MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 544/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 544         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 11 iulie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

163. - Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995

 

619. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995

 

164. - Lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior

 

625. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior

 

165. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziţia acestora după închiderea schemelor de garantare finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, şi încheierea convenţiilor cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

626. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice] susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziţia acestora după închiderea schemelor de garantare finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013, respectiv Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, şi încheierea convenţiilor cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 182 din 21 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) şi ale art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 235 din 6 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi art. 10 alin. (1) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

476. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Spitalului General Căi Ferate Paşcani, unitate care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, prevăzute în anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

477. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

211. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Ghidului solicitantului aferent măsurii 11.10 .Acvacultura care furnizează servicii de mediu” din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020

 

945. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73 din 30 iunie 2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 1 iulie 2010.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari, 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 7 iulie 2017.

Nr. 163.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 7 iulie 2017.

Nr. 619.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 7 august 2013, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 9 alineatul (1), literele a)-c) vor avea următorul cuprins:

„a) 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 2;

b) 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 3:

c) 36 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 4.”

2. La articolul 13, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Ucenicia la locul de muncă se organizează pentru nivelurile de calificare 2, 3 şi 4, stabilite conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare.”

3. La articolul 16 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) fonduri europene structurale şi de investiţii şi fonduri publice naţionale aprobate în bugetul asigurărilor pentru şomaj;”.

4. La articolul 16 alineatul (1), litera d) se abrogă.

5. La articolul 16, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, în condiţiile prezentei legi, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, de o sumă în cuantum de 1.125 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de şomaj în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.”

Art. II. - Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 27, litera b) va avea următorul cuprins:

„b) fonduri europene structurale şi de investiţii şi fonduri publice naţionale aprobate în bugetul asigurărilor pentru şomaj;”.

2. La articolul 27, litera c) se abrogă.

3. La articolul 28, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 28. - (1) Angajatorul care încheie un contract de stagiu, în condiţiile prezentei legi, beneficiază, la cerere, pe perioada derulării contractului de stagiu, de o sumă în cuantum de 1.350 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de şomaj în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.”

Art. III. - Prevederile art. I intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Contractele de ucenicie încheiate potrivit prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele până la expirarea duratei pentru care au fost încheiate, potrivit legislaţiei în vigoare la data încheierii lor.

Art. V. -- Contractele de stagiu încheiate potrivit prevederilor Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările ulterioare, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele până la expirarea duratei pentru care au fost încheiate, potrivit legislaţiei în vigoare la data încheierii lor.

Art. VI. - În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale elaborează şi supune spre aprobare modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 855/2013.

Art. VII. - În tot cuprinsul Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, şi al Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările ulterioare, sintagma „Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice” se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

 

Bucureşti, 10 iulie 2017.

Nr. 164.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 iulie 2017.

Nr. 625.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziţia acestora după închiderea schemelor de garantare finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, şi încheierea convenţiilor cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege,

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22 din 16 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor râmase la dispoziţia acestora după închiderea schemelor de garantare finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, şi încheierea convenţiilor cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 23 martie 2017, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I punctul 4 articolul 2, litera b3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b3) achiziţie de teren cu destinaţie agricolă - cumpărarea de teren cu destinaţie agricolă, cu excepţia terenurilor aflate în proprietatea privată a statului şi administrate de Agenţia Domeniilor Statului, în vederea exploatării, de către persoanele fizice sau juridice care deţin în folosinţă sau proprietate, în condiţiile legii, o exploataţie agricolă sau de acvacultură, conform declaraţiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, până la atingerea unui plafon cumulat de maximum 750 ha în proprietate;”.

2. La articolul I, după punctul 9 se introduce un nou punct, punctul 91, cu următorul cuprins:

„91. La articolul 4, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

«d1) prin excepţie de la prevederile lit. d), pentru beneficiarii care contractează credite pentru sectorul de reproducţie la suine, schema de ajutor de stat se va aplica pentru comisioanele de garantare de peste 1%;»”.

