MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 518/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 518         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 4 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 159 din 14 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

881. - Ordin al ministrului afacerilor externe pentru publicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2317 (2016)

 

1.886. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularelor 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” şi 209 „Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 159

din 14 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Societatea Das Construcţii - S R L. din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş în Dosarul nr. 1.940/220/2015 al Judecătoriei Lugoj şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.064D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. De asemenea, arată că prin dispoziţiile criticate nu se restrânge dreptul de creanţă, ci se impune respectarea legii la momentul transferului dreptului de proprietate

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 30 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.940/220/2015, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Das Construcţii - S.R.L. din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin modalitatea de reglementare a condiţiilor de admisibilitate privind acţiunea ce are ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, sub aspectul persoanelor care deţin o promisiune de vânzare-cumpărare încheiată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, se încalcă prevederile art. 53 din Constituţie. Sintagma „toate” din cuprinsul art. 5 din Legea nr. 17/2014 este de natură să restrângă sau chiar să anihileze drepturile dobândite în mod valabil şi recunoscute în baza legii vechi pentru persoanele fizice sau juridice care beneficiază de o promisiune de vânzare-cumpărare, autentificate sau neautentificate.

6. În acest sens, arată că un antecontract de vânzare-cumpărare încheiat sub imperiul legii vechi, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, a generat anumite efecte juridice şi drepturi care trebuie să subziste şi sub imperiul legii noi. Or, prin aplicarea condiţiilor prevăzute de art. 5 din Legea nr. 17/2014, se ajunge la restrângerea, respectiv desfiinţarea drepturilor născute în mod valabil în temeiul acestor antecontracte de vânzare-cumpărare încheiate sub imperiul legii vechi.

7. Exercitarea dreptului de preempţiune reglementat prin lege, în detrimentul promitentului-cumpărător, ar duce la golirea de conţinut a dreptului de creanţă născut în mod valabil în patrimoniul promitentului-cumpărător ce deţine o promisiune de vânzare-cumpărare încheiată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014, drept de creanţă în temeiul căruia este îndreptăţit să dobândească proprietatea terenului.

8. În acest context, susţine că nu mai poate exista nicio executare voluntară, o executare în natură prin pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract în condiţiile art. 1.669 din Codul civil şi nicio executare silită a antecontractului de vânzare-cumpărare prin echivalent. Pe cale de consecinţă, susţine că sintagma „toate” din cuprinsul art. 5 din Legea nr. 17/2014, fără a se excepta situaţia celor care deţin o promisiune de vânzare-cumpărare anterioară acestei legi, conduce la restrângerea exerciţiului dreptului de creanţă valabil, restrângere care, în cazul de faţă, nu îndeplineşte condiţiile impuse de art. 53 din Constituţie cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.

9. De asemenea, se menţionează că, prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, Curtea Constituţională a analizat prevederile criticate prin prisma încălcării principiului neretroactivităţii legii civile şi a dreptului de proprietate privată, iar prin motivele expuse în prezenta cauză, instanţa de contencios constituţional poate să revină asupra soluţiei cuprinse în decizia menţionată.

10. Judecătoria Lugoj opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în condiţiile în care, pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract, instanţa trebuie să verifice îndeplinirea condiţiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, iar nu la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, având în vedere că acesta nu este translativ de proprietate. Prin urmare, întrucât promisiunea de vânzare-cumpărare nu este translativă de proprietate, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, având în vedere că Legea nr. 17/2014 nu aduce atingere dreptului de creanţă dobândit de promitentul-cumpărător, ci reglementează modalitatea de transfer a dreptului de proprietate. Totodată, arată că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care menţionează Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, Decizia nr. 36 din 3 februarie 2015, Decizia nr. 83 din 26 februarie 2015 şi Decizia nr. 571 din 15 septembrie 2015. Se consideră că, în prezenta cauză, contrar susţinerilor autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aplicarea prevederilor legale criticate, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare, nu echivalează cu încălcarea dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Constituţie, întrucât măsurile impuse de Legea nr. 17/2014 sunt proporţionale cu situaţia care le-a determinat, se aplică nediscriminatoriu şi nu aduc atingere dreptului de creanţă izvorât din antecontract, intenţia legiuitorului fiind justificată, astfel cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, prin necesitatea unei transparenţe extinse a vânzării terenurilor situate în extravilan.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, până la redactarea prezentului raport.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveşte dispoziţiile criticate în mod punctual şi asupra cărora urmează a se pronunţa prin prezenta decizie, Curtea observă că acestea sunt cuprinse în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, care au următorul cuprins: (1) în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3, 4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară.”

16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Totodată, având în vedere motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate cuprinsă în notele scrise, prin care se face referire la „restrângerea exerciţiului dreptului de creanţă” şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reţine ca temei constituţional şi prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Dreptul de proprietate,  precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.”

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2015, Curtea a reţinut că scopurile Legii nr. 17/2014 sunt: asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan; comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic.

18. Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Codului civil şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3,4 şi 9 din Legea nr. 17/2014 (privind existenţa avizelor specifice eliberate de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul Culturii şi a avizului final care atesta parcurgerea procedurii de exercitare a dreptului de preempţiune reglementat prin legea specială, eliberat de structurile teritoriale sau de structura centrală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară. Totodată, potrivit art. 16 din lege, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 68/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 13 mai 2014, „înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan

fără respectarea dreptului de preempţiune, potrivit art. 4, sau fără obţinerea avizelor prevăzute la art. 3 şi 9 este interzisă şi se sancţionează cu nulitatea relativă

19. Prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 20, Curtea a statuat că beneficiarul unei promisiuni neexecutate de vânzare este titularul unui drept de creanţă, corelativ obligaţiei de a vinde asumate de promitent în temeiul antecontractului, iar nu titularul unui drept de proprietate. Transferul acestuia nu s-a realizat în momentul perfectării antecontractului, ci se va realiza în viitor, la momentul încheierii contractului de vânzare, respectiv al pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină locul acordului de voinţă nerealizat. Cu alte cuvinte, valabilitatea antecontractului de vânzare este supusă legii în vigoare la data încheierii sale, iar efectul specific al acestuia, referitor la transmiterea în viitor a dreptului de proprietate, respectiv la momentul încheierii contractului de vânzare, este supus legii în vigoare la data încheierii acestui din urmă contract. Aşadar, îndeplinirea condiţiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunţarea hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum.

