MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 549/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 549         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 12 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 202 din 30 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 38 alin. (1), art. 131 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Decizia nr. 285 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

 

Decizia nr. 287 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Decizia nr. 294 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

475. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri din domeniul public al statului aflate în administrarea direcţiilor de sănătate publică judeţene, instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 202

din 30 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 38 alin. (1), art. 131 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 38 alin. (1), art. 131 alin. (2), art. 132 alin. (1) şt (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Venus Anton Tuţescu în Dosarul nr. 43.693/299/2012 (1.547/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 182D/2016.

2. La apelul nominal răspunde partea Oana-Ruxandra Giosan, personal şi în calitate de avocat al părţilor Antoanela Giosan şi Dan Mihai Giosan, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc autorul excepţiei şi celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, partea Oana-Ruxandra Giosan, personal şi în calitate de avocat al părţilor Antoanela Giosan şi Dan Mihai Giosan, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, astfel cum a precizat şi în notele scrise depuse la dosar.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 17 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 43.693/299/2012 (1.547/2015), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5, art. 38 alin. (1) lit. a), art. 131 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea Judiciară şi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia a fost invocată de recurentul-reclamant Venus Anton Tuţescu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de autorul excepţiei de neconstituţionalitate împotriva unei decizii civile a Tribunalului Bucureşti prin care s-a soluţionat definitiv o cauză având ca obiect succesiune.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin stabilirea taxei de timbru Curtea de Apel Bucureşti părtineşte statul, acţionând ca o „instanţă finală”. Astfel, dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece „funcţia instanţei de judecată nu trebuie să fie dependentă în organizare, administrare şi financiar de puterea executivă”, şi anume de Ministerul Justiţiei. Prin prorogarea punerii în aplicare a prevederilor art. 136 din Legea nr. 304/2004 se întârzie, prin imixtiunea Guvernului, preluarea funcţiilor Ministerului Justiţiei de către instanţele judecătoreşti. Serviciul de interes public în administrarea justiţiei trebuie să fie efectuat de către instanţe independente şi autonome. Or, Ministerul Justiţiei este implicat în gestionarea bugetului Curţii de Apel Bucureşti, a Tribunalului Bucureşti şi a Judecătoriei Sectorului 1, iar personalul acestor instanţe este remunerat de către Guvern, astfel încât nu este respectat principiul separaţiei puterilor în stat,

7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece atât obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru, cât şi destinaţia sumelor încasate cu acest titlu sunt stabilite prin lege, iar instanţele determină cuantumul taxelor judiciare ce se datorează în concret, în exercitarea atribuţiilor ce îi sunt proprii, respectiv de a aplica legea. Aspectele de natură administrativă invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt de natură a afecta exercitarea activităţii de judecată, şi, implicit, dreptul părţilor de a beneficia de acces liber la justiţie, un astfel de acces nefiind unul absolut - astfel cum s-a constatat în mod repetat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului - el putând fi supus unor condiţionări legale.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă, în esenţă, deciziile Curţii Constituţionale nr. 850 din 18 octombrie 2012 şi nr. 855 din 23 iunie 2011.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că pretinsa lipsă de independenţă a judecătorului determinată de subordonarea sub aspect financiar a instanţelor judecătoreşti faţă de Ministerul Justiţiei, întărită de prorogarea repetată a termenului la care atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului instanţelor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu poate fi reţinută. Calitatea de ordonator principal de credite a ministrului justiţiei nu este de natură a afecta înfăptuirea justiţiei şi nici nu poate afecta statutul constituţional al judecătorilor. Prin definiţie, justiţia este un serviciu public, fiind firesc şi necesar ca activitatea instanţelor şi parchetelor să fie finanţată de la bugetul de stat. Faptul că ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite şi că bugetul instanţelor judecătoreşti este gestionat de Ministerul Justiţiei constituie doar un aspect legat de administrarea financiară, printr-un organ de specialitate al puterii executive, a activităţii desfăşurate de acestea, fără a se crea astfel un raport de subordonare între cele două categorii de entităţi aparţinând unor autorităţi publice distincte. Instanţele judecătoreşti aparţin puterii judecătoreşti şi nu au în competenţele proprii activităţi de execuţie bugetară, acestea fiind specifice puterii executive. Principiul separaţiei şi echilibrului puterilor statului nu poate fi afectat prin aceea că latura bugetară a activităţii de natură administrativă a instanţelor judecătoreşti este atributul unei instituţii ce aparţine Guvernului. Cât priveşte soluţia legislativă de prorogare a termenului prevăzut de art. 136 din Legea nr. 304/2004, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.385 din 29 octombrie 2009 şi nr. 488 din 20 aprilie 2010.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei prin care solicită admiterea acesteia, notele scrise depuse la dosar de părţile Antoanela Giosan, Dan Mihai Giosan şi Oana-Ruxandra Giosan prin care solicită respingerea excepţiei, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 5, art. 38 alin. (1) lit. a), art. 131 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014. Dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 304/2004 nu conţin litere, astfel încât, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 5, art. 38 alin. (1), art. 131 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 şi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014. Dispoziţiile criticate din Legea nr. 304/2004 au următorul cuprins:

- Art. 5: „Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.”;

- Art. 38 alin. (1): „Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.”;

- Art. 131 alin. (2): „Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.

- Art. 132 alin. (1) şi (2): „(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.

(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

- Art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014: „Termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017. “

14. Art. 136 din Legea nr. 304/2004 prevede preluarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă termenul său de aplicare a fost prorogat succesiv, ultima dată prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 22 noiembrie 2016. În prezent art. 136 din Legea nr. 304/2004 are următorul conţinut: „începând cu data de 1 ianuarie 2018, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept art. 2 alin. (2) potrivit căruia „Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă mai multe prevederi din Legea nr. 304/2004, principala critică de neconstituţionalitate formulată vizează o pretinsă lipsă de independenţă a judecătorului şi încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, vicii generate de subordonarea sub aspect financiar a instanţelor judecătoreşti faţă de Ministerul Justiţiei. Cu privire la această critică, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 850 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 10 decembrie 2012, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, constatând că aceste dispoziţii nu sunt de natură a afecta înfăptuirea justiţiei în concordanţă cu principiile enumerate la art. 124 din Constituţie şi nici nu pot afecta statutul constituţional al judecătorilor. Prin definiţie, justiţia este un serviciu public, fiind firesc şi necesar ca activitatea instanţelor şi parchetelor să fie finanţată de la bugetul de stat, astfel cum prevede art. 131 alin. (1) din Legea nr. 304/2004. Faptul că ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite şi că bugetul instanţelor judecătoreşti este gestionat de Ministerul Justiţiei constituie doar un aspect legat de administrarea financiară, printr-un organ de specialitate al puterii executive, a activităţii desfăşurate de acestea, fără a se crea astfel un raport de subordonare între cele două categorii de entităţi aparţinând unor autorităţi publice distincte. Instanţele judecătoreşti aparţin puterii judecătoreşti şi nu au în competenţele proprii activităţi de execuţie bugetară, acestea fiind specifice instituţiilor şi organelor aflate în structura Guvernului. Principiul separaţiei şi echilibrului puterilor statului nu poate fi afectat prin aceea că latura bugetară a activităţii de natură administrativă a instanţelor judecătoreşti este atribuită unei instituţii ce aparţine puterii executive, aşa cum acest lucru nu poate echivala nici cu încălcarea independenţei judecătorului sau a principiilor ce guvernează realizarea actului de justiţie. Atribuţia esenţială şi definitorie a judecătorului, aceea de „a spune dreptul”, concretizată în soluţiile pronunţate şi motivate, nu poate avea nicio legătură cu gestionarea bugetului unei instanţe judecătoreşti.