3. La articolul I punctul 10 articolul 4, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) schema prevăzută la lit. d) şi d1) nu se aplică în cazul garanţiilor acordate beneficiarilor PNDR 2014-2020 şi POPAM 2014-2020 pentru obiectivele de investiţii finanţate prin aceste programe. Până la aprobarea schemei de ajutor de stat se aplică prevederile lit. c);”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

 

Bucureşti, 10 iulie 2017.

Nr. 165.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziţia acestora după închiderea schemelor de garantare finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, şi încheierea convenţiilor cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicata,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziţia acestora după închiderea schemelor de garantare finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, şi încheierea convenţiilor cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 iulie 2017.

Nr. 626.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 182

din 21 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) şi ale art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu – judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) şi art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Coţofană în Dosarul nr. 2.665/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 579 D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă, ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziilor nr. 540 din 12 iulie 2016 şi nr. 432 din 21 iunie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 94 din 22 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.665/1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) şi art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Coţofană într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recurs în casaţie.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, prin faptul că nu permit promovarea căii extraordinare de atac a recursului în casaţie împotriva deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Se arată că textul criticat contravine, totodată, principiului egalităţii în drepturi, întrucât creează discriminare între inculpaţii al căror apel este soluţionat de către curţile de apel şi cei al căror apel este soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurându-le doar celor dintâi dreptul de a formula calea extraordinară de atac analizată. Pentru aceleaşi motive, se susţine încălcarea, prin prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Legea fundamentală. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală, se susţine că acestea încalcă accesul la justiţie şi dreptul la apărare, prin faptul că nu permit părţii interesate, care are studiile juridice necesare, să promoveze calea extraordinară de atac anterior menţionată Iară a fi asistată de un avocat, de esenţa acestor drepturi fundamentale fiind opţiunea persoanei interesate în sensul angajării unui apărător. Se arată, de asemenea, că textul criticat creează discriminare între părţile procesului penal pe criteriul averii, întrucât angajarea unui apărător, în situaţia procesuală reglementată prin dispoziţiile art. 436 alin, (1) din Codul de procedură penală, este condiţionată de existenţa în patrimoniul recurentului a sumelor de bani necesare.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în privinţa criticilor având ca obiect dispoziţiile art. 434 alin. (1)din Codul de procedură penală, şi întemeiată cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală. Referitor la dispoziţiile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susţine că recursul în casaţie reprezintă o cale extraordinară de atac, de anulare, ce poate fi exercitată împotriva deciziilor definitive pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, pentru cazuri de casare strict şi limitativ prevăzute de lege. Se arată că, prin urmare, pe calea recursului în casaţie se urmăreşte verificarea legalităţii hotărârilor penale definitive pronunţate de către curtea de apel, cu respectarea principiului legalităţii, prevăzut la art. 2 din Codul de procedură penală. Astfel, în scopul asigurării unui just echilibru între principiul legalităţii, pe de o parte, şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat a hotărârilor definitive şi cel al securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, reglementarea unei astfel de restrângeri nefiind incompatibilă cu standardele asigurării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil. Se arată, totodată, că soluţionarea recursului în casaţie este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aspect ce justifică excluderea din sfera hotărârilor ce pot fi supuse acestei căi de atac a deciziilor pronunţate de instanţa supremă. Se susţine că textul criticat nu este de natură a încălca prevederile constituţionale ale art. 16. Referitor la criticile formulate cu privire la art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală, se susţine că acestea sunt întemeiate, în prezenta cauză fiind aplicabile, mutatis mutandis, atât considerentele, cât şi soluţia din cuprinsul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 462 din 17 septembrie 2014.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Guvernului şi: Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală, se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 129 din Constituţie, căile de atac pot fi exercitate în condiţiile legii, legiuitorul având competenţa de a stabili atât hotărârile judecătoreşti care sunt supuse căilor de atac, cât şi motivele pentru care pot fi exercitate acestea. Se face trimitere] în acest sens, la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 500 din 15 mai 2012. Se mai arată că, potrivit aceleiaşi jurisprudenţe, dispoziţiile Legii fundamentale nu obligă la asigurarea tuturor căilor de atac, în toate categoriile de cauze, făcându-se trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 967 din 20 noiembrie 2012. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală, se arată că acestea constituie un alt caz în care asistenţa juridică este obligatorie, similar celor prevăzute la art. 90 din Codul de procedură penală, care atrage aplicarea prevederilor art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală, în situaţia în care inculpatul nu îşi alege un avocat. Se susţine că această exigenţă legală nu este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.