20. Aplicarea prevederilor legale criticate, în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de preempţiune, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, nu echivalează cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, ci este în concordanţă cu principiul activităţii legii, potrivit căruia orice act normativ acţionează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice născute după acest moment. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de

îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, precitată, sau Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004).

21. În aceste condiţii, în ceea ce priveşte transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole extravilane, se creează în sarcina vânzătorilor şi a cumpărătorilor obligaţia de a respecta cadrul legal în vigoare la data transferului dreptului de proprietate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, precitată, paragrafele 23 şi 24). Ca atare, având în vedere că beneficiarul unei promisiuni neexecutate de vânzare este titularul unui drept de creanţă, corelativ obligaţiei de a vinde asumate de promitent în temeiul antecontractului, iar nu titularul unui drept de proprietate, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiate. De altfel, problema garantării şi ocrotirii constituţionale a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce face obiectul promisiunii de vânzare nu se poate invoca în favoarea unei persoane care nu este titularul acestui drept, ce ar urma să se nască ulterior (Decizia nr. 36 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, şt Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012).

22. În final, Curtea observă că dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.

23. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Das Construcţii - S.R.L. din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, în Dosarul nr. 1.940/220/2015 al Judecătoriei Lugoj şi constată că dispoziţiile art. 5 alin, (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Lugoj şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

pentru publicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2317 (2016)

 

În baza art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2317 (2016), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 15 iunie 2017.

Nr. 881.

 

ANEXĂ

 

ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE

S/RES/2317 (2016)

Consiliul de Securitate

Distribuţie: generală

 

10 noiembrie 2016

 

REZOLUŢIA 2317(2016)

adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a 7807-a reuniuni la 10 noiembrie 2016

 

Consiliul de Securitate,

reamintind toate rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui său cu privire la situaţia din Somalia şi Eritreea, în special rezoluţiile 733 (1992), 1844 (2008), 1907 (2009), 2036 (2012), 2023 (2011), 2093 (2013), 2111 (2013), 2124 (2013), 2125 (2013), 2142 (2014), 2182 (2014) şi 2244 (2015),

luând act de rapoartele finale ale Grupului pentru monitorizarea Somaliei şi a Eritreei (SEMG) pentru Somalia (S/2016/919) şi pentru Eritreea (S/2016/920) şi de concluziile acestora privind atât situaţia din Somalia, cât şi cea din Eritreea,

reafirmând respectul său pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independenţa politică şi unitatea Somaliei, a statului Djibouti şi, respectiv, a Eritreei,

condamnând orice flux de arme şi aprovizionare cu muniţie către şi prin Somalia, încălcând embargoul asupra armelor împotriva Somaliei, şi către Eritreea, încălcând embargoul asupra armelor împotriva Eritreei, ca fiind o ameninţare gravă la adresa păcii şi stabilităţii în regiune,

exprimând îngrijorare cu privire la faptul că Al-Shabaab continuă să fie o ameninţare gravă la adresa păcii şi stabilităţii în Somalia şi în regiune,

salutând relaţia îmbunătăţită dintre Guvernul Federal al Somaliei (GFS), administraţiile regionale şi SEMG şi subliniind importanţa îmbunătăţirii şi consolidării acestor relaţii în viitor,

salutând eforturile GFS de a îmbunătăţi notificările către comitetul stabilit în conformitate cu rezoluţiile 751 (1992) şi 1907 (2009) privind Somalia şi Eritreea (denumit în continuare „Comitetul”) şi aşteptând şi alte progrese pe viitor, cu precădere în legătură cu notificările postlivrare, şi reamintind că o gestionare mai bună a armelor şi muniţiei în Somalia este o componentă fundamentală a unei păci şi stabilităţi sporite în regiune,

luând act de eforturile preliminare ale GFS de a restabili instituţiile economice şi financiare esenţiale, precum şi de progresele realizate în materie de guvernare financiară şi reforme structurale; şi salutând adoptarea legislaţiei privind combaterea spălării banilor şi înfiinţarea unui Centru de raportare financiară,

subliniind importanţa corectitudinii financiare în campania electorală şi apoi în cadrul alegerilor din Somalia din 2016 şi accentuând nevoia mai multor eforturi pentru a combate corupţia, a promova transparenţa şi a spori răspunderea colectivă în Somalia,

exprimând profundă îngrijorare cu privire la rapoartele privind pescuitul ilegal, neraportat şi nereglementat în apele aflate sub jurisdicţia Somaliei, subliniind importanţa abţinerii de la pescuitul ilegal, neraportat şi nereglementat, salutând continuarea raportărilor în acest sens şi încurajând GFS, cu sprijinul comunităţii internaţionale, să se asigure că permisele de pescuit sunt eliberate într-o manieră responsabilă şi în conformitate cu prevederile cadrului juridic din Somalia,

exprimând profundă îngrijorare cu privire la dificultăţile continue întâmpinate în furnizarea de ajutor umanitar în Somalia şi condamnând în termenii cei mai duri orice parte care împiedică livrarea de ajutor umanitar, precum şi însuşirea ilegală sau deturnarea oricăror fonduri sau provizii umanitare,

reamintind că GFS are răspunderea principală în protejarea populaţiei sale şi recunoscând responsabilitatea GFS de a consolida, în colaborare cu administraţiile regionale, capacitatea propriilor forţe de securitate naţională, în mod prioritar,

