consiliului sunt:

a) monitorizarea asigurării convergenţei reglementărilor naţionale în domeniul contabilităţii instituţiilor publice cu reglementările aplicabile în Uniunea Europeană;

b) promovarea şi urmărirea îmbunătăţirii calităţii raportărilor prin situaţiile financiare;

c) urmărirea dezvoltării la nivel naţional a competenţei şi a capacităţii de implementare de către instituţiile implicate a

standardelor europene şi internaţionale în domeniul contabilităţii instituţiilor publice, preluate în legislaţia naţională;

d) acordarea avizului consultativ al normelor emise de instituţia cu atribuţii de reglementare a standardelor contabile naţionale pentru instituţii publice, potrivit legii;

e) stabilirea strategiei de ţară privind dezvoltarea contabilităţii publice.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Consiliului contabilităţii publice

 

Art. 4. - (1) Consiliul are următoarea componenţă:

a) secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, care coordonează departamentul cu atribuţii în elaborarea reglementărilor contabile pentru sectorul public, având funcţia de preşedinte;

b) cinci reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice (din care unul de la Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern), exclusiv preşedintele;

c) doi reprezentanţi desemnaţi de Curtea de Conturi a României;

d) un reprezentant desemnat de Institutul Naţional de Statistică;

e) doi reprezentanţi desemnaţi de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, dintre care unul să aibă calitatea de cadru universitar.

(2) Instituţiile publice prevăzute la alin. (1) nominalizează şi unul-doi membri supleanţi care participă la şedinţele Consiliului în lipsa reprezentanţilor permanenţi ai acestora.

(3) La şedinţele Consiliului pot fi invitaţi şi reprezentanţi specialişti în domeniul contabilităţii publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, alte autorităţi centrale şi locale, mediul academic sau organizaţii profesionale.

Art. 5. - Persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) sunt desemnate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Art. 6. - Consiliul se întruneşte periodic, ori de câte ori este necesar, şi are următoarele atribuţii:

a) stabileşte sistemul de monitorizare şi supraveghere a procesului de implementare a standardelor europene şi internaţionale în domeniul contabilităţii instituţiilor publice, preluate în legislaţia naţională;

b) monitorizează şi supraveghează domeniul contabilităţii publice în scopul îmbunătăţirii calităţii raportărilor financiare;

c) aprobă analizele cu privire la stadiul realizării obiectivelor din domeniu;

d) asigură transparenţa faţă de publicul interesat a rezultatelor activităţii de monitorizare şi supraveghere în scopul îmbunătăţirii raportărilor financiare prin comunicarea publică periodică a analizelor şi rapoartelor prevăzute la lit. c), precum şi a altor informaţii de interes public;

e) îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniu, stabilite potrivit legii.

Art. 7. - (1) în cadrul Consiliului, sub autoritatea preşedintelui, funcţionează Secretariatul format dintr-o echipă tehnică, compusă din doi specialişti din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, direcţia de specialitate cu atribuţii în elaborarea reglementărilor în domeniul contabilităţii publice, doi specialişti din cadrul Curţii de Conturi a României şi doi specialişti din cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

(2) Persoanele componente ale Secretariatului sunt desemnate de cele trei instituţii publice menţionate la alin. (1),

(3) Secretariatul asigură relaţia dintre Consiliu şi organizaţiile interne şi internaţionale angajate în asigurarea convergenţei reglementărilor naţionale şi a practicilor în domeniul contabilităţii publice cu reglementările europene şi internaţionale în domeniu.

(4) Convocarea membrilor Consiliului se face de către Secretariat, la solicitarea preşedintelui, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei, prin intermediul poştei electronice sau telefonic, iar confirmarea participării se face în termen de 48 de ore de la data primirii invitaţiei de participare. Odată cu convocarea se transmite şi proiectul ordinii de zi.

(5) Ordinea de zi a şedinţelor se întocmeşte pe baza propunerilor preşedintelui.

(6) Secretariatul asigură consemnarea deliberărilor Consiliului prin întocmirea procesului-verbal, care se semnează de către membrii Consiliului prezenţi la şedinţă.

(7) La nivelul Secretariatului se instituie şi se conduce Registrul pentru evidenţa hotărârilor adoptate de Consiliu.

Art. 8. - (1) Pentru a sprijini activitatea Consiliului, la cererea acestuia, Secretariatul asigură constituirea unor grupuri de lucru.

(2) în funcţie de aspectele supuse spre analiză, grupurile de lucru pot fi formate din specialişti în domeniul contabilităţii publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, alte autorităţi centrale şi locale, mediul academic sau organizaţii profesionale.

(3) Atribuţiile grupurilor de lucru sunt, în principal, următoarele:

a) analiza şi formularea unor recomandări cu privire la reglementările contabile în vigoare sau/şi cu privire la propunerile de modificare şi completare a unor acte normative cu incidenţă asupra contabilităţii publice;

b) analiza şi formularea unor recomandări cu privire la orice alte aspecte supuse dezbaterii.

(4) Aspectele procedurale referitoare la organizarea şi funcţionarea grupurilor de lucru se realizează prin procedură internă a Secretariatului.

 

CAPITOLUL III

Funcţionarea Consiliului contabilităţii publice

 

Art. 9. - (1) Consiliul îşi desfăşoară activitatea potrivit prezentului regulament, precum şi Regulamentului de ordine intern de organizare şi funcţionare.