9. Avocatul Poporului opinează că dispoziţiile aii. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale, iar cele ale art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Referitor la prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală, se arată că acestea se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în situaţia juridică reglementată de textul criticat, nefiind contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie. Se susţine, de asemenea, că accesul liber la justiţie nu presupune asigurarea tuturor căilor de atac în toate categoriile de cauze, motiv pentru care dispoziţiile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală. Se susţine că, de altfel, acceptarea criticii de neconstituţionalitate referitoare la imposibilitatea atacării cu recurs în casaţie a deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional în legiuitor pozitiv în vederea completării textului criticat, potrivit susţinerilor autorului excepţiei.

10. Cu privire la dispoziţiile art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală, se arată că acestea sunt discriminatorii, întrucât, din perspectiva dreptului de a formula recurs în casaţie, reglementează un regim juridic diferit pentru persoane aflate în situaţii analoage şi comparabile, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă. Se susţine, totodată, că prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiţie, prin impunerea în sarcina justiţiabilului a unor sarcini financiare suplimentare, generate de costurile angajării unui apărător, aspect ce face ca accesul liber la justiţie să nu mai fie unul efectiv. Se face trimitere, în acest sens, la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv la hotărârile din 9 octombrie 1979 şi 4 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Airey împotriva Irlandei şi Anghel împotriva României. Mai mult, se susţine că obligaţia formulării cererii de recurs în casaţie de către un avocat care are dreptul de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie echivalează cu transformarea dreptului fundamental prevăzut la art. 21 din Constituţie într-o condiţie de admisibilitate a căii de atac anterior menţionate, de natură a afecta substanţa acestui drept.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 434 alin. (1) şi art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală, care, la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, aveau următorul cuprins:

- Art. *434 alin. (1): „Pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor

- Art. 436 alin. (2): „Inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot formula cerere de recurs în casaţie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

14. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2016 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, având, în prezent, următorul cuprins: „Pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apei, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor:”

15. Având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din data de 3 august 2011, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 434 alin, (1) şi art. 436 alin. (2) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare la data sesizării instanţei de contencios constituţional.

16. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 24 alin. (2) referitoare la dreptul la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatatei soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 434 alin. (1)teza întâi din Codul de procedură penală, care exclude atacarea cu recurs în casaţie a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de apel, este neconstituţională.

18. De asemenea, prin Decizia nr. 432 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile din Codul de procedură penală cuprinse în art. 436 alin. (2), cu referire la   menţiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat, sunt neconstituţionale.

19. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Întrucât încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost pronunţată pe data de 22 martie 2016, iar constatarea neconstituţionalităţii textului criticat a intervenit, prin pronunţarea şi publicarea deciziilor nr. 540 din 12 iulie 2016 şi nr. 432 din 21 iunie 2016, după date încheierii anterior referite, urmează ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) cu privire la soluţia legislativă care exclude atacarea cu recurs în casaţie a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de apel, şi art. 436 alin. (2) cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat din Codul de procedură penală să fie respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2014).

20. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în cauză, instanţa de judecată urmează să respecte Deciziile Curţii Constituţionale nr. 432 din 21 iunie 2016 şi nr. 540 din 12 iulie 2016, atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în temeiul deciziei anterior menţionate prin care s-a admis excepţia, prezenta decizie poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, cu respectarea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) cu privire la soluţia legislativă care exclude atacarea cu recurs în casaţie a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de apel, şi art. 436 alin. (2) cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Coţofană în Dosarul nr. 2.665/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 235