luând act de cele două reuniuni şi 6 scrisori între reprezentanţii Guvernului Eritreei şi SEMG, exprimând îngrijorare că SEMG nu a mai putut vizita Eritreea din 2011, astfel încât să îşi exercite pe deplin mandatul, şi subliniind că o cooperare mai aprofundată va contribui la o mai bună informare a Consiliului de Securitate cu privire la respectarea de către Eritreea a rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate,

luând act de faptul că, pe parcursul mandatului său actual şi a două mandate anterioare, SEMG nu a găsit nicio dovadă că Guvernul Eritreei sprijină Al-Shabaab,

exprimând îngrijorare faţă de rapoartele SEMG cu privire la sprijinul continuu al Eritreei pentru anumite grupări armate regionale şi încurajând SEMG să facă raportări mai detaliate şi dovezi pe această temă,

exprimând profunda îngrijorare cu privire la rapoartele repetate referitoare la combatanţii djiboutieni declaraţi dispăruţi în misiune odată cu începerea ciocnirilor din 2008, îndemnând Eritreea să pună la dispoziţie orice informaţie detaliată cu privire la combatanţi, inclusiv către SEMG,

salutând eliberarea de către Eritreea a patru prizonieri de război în martie 2016, exprimând sprijin pentru eforturile de mediere ale Statului Qatar şi încurajând continuarea eforturilor Statului Qatar de a ajunge la o soluţie finală şi obligatorie de rezolvare a acestei probleme, precum şi diferendul de frontieră dintre Djibouti şi Eritreea,

subliniind importanţa atribuită fiecărui stat membru de a respecta clauzele embargoului asupra armelor impus Eritreei prin Rezoluţia 1907 (2009),

stabilind că situaţia din Somalia, precum şi conflictul dintre Djibouti şi Eritreea continuă să reprezinte o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale din regiune,

acţionând în baza capitolului VII din Carta Naţiunilor Unite,

Embargoul asupra armelor

1. Reafirmă embargoul asupra armelor împotriva Somaliei, impus prin paragraful 5 din Rezoluţia 733 (1992), elaborat ulterior la paragrafele 1 şi 2 din Rezoluţia 1425 (2002) şi modificat prin paragrafele 33-38 din Rezoluţia 2093 (2013) şi paragrafele 4-17 din Rezoluţia 2111 (2013), paragraful 14 din Rezoluţia 2125 (2013), paragraful 2 din Rezoluţia 2142 (2014) şi paragrafele 2-10 din Rezoluţia 2244 (2015) (denumit în continuare „embargoul asupra armelor împotriva Somaliei*),

2. Decide să reînnoiască prevederile prevăzute la paragraful 2 din Rezoluţia 2142 (2014) până la data de 15 noiembrie 2017 şi, în acest context, reiterează că embargoul asupra armelor împotriva Somaliei nu se aplică livrărilor de arme, muniţie sau echipamente militare sau furnizării de consiliere, asistenţă sau instruire, destinate exclusiv dezvoltării Forţelor ele Securitate Naţională ale Somaliei, pentru a asigura securitatea poporului Somaliei, cu excepţia livrărilor de articole prevăzute în anexa la Rezoluţia 2111 (2013).

3. Reafirmă că intrarea în porturile somaleze pentru vizite temporare a vaselor care transportă arme şi materiale conexe utilizabile în scopuri defensive nu este echivalentă cu livrarea de astfel de articole încălcând embargoul asupra armelor împotriva Somaliei, cu condiţia ca articolele respective să rămână la bordul acelor nave pe toată durata staţionării.

4. Reiterează că armele şi echipamentele militare vândute sau furnizate exclusiv pentru dotarea Forţelor de Securitate Naţională ale Somaliei nu pot fi revândute, transferate sau puse la dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice care nu se află în serviciul Forţelor de Securitate Naţională ale Somaliei şi subliniază răspunderea Guvernului Federal al Somaliei de a asigura gestionarea, depozitarea şi paza sigură a rezervelor sale militare.

5. Salută în acest sens începerea de către GFS a unei proceduri mai riguroase de declarare, de înregistrare şi de marcare a armelor, exprimă îngrijorare cu privire la rapoartele privind continuarea deturnărilor de arme din interiorul GFS, constată că o mai mare îmbunătăţire a gestionării armamentului este esenţială pentru a putea preveni deturnarea armelor, salută eforturile GFS de a elabora proceduri standard de operare detaliate pentru gestionarea armelor şi muniţiei şi îndeamnă GFS să finalizeze şi să pună în aplicare aceste proceduri cât mai curând posibil.

6. Salută în continuare eforturile GFS de a institui o Echipă mixtă de verificare (EMV) şi îndeamnă statele membre să sprijine îmbunătăţirea gestionării armelor şi muniţiei în vederea creşterii capacităţii GFS de gestionare a armelor şi muniţiei.

7. Salută îmbunătăţirea raportărilor GFS către Consiliul de Securitate în temeiul paragrafului 9 din Rezoluţia 2182 (2014) şi în conformitate cu paragraful 7 din Rezoluţia 2244 (2015), cere GFS şi administraţiilor regionale să prioritizeze un acord sustenabil şi cuprinzător privind alcătuirea Forţelor de Securitate ale Somaliei în baza Politicii de Securitate Naţională şi solicită GFS să raporteze Consiliului de Securitate în conformitate cu paragraful 9 din Rezoluţia 2182 (2014) şi în conformitate cu paragraful 7 din Rezoluţia 2244 (2015) în legătură cu structura, alcătuirea, efectivul şi dispunerea Forţelor sale de Securitate, inclusiv starea forţelor regionale şi ale armatei, până la 30 martie 2017 şi, ulterior, până la 30 septembrie 2017.

8. Reaminteşte că GFS are răspunderea principală de a informa Comitetul în temeiul paragrafelor 3-8 din Rezoluţia 2142 (2014), salută eforturile GFS de a-şi îmbunătăţi notificările către Comitet.