17. Referitor la prorogarea termenului de aplicare a dispoziţiilor art. 136 din Legea nr. 304/2004 care prevăd preluarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, prin care a statuat că, din motivarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului prin care s-a prorogat intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 136 din Legea nr. 304/2004, „rezultă clar că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu avea, la momentul respectiv, capacitatea administrativă necesară pentru a prelua gestionarea bugetelor instanţelor judecătoreşti. O asemenea capacitate administrativă vizează existenţa atât a unei scheme organizaţionale adecvate, cât şi a personalului calificat pentru realizarea obligaţiilor care decurg prin preluarea gestionării bugetelor instanţelor judecătoreşti. [...] Se mai reţine că independenţa financiară a justiţiei nu poate fi afectată de faptul că gestionarea alocaţiilor bugetare se face de către Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât independenţa financiară nu este determinată de existenţa unui anume titular însărcinat cu gestionarea bugetelor, ci de existenţa în sine a unor alocaţii bugetare suficiente pentru a se asigura buna funcţionare a instanţelor.”

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă,

19. Cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, în care critica de neconstituţionalitate vizează subordonarea sub aspect financiar a instanţelor judecătoreşti faţă de Ministerul Justiţiei, iar nu accesul vreunei persoane la justiţie. De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Constituţie privind suveranitatea nu au legătură cu cauza de faţă.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Venus Anton Tuţescu în Dosarul nr. 43.693/299/2012 (1.547/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 5, art. 38 alin. (1), art. 131 alin, (2), art. 132 alin, (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 285

din 4 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 şi art. 34 alin, (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Traian Ion Emilian Andreescu în Dosarul nr. 4.505/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr. 943D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde partea Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, prin consilier juridic Anca Elena Olaru din cadrul Serviciului juridic, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele expuse pe larg în notele scrise aflate la dosarul cauzei. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale,

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 11 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.505/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Traian Ion Emilian Andreescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 se încalcă principiul prezumţiei de nevinovăţie, stabilindu-se în mod arbitrar faptul că îndeplinirea condiţiilor de formă ale procesului-verbal de către agentul constatator, fără a se dovedi că pretinsa fapta a fost comisă, este suficientă pentru dovedirea vinovăţiei contravenientului. De asemenea, susţine că prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 presupun ca petentul să răstoarne acuzaţia prezumată de agentul constatator în faţa instanţei, fapt ce constituie un abuz flagrant faţă de liberul acces la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

8. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la art. 17 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 raportate la art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sens în care face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Reţine că instanţa administrează probele necesare, în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. În această procedură, petentul beneficiază în continuare de prezumţia de nevinovăţie. Însă, şi procesul-verbal de contravenţie se bucură de o prezumţie relativă de temeinicie cu privire la faptele constatate în mod nemijlocit de agentul constatator. Această prezumţie poate fi răsturnată în faţa instanţei prin administrarea probelor prevăzute de lege. Instanţa judecătorească mai reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 31-36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare a evenimentelor.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 183 din 8 mai 2003 şi nr. 552 din 29 aprilie 2010.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 17 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 17: „Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în căzui persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.

- Art. 34 alin. (1): „Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 2361 şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.

14. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 23 alin, (11) potrivit căruia „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată”. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 17 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 au format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Decizia nr. 555 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 29 mai 2009, Decizia nr. 659 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, Decizia nr. 1.054 din 16 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 27 septembrie 2010, Decizia nr. 1.144 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 12 octombrie 2011, Decizia nr. 236 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012, Decizia nr. 671 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 31 iulie 2012.

16. Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că utilizarea de către legiuitor a noţiunii de „contravenient” nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovăţie consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituţie. De asemenea, Curtea a reţinut că din procedura de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului.

17. Totodată, Curtea a reţinut că instanţele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenţia intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată de instanţa de contencios constituţional, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Traian Ion Emilian Andreescu în Dosarul nr. 4.505/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că prevederile art. 17 şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 287