din 6 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi art. 10 alin. (1) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi art. 10 alin. (1) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Gabriel Adrian Cocoş în Dosarul nr. 10.140/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 664D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că prevederile legale criticate respectă dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2) potrivit cărora competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 16 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.140/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi art. 10 alin. (1) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gabriel Adrian Cocos într-o cauză având ca obiect „anulare act administrativ”.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât printr-o redactare defectuoasă şi imprevizibilă, încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, precum şi dreptul la un proces echitabil, într-un termen optim şi previzibil. Astfel, prevederile legale criticate generează incertitudine în ceea ce priveşte instanţa competentă material să judece un conflict între un funcţionar public şi autoritatea care a emis actul administrativ normativ contestat, de conduce la dublarea artificială a perioadei de soluţionare a proceselor, prin depunerea acţiunii la o instanţă ce se declară necompetentă, prin declinarea competenţei între instanţe şi prin perioada îndelungată în care se soluţionează conflictul de competenţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel cum sunt formulate, ambele prevederi legale criticate prezintă o redactare defectuoasă, întrucât trimit, într-un cerc vicios, una către cealaltă, astfel încât nici măcar un expert al dreptului nu poate determina cu certitudine instanţa competentă să soluţioneze o cauză care atrage incidenţa ambelor norme. Or, o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt prezentate soluţii contradictorii pronunţate de Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie în materia litigiilor având ca obiect raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, din punctul de vedere al instanţei competente, sub aspect material, să soluţioneze astfel de cauze.

6. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. Prin raportare la art. 20 din Constituţie - Dreptul internaţional şi dreptul intern, invocă, de asemenea, şi dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că normele legale criticate sunt constituţionale, reţinând că ambele dispoziţii au ca efect stabilitatea raporturilor juridice şi reducerea intervalului de timp pentru soluţionarea problemelor de competenţă. Astfel, în materia contenciosului administrativ, regula competenţei materiale este cea privitoare la partajarea competenţei între tribunal şi curte de apel, după rangul autorităţii, în schimb art. 109 din Legea nr. 188/1999 stabileşte o unicitate a competenţei materiale, indiferent de gradul autorităţii în cazul raportului de serviciu al funcţionarului public. Din redactarea art. 109 din Legea nr. 188/1999 rezultă fără echivoc că se instituie o singură regulă, cea a competenţei tribunalului, secţia de contencios administrativ în ceea ce priveşte acest tip de raport juridic. Excepţia de la această regulă este prevăzută în chiar conţinutul articolului şi face trimitere la legi ce conţin dispoziţii prin care se stabileşte în mod expres o derogare de la aplicarea art. 109 din Legea nr. 188/1999. De asemenea nu se poate considera că aplicarea principiului specialia generalibus derogant, la care face trimitere art. 109 şi pe care îl şi ilustrează, în raport cu regula generală din art. 10 din Legea nr. 554/2004, ar aduce atingere principiului securităţii raporturilor juridice. Din contră, acest principiu este o componentă a stabilităţii raporturilor juridice, oferind instrumentul necesar şi sine qua non al stabilirii competenţei instanţelor în cazurile privind raportul de serviciu al funcţionarului public aflat în funcţii de execuţie sau de conducere în cadrul autorităţilor publice locale sau centrate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 1.646 din 15 decembrie 2009. Redactarea normelor legale criticate este clară, fiind identificate în mod precis instanţele judecătoreşti competente sub aspect material să soluţioneze cauzele care âu ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, şi concordantă cu regulile generale de legiferare cuprinse în art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislative pentru elaborarea actelor normative.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 377 din 26 mai 2015 şi nr. 517 din 8 mai 2008.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 109 teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificate prin art. IV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, şi ale art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. 54 pct. 2 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Prevederile criticate au următorul cuprins:

- Art. 109 din Legea nr. 188/1999: „Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe

- Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. “

14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. Prin raportare la art. 20 din Constituţie - Dreptul internaţional şi dreptul intern invocă, de asemenea, şi dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 655 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2017, Decizia nr. 377 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, Decizia nr. 30 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2014, Decizia nr. 162 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 15 mai 2014, Decizia nr. 552 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 13 februarie 2014, şi Decizia nr. 328 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 2 august 2013, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. Instanţa de contencios constituţional a reţinut că Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici transpune în planul legii organice prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Totodată, Curtea a observat că prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999, stabilind instanţa competentă să soluţioneze litigiile având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, dispun chiar în sensul asigurării accesului liber la justiţie, iar nu al îngrădirii acestui drept.