9. Cere GFS să îmbunătăţească promptitudinea şi conţinutul notificărilor privind finalizarea livrărilor, astfel cum este prevăzut la paragraful 6 din Rezoluţia 2142 (2014), şi privind unitatea de destinaţie la distribuţia armelor şi muniţiei importate, astfel cum este prevăzut la paragraful 7 din Rezoluţia 2142 (2014).

10. Subliniază obligaţiile statelor membre în conformitate cu procedurile de notificare prevăzute la paragraful 11 (a) din Rezoluţia 2111 (2013), subliniază necesitatea ca statele membre să respecte cu stricteţe procedurile de notificare privind furnizarea de sprijin în vederea dezvoltării instituţiilor somaleze din sectorul securităţii şi încurajează statele membre să considere drept ghid Avizul de punere în aplicare a sprijinului din 14 martie 2016.

11. Reaminteşte paragraful 2 din Rezoluţia 2142 (2014) şi constată că sprijinul acordat pentru dezvoltarea Forţelor de Securitate Naţională ale Somaliei poate include, printre altele, consolidarea infrastructurii şi asigurarea salariilor şi a subvenţiilor destinate exclusiv Forţelor de Securitate Naţională ale Somaliei.

12. Îndeamnă intensificarea cooperării cu Misiunea Uniunii Africane în Somalia (AMISOM), astfel cum este prevăzut la paragraful 6 din Rezoluţia 2182 (2014), pentru a primi şi înregistra toate echipamentele militare rechiziţionate ca parte a operaţiunilor ofensive sau în decursul exercitării mandatului lor, implicând şi alte Forţe de Securitate Naţională ale Somaliei, după caz.

13. Cere GFS şi administraţiilor regionale să consolideze supravegherea civilă a Forţelor sale de Securitate, să adopte şi să pună în aplicare proceduri corespunzătoare de validare a întregului personal de apărare şi securitate, inclusiv validarea drepturilor omului, în special prin investigarea şi urmărirea penală a persoanelor responsabile pentru încălcarea dreptului umanitar internaţional, şi, în acest context, reaminteşte importanţa Politicii secretarului general privind drepturile omului şi diligenţa cuvenită în raport cu sprijinul acordat de Organizaţia Naţiunilor Unite Armatei Naţionale Somaleze.

14. Subliniază importanţa plăţii la timp şi predictibile a salariilor forţelor de securitate somaleze şi cere GFS să pună în aplicare sisteme pentru îmbunătăţirea promptitudinii şi responsabilităţii plăţilor şi a furnizării de provizii către forţele de securitate somaleze,

15. Reaminteşte necesitatea consolidării capacităţilor Forţelor de Securitate Naţională ale Somaliei, în special furnizarea de echipamente, instruire şi mentorat, pentru a construi forţe de securitate profesioniste credibile, pentru a facilita predarea treptată a responsabilităţilor în materie de securitate de la AMISOM către forţele de securitate somaleze şi încurajează sprijinirea în continuare prin donaţii în acest sens.

16. Reafirmă din nou embargoul asupra armelor împotriva Eritreei prevăzut la paragrafele 5 şi 6 din Rezoluţia 1907 (2009) (denumit în continuare „embargoul asupra armelor împotriva Eritreei*).

Tratatele de pace şi de securitate

17. Exprimă îngrijorare faţă de rapoartele continue care indică corupţie şi deturnarea resurselor publice, fapt care prejudiciază eforturile de consolidare a statului, exprimă profunda îngrijorare faţă de rapoartele privind neregulile financiare care implică membrii GFS, administraţiile regionale, statele membre federate şi Parlamentul Federal, care prejudiciază eforturile de consolidare a statului, şi în acest context subliniază că persoanele angajate în acte care ameninţă procesul de pace şi reconciliere în Somalia pot fi listate pentru a fi supuse unor măsuri specifice.

18. Salută eforturile pe care le-a depus GFS pentru a îmbunătăţi procedurile de management financiar, inclusiv

angajamentul permanent dintre GFS şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), încurajează autorităţile somaleze să menţină ritmul reformelor şi să continue punerea în aplicare a reformelor recomandate de FMI pentru a sprijini continuarea Programului monitorizat de personal şi a creşte transparenţa, responsabilitatea, caracterul cuprinzător şi predictibilitatea colectării veniturilor statului şi a alocaţiilor bugetare şi exprimă îngrijorare cu privire la generarea şi difuzarea monedei somaleze falsificate.

19. Reafirmă suveranitatea Somaliei asupra resurselor sale naturale.

20. Reiterează profunda îngrijorare cu privire la faptul că sectorul petrolier din Somalia ar putea fi o sursă de exacerbare a conflictului şi, în acest context, subliniază importanţa vitală a instituirii de către GFS, fără o întârziere nejustificată, a unor aranjamente de exploatare şi a unui cadru juridic credibil pentru a asigura că sectorul petrolier din Somalia nu devine o sursă de tensiuni sporite.

21. Exprimă profunda îngrijorare cu privire la dependenţa tot mai mare a Al-Shabaab de veniturile provenite din resurse naturale, inclusiv prin impozitarea comerţului ilicit cu zahăr, producţia agricolă şi efectivul de animale, şi aşteaptă cu interes următoarea raportare a SEMG cu privire la acest aspect

Interdicţia privind cărbunele

22. Reafirmă interdicţia cu privire la importul şi exportul de cărbune somalez, astfel cum este prevăzut la paragraful 22 din Rezoluţia 2036 (2012) („interdicţia privind cărbunele*), salută reducerea exporturilor de cărbune din Somalia şi eforturile sporite ale statelor membre de împiedicare a importurilor de cărbune de origine somaleză, reiterează că autorităţile somaleze trebuie să ia măsurile necesare pentru a împiedica exportul de cărbune din Somalia şi îndeamnă statele membre să îşi continue eforturile de asigurare a punerii în aplicare pe deplin a interdicţiei.