din 4 mal 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Alexandru-Marian Stoica, Ion Toma, Gheorghe Piele, Eugen Petre, Gheorghe Durdun, Alexandru Uţă, Gheorghe Sandu, Ion Manta, Viorel Jianu şi Constantin Ghiţă în Dosarul nr. 539/109/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.017D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorii excepţiei au depus note scrise prin care susţin admiterea criticilor de neconstituţionalitate, iar partea Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă Cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia acordării unor ajutoare, sporuri, indemnizaţii, altele decât salariul.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 9 mai 2016, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 13 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 539/109/2015, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alexandru-Marian Stoica, Ion Toma, Gheorghe Piele, Eugen Petre, Gheorghe Durdun, Alexandru Uţă, Gheorghe Sandu, Ion Manta, Viorel Jianu şi Constantin Ghiţă într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi băneşti.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 referitoare la neaplicarea dispoziţiilor privind plata ajutoarelor cu ocazia ieşirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă sunt discriminatorii, în condiţiile în care există cazuri când, în situaţii similare autorilor excepţiei, instanţele judecătoreşti au acordat drepturile băneşti la care textele legale criticate fac referire.

7. Tribunal Argeş - Secţia civilă opinează în sensul lipsei de temeinicie a excepţiei de neconstituţionalitate, textul legal criticat fiind constituţional, instanţa reţine că motivele invocate sunt vagi, fără a face referiri concrete la principiul constituţional considerat fi încălcat,

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Din examinarea considerentelor actului de sesizare şi a notelor scrise aflate la dosarul cauzei, Curtea reţine că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, şi, prin urmare, aceste prevederi legale urmează a fi supuse controlului de constituţionalitate.

12. De asemenea, Curtea reţine că prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, care au avut aplicabilitate în anul 2015, sunt cele care produc efecte în cauza dedusă judecăţii, astfel încât, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea acestor prevederi legale având următorul cuprins: „în anul 2015, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică”,

13. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. De asemenea, din examinarea criticii de neconstituţionalitate, rezultă susţinerile autorilor excepţiei privind încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 24 mai 2016, Decizia nr. 429 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 9 noiembrie 2016, Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, şi Decizia nr. 760 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 23 martie 2017 Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.

15. Astfel, referitor la critici de neconstituţionalitate similare celor invocate în cauza de faţă, Curtea a statuat că indemnizaţiile acordate cu prilejul ieşirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional. Curtea a amintit jurisprudenţa sa, potrivit căreia situaţia diferită în care se găsesc persoanele în funcţie de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

16. Curtea a mai precizat că dispoziţiile art. 53 din Constituţie se referă la restrângerea exerciţiului unor drepturi ori libertăţi fundamentale. Or, ajutoarele ori indemnizaţiile la care se referă prevederile legale criticate nu fac parte din această categorie de drepturi, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. De asemenea. Curtea a arătat că nu există O Obligaţie constituţională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

17. De asemenea, analizând critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, Curtea a invocat jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului concretizată prin Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, potrivit căreia statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Astfel, s-a reţinut că statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. În acelaşi sens a fost amintită şi Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44.605/11 Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragrafele 15 şi 19, prin care Curtea Europeană a statuat că, datorită unei cunoaşteri directe a propriei societăţi şi a necesităţilor acesteia, autorităţile naţionale se află, în principiu, într-o poziţie mai adecvată decât instanţa internaţională pentru a stabili ce anume este „de utilitate publică” în consecinţă, în cadrul mecanismului de protecţie creat de Convenţie, este de competenţa acestora să se pronunţe primele cu privire la existenţa unei probleme de interes general. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice şi sociale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că respectă modul în care acesta percepe imperativele „utilităţii publice”, cu excepţia cazului în care raţionamentul său se dovedeşte în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil. Curtea Constituţională a mai reţinut că dreptul la pensie şi condiţiile de pensionare, precum şi drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislaţie la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câştigat. În aceste condiţii, Curtea a constatat că dreptul de proprietate nu a fost încălcat.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată de instanţa de contencios constituţional, precum şi considerentele care au fundamentat-o, îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. Distinct de acestea, referitor la criticile vizând pretinsa discriminare a autorilor excepţiei faţă de alte persoane, aflate în situaţii similare, cărora instanţele judecătoreşti le-au acordat drepturile băneşti la care textele legale criticate fac referire, Curtea constată că acestea vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii, de resortul exclusiv al instanţei judecătoreşti.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru-Marian Stoica, Ion Toma, Gheorghe Piele, Eugen Petre, Gheorghe Durdun, Alexandru Uţă, Gheorghe Sandu, Ion Manta, Viorel Jianu şi Constantin Ghiţă în Dosarul nr. 539/109/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 294