16. Referitor la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea observă că, în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) şi (6) din Constituţie, aceste norme stabilesc reguli de competenţă materială a instanţelor de contencios administrativ. Referitor la exigenţele de claritate şi previzibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un text de lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în mod constant, statuând că. din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 11 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantorii împotriva Franţei, paragraful 31).

17. Sub acest aspect, Curtea reţine că ambele prevederi legale supuse controlului de constituţionalitate stabilesc cu claritate reguli de competenţă a instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ şi excepţiile de la aceste reguli şi nu pot fi considerate de natură a încălca dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Astfel, în materia contenciosului administrativ, regula competenţei materiale este cea privitoare la partajarea competenţei între tribunal şi curte de apel, după rangul autorităţii, în timp ce, în cazul raportului de serviciu al funcţionarului public, art. 109 din Legea nr. 188/1999 stabileşte competenţa materială a tribunalului, indiferent de gradul autorităţii publice, parte în litigiu. Excepţia de la această regulă este prevăzută în chiar conţinutul art. 109 din Legea nr. 188/1999 şi face trimitere la legi ce conţin dispoziţii prin care se stabileşte în mod expres o derogare de la aplicarea acestui text de lege.

18. Sub acest aspect, Curtea constată că, astfel cum sunt formulate, prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate instituie în mod clar şi precis instanţele judecătoreşti competente sub aspect material să soluţioneze cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, respectând regulile de tehnică legislativă, stabilite de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, potrivit art. 15 din actul normativ menţionat: „(1) O reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. (2) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcţie de obiectul acesteia, circumstanţiat la anumite categorii de situaţii, şi de specificul soluţiilor legislative pe care le instituie. (...)”

19. De altfel, problema interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale criticate excedează controlului de constituţionalitate, fiind de resortul instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor. Astfel cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, dar complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanţelor de judecată. Or, în ipoteza existenţei unei practici judiciare diferite, respectiv o interpretare şi aplicare neunitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa unificării acesteia, având în vedere dispoziţiile art. 126 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „/nalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.”

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriel Adrian Cocoş în Dosarul nr. 10.140/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a I l-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 109 teza finală din Legea nr. 188/1S99 privind Statutul funcţionarilor publici şi art. 10 alin. (1) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

praf univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Spitalului General Căi Ferate Paşcani, unitate care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, prevăzute în anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere dispoziţiile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Spitalului General Căi Ferate Paşcani, care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Transporturilor va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 6 iulie 2017.

Nr. 476.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor din domeniul public al statului şi administrate de Spitalul General Căi Ferate Paşcani, unitate care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, pentru care se actualizează valoarea de inventar

 

Nr. M.F.

Cod de clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare ale imobilului

Valoarea de inventar veche (lei)

Valoarea de inventar actualizată (lei)

Descrierea tehnică

Adresa

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

39498

8.25.01

Teren

Teren spital suprafaţă = 6.433 mp Nr. tarla = 15

Nr. parcelă = 1(420) CC intravilan Carte funciară nr. 63780 UAT Paşcani

Judeţul Iaşi,

Paşcani,

str. Mihail Kogălniceanu nr. 24

1

922.000

39499

8.25.01

Corp clădire spital vechi

Regim de înălţime: D + P + 2 + M demisol + parter + etaj + mansardă parţial

Suprafaţă construită = 1.176,58 mp; saloane pacienţi, cabinete medicale, săli tratament, holuri, grupuri sanitare, magazii

Structură: cărămidă, beton, siglă Carte funciară nr. 63780 UAT Paşcani

Judeţul Iaşi,

Paşcani,

str. Mihail Kogălniceanu nr. 24

1.909.843

5.906.930

39500

8.25.01

Corp clădire spital nou

Regim de înălţime: P + 2 Suprafaţă construită = 383,62 mp; saloane bolnavi, cabinete medicale şi spaţii administrative, saloane pacienţi, cabinete medicale, săli tratament, holuri, grupuri sanitare, magazii