23. Reiterează solicitările sale de la paragraful 8 din Rezoluţia 2111 (2013), şi anume ca AMISOM să sprijine şi să asiste autorităţile somaleze în punerea în aplicare a interdicţiei totale privind exportul de cărbune din Somalia, şi cere AMISOM să faciliteze accesul regulat al SEMG în porturile prin care se exportă cărbunele.

24. Salută eforturile Forţelor Maritime Combinate (FMC) de a stopa exporturile şi importurile de cărbune către şi din Somalia şi salută în plus cooperarea dintre SEMG şi FMC în vederea informării constante a Comitetului cu privire la comerţul cu cărbune.

25. Exprimă îngrijorare cu privire la faptul că activitatea de comerţ cu cărbune asigură finanţare pentru Al-Shabaab şi în acest context reiterează paragrafele 11-21 din Rezoluţia 2182 (2014) şi decide în continuare să reînnoiască prevederile stabilite la paragraful 15 din Rezoluţia 2182 (2014) până la 15 noiembrie 2017.

26. Încurajează Biroul ONU pentru Combaterea Drogurilor şi Infracţionalităţii să îşi continue activitatea, conform mandatului său actual, în cadrul Forumului Oceanului Indian pentru Combaterea Infracţiunilor Maritime, pentru a reuni statele membre relevante şi organizaţiile internaţionale în scopul de a elabora strategii pentru încetarea comerţului cu cărbune din Somalia.

Accesul umanitar

27. Exprimă profunda îngrijorare faţă de deteriorarea situaţiei umanitare din Somalia, condamnă în termenii cei mai fermi atacurile în creştere asupra actorilor umanitari şi orice deturnare a asistenţei din partea donatorilor şi împiedicarea furnizării de ajutor umanitar şi reiterează solicitarea ca toate părţile să permită accesul total, sigur şi fără obstacole pentru livrarea la timp a ajutorului către persoanele aflate în nevoie de pe teritoriul Somaliei şi încurajează GFS să îmbunătăţească mediul de reglementare pentru donatori.

28. Decide că, până la 15 noiembrie 2017 şi fără a aduce atingere programelor de asistenţă umanitară derulate în alte părţi, măsurile impuse la paragraful 3 din Rezoluţia 1844 (2008) nu se vor aplica plăţilor de fonduri, altor active financiare sau resurselor economice necesare livrării la timp a asistenţei umanitare necesare de urgenţă în Somalia, de către Organizaţia Naţiunilor Unite, instituţiile sau programele sale specializate, organizaţiile umanitare cu statut de observator pe lângă Adunarea Generală ONU care acordă asistenţă umanitară, precum şi partenerii acestora de lucru, inclusiv ONG-uri finanţate bilateral sau multilateral care participă la Pianul de măsuri umanitare al Naţiunilor Unite pentru Somalia.

29. Solicită coordonatorului pentru asistenţă de urgenţă să raporteze Consiliului de Securitate până la 15 octombrie 2017 asupra livrării de asistenţă umanitară în Somalia şi asupra oricăror obstacole în calea furnizării de asistenţă umanitară în Somalia şi solicită organizaţiilor relevante ale ONU şi organizaţiilor umanitare cu statut de observator pe lângă Adunarea Generală ONU şi care acordă asistenţă umanitară, precum şi partenerilor acestora de lucru în Somalia să crească gradul de cooperare şi disponibilitatea de a transmite informaţii Naţiunilor Unite.

Eritreea

30. Salută eforturile continue şi considerabile ale SEMG de a colabora cu Guvernul Eritreei şi, în acest context, reaminteşte cele două întâlniri dintre reprezentantul Guvernului Eritreei şi SEMG, reiterează aşteptarea ca Guvernul Eritreei să faciliteze intrarea SEMG în Eritreea pentru a-şi exercita pe deplin mandatul, în conformitate cu solicitările repetate ale acestuia, inclusiv prin paragraful 52 din Rezoluţia 2182 (2014); şi subliniază că o cooperare mai aprofundată va ajuta Consiliul de Securitate să fie mai bine informat cu privire la respectarea de către Eritreea a rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate.

31. Îndeamnă Guvernul Eritreei să faciliteze o vizită a SEMG în Eritreea şi, prin urmare, să sprijine vizitele regulate în Eritreea ale SEMG.

32. Cere Eritreei să coopereze pe deplin cu SEMG, în conformitate cu mandatul SEMG prevăzut la paragraful 13 din Rezoluţia 2060 (2012) şi actualizat la paragraful 41 din Rezoluţia 2093 (2013).

33. Subliniază solicitarea sa ca Guvernul Eritreei să permită accesul la informaţii detaliate şi să le pună la dispoziţie, inclusiv către SEMG, cu privire la combatanţii djiboutieni care au fost daţi dispăruţi odată cu începerea ciocnirilor din 2008, astfel încât persoanele interesate să poată confirma prezenţa şi starea în care se află prizonierii de război dijboutieni rămaşi.

34. Exprimă intenţia de a reexamina măsurile luate asupra Eritreei în lumina bilanţului semestrial al SEMG scadent la

30 aprilie 2017 şi de a lua în considerare rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate.

Somalia

35. Reaminteşte Rezoluţia 1844 (2008) care a impus sancţiuni ţintite şi rezoluţiile 2002 (2011) şi 2093 (2013) care au extins criteriile de listare şi constată că unul dintre criteriile pentru listare conform Rezoluţiei 1844 (2008) este implicarea în acte care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Somaliei.

36. Reiterează disponibilitatea de a adopta măsuri ţintite împotriva anumitor persoane fizice sau entităţi pe baza criteriilor sus-menţionate.

37. Reiterează solicitarea ca statele membre să sprijine SEMG în investigaţiile sale, reiterează faptul că obstrucţionarea investigaţiilor sau a activităţii SEMG constituie un criteriu pentru listare conform paragrafului 15(e) din Rezoluţia 1907 (2009) şi solicită în continuare GFS, autorităţilor regionale şi AMISOM să facă schimb de informaţii cu SEMG în legătură cu activităţile Al-Shabaab.

