MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 513/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 513         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 3 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

507. - Decizie privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Marius Iulian Carabulea a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei

 

508. - Decizie privind numirea domnului Marius-Iulian Carabulea īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

509. - Decizie privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Nicolae Radu Chiurtu a funcţiei publice temporar vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

510. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei

 

511. - Decizie pentru numirea domnului Marcel-Alexandru Stoica īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

512. - Decizie pentru numirea doamnei Sirma Caraman īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

513. - Decizie pentru numirea domnului Ciprian Lucian Roşea īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

514. - Decizie pentru numirea domnului Virgil-Alin Chirilă īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

515. - Decizie pentru numirea domnului Angel Gheorghiu īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

516. - Decizie pentru numirea doamnei Adriana-Mihaela Udroiu īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

517. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene de către doamna Iuliana Camelia Coporan

 

518. - Decizie privind exercitarea unor atribuţii

 

519. - Decizie pentru eliberarea domnului Ionuţ Pascu din funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

520. - Decizie privind numirea domnului Florian Popa īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

521. - Decizie privind numirea domnului Florin Vodiţă īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

522. - Decizie privind numirea domnului Aurelian-Felix Rache īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

132. - Ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru aprobarea Normelor de securitate nucleară privind īnregistrarea, raportarea, analiza evenimentelor şi utilizarea experienţei de exploatare pentru instalaţiile nucleare

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Marius Iulian Carabulea a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei

 

Īn temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (1i) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării īn vigoare a prezentei decizii īncetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Marius Iulian Carabulea a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 507.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Marius-Iulian Carabulea īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Avānd īn vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 15 lit. c), art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Marius-Iulian Carabulea se numeşte īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al  prim-ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 508.

GUVERNUL ROMĀNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Nicolae Radu Chiurtu a funcţiei publice temporar vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

 

Īn temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării īn vigoare a prezentei decizii īncetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Nicolae Radu Chiurtu a funcţiei publice temporar vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 509.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei

 

Avānd īn vedere propunerea Ministerului Economiei nr. 2.192/MF/3.07.2017, precum şi Avizul favorabil nr. 38.917/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei,

īn temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Nicolae-Radu Chiurtu exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Economiei.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 510.

GUVERNUL ROMĀNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Marcel-Alexandru Stoica īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

Īn temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Marcel-Alexandru Stoica se numeşte īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 511.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea doamnei Sirma Caraman īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

Īn temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, doamna Sirma Caraman se numeşte īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 512.

GUVERNUL ROMĀNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Ciprian Lucian Roşea īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

Īn temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Ciprian Lucian Roşea se numeşte īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 513.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Virgil-Alin Chirilă īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

Īn temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Virgil-Alin Chirilă se numeşte īn funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 514.

GUVERNUL ROMĀNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Angel Gheorghiu īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

Īn temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Angel Gheorghiu se numeşte īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 515.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea doamnei Adriana-Mihaela Udroiu īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

 

Īn temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, doamna Adriana-Mihaela Udroiu se numeşte īn funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 516.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene de către doamna Iuliana Camelia Coporan

 

Avānd īn vedere propunerea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin adresele nr. 78.715, respectiv nr. 79.180 din 19 iunie 2017, precum şi Avizul favorabil nr. 35.624/2017 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene de către doamna Iuliana Camelia Coporan,

īn temeiul art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 92 alin. (1 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, doamna Iuliana Camelia Coporan exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 517.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea unor atribuţii

 

Luānd īn considerare cerinţa legală a evitării oricărei situaţii de īncălcare a regimului conflictului de interese, reglementat prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei īn exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi īn mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

avānd īn vedere prevederile art. 17 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri īn domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

īn temeiul ārt. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - (1) īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, doamna Ioana-Andreea Lambru, secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, exercită atribuţiile de coordonare a activităţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, īn subordinea Guvernului.

(2) Doamna Ioana-Andreea Lambru, secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, semnează toate documentele necesare īn vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la alin. (1).

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 518.

GUVERNUL ROMĀNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Ionuţ Pascu din funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Avānd īn vedere dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 15 lit. c), al art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Ionuţ Pascu se eliberează din funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 519.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Florian Popa īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Avānd īn vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 15 lit. c), art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Florian Popa se numeşte īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al  prim-ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 520.

GUVERNUL ROMĀNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Florin Vodiţă īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Avānd īn vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 15 lit. c), art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Florin Vodiţă se numeşte īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 521.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Aurelian-Felix Rache īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului

 

Avānd īn vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 15 lit. c), art. 19 şi al art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Aurelian-Felix Rache se numeşte īn funcţia de consilier de stat īn cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 3 iulie 2017.

Nr. 522.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMĀNIEI

COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor de securitate nucleară privind īnregistrarea, raportarea, analiza evenimentelor şi utilizarea experienţei de exploatare pentru instalaţiile nucleare

 

Īn conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, aprobat prin Hotărārea Guvernului nr. 1.627/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

avānd īn vedere art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea īn siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luānd īn considerare Referatul nr. 16.448 din 15.06.2017,

preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de securitate nucleară privind īnregistrarea, raportarea, analiza evenimentelor şi utilizarea experienţei de exploatare pentru instalaţiile nucleare, prevăzute īn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării īn vigoare a prezentului ordin se abrogă art. 34, 35,137,138,139,140 şi 141 din Normele privind cerinţele specifice pentru sistemele de management al calităţii pentru exploatarea instalaţiilor nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 74/2003, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 681 şi 681 bis din 26 septembrie 2003, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Rodin Traicu

 

Bucureşti, 21 iunie 2017.