(2) Regulamentul de ordine intern de organizare şi funcţionare este aprobat prin decizie de către preşedintele Consiliului.

Art. 10. - (1) Şedinţele Consiliului sunt statutare dacă la ele participă două treimi din numărul membrilor acestuia.

(2) Hotărârile Consiliului se iau prin vot deschis, cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

(3) în caz de egalitate de voturi, preşedintele Consiliului are votul hotărâtor.

(4) La şedinţele Consiliului pot participa în calitate de invitaţi, fără drept de vot, şi specialişti în domeniul contabilităţii publice reprezentanţi ai altor organizaţii sau instituţii, în funcţie de problematica analizată.

(5) Hotărârile Consiliului pot fi publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 11. - Publicaţiile şi celelalte materiale de specialitate elaborate de Consiliu sunt un drept exclusiv al acestuia.

 

CAPITOLUL IV

Încetarea calităţii de membru al Consiliului contabilităţii publice

 

Art. 12. - (1) Calitatea de membru al Consiliului, cu excepţia preşedintelui, încetează în următoarele situaţii:

a) demisie;

b) revocare de către instituţia care l-a desemnat;

c) înlocuire, în cazul imposibilităţii de exercitare a mandatului.

(2) în cazul încetării calităţii de membru al Consiliului prin demisie, actul de notificare trebuie să prevadă o perioadă de preaviz de cel puţin 15 zile, urmând ca instituţia care l-a desemnat să numească altă persoană pentru un nou mandat.

(3) în cazul încetării calităţii de membru al Consiliului prin revocare, instituţia care l-a desemnat va numi în termen de 15 zile altă persoană numită pentru un nou mandat.

(4) în cazul imposibilităţii exercitării mandatului de către unul dintre membri pentru o perioadă mai mare de 6 luni, instituţia care l-a desemnat va propune Consiliului, în termen de 15 zile, o altă persoană, care va fi numită pentru un nou mandat.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, pentru funcţionarii publici cu statut special din Ministerul Justiţiei

 

Având în vedere dispoziţiile art. 15 din cap. II secţiunea a 2-a din anexa nr. VII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională” la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de acordare a majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, pentru funcţionarii publici cu statut special din Ministerul Justiţiei, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Drepturile reglementate în prezentul ordin se aplică cu încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Ministerului Justiţiei - aparatul central.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 20 aprilie 2017.

Nr. 1.291/C.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de acordare a majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, pentru funcţionarii publici cu statut special din Ministerul Justiţiei

 

Art. 1. - Funcţionarii publici cu statut special din Ministerul Justiţiei - aparatul central - care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorul acestuia, beneficiază de o majorare de până la 50% din salariul de bază prevăzut de legislaţia în vigoare la data de 31 decembrie 2009, denumită în continuare majorare.

Art. 2. - Sunt considerate lucrări de excepţie acele lucrări care presupun:

a) contribuţia la elaborarea sau implementarea unor politici publice, strategii, documentaţii speciale şi alte asemenea lucrări, cu impact la nivelul sistemului judiciar sau la nivel naţional;

b) contribuţia la elaborarea unor propuneri legislative sau modificarea legislaţiei existente, de relevanţă în domeniul de activitate;

c) aplicarea şi atragerea, prin documentaţiile întocmite, a altor resurse financiare decât cele de la bugetul de stat, precum şi utilizarea fondurilor respective pe baza unei bune gestiuni financiare;

d) realizarea cu eficacitate şi eficienţă a altor lucrări complexe

Art. 3. - Sunt considerate misiuni speciale acele activităţi care presupun:

a) participarea ca reprezentant al Ministerului Justiţiei la diverse negocieri şi proceduri de atribuire;

b) participarea la diverse grupuri interministeriale guvernamentale, parlamentare sau internaţionale;

c) desfăşurarea unor activităţi suplimentare în cadrul altor direcţii sau instituţii pentru care Ministerul Justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite;

d) participarea la misiuni internaţionale;

e) contribuţii aduse în comisiile care monitorizează şi implementează strategii la nivelul ministerului;

f) îndeplinirea altor atribuţii decât cele din fişa postului, cu grad ridicat de complexitate.

Art. 4. - (1) Majorarea se acordă lunar, pentru o perioadă de maximum 6 luni, pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, cumulat pe total buget, pentru ordonatorul principal de credite.

(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), majorarea se poate acorda aceloraşi persoane, în acelaşi procent sau într-un procent diferit, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale şi dacă se respectă procedura reglementată la art. 5.

Art. 5. - (1) Majorarea se acordă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea scrisă a superiorului ierarhic, care va cuprinde, în mod obligatoriu, motivarea, procentul propus în funcţie de lucrările de excepţie sau misiunile speciale, precum şi perioada de acordare.

(2) Propunerea de acordare a majorării se avizează de către conducătorul compartimentului din care face parte salariatul, de compartimentul de resurse umane, din punctul de vedere al încadrării în procentul de 5% prevăzut la art. 4 alin. (1), precum şi de compartimentul economic, din punct de vedere financiar.

Art. 6. - (1) Majorarea nu se acordă:

a) în toate situaţiile în care nu se acordă salariul de bază;

b) în situaţia punerii la dispoziţie ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau a trimiterii în judecată;

c) când nu mai sunt îndeplinite criteriile de acordare.

(2) Prevederile art. 5 se aplică în mod corespunzător şi pentru cazurile prevăzute la alin. (1).

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.