38. Decide să prelungească până la 15 decembrie 2017 mandatul Grupului pentru monitorizarea Somaliei şi a Eritreei, astfel cum este prevăzut la paragraful 13 din Rezoluţia 2060 (2012) şi actualizat la paragraful 41 din Rezoluţia 2093 (2013), şi exprimă intenţia de a reexamina mandatul şi de a lua masurile necesare în ceea ce priveşte o extindere suplimentară până la cel târziu 15 noiembrie 2017.

39. Solicită secretarului general să ia măsurile administrative necesare cât mai prompt posibil, prin consultarea Comitetului, pentru a reinstitui SEMG, până cel târziu la 15 noiembrie 2017, folosind, după caz, expertiza membrilor SEMG stabilită în temeiul rezoluţiilor anterioare, şi solicită în continuare ca sprijinul administrativ acordat SEMG să fie ajustat, în cadrul resurselor existente, pentru a facilita exercitarea mandatului acestora.

40. Solicită SEMG să furnizeze Comitetului actualizări lunare şi o actualizare mai amplă la jumătatea perioadei şi, de asemenea, să supună atenţiei Consiliului de Securitate, prin intermediul Comitetului, două rapoarte finale: unul concentrat pe Somalia, celălalt pe Eritreea, până la data de 15 octombrie 2017, şi care să cuprindă toate sarcinile descrise la paragraful 13 din Rezoluţia 2060 (2012) şi actualizate la paragraful 41 din Rezoluţia 2093 (2013) şi la paragraful 15 din Rezoluţia 2182 (2014).

41. Solicită Comitetului, în conformitate cu mandatul acestuia şi în consultare cu SEMG şi alte entităţi relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, să studieze recomandările conţinute în rapoartele SEMG şi să recomande Consiliului de Securitate modalităţi de îmbunătăţire a punerii în aplicare şi a respectării embargourilor asupra armelor impuse Somaliei şi Eritreei, măsurile privind importul şi exportul de cărbune din Somalia, precum şi punerea în aplicare a măsurilor impuse la paragrafele 1,3 şi 7 din Rezoluţia 1844 (2008) şi la paragrafele 5, 6,8,10,12 şi 13 din Rezoluţia 1907 (2009) pentru a pune capăt încălcărilor persistente.

42. Solicită Comitetului să ia în considerare, atunci când este cazul, efectuarea unor vizite în ţările selectate de preşedinte şi/sau de membrii Comitetului, pentru a consolida punerea în aplicare deplină şi eficace a măsurilor de mai sus, în vederea încurajării statelor să respecte pe deplin prezenta rezoluţie.

43. Decide să rămână sesizat cu privire la această chestiune.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularelor 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” şi 209 „Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016

 

Având în vedere dispoziţiile:

- art. 5 alin. (4), art. 111 şi art. 113 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 342 alin. (1) şi alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 1 alin. (3) din Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin.

Art. 1. - Se modifică modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare ale următoarelor formulare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 12 iulie 2016, după cum urmează:

a) Formularul 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, cod 14.13.01.13/10i, prevăzut în anexa nr. 1;

b) Formularul 209 „Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, cod 14.13.01.13/10, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 2. - (1) Formularul prevăzut la art. 1 lit. a) se utilizează pentru declararea informaţiilor privind tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin procedură notarială, încheiate începând cu data de 1 februarie 2017.

(2) Formularul prevăzut la art. 1 lit. b) se utilizează pentru declararea veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească, încheiate începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi nr. 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - (1) Informaţiile privind tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin procedură notarială, încheiate până la data de 1 februarie 2017, se declară utilizând formularul 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, în vigoare la data încheierii tranzacţiei.

(2) Veniturile din tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească, încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin, se declară utilizând formularul 209 „Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” în vigoare la data încheierii tranzacţiei.

Art. 5. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi unităţile fiscale subordonate acestora vor duce la Îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Bogdan-Nicotae Stan

 

Bucureşti, 27 iunie 2017.

Nr. 1.886.

 

ANEXA Nr. 11)


1) Formularul 208 este reprodus în facsimil.

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a formularului 208 „Declaraţie informativi privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, cod 14.13.01.13/10i

 

I. Depunerea declaraţiei

1. Declaraţia se completează şi se depune de către notarii publici care au obligaţia calculării, încasării şi plăţii impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

2. Declaraţia cuprinde informaţii privind tranzacţiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, supuse impozitului pe venit, potrivit legii.

3. Formularul se utilizează de către notarii publici şi pentru notificarea organului fiscal central competent, în cazul în care valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piaţă.

4. Formularul nu se completează pentru tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal care nu sunt supuse impozitului pe venit şi pentru care valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale este mai mare sau egală cu valoarea minimă stabilită prin studiul de piaţă.

5. Termenul de depunere

5.1. Declaraţia se completează şi se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

5.2. Declaraţia poate fi corectată prin depunerea unei declaraţii rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, situaţie în care se va înscrie „X” în căsuţa prevăzută în acest scop

5.3. Declaraţia rectificativă cuprinde toate tranzacţiile realizate în perioada de raportare.

6. Organul fiscal central competent

6.1. Declaraţia se depune la organul fiscal central în a cărui evidenţă fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii.

6.2. În declaraţie se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

7. Modul de completare şi depunere

7.1. Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă, care este pus la dispoziţia contribuabililor, gratuit, de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu respectarea structurii de date (fişier XML).

7.2. Notarii publici au obligaţia depunerii declaraţiei la organul fiscal central competent, în format electronic (format PDF, cu fişier XML ataşat), pe suport optic, care va fi însoţit de exemplarul în format hârtie, semnat, potrivit legii.

7.3. Formatul hârtie se listează prin funcţiile aplicaţiei informatice de asistenţă la completarea declaraţiei şi cuprinde situaţia centralizatoare a datelor declarate, pe beneficiari de venit şi pe tranzacţii prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia, cuprinse în secţiunea C „Date informative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din formular.