Nr. 132.

 

ANEXĂ

 

NORME DE SECURITATE NUCLEARĂ

privind īnregistrarea, raportarea, analiza evenimentelor şi utilizarea experienţei de exploatare pentru instalaţiile nucleare

 

CAPITOLUL I

Domeniu, scop, definiţii

 

SECŢIUNEA 1

Domeniu şi scop

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme sunt emise īn conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea īn siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin prezentele norme se stabilesc cerinţele generale de securitate nucleară privind īnregistrarea, raportarea şi analiza evenimentelor şi utilizarea experienţei de exploatare pentru instalaţiile nucleare.

(3) īndeplinirea prevederilor prezentelor norme constituie o condiţie necesară pentru autorizarea de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită īn continuare CNCAN, a activităţilor de construcţie, punere īn funcţiune şi exploatare a unei instalaţii nucleare.

(4) Prevederile prezentelor norme se aplică atāt titularilor, cāt şi solicitanţilor de autorizaţie pentru fazele de construcţie, punere īn funcţiune şi exploatare a unei instalaţii nucleare.

Art. 2. - Prezentele norme se aplică următoarelor categorii de instalaţii nucleare;

a) centrale nuclearoelectrice;

b) reactoare de cercetare, reactoare de putere zero şi ansambluri subcritice;

c) reactoare de demonstraţie;

d) fabrici de combustibil nuclear;

e) instalaţii de stocare a combustibilului nuclear uzat;

f) orice alte instalaţii nucleare pentru care CNCAN consideră necesară aplicarea, parţială sau integrală, a acestor norme īn procesul de autorizare şi o impune prin condiţiile din autorizaţiile emise.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii

 

Art. 3. - (1) Termenii utilizaţi īn prezentele norme sunt definiţi īn anexa nr. 1, cu excepţia acelora ale căror definiţii se regăsesc īn textul prezentelor norme.

(2) Abrevierea SSCE se utilizează pentru a face referire īn mod generic la sistemele, structurile, componentele şi echipamentele unei instalaţii nucleare, inclusiv software-ul pentru sistemele de instrumentaţie şi control.

(3) Funcţionarea de probă, funcţionarea propriu-zisă, īntreţinerea, repararea, modificarea şi conservarea instalaţiei nucleare sunt considerate componente ale fazei de exploatare.

 

CAPITOLUL II

Īnregistrarea, raportarea şi analiza evenimentelor şi utilizarea experienţei de exploatare pentru instalaţiile nucleare

 

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

 

Art. 4. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească şi să implementeze un proces sistematic pentru raportarea, colectarea, sortarea, analiza şi documentarea experienţei de exploatare şi a evenimentelor de la instalaţia nucleară pentru care este responsabil, precum şi a evenimentelor şi experienţei de exploatare relevante raportate de alte instalaţii nucleare, de organizaţii din domeniul nuclear şi de organizaţii din alte sectoare industriale, la nivel naţional şi internaţional.

(2) Procesul cerut la alin. (1) trebuie documentat prin proceduri specifice.

(3) Procesul cerut la alin. (1) trebuie să includă următoarele activităţi:

a) raportarea şi īnregistrarea experienţei de exploatare, inclusiv a evenimentelor;

b) sortarea evenimentelor, īn principal īn funcţie de semnificaţia lor pentru securitatea nucleară;

c) investigarea şi analiza evenimentelor;

d) formularea recomandărilor rezultate din analiza evenimentelor, inclusiv aprobarea, implementarea, urmărirea şi evaluarea eficacităţii acţiunilor;

e) evaluarea tendinţelor;

f) diseminarea şi schimbul de informaţii, inclusiv prin utilizarea sistemelor internaţionale de colectare a experienţei de exploatare;

g) monitorizarea continuă şi īmbunătăţirea procesului pentru utilizarea experienţei de exploatare;

h) asigurarea documentării adecvate a experienţei de exploatare, care să permită identificarea facilă a informaţiilor despre evenimente.

Art. 5. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure identificarea facilă şi sistematică a tuturor condiţiilor anormale raportate relevante pentru fiecare proces, tip de activitate şi SSCE afectat, după caz.

(2) Informaţiile relevante pentru experienţa de exploatare, atāt īn ce priveşte operarea normală, cāt şi răspunsul la tranzienţi şi situaţii de accident, precum şi alte informaţii importante referitoare la securitatea nucleară trebuie organizate, documentate şi stocate īn aşa fel īncāt să poată fi uşor de regăsit, să faciliteze căutarea sistematică a informaţiilor şi să permită sortarea lor după relevanţă.

(3) Pentru instalaţiile nucleare aflate īn fazele de construcţie şi de punere īn funcţiune se vor raporta şi documenta toate condiţiile anormale legate de SSCE cu funcţii de securitate nucleară, inclusiv īn ce priveşte proiectarea, aprovizionarea, fabricarea, construcţia, montajul, asamblarea, verificarea, inspecţia şi testarea acestora, după caz.

(4) īnregistrările privind analiza evenimentelor şi evaluarea experienţei de exploatare trebuie să fie disponibile şi accesibile pe toată durata de viaţă a instalaţiei nucleare, inclusiv īn faza de dezafectare.

Art. 6. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să analizeze evenimentele semnificative şi să dispună acţiunile corective şi/sau preventive necesare pentru prevenirea recurenţei sau pentru reducerea frecvenţei de apariţie şi a impactului acestora şi pentru īmbunătăţirea securităţii nucleare.