din 4 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Anghel Muşat şi Maria Muşat în Dosarul nr. 4.203/303/2016/a2 al judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.202D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 31 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.203/303/2016/a2, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Anghel Muşat şi Maria Muşat într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de soluţionare a cererii de ajutor public judiciar.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că, prin limita scăzută, instituită de legiuitor în ceea ce priveşte acordarea ajutorului public judiciar, prevederile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 îngrădesc accesul liber la justiţie. Astfel, se instituie două praguri de venit pentru acordarea scutirilor la plata taxelor de timbru judiciar, şi anume, unul de 300 lei, pentru care se acordă scutirea totală de taxă, şi unul de 600 lei, pentru acordarea unei scutiri de 50% din taxă. Aceste praguri pot fi apreciate în mod absolut ca fiind neconstituţionale, deoarece aceste valori sunt foarte mici, total desprinse de realitatea economică, nerealizându-se scopul instituţiei ajutorului public judiciar de a armoniza interesul acoperirii cheltuielilor de funcţionare ale justiţiei de către justiţiabili cu interesul de a asigura accesul la justiţie al tuturor persoanelor. Prin aceasta este, în fapt, blocat accesul la justiţie. De altfel, venitul justiţiabililor poate fi grevat de situaţii permanente şi împovărătoare (precum, în cazul petenţilor, bolile cronice). În aceste condiţii, situaţia concretă materială în raport cu cuantumul taxelor de timbru care trebuie plătite constituie singurul criteriu pentru aprecierea măsurilor pe care judecătorul le poate dispune în cadrul soluţionării cererii de ajutor public judiciar. Consideră, aşadar, că impunerea unor praguri artificiale şi total rupte de realitatea economică încalcă accesul la justiţie şi face ineficientă instituţia ajutorului public judiciar.

6. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti consideră că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, reţinând că prevederile art. 7 şi 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege, fără nicio discriminare, acelor persoane care îndeplinesc condiţiile legale. Astfel cum a statuat şi Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, atât aceste prevederi legale, cât şi ordonanţa în întregul ei constituie o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie. Faţă de critica autorilor excepţiei, instanţa reţine că, prin art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, sunt stabilite categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum şi sumele datorate în mod periodic, aceste dispoziţii reprezentând opţiunea legiuitorului, care stabileşte astfel sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului. Mai mult, independent de prevederile alin. (1) şi (2), art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 dă posibilitatea unei analize a situaţiei financiare a petentului raportat şi la alte împrejurări, când ajutorul public judiciar se poate acorda proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie. În acest context, este de amintit şi Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, unde Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „dreptul efectiv de acces la un tribunal [...] nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie”.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 657 din 11 mai 2010.

9. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere formulat anterior în dosarele Curţii Constituţionale nr. 6D/2016, nr. 83D/2016 şi nr. 714D/2016, exprimat în sensul constituţionalităţii prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. “

13. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, privind accesul liber la justiţie.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză, în acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 100 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 8 august 2014, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, Decizia nr. 657 din 11 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, prin care Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate.

15. Astfel, Curtea a reţinut că prevederile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege acelor persoane care îndeplinesc condiţiile legale. De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, fiind adoptată pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu şi se află într-o dificultate materială.

16. În ceea ce priveşte critica referitoare la limita instituită de legiuitor pentru acordarea ajutorului public judiciar. Curtea a observat că aceste aspecte ţin de opţiunea legiuitorului, care stabileşte sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, precum şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă.

17. În aceste condiţii, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu au fost încălcate.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curtea Constituţională, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anghel Muşat şi Maria Muşat în Dosarul nr. 4.203/303/2016/a2 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi constată că prevederile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri din domeniul public al statului aflate în administrarea direcţiilor de sănătate publică judeţene, instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a unor bunuri din domeniul public al statului aflate în administrarea direcţiilor de sănătate publică judeţene, potrivit datelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Sănătăţii îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi va opera, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, modificările care se impun în anexa nr. 15 a Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 6 iulie 2017.