7.4. Formatul hârtie se listează în două exemplare:

- originalul se depune la organul fiscal central competent, în format hârtie, semnat, împreună cu formatul electronic al declaraţiei, fişierul XML ataşat;

- copia se păstrează de către notarul public.

7.5. Declaraţia poate fi depusă şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

NOTĂ:

în cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constată erori sau omisiuni în calcularea şi încasarea impozitului, acestea se vor soluţiona conform procedurii de rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, prevăzută în anexa nr. 9 din Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1,022/2,562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

II Completarea declaraţiei

1. Perioada de raportare

1.1. În rubrica „Semestrul” se înscrie cu cifre arabe numărul ultimului semestru al perioadei de raportare (de exemplu: 1 pentru semestrul I sau 2 pentru semestrul II).

1.2, Anul pentru care se completează declaraţia se înscrie cu cifre arabe cu 4 caractere (de exemplu: 2017).

2. Căsuţa „Declaraţie rectificativă” se bifează ori de câte ori notarul public constată erori în declaraţia depusă anterior, situaţie în care se va înscrie „X”.

3. Secţiunea A „Date de identificare a notarului public”

3.1. În caseta „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul de identificare fiscală al notarului public, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.

În situaţia în care declaraţia se completează de către împuternicit, desemnat potrivit legii, se înscriu codul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal central competent persoanei ale cărei obligaţii sunt îndeplinite, precum şi datele de identificare ale acesteia, iar la rubrica „Funcţia” din formular se înscrie „împuternicit”.

În cazul în care notarul public are calitatea de persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, codul de identificare fiscală va fi precedat de prefixul „RO”.

3.2. În rubrica „Denumire/Nume, prenume” se înscriu, după caz, denumirea sau numele şi prenumele notarului public.

3.3. Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al notarului public.

4. Secţiunea B „Date recapitulative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”

Tabelul se generează cu ajutorul programului de asistenţă şi reprezintă situaţia centralizatoare a datelor declarate, pe beneficiari de venit şi pe tranzacţii prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia.

Col. 1-5 se completează cumulat, pe beneficiari de venit şi pe tranzacţii.

5. Secţiunea C „Date informative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”

Coloanele 1-7 se completează cu informaţiile corespunzătoare fiecărei tranzacţii prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii.

Coloanele 8-12 se completează cu informaţiile corespunzătoare fiecărei persoane care transferă dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia.

Coloanele 13-15 se completează cu informaţiile corespunzătoare fiecărei persoane căreia i se transferă dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia.

Col. 1 „Număr act notarial” - se înscrie numărul actului notarial, pentru fiecare tranzacţie.

Col. 2 „Modalitatea de transfer a dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia” - se înscrie tipul de transfer, pentru fiecare tranzacţie (vânzare-cumpărare, moştenire, donaţie etc.).

Col. 3 „Taxele notariale aferente transferului” - se înscrie suma reprezentând taxele notariale aferente transferului, pentru fiecare tranzacţie.

Prin taxe notariale se înţelege tariful ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară), tariful pentru obţinerea extraselor, precum şi alte sume datorate bugetului de stat încasate de notarii publici la transferul proprietăţilor imobiliare.

Col. 4 „Valoarea stabilită în studiul de piaţă” - se înscrie suma reprezentând valoarea minimă stabilită prin studiul de piaţă, pentru fiecare tranzacţie.

ATENŢIE !

Coloanele 4 şi 7 se completează numai în situaţia în care valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici.

Col. 5 „Valoarea tranzacţiei înscrisă în documentul de transfer” - se înscrie suma reprezentând valoarea totală a tranzacţiei înscrisă în documentul de transfer (actul notarial), pentru fiecare tranzacţie.

Col. 6 „Venit impozabil” - se înscrie suma reprezentând venitul impozabil stabilit potrivit legii, pentru fiecare tranzacţie.

Col. 7 „Notificare potrivit art. 111 alin. (4) din Legea nr. 227/2015” - se bifează pentru fiecare tranzacţie, în situaţia în care valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale (col. 5) este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piaţă (col. 4).

Col. 8 „Nume, Prenume” - se completează pentru fiecare beneficiar de venit, înscriindu-se numele şi prenumele persoanelor fizice care transferă dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia.

Col. 9 „CNP/NIF”- se completează pentru fiecare beneficiar de venit, înscriindu-se codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală, atribuit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu ocazia înregistrării fiscale, după caz.

Col. 10 „Cota %” - se înscrie cota (%) deţinută de fiecare beneficiar de venit, din proprietatea imobiliară transferată.

Col. 11 „Venit impozabil” - se înscrie suma reprezentând venitul impozabil stabilit potrivit legii, pentru fiecare tranzacţie, pe fiecare beneficiar de venit, corespunzător cotei deţinute.

Col. 12 „Impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal calculat şi încasat de notarul public, potrivit legii, pentru fiecare tranzacţie, pe fiecare beneficiar de venit.

Col 13 „Nume, Prenume/Denumire” - se completează pentru fiecare persoană căreia i se transferă dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia, înscriindu-se numele şi prenumele persoanelor fizice, denumirea persoanelor juridice sau a altor entităţi, după caz.

Col. 14 „Cod de identificare fiscală” - se completează pentru frecare persoană fizică, juridică sau altă entitate, după caz, căreia i se transferă dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia, înscriindu-se codul de identificare fiscală. Codul de identificare fiscală poate fi:

a) pentru persoanele juridice, precum şi pentru asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;

b) pentru persoanele fizice şi juridice, precum şi pentru alte entităţi care se înregistrează potrivit legii speciale la registrul comerţului, codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale;

c) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;

d) pentru persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la lit. c), codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;

e) pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal, numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal.

În cazul transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin donaţie, la completarea declaraţiei, în col. 8-12 se înscriu datele referitoare la donatar, iar în col. 13-15 cele referitoare la donator.