(2) Pentru aceasta trebuie īntreprinse următoarele acţiuni:

a) evenimentele interne trebuie să fie clasificate īn conformitate cu consecinţele lor, reale sau potenţiale, pentru identificarea celor semnificative din punctul de vedere al consecinţelor;

b) evenimentele semnificative din experienţa de exploatare externă trebuie să fie evaluate din punctul de vedere al aplicabilităţii şi semnificaţiei lor pentru instalaţia nucleară şi pentru organizaţia titularului de autorizaţie;

c) pentru evenimentele semnificative trebuie să se stabilească acţiuni corective şi/sau preventive;

d) trebuie să fie urmărite implementarea acţiunilor corective şi/sau preventive stabilite şi eficacitatea acestora.

(3) Cauzele evenimentelor interne semnificative trebuie să fie īnregistrate şi analizate pentru determinarea tendinţelor.

Art. 7. - Experienţa de exploatare a instalaţiei nucleare trebuie evaluată pentru a se identifica orice probleme latente, potenţiali precursori de evenimente şi tendinţe care pot conduce la degradarea performanţelor sau la reducerea marjelor de securitate nucleară.

Art. 8. - Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că măsurile necesare sunt implementate īn timp util pentru prevenirea recurenţei sau pentru reducerea frecvenţei de apariţie şi a impactului evenimentelor şi pentru a contracara evoluţiile care pot afecta securitatea nucleară. Aceste măsuri includ obţinerea rezultatelor evaluării experienţei de exploatare şi a concluziilor analizelor evenimentelor, considerarea bunelor practici aplicabile şi implementarea acţiunilor corective adecvate pentru a īnlătura cauzele de profunzime ale evenimentelor.

Art. 9. - Informaţiile rezultate din experienţa de exploatare trebuie distribuite şi comunicate personalului relevant, precum şi organismelor naţionale şi internaţionale relevante, conform obligaţiilor asumate şi procedurilor agreate īn acest scop.

Art. 10. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să menţină comunicarea cu organizaţiile implicate īn proiectarea şi construcţia instalaţiei nucleare, cu organizaţiile care desfăşoară activităţi de cercetare relevante pentru securitatea instalaţiilor nucleare, precum şi cu furnizorii de produse şi servicii, cu scopul de a schimba informaţii relevante legate de experienţa de exploatare şi de a obţine asistenţă tehnică, după cum este necesar, īn caz de defectări ale SSCE sau alte condiţii anormale.

(2) De asemenea, titularul de autorizaţie trebuie să stabilească relaţii pentru schimburi de experienţă de exploatare cu alţi operatori de instalaţii nucleare şi organizaţii specializate la nivel naţional şi/sau internaţional.

Art. 11. - Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că experienţa dobāndită din exploatarea instalaţiei nucleare este:

a) evaluată pentru a fi utilizată la īmbunătăţirea performanţelor SSCE cu funcţii de securitate nucleară, precum şi a proceselor, practicilor şi activităţilor de operare aferente;

b) disponibilă pentru a fi utilizată la īmbunătăţirea proiectului instalaţiei nucleare, activităţilor de aprovizionare, construcţii-montaj, punere īn funcţiune şi dezafectare.

Art. 12. - Informaţiile provenite din evaluarea experienţei de exploatare trebuie luate īn considerare şi utilizate ca date de intrare cel puţin pentru:

a) analizele de securitate nucleară, probabilistice şi deterministe şi analizele de hazard;

b) pregătirea personalului;

c) īmbunătăţirea procedurilor şi proceselor de lucru;

d) procesul de management al īmbătrānirii instalaţiei nucleare, inclusiv pentru evaluarea duratei de viaţă a instalaţiei nucleare;

e) procesul de revizuire periodică a securităţii nucleare;

f) activităţile de fabricare, construcţii-montaj, reparaţii şi īntreţinere pentru SSCE cu funcţii de securitate nucleară.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Resursele alocate procesului de utilizare a experienţei de exploatare

 

Art. 13. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure suficiente resurse şi personal calificat desemnat pentru evaluarea multidisciplinară a condiţiilor anormale, inclusiv a evenimentelor semnificative, precum şi pentru evaluarea experienţei de exploatare externe.

(2) Titularul de autorizaţie va desemna şi va aloca personalul necesar pentru implementarea procesului de utilizare a experienţei de exploatare, pentru diseminarea constatărilor şi a lecţiilor īnvăţate importante pentru securitatea nucleară şi, acolo unde este cazul, a recomandărilor pentru acţiuni corective.

(3) Personalul responsabil pentru evaluarea experienţei de exploatare şi pentru analiza evenimentelor trebuie să beneficieze de o pregătire adecvată, de resurse şi de sprijin din partea conducerii.

(4) Personalul implicat īn analiza evenimentelor trebuie să aibă pregătirea şi calificarea necesare pentru a īnţelege cauzele tehnice şi organizaţionale care conduc sau contribuie la condiţii adverse pentru securitatea nucleară, inclusiv cunoştinţe privind proiectul, analizele de securitate şi operarea instalaţiei nucleare, precum şi factorii umani şi organizaţionali importanţi pentru securitatea nucleară.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Implicarea conducerii

 

Art. 14. - (1) Personalul cu funcţii de conducere din cadrul organizaţiei titularului de autorizaţie trebuie să definească clar responsabilităţile şi aşteptările şi trebuie să se implice corespunzător pentru a asigura finalizarea acţiunilor corective, preventive şi de īmbunătăţire iniţiate īn baza utilizării experienţei de exploatare.