Structură: cărămidă, beton, siglă Carte funciară nr. 63780 UAT Paşcani

Judeţul Iaşi,

Paşcani,

str. Mihail Kogălniceanu nr. 24

1.860.520

1.519.070

39501

8.25.07

Dependinţe

Dependinţe sup. constr. = 547,97 mp din care:

spălătorie + garaj = 342,12 mp; cabină poartă = 15,39 mp; clădire prosectură = 30,46 mp; gard bolţari beton sc = 160 mp Carte funciară nr. 63780 UAT Paşcani

Judeţul Iaşi,

Paşcani,

str. Mihail Kogălniceanu nr. 24

79.002

117.400

39502

8.25.01

Teren policlinică + staţie

Teren policlinică supraf. = 1.001 mp

Nr. tarla = 79, nr. parcelă = 3294, intravilan

Carte funciară nr. 60079 UAT Paşcani

Judeţul Iaşi,

Paşcani,

Str. Gării nr. 12-12B

1

88.200

39503

8.25.01

Corp clădire policlinică

Ambulatoriu de specialitate CF Regim de înălţime: P + 1 + M Suprafaţă construită = 237 mp Cabinete medicale, săli tratament, holuri, grupuri sanitare, magazii Structură: cărămidă, beton, ţiglă Carte funciară nr. 60079 UAT Paşcani

Judeţul Iaşi,

Paşcani,

Str. Gării nr. 12-12B

5.918.403

2 171.310

39504

8.25.01

Corp clădire Dispensar Staţie CF Paşcani

Regim de înălţime: P + 1 Suprafaţă construită = 111 mp Cabinete medicale, săli tratament, holuri, grupuri sanitare, magazii Structură: cărămidă, beton, ţiglă Carte funciară nr. 60079 UAT Paşcani

Judeţul Iaşi,

Paşcani,

Str. Gării nr. 12-12B

250.816

411.640

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea datelor de identificare pentru imobilele aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Finanţelor Publice, având datele de identificare conform anexei nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ca urmare a reevaluării efectuate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru imobilele aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Finanţelor Publice, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 6 iulie 2017.

Nr. 477.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în domeniul public al statului şi În administrarea Ministerului Finanţelor Publice, ale căror date de identificare se actualizează

 

Nr. inventar M.F.P.

Cod de clasificare

Denumirea actualizată

Persoana juridica ce administrează imobilul

Descrierea tehnică (pe scurt) actualizată

Adresa actualizată

34.401

8.29.06

Sedii ministere - Latura Nord

Ministerul Finanţelor Publice

Suprafaţă totală desfăşurată Sd = 20.599,34 mp,

Suprafaţă utilă, Su = 19.513,37 mp;

Regim de înălţime: S + P+ M + 6E + T;

tronsoanele 2, 3, 4 şi parţial tronsoanele 1,6, 7;

CF227909-C1-U4

Municipiul Bucureşti, sectorul 5,

Bd. Libertăţii nr. 16

34.403

8.29.06

Sedii ministere - Latura Sud

Ministerul Finanţelor Publice

Suprafaţă totală desfăşurată Sd = 1.479,21 mp,

Suprafaţă utilă Su = 1.447,27 mp;

Regim de înălţime: S + P + M + 6E + T;

Etajul 3, tronsoanele 5 şi 6;

CF 227909-C1-U5

Municipiul Bucureşti, sectorul 5,

Bd. Libertăţii nr. 14

159.690

8.29.06

Clădire Ministerul Finanţelor Publice - Mircea Vodă

Ministerul Finanţelor Publice

Tronson II, Suprafaţă utilă Su = 2.854,09 mp;

Regim de înălţime: S + P + 8E;

CF 221481-C1-U8-U17;

Tronson III, Suprafaţă utilă Su = 3.055,38 mp,

Regim de înălţime: S+P+8E;

CF 221481-C1-U18, U19, U21-U27 şi CF 221481-C1-U31

Municipiul Bucureşti, sectorul 3,

bd. Mircea Vodă nr. 44, bloc M17, tronsoanele 2 şi 3

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Finanţelor Publice, ale căror valoare de inventar se actualizează

 

Nr. inventar M.F.P.