În cazul transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin moştenire, în col. 8-12 se înscriu datele referitoare la persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia, iar col. 13-15 nu se completează.

Col. 15 „Cota %” - se înscrie cota (%) care revine fiecărui dobânditor, din proprietatea imobiliară, în urma transferului dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia.

 

ANEXA Nr. 2*)


*) Formularul 209 este reprodus în facsimil.

 

INSTRUCŢIUNI

de completare a formularului 209 „Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, cod 14.13.01.13/10

 

I. Depunerea declaraţiei

1. Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează venituri supuse impozitului pe venit, conform legii, din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de brice fel fără construcţii din patrimoniul personal, în cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se realizează prin altă procedură decât cea notarială sau judecătorească.

În situaţia în care instanţele judecătoreşti nu transmit organului fiscal, în termen de 30 de zile de la data hotărârii judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârii judecătoreşti definitive şi executorii, hotărârea şi documentaţia prevăzută de lege pentru stabilirea impozitului datorat, contribuabilul poate depune declaraţia în vederea stabilirii impozitului de către organul fiscal.

2. Persoanele fizice care realizează venituri din transferul mai multor proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal depun câte o declaraţie pentru flecare transfer

3. În cazul în care proprietăţile imobiliare din patrimoniul personal transferate sunt deţinute în coproprietate, declaraţia se depune de fiecare coproprietar, persoană fizică.

4. Termenul de depunere

4.1. Declaraţia se depune la organul fiscal central competent în termen de 10 zile, inclusiv, de la data transferului, în vederea calculării impozitului, în condiţiile legii.

4.2. Declaraţia poate fi corectată prin depunerea unei declaraţii rectificative, conform art. 105 din Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, situaţie în care se va înscrie „X” în căsuţa prevăzută în acest scop,

5. Organul fiscal central competent

Declaraţia se completează în două exemplare:

- originalul se depune la organul fiscal central competent, potrivit legii;

- copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul/curatorul fiscal al acestuia.

6. Modul de completare şi depunere

6.1. Declaraţia se completează de către contribuabil sau de Către împuternicitul/curatorul fiscal al acestuia, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, înscriind, corect, complet şi cu bună-credinţă informaţiile prevăzute de formular, corespunzătoare situaţiei sale fiscale.

6.2. Declaraţia se depune în format hârtie, direct la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin poştă, cu confirmare de primire.

6.3. Declaraţia se pune gratuit la dispoziţia contribuabilului

6.4. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz.

6.5. Declaraţia poate fi depusă şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, potrivit legii.

II. Completarea declaraţiei

1. Perioada de raportare

În rubrica „Anul”se înscrie anul pentru care se completează declaraţia, cu cifre arabe cu 4 caractere (de exemplu: 2017).

2. Căsuţa „Declaraţie rectificativă” se bifează ori de câte ori persoana fizică constată erori în declaraţia depusă anterior, Situaţie în care se va înscrie „X”.

3. Secţiunea I „Date de identificare a contribuabilului”

3.1. În caseta „Cod numeric personal/Număr de identificare fiscală”se înscrie codul numeric personal al contribuabilului sau numărul de identificare fiscală atribuit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu ocazia înregistrării fiscale, după caz, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.

3.2. În rubricile „Nume” şi „Prenume” se înscriu numele şi prenumele contribuabilului.

3.3. Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.

4. Secţiunea II „Date privind tranzacţia imobiliară”

4.1. Punctul 1 „Numele şi prenumele/denumirea persoanelor fizice/juridice sau altor entităţi cărora li se transferă dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia” - se completează numele şi prenumele persoanelor fizic» ori denumirea persoanelor juridice sau a altor entităţi, după caz, cărora li s-au transferat dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orie» fel fără construcţii, conform documentului de transfer.

În situaţia în care sunt mai multe persoane cărora li s-au transferat dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, se completează pentru fiecare persoană, înscriindu-se numele şi prenumele persoanelor fizice ori denumirea persoanelor juridice sau a altor entităţi, după caz.

Caseta „Cod de identificare fiscală” se completează pentru fiecare persoană fizică, juridică sau altă entitate, după caz, căreia i se transferă dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, înscriindu-se codul de identificare fiscală, potrivit legii.

Codul de identificare fiscală, potrivit legii, este:

a) pentru persoanele juridice, precum şi pentru asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;

b) pentru persoanele fizice şi juridice, precum şi pentru alte entităţi care se înregistrează potrivit legii speciale la registrul comerţului, codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale;

c) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;

d) pentru persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la lit. c), codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;

e) pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal, numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal.

4.2. Punctul 2 „Documentul de transfer al dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia” - se înscriu numărul, data şi emitentul documentului de transfer al dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia.

4.3. Punctul 3 „Adresa proprietăţii imobiliare înstrăinate”- se înscrie adresa completă a proprietăţii imobiliare înstrăinate.

4.4 Punctul 4 „Cota de deţinere” - se înscrie cota deţinută de coproprietar, beneficiar de venit, din proprietatea imobiliară transferată.

5. Secţiunea III „Date privind venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” rd. 1 „Valoarea tranzacţiei înscrisă în documentul de transfer”- se înscrie suma reprezentând valoarea totală a tranzacţiei înscrisă în documentul de transfer, pentru fiecare tranzacţie.

6. Secţiunea IV „Date de identificare a împuternicitului/ curatorului fiscal”

6.1. Se completează numai în cazul în care obligaţiile de declarare a veniturilor se îndeplinesc de către un împuternicit/curator fiscal, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

6.2. În caseta „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul de identificare fiscală al împuternicitului/curatorului fiscal, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.

6.3. În rubrica „Nume, prenume/Denumire” se înscriu, după caz, denumirea sau numele şi prenumele împuternicitului/ curatorului fiscal.

6.4. Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al împuternicitului/ curatorului fiscal.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.