(2) Constatările şi tendinţele semnificative din punctul de vedere al securităţii nucleare trebuie raportate conducerii de la cel mai īnalt nivel a titularului de autorizaţie.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Identificarea şi raportarea internă a condiţiilor anormale

 

Art. 15. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să raporteze condiţiile anormale, inclusiv evenimentele semnificative, īn conformitate cu un set de proceduri şi criterii stabilite īn cadrul sistemului propriu de management, cu respectarea cerinţelor din reglementările CNCAN şi din autorizaţiile īn vigoare şi ţinānd cont de standardele şi bunele practici internaţionale curente.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească cerinţe conform cărora tot personalul propriu, precum şi personalul contractorilor şi furnizorilor de produse şi servicii pentru instalaţia nucleară, care īşi desfăşoară activitatea pe amplasamentul instalaţiei nucleare, au obligaţia de a raporta condiţiile anormale.

Art. 16. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure identificarea şi raportarea internă, īn cadrul propriei organizaţii, a oricăror condiţii care se īncadrează īn una sau mai multe categorii din lista de mai jos:

a) defectări ale SSCE cu funcţii de securitate nucleară sau cu impact direct asupra funcţionării instalaţiei nucleare īn bune condiţii;

b) deficienţe de proiectare, fabricaţie, materiale, montaj, asamblare, verificare, testare sau inspecţie pentru SSCE cu funcţii de securitate nucleară, inclusiv suspiciuni legate de produsele contrafăcute, frauduloase sau suspecte;

c) discrepanţe īn proceduri, manuale, documentaţii, desene, rapoarte asociate SSCE cu funcţii de securitate nucleară şi activităţilor aferente;

d) īncălcarea procedurilor/deviaţii de la cerinţele documentelor sistemului de management;

e) analize/evaluări/rezoluţii inadecvate;

f) discrepanţe asociate cu alarme, praguri de declanşare, calibrări, erori de măsurare, parametri importanţi pentru securitatea nucleară;

g) erori de personal/erori umane;

h) deficienţe īn practicile de construcţie, punere īn funcţiune, operare, īntreţinere, testare şi inspecţie, inclusiv situaţiile īn care o activitate trebuie refăcută deoarece nu s-a realizat corect de prima dată;

i) atribuiri incorecte pentru sisteme, echipamente şi componente;

j) condiţii neanalizate, discrepanţe īn analizele de securitate nucleară, deficienţe legate de ipotezele, modelele sau codurile de calcul, probleme de securitate nucleară neidentificate anterior sau neanalizate;

k) deficienţe legate de ingineria factorului uman, ergonomie şi interfaţa om-maşină; deficienţe legate de fidelitatea şi disponibilitatea simulatorului integral;

l) evenimente radiologice;

m) nerespectarea limitelor şi condiţiilor tehnice de operare;

n) deficienţe īn procesul de aprovizionare, indisponibilitatea pieselor de rezervă;

o) deficienţe legate de protecţia radiologică;

p) deficienţe legate de protecţia la incendiu;

q) deficienţe legate de sănătatea şi securitatea muncii;

r) deficienţe cu potenţial de afectare a mediului;

s) modificări necontrolate ale parametrilor chimici;

ş) tendinţe de īmbătrānire accelerată a SSCE cu funcţii de securitate nucleară;

t) deficienţe identificate din experienţa externă, din inspecţii, observări, audituri, autoevaluări, evaluări externe sau din studiul rezultatelor programelor de cercetare;

ţ) deficienţe identificate de autorităţile de reglementare şi control;

u) abateri de la cerinţele codurilor şi standardelor industriale aplicabile;

v) deficienţe ale programelor de pregătire şi calificare a personalului;

w) deficit de personal calificat pentru efectuarea unor activităţi importante pentru securitatea nucleară sau protecţia radiologică;

x) deficienţe īn procesul de planificare pentru activităţile importante pentru securitatea nucleară sau protecţia radiologică;

y) deficienţe īn pregătirea şi planificarea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă;

z) evenimente raportabile la CNCAN sau alte autorităţi de reglementare.

(2) Enumerarea de la alin. (1) reprezintă o serie de categorii īn care se pot īncadra condiţiile anormale din punctul de vedere al problemelor semnalate. Această listă de categorii nu este exhaustivă. Prin procedurile interne, titularul de autorizaţie poate cere personalului să raporteze şi alte condiţii anormale.

Art. 17. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure pregătirea, instrumentele şi instrucţiunile necesare, astfel īncāt tot personalul din cadrul organizaţiei de exploatare, inclusiv personalul contractorilor şi furnizorilor de produse şi servicii care īşi desfăşoară activitatea pe amplasamentul instalaţiei nucleare, să recunoască, să identifice şi să raporteze cu uşurinţă şi īn mod operativ condiţiile anormale.

(2) Conducerea titularului de autorizaţie trebuie īncurajeze personalul să raporteze condiţiile anormale, inclusiv evenimentele.

(3) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că raportarea internă a condiţiilor anormale nu este īngrădită de măsuri administrative şi că nu este condiţionată de avizarea sau aprobarea pe cale ierarhică.

(4) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure formulare standardizate pentru raportarea internă a condiţiilor anormale, care să specifice toate categoriile de informaţii necesare pentru analiza acestor condiţii.

Art. 18. - Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească un sistem de clasificare pentru condiţiile anormale, īn funcţie de natura consecinţelor asociate acestora, asigurānd abordarea gradată a analizei şi acţiunilor corective aferente.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Analiza evenimentelor

 

Art. 19. - Evenimentele importante pentru securitatea nucleară trebuie supuse fără īntārziere unei evaluări iniţiale pentru a determina dacă sunt necesare acţiuni imediate.

Art. 20. - Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească proceduri care să specifice metodele de analiză a evenimentelor, adecvate pentru diferitele tipuri de evenimente, inclusiv metodele de analiză a performanţei umane.

Art. 21. - (1) Analiza unui eveniment trebuie să se finalizeze īntr-o perioadă de timp şi cu o prioritate care să ţină cont de importanţa evenimentului pentru securitatea nucleară, astfel īncāt, cu cāt este mai important un eveniment, cu atāt prioritatea acordată să fie mai mare.