Cod de clasificare

Denumire

Persoana juridică ce administrează imobilul

Adresa

Valoarea de inventar actualizata (în lei)

34.401

8.29.06

Sedii ministere - Latura Nord

Ministerul Finanţelor Publice

Municipiul Bucureşti, sectorul 5,

Bd. Libertăţii nr. 16

212 195.685,58

34.403

8.29.06

Sedii ministere - Latura Sud

Ministerul Finanţelor Publice

Municipiul Bucureşti, sectorul 5,

Bd. Libertăţii nr. 14

15.993.182,85

159.690

8.29.06

Clădire Ministerul Finanţelor Publice - Mircea Vodă

Ministerul Finanţelor Publice

Municipiul Bucureşti, sectorul 3,

bd. Mircea Vodă nr. 44, bloc M17, tronsoanele 2 şi 3

52.577.338,41

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului solicitantului aferent măsurii 11.10 „Acvacultura care furnizează servicii de mediu” din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale pescuit - Autoritatea de management pentru POPAM nr. 310.558 din 13.06.2017,

în baza prevederilor:

- Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2.328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1.198/2006 şi (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1.255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului nr. 1.605/2002 al Consiliului;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 56/2016;

- Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 816/2016 privind aprobarea Listei detaliate a cheltuielilor eligibile pentru operaţiunile finanţate, inclusiv cheltuielile de personal ale Autorităţii de management, în cadrul Programului operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 347/2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operaţiunilor cofinanţate din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime prin Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Ghidul solicitantului aferent măsurii 11.10 „Acvacultura care furnizează servicii de mediu”, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 26 iunie 2017.

Nr. 211.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

 

În temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe,

în baza art. 25 alin. (9) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

constatând că au fost îndeplinite condiţiile pentru intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale enumerate mai jos,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 14 februarie 2017 a intrat în vigoare Al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, încheiat la Paris la 2 septembrie 1949, la care România a aderat prin Legea nr. 171/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 13 octombrie 2016.

Art. 2. - La data de 29 martie 2017 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului, încheiat la Montevideo la 23 noiembrie 1990, ratificat prin Legea nr. 38/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 6 iunie 1991.

Art. 3. - La data de 3 aprilie 2017 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, încheiat prin schimb de note verbale, semnat la Bucureşti la 31 ianuarie 2017 şi la Sofia la 31 martie 2017, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, încheiat prin schimb de note verbale la data de 12 iulie 2012 şi, respectiv, la data de 13 iulie 2012, privind deschiderea unor puncte internaţionale de trecere a frontierei de stat româno-bulgare pentru persoane şi mărfuri între localităţile Dobromir (România) şi Krushari (Republica Bulgaria) şi între localităţile Lipniţa (România) şi Kainargea (Republica Bulgaria),

Art. 4. - La data de 10 aprilie 2017 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Italia privind mormintele de război, semnat la Bucureşti la 9 iulie 2015, ratificat prin Legea nr. 189/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 26 octombrie 2016.

Art. 5. - La data de 17 mai 2017 a intrat în vigoare Protocolul, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996, ratificat prin Legea nr. 98/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 11 mai 2017.

Art. 6. - La data de 18 mai 2017 a intrat în vigoare Protocolul dintre Ministerul Afacerilor Interne din România şi Ministerul Afacerilor interne din Republica Serbia privind constituirea şi activităţile patrulelor comune de-a lungul frontierei de stat comune, semnat la 10 noiembrie 2016 la Timişoara, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 299/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 11 mai 2017.

Art. 7. - La data de 26 mai 2017 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran cu privire la eliminarea obligativităţii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, semnat la Bucureşti la 9 noiembrie 2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 248/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 25 aprilie 2017,

Art. 8. - La data de 3 iunie 2017 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti, ratificat prin Legea nr. 71/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 20 aprilie 2017.

Art. 9. - La data de 1 iulie 2017 va intra în vigoare Acordul de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, ratificat prin Legea nr. 57/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 20 aprilie 2017.

Art. 10. - La data de 16 august 2017 va intra în vigoare Convenţia de la Minamata privind mercurul, deschisă spre semnare şi semnată de România la Kumamoto la 10 octombrie 2013, ratificată prin Legea nr. 176/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 6 ianuarie 2015.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 21 iunie 2017.

Nr. 945.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.