Nr. 475.

 

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea unor instituţii din subordinea Ministerului Sănătăţii, a căror valoare de inventar se actualizează

 

Nr. M.F.P.

Cod clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare a imobilului

Valoarea de inventar

(lei)

Descriere tehnică

Adresa

1

2

3

4

5

6

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI BIHOR (CUI 4230398)

34552

8.29.11

Clădire sediu al DSP Bihor şi clădire Departament sănătate publică şi programe + teren aferent

Suprafaţă construită = 688 mp;

Suprafaţă desfăşurată = 2.701,4 mp;

Regimul de înălţime = C1=S + P + E + M;

Suprafaţă teren = 1.110 mp;

CF nr. 167019;

Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

MRJ Oradea;

str. Libertăţii nr. 34

5.011.554

145212

8.28.13

Clădire depozit, anexe şi spaţii funcţionale ale DSP Bihor

Suprafaţă construită = 126 mp;

Suprafaţă desfăşurată = 259,83 mp;

Regimul de înălţime = C2 = P + E;

Suprafaţă teren = mp; CF nr. 167019

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

MRJ Oradea;

str. Libertăţii nr. 34

925.806

145213

8.29.11

Laborator Beiuş

clădire cărămidă, acoperiş ţiglă,

C1 = P, Sc = 568 mp,

CF nr. 101350

Ţara: România;

judeţul: Bihor;

municipiul Beiuş;

str. Bihorului nr.6

287.663

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICA A JUDEŢULUI BOTOŞANI (CU111321693)

100459

8.29.11

Sediul I.S.S.S.P.

clădire cărămidă 56 încăperi P + 1, supraf. teren totală = 1.121,65 mp, din care

supraf. constr. la sol = 414,67 mp, supraf. curţii = 706,96 mp

Ţara: România;

judeţul: Botoşani;

MRJ Botoşani;

str. Colonel Victor Tomoroveanu nr. 1

1.065.864

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI BRAŞOV (CU111287567)

121233

8.29.11

Direcţia de Sănătate Publică Braşov

Constr. prefabricate, C1 = D + P + 3E,

Sc = 393,23 mp,

Sd = 1.021,56 mp

Ţara: România;

judeţul: Braşov;

MRJ Braşov;

str. Cuza Vodă nr. 30

1.768.136

121235

8.29.11

Direcţia de Sănătate Publică Braşov Inspecţia de Stat (fost ISP)

C1 =S + P + 2E,

Sc = 1.089 mp,

Sd = 1.628,86 mp

Ţara: România;

judeţul: Braşov;

MRJ Braşov;

str. Saturn nr. 43

2.631.342

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI CONSTANŢA (CUI 4301073)

100874

8.29.11

Sediul Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa

Suprafaţă construită = 464 mp; suprafaţă desfăşurată = 2.124 mp, regimul de înălţime = C1 = S + P + 3E; suprafaţă teren = 487 mp;

CF nr. 230699; suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

MRJ Constanţa;

str. Nicolae Iorga nr. 89

5.652.578

100875

8.29.11

imobil

C1 = P + 1E,

Sc = 230,15 mp, prevăzută cu instalaţie sanitară, electrică, încălzire centrală,

S teren = 1.100 mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

MRJ Constanţa;

Aleea Fragilor nr. 5

1.298.559

100879

8.29.11

imobil

C1 = P + 1E, Sc = 341 mp

cărămidă, beton, planşee beton armat, S

teren = 1.010 mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

MRJ Constanţa; str. Meşterul Manole nr. 1

1.266.184

100880

8.29.11

Clădire - contract asociere fundaţie Casa Soarelui - Spital

C1 = P+ 1E,

beton armat, BCA, planşee beton,

Sc = 284 mp, prevăzută cu instalaţie sanitară, electrică şi centrală,

S teren = 1.080 mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

MRJ Constanţa;

str. Nicolae Măndoi nr. 14

1.072.911

143734

8.25.07

Clădire Tomis II - Centrul de prevenţie droguri şi cabinete medicale

C1 = P + 1E din cărămidă, prevăzută cu instalaţie electrică, sanitară şi încălzire centrală,