(2) Analiza de eveniment trebuie:

a) să stabilească secvenţa completă a producerii evenimentului;

b) să determine deviaţiile sau neconformităţile relevante pentru modul īn care s-a īntāmplat evenimentul, precum şi orice alte condiţii care au contribuit la producerea evenimentului;

c) să determine cauza directă, factorii contributorii şi cauzele de profunzime ale evenimentului;

d) să evalueze semnificaţia evenimentului pentru securitatea nucleară, inclusiv consecinţele potenţiale şi implicaţiile generice ale acestuia, respectiv relevanţa evenimentului pentru alte SSCE, instalaţii, activităţi, procese, programe sau organizaţii;

e) să identifice acţiunile corective şi/sau preventive necesare.

(3) Pentru centralele nuclearoelectrice, pentru evenimentele de operare relevante, titularul de autorizaţie trebuie să utilizeze simulatorul integral pentru verificarea secvenţei evenimentului şi a răspunsului centralei, īn măsura īn care este practic posibil.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Acţiunile corective

 

Art. 22. - Īn urma analizei de eveniment trebuie să se implementeze acţiuni corective şi/sau preventive īn timp util, cum ar fi modificări tehnice/de proiect, măsuri administrative sau de pregătire a personalului īn vederea restabilirii şi menţinerii condiţiilor de securitate nucleară, pentru prevenirea recurenţei sau pentru reducerea frecvenţei de apariţie şi a impactului evenimentului şi, după caz, pentru a īmbunătăţi securitatea nucleară.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Utilizarea experienţei de exploatare īn procesul şi programele de pregătire

 

Art. 23. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să implementeze un proces prin care să asigure că experienţa de exploatare, inclusiv evenimentele de la instalaţia nucleară de care răspunde, precum şi evenimentele relevante de la alte instalaţii nucleare sunt luate īn considerare īn mod adecvat īn procesul şi programele de pregătire pentru personalul cu sarcini relevante pentru securitatea nucleară.

(2) Pentru centralele nuclearoelectrice se va utiliza simulatorul integral pentru pregătirea personalului de operare īn răspunsul la tranzienţi similari cu cei īnregistraţi īn experienţa de exploatare internă şi īn experienţa externă relevantă pentru tipul respectiv de instalaţie nucleară.

(3) Exerciţiile de răspuns la situaţii de urgenţă vor include scenarii stabilite īn baza lecţiilor īnvăţate din experienţa de exploatare relevantă la nivel naţional şi internaţional.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Evaluarea procesului de utilizare a experienţei de exploatare

 

Art. 24. - Titularul de autorizaţie trebuie să efectueze şi să documenteze evaluarea periodică a eficacităţii procesului de utilizare a experienţei de exploatare, īn baza unor criterii de performanţă, īn cadrul unui proces de autoevaluare, precum şi prin intermediul unor misiuni de evaluare externă.

Art. 25. - Titularul de autorizaţie trebuie să analizeze cu regularitate eficacitatea utilizării experienţei de exploatare dobāndite īn prevenirea repetării evenimentelor.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Raportarea evenimentelor la CNCAN

 

Art. 26. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să raporteze la CNCAN evenimentele importante, din categoria celor semnificative interne, şi rezultatele evaluării acestora, īn conformitate cu reglementările şi cerinţele CNCAN.

(2) Procedurile de raportare trebuie īntocmite de către titularul de autorizaţie şi se supun aprobării CNCAN. Procedurile de raportare trebuie să includă formulare standardizate pentru raportarea evenimentelor.

(3) Criteriile de raportare către CNCAN a evenimentelor importante sunt prevăzute īn anexa nr. 2 la prezentele norme. Aceste criterii nu sunt exhaustive. Procedurile cerute la alin. (2) pot conţine criterii suplimentare.

(4) Notificările scrise ale evenimentelor care se īncadrează īn criteriile din anexa nr. 2 trebuie să conţină minimum următoarele informaţii;

a) data şi ora apariţiei evenimentului;

b) starea īn care se afla instalaţia la momentul producerii evenimentului, inclusiv manevrele importante care se aflau īn desfăşurare;

c) descrierea evenimentului, inclusiv măsurile luate pentru a aduce instalaţia īntr-o stare sigură;

d) cauzele probabile care au condus la apariţia evenimentului, dacă acestea se cunosc;

e) semnificaţia evenimentului din punctul de vedere al securităţii nucleare, inclusiv clasificarea preliminară a acestuia pe scala internaţională a evenimentelor nucleare şi radiologice.

(5) La apariţia/descoperirea unei condiţii anormale sau a unui eveniment care se īncadrează īn criteriile din anexa nr. 2 la prezentele norme, titularul de autorizaţie trebuie să informeze CNCAN prin notificare verbală şi/sau scrisă, īn conformitate cu specificaţiile din anexa nr. 2.

(6) Pentru acele evenimente din anexa nr. 2 la prezentele norme care au un impact important din punctul de vedere al securităţii nucleare, titularul de autorizaţie trebuie să elaboreze şi să transmită spre informare la CNCAN un raport de analiză a evenimentului, īn maximum 60 de zile calendaristice de la descoperirea evenimentului.

(7) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure informarea promptă a publicului īn cazul producerii incidentelor şi accidentelor nucleare.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Standarde şi ghiduri

 

Art. 27. - (1) Solicitantul, respectiv titularul de autorizaţie, trebuie să identifice şi să ia īn considerare standardele şi bunele practici curente, recunoscute la nivel internaţional, aplicabile pentru raportarea, colectarea, sortarea, analiza şi documentarea experienţei de exploatare şi a evenimentelor de la instalaţia nucleară.

(2) Documentele de referinţă menţionate īn anexa nr. 3 la prezentele norme reprezintă exemple de standarde şi ghiduri privind bune practici recunoscute pe plan internaţional şi se recomandă ca orice nouă revizie a acestora să fie luată īn considerare de către titularei de autorizaţie, īn vederea īmbunătăţirii procesului implementat pentru raportarea, colectarea, sortarea, analiza şi documentarea experienţei de exploatare şi a evenimentelor de la instalaţia nucleară.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 28. - Īn termen de 180 de zile de la intrarea īn vigoare a prezentelor norme, titularii de autorizaţie pentru instalaţiile nucleare aflate īn faza de exploatare trebuie să transmită la CNCAN spre evaluare un raport care să prezinte analiza conformităţii cu cerinţele prezentelor norme şi un plan de acţiuni pentru implementarea integrală a cerinţelor. Planul de acţiuni trebuie supus aprobării CNCAN.

Art. 29. - Anexele nr. 1-3 fac parte 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

Definiţii

 

Accident - reprezintă orice eveniment neintenţionat ale cărui consecinţe reale sau potenţiale sunt semnificative din punctul de vedere al protecţiei īmpotriva radiaţiilor sau al securităţii nucleare; īn īnţelesul prezentelor norme, accidentele reprezintă evenimentele de nivel 4, 5, 6 şi 7 pe scala internaţională a evenimentelor nucleare şi radiologice.

Cauza directă - reprezintă starea materială, defectul, acţiunea, omisiunea sau condiţia care a condus īn mod direct la apariţia unei condiţii anormale; cauza directă poată fi funcţionarea defectuoasă a unui echipament, acţiunea/ intervenţia defectuoasă a personalului sau o eroare de procedură.

Cauzele de profunzime - reprezintă cauzele fundamentale care trebuie corectate pentru a preveni reapariţia unei condiţii anormale.

Eveniment semnificativ - reprezintă orice condiţie anormală care are sau poate avea impact semnificativ asupra securităţii nucleare, protecţiei īmpotriva radiaţiilor ionizante, sănătăţii şi securităţii īn muncă, protecţiei mediului, protecţiei fizice a instalaţiei şi materialelor nucleare sau protecţiei instalaţiei nucleare īmpotriva ameninţărilor cibernetice.

Funcţie de securitate nucleară - un scop specific care trebuie īndeplinit pentru asigurarea securităţii nucleare. Funcţiile generale de securitate nucleară sunt următoarele:

a) controlul reactivităţii; pentru un reactor nuclear, această funcţie se referă inclusiv la oprirea reactorului şi menţinerea

acestuia īntr-o stare de oprire sigură pentru o perioadă de timp nedeterminată;

b) răcirea combustibilului nuclear;

c) reţinerea materialelor radioactive, inclusiv menţinerea barierelor fizice īn calea eliberării acestora īn mediul īnconjurător;

d) monitorizarea stării instalaţiei nucleare şi furnizarea serviciilor-suport necesare pentru menţinerea funcţiilor prevăzute la lit. a), b) şi c).

Incident - reprezintă orice eveniment neintenţionat ale cărui consecinţe reale sau potenţiale nu sunt neglijabile din punctul de vedere al protecţiei īmpotriva radiaţiilor sau al securităţii nucleare; īn īnţelesul prezentelor norme, incidentele reprezintă evenimentele de nivel 2 şi 3 pe scala internaţională a evenimentelor nucleare şi radiologice.

SSCE - sistemele, structurile, componentele şi echipamentele instalaţiei nucleare.

SSCE importante pentru securitatea nucleară - sunt acele SSCE care contribuie, direct sau indirect, īn condiţii de operare normală, īn cazul evenimentelor anticipate īn exploatare şi/sau īn condiţii de accident, la īndeplinirea funcţiilor generale de securitate nucleară; acestea includ SSCE a căror defectare poate avea un impact advers asupra īndeplinirii unei funcţii de securitate nucleară.

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

Criteriile de raportare către CNCAN a evenimentelor importante

 

SECŢIUNEA 1

Evenimente care se raportează imediat

 

Pentru evenimentele din această secţiune, notificarea se face verbal, imediat ce este posibil īn funcţie de natura evenimentului, de către personalul desemnat de titularul de autorizaţie.

Notificarea scrisă se face īn maximum 3 zile lucrătoare de la producerea/descoperirea evenimentului, cu excepţia situaţiilor care impun declararea unei urgenţe nucleare sau radiologice, pentru care notificarea la CNCAN se face imediat, verbal şi īn scris, conform procedurilor de răspuns la urgentă aprobate de CNCAN.

1.1. Evenimente importante din punctul de vedere al securităţii nucleare:

a) orice situaţie īn care se impune declararea unei urgenţe nucleare sau radiologice - alertă cu incident radiologie, urgenţă internă la instalaţie, urgenţă pe amplasament sau urgenţă generală;

b) orice eveniment pentru care se impune oprirea reactorului nuclear, conform cerinţelor din autorizaţii şi/sau limitelor şi condiţiilor tehnice de operare;

c) orice declanşare a sistemelor de securitate nucleară cu funcţii protective;

d) orice scurgere tehnologică de agent de răcire din circuitul primar de transport al căldurii, pentru reactoarele nucleare, care depăşeşte 20 kg/h sau 250 kg la un singur eveniment;

e) orice incendiu, explozie sau eveniment care implică substanţe chimice, care poate induce o ameninţare la adresa securităţii nucleare sau care poate īmpiedica personalul de pe amplasament īn executarea sarcinilor necesare pentru operarea instalaţiei nucleare īn condiţii de siguranţă;

f) producerea unui cutremur de pămānt care depăşeşte cutremurul bază de amplasament sau cutremurul bază de proiect pentru instalaţia nucleară;