Sc = 210 mp,

S teren = 620 mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

MRJ Constanţa;

Aleea Lăcrămioarelor nr. 1

1.199.974

143735

8.28.12

Clădire vila 10 Eforie Nord spaţiu cazare

Construcţie C1 = P + 1E din cărămidă, prevăzută cu instalaţie electrică, sanitară, 17 camere

Sc = 178 mp,

S teren = 162 mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

localitatea Eforie Nord;

str. Sportului nr. 2

489.768

143736

8.29.11

Clădire laborator antiepidemic Eforie Nord

Construcţie C1 = P + 1E din cărămidă BCA, prevăzută cu inst. electrică, sanitară

Sc = 225 mp,

S teren = 140 mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

localitatea Eforie Nord;

str. Brizei nr. 9

245.313

143737

8.29.11

Clădire bd. Mamaia nr. 57

Inspecţie de stat

Construcţie C1 = P din cărămidă BCA, prevăzută cu instalaţie electrică şi sanitară,

Supr. construită = 190 mp,

S teren = 170 mp

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

MRJ Constanţa;

bd. Mamaia nr. 57

58.909

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI CLUJ (CUI 4305873)

36545

8.29.11

Clădirea sediului Direcţiei de Sănătate Publică Cluj

C1 = D+P+1E, fundaţie beton, zidărie cărămidă, acoperiş şarpantă,

Sc = 391 mp,

Sd = 1.042,17 mp,

CF = 269016

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

MRJ Cluj-Napoca;

str. Nicolae Bălcescu nr. 16;

judeţul Cluj

2.204.570

36546

8.29.11

Clădirea sediului Direcţiei de Sănătate Publică Cluj

47,6% din C1 = P+3E+M, fundaţie beton, zid cărămidă, acoperiş şarpantă

Sc = 1.435 mp,

Sd = 4.210,44 mp

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

MRJ Cluj-Napoca;

str. Constanţa nr. 5;

judeţul Cluj

4.300.922

121237

8.25.07

Clădire biobază

C1 = D+P, fundaţie beton,

zidărie din cărămidă, acoperiş şarpantă,

Sd = 366,6 mp,

CF nr. 8118

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

MRJ Cluj-Napoca;

str. Nicolae Bălcescu nr. 16

532.530

143729

8.28.13

Şopron cu şarpantă

C1 = P din stâlpi de fier şi acoperit cu azbociment,

Sc = Sd = 24 mp

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

MRJ Cluj-Napoca;

str. Nicolae Bălcescu nr. 16

10.670

143730

8.28.13

Depozit pt. materiale inflamabile

C1 = P, construcţie din beton, acoperiş din azbociment,

Sc = 6,5 mp,

CF nr. 8118

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

MRJ Cluj-Napoca;

str. Nicolae Bălcescu nr. 16

1.230

143731

8.28.13

Remiză materiale

C1 = P, din stâlpi de beton, acoperiş din azbociment,

Sc = 78 mp

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

MRJ Cluj-Napoca;

str. Nicolae Bălcescu nr. 16

31.660

143732

8.28.08

Garaj metalic

C1 = P,

Sc = 16 mp, CF nr. 55054

Ţara: România;

judeţul; Cluj;

municipiul Turda;

str. Andrei Mureşanu nr. 16

2.383

147177

8.29.11

împrejmuire beton

L = 77,25 m

Ţara: România;

judeţul; Cluj;

MRJ Cluj-Napoca;

str. Nicolae Bălcescu nr. 16

15.090

147178

8.25.07

Platformă

dezinfectant

C1 = P,

Sc = 20,10 mp, CF nr. 8118

Ţara: România;

judeţul: Cluj;

MRJ Cluj-Napoca;

str. Nicolae Bălcescu nr. 16

2.160

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA (CUI 4207123)

34316

8.29.11

Clădirea sediului Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Dâmboviţa

C1 = S+P+2E, Sc = 835 mp,

Sd = 2.535 mp

Ţara: România;

judeţul: Dâmboviţa;