g) producerea unei inundaţii interne sau externe care afectează funcţionarea instalaţiei nucleare;

h) evenimente datorate prezenţei umane īn interiorul zonei de excludere din jurul instalaţiei nucleare, cum ar fi accidente de transport sau explozii chimice, care ar putea afecta capacitatea instalaţiei nucleare de a funcţiona īn condiţii de siguranţă;

i) orice situaţie datorată unor cauze naturale sau apărută ca urmare a unor activităţi umane īn zona de excludere, care reprezintă o ameninţare reală asupra securităţii nucleare şi necesită acţiuni din partea titularului de autorizaţie pentru a asigura protecţia instalaţiei nucleare, respectiv operarea īn condiţii de securitate nucleară;

j) orice defectare/indisponibilitate a SSCE cu funcţii de securitate nucleară care poate conduce la defectarea combustibilului nuclear sau la eliberări radioactive īn absenţa sistemelor speciale de securitate, respectiv īn cazul indisponibilităţii uneia din barierele fizice prevăzute prin proiect;

k) orice situaţie īn care se constată că nu sunt asigurate resursele minime necesare/efectivul minim de personal pentru răspunsul operativ la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă.

1.2. Evenimente importante din punctul de vedere al protecţiei fizice a instalaţiei şi materialelor nucleare:

a) orice tentativă sau violare a protecţiei fizice a instalaţiei nucleare sau a materialelor nucleare şi orice īncercare sau act de sabotaj;

b) apariţia sau iminenţa unor conflicte industriale sau demonstraţii civile care ar putea să afecteze funcţionarea instalaţiei nucleare, protecţia fizică a acesteia, accesul personalului pe amplasamentul instalaţiei nucleare sau planurile de evacuare īn caz de urgenţă;

c) orice eveniment care interferează cu operarea sistemului de control garanţii nucleare sau care conduce la desfacerea fără aprobare a sigiliilor;

d) furtul sau pierderea de materiale nucleare;

e) o īntrerupere sau o funcţionare defectuoasă a sistemului de protecţie fizică sau o deficienţă īn procedurile aferente care ar putea conduce la nerespectarea cerinţelor din autorizaţii sau la scăderea eficacităţii măsurilor de detecţie, evaluare, īntārziere şi răspuns la evenimente.

1.3. Evenimente importante din punctul de vedere al protecţiei radiologice:

a) orice eveniment radiologie īn exteriorul amplasamentului instalaţiei nucleare care a avut loc īn timpul transportului de materiale radioactive sau alte materiale nucleare, titularul de autorizaţie fiind transportatorul sau beneficiarul acestor materiale;

b) eliberări de materiale radioactive īn efluenţii gazoşi şi lichizi peste limitele derivate de evacuare aprobate de CNCAN;

c) detectarea creşterii semnificative a cāmpurilor de radiaţii sau a concentraţiilor de radionuclizi artificiali din mediu măsurate pe amplasament sau īn vecinătatea instalaţiei nucleare, care are potenţialul de a depăşi limitele de evacuare īn lipsa unor acţiuni;

d) orice eveniment petrecut pe amplasamentul instalaţiei nucleare care implică manipularea sau transportul de materiale radioactive, care a afectat sau a avut potenţialul de a afecta integritatea materialului radioactiv.

1.4. Evenimente importante din punctul de vedere al protecţiei instalaţiei nucleare īmpotriva ameninţărilor cibernetice:

a) orice eveniment de securitate cibernetică īn care sunt afectate sistemele, componentele sau echipamentele cu funcţii de securitate nucleară, care fac parte din sistemul de protecţie fizică, care au funcţii īn răspunsul la situaţii de urgenţă sau care fac parte din sistemul de control de garanţii nucleare, precum şi orice condiţie anormală cu impact real sau potenţial asupra securităţii cibernetice a acestor sisteme, componente sau echipamente;

b) orice eveniment de securitate cibernetică īn care sunt accesate neautorizat sau afectate īn orice alt mod bazele de date sau reţeaua de intranet īn care sunt stocate informaţii privind SSCE ale instalaţiei nucleare, procedurile tehnice şi administrative şi date privind angajaţii titularului de autorizaţie.

1.5. Alte evenimente:

a) orice eveniment neplanificat care generează o reducere de putere cu mai mult de 10% din puterea nominală, pentru reactoarele nucleare;

b) orice deconectare neplanificată de la reţeaua naţională de alimentare cu energie electrică;

c) orice eveniment īn care o persoană este grav rănită sau īşi pierde viaţa īn interiorul zonei protejate a instalaţiei nucleare;

d) orice deversare accidentală īn mediu de substanţe chimice peste limitele admise de legislaţia īn vigoare, provenind de la instalaţia nucleară sau de la alte instalaţii de pe amplasamentul acesteia.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Evenimente care se notifică īn scris īn maximum 3 zile lucrătoare de la producerea/descoperirea evenimentului

 

2.1. Evenimente importante din punctul de vedere al securităţii nucleare:

a) orice abatere de la limitele şi condiţiile tehnice de operare, de la limitele şi condiţiile din autorizaţiile īn vigoare sau de la limitele şi condiţiile din documentele la care se face referire īn autorizaţii şi care au fost aprobate de CNCAN sau acceptate de CNCAN ca parte a documentaţiei bază de autorizare;

b) orice eroare procedurală care poate conduce la defectarea combustibilului nuclear sau la eliberări radioactive īn absenţa sistemelor speciale de securitate, respectiv īn cazul indisponibilităţii uneia din barierele fizice prevăzute prin proiect;

c) orice defectare a SSCE cu funcţii de securitate nucleară care sunt creditate īn analizele de securitate nucleară din documentaţia bază de autorizare, dacă defectarea conduce la situaţia īn care sistemul nu īşi poate realiza funcţia de securitate nucleară conform proiectului;

d) orice defectare a SSCE care sunt creditate īn răspunsul la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă, inclusiv pentru managementul accidentelor severe, dacă defectarea conduce la situaţia īn care sistemul nu īşi poate realiza funcţia de securitate nucleară conform proiectului;

e) orice tranzient care a afectat o funcţie de securitate nucleară, dacă nu a fost deja raportat īn conformitate cu criteriile din secţiunea 1;

f) orice eveniment care a afectat calificarea la condiţii de mediu sau calificarea seismică ale oricărui SSCE cu funcţii de securitate nucleară;

g) orice eveniment care a afectat limitele de temperatură şi presiune ale oricărui SSCE cu funcţii de securitate nucleară;

h) orice situaţie īn care se descoperă ca starea SSCE cu funcţii de securitate nucleară, respectiv configuraţia, condiţia materială sau performanţele SSCE, nu este conformă cu ipotezele din analizele de securitate nucleară şi analizele de tensiuni care fac parte din documentaţia bază de autorizare pentru instalaţia nucleară sau cu cerinţele din codurile şi standardele aplicabile;

i) orice reducere a eficienţei, sub limitele specificaţiilor tehnice pentru operarea normală, a sistemelor de control al puterii reactorului, a inventarului şi presiunii sistemului primar de transport al căldurii sau pentru protecţia turbinei, pentru centralele nuclearoelectrice;

j) orice deficienţă de proiectare, construcţie, testare la punerea īn funcţiune sau de exploatare care, dacă nu este corectată, ar putea conduce la afectarea sau chiar pierderea unei funcţii de securitate nucleară;

k) identificarea unei probleme de securitate nucleară, īn urma analizei experienţei de exploatare interne sau externe, care implică sau poate implica un risc radiologie diferit ca natură sau care are o probabilitate de apariţie sau consecinţe mai mari decāt orice risc prevăzut anterior īn documentaţia de securitate nucleară bază de autorizare;

l) identificarea unei probleme de securitate nucleară, īn urma activităţilor de cercetare sau īn urma aplicării unor metode īmbunătăţite de efectuare a analizelor de securitate nucleară, care implică sau poate implica un risc radiologie diferit ca natură sau care are o probabilitate de apariţie sau consecinţe mai mari decāt orice risc prevăzut anterior īn documentaţia de securitate nucleară bază de autorizare; la acest punct sunt incluse şi situaţiile īn care se descoperă că ipotezele, datele de intrare, metodele analitice sau rezultatele unei analize de securitate sunt afectate de erori sau sunt invalidate de noi date şi informaţii, provenite, de exemplu, din experienţa de exploatare sau din experimente relevante;

m) orice degradare a sistemelor sau componentelor sub presiune care ar conduce la degajarea unei cantităţi semnificative de energie care să depăşească limitele indicate īn analizele bază de proiectare sau īn standardele şi codurile industriale aplicabile; degradarea include defecte de sudură sau de material, utilizarea incorectă a materialelor, reducerea grosimii peretelui conductelor, modificări ale configuraţiei componentelor, rezultate ale testelor īn afara criteriilor de acceptare şi apariţia scurgerilor care precedă ruperea (Leak Before Break);

n) orice fisură sau defecţiune a componentelor sub presiune pentru sisteme sub presiune care duce la nerespectarea cerinţelor şi limitelor din analizele de protecţie la suprapresiune;

o) orice eveniment pentru care este necesară efectuarea unei evaluări tehnice a operabilităţii SSCE cu funcţii de securitate nucleară;

р) orice situaţie īn care se identifică un comportament sau o degradare neaşteptată a SSCE cu funcţii de securitate nucleară sau alte condiţii care conduc la diminuarea neanticipată a duratei de viaţă īn serviciu a acestora, estimată conform programelor de management al īmbătrānirii.

2.2. Evenimente importante din punctul de vedere al protecţiei īmpotriva radiaţiilor ionizante:

- orice eveniment īn urma căruia o persoană primeşte sau ar fi putut primi o doză de radiaţii care depăşeşte limitele prevăzute īn legislaţia īn vigoare.

2.3. Evenimente importante din punctul de vedere al protecţiei mediului:

- orice deficienţă de control şi monitorizare a eliberării de materiale radioactive care se impune a fi monitorizată şi controlată īn permanenţă.

2.4. Alte evenimente:

a) descoperirea oricărui produs, componentă sau echipament contrafăcut, fraudulos sau suspect destinat utilizării īn SSCE cu funcţii de securitate nucleară sau protecţie fizică;

b) descoperirea de īnregistrări falsificate prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestării unor īmprejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea īnregistrării unor date sau informaţii, dacă acestea se referă la SSCE cu funcţii de securitate nucleară sau protecţie fizică;

с) defectarea sau deteriorarea unor echipamente cu funcţii de securitate nucleară, care nu fac obiectul altor criterii de raportare, īn cazul īn care timpul necesar remedierii defectului conduce la o contribuţie semnificativă la riscul cumulat īn 12 luni, exprimat īn creşterea frecvenţei estimate de avarie a zonei active a reactorului.

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

Documente de referinţă

 

1. A System for the Feedback of Experience from Events in Nuclear Installations, Safety Guide, IAEA Safety Standards Series No. NS-G-2.11, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2006

2. INES - The International Nuclear and Radiological Event Scale Users Manual, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2008

3. WENRA Reactor Safety Reference Levels, Western European Nuclear Regulators Association, 2014

4. Best practices in identifying, reporting and screening operating experience at nuclear power plants, IAEA-TECDOC-1581, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2008


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.