MRJ Târgovişte;

bd. Tudor Vladimirescu nr. 15-19;

judeţul Dâmboviţa

3.207.677

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI DOLJ (CU111333620)

62532

8.29.11

Clădirea sediului Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Dolj

C1 =P+1E,

construcţie de cărămidă şi beton,

Sc= 383 mp,

Sd = 700 mp,

CF nr. 227377-C1

Ţara: România;

judeţul: Dolj;

MRJ Craiova;

str. Lămâiţei nr. 10;

judeţul: Dolj

881.181

145199

8.28.08

Garaj

C2 = P, construcţie beton,

BCA-5 boxe cu acoperiş de tablă,

Sc = 116 mp,

CF nr. 227377-C2

Ţara: România;

judeţul: Dolj;

MRJ Craiova;

str. Lămâiţei nr. 10

55.349

145201

8.25.07

Laborator igienă radiaţii nucleare

C1 =P,

construcţie din cărămidă,

Sc = 665 mp

Ţara: România;

judeţul: Dolj;

MRJ Craiova;

str. Constantin Lecca nr. 2

395.191

145205

8.25.07

Laborator Ioan Cantacuzino

C1 = S+P,

construcţie din cărămidă,

Sc = 1.560 mp

Ţara: România;

judeţul: Dolj;

MRJ Craiova;

str. Brestei nr. 6

2.100.382

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI GALAŢI (CUI 11314530)

121241

8.28.10

Depozit antiepidemic + boxă

C2, Sc = 87 mp;

C3, Sc = 3 mp;

Suprafaţă desfăşurată = mp;

Regimuri de înălţime - C2 = P, C3 = P;

Suprafaţă teren = mp;

CF = nr. 108671;

Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Galaţi;

MRJ Galaţi;

str. Traian nr. 19

72.870

121242

8.29.11

Clădire sediu

C1, Sc = 381 mp C2, Sc - 65 mp;

Suprafaţă desfăşurată = C1, Sd = 858 mp;

Regimul de înălţime = C1 = P+2E, C2 = P;

Suprafaţă teren = 1.581 mp;

CF = nr. 108720;

Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România; judeţul;

Galaţi;

MRJ Galaţi;

str. Roşiori nr. 2

2.876.027

121243

8.29.11

Clădire sediu + anexe

Suprafaţă construită = C1, Sc = 430 mp; C2, Sc = 66 mp; C3, Sc = 3 mp;

Suprafaţă desfăşurată = mp;

Regimul de înălţime = C1 = P, C2 = P, C3 = S;

Suprafaţă teren = 1.251 mp;

CF = nr. 102462;

Suprafaţă utilă = mp

Ţara; România;

judeţul: Galaţi;

municipiul Tecuci;

str. Victoriei nr. 6

925.985

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI GORJ (CU111334847)

143718

8.28.08

Boxă garaj

C1 = P, Sc= 19,84 mp

Construcţie din cărămidă şi metal, fundaţie beton, acoperiş tablă

Ţara: România;

judeţul: Gorj;

MRJ Târgu Jiu;

str. 22 Decembrie 1989 nr. 22 bis

12.900

143719

8.28.08

Boxă garaj

C2 = P, Sc= 19,84 mp

Construcţie din cărămidă şi metal, fundaţie beton, acoperiş tablă

Ţara: România;

judeţul: Gorj;

MRJ Târgu Jiu;

str. 22 Decembrie 1989 nr. 22 bis

12.900

143720

8.28.08

Boxă garaj

C3 = P, Sc = 19,84 mp

Construcţie din cărămidă şi metal, fundaţie beton, acoperiş tablă

Ţara: România;

judeţul: Gorj;

MRJ Târgu Jiu;

str. 22 Decembrie 1989 nr. 22 bis

12.900

143721

8.28.08

Boxă garaj

C4 = P, Sc = 19,84 mp

Construcţie din cărămidă şi metal, fundaţie beton, acoperiş tablă

Ţara: România;

judeţul: Gorj;

MRJ Târgu Jiu;

str. 22 Decembrie 1989 nr. 22 bis

12.900

143722

8.28.08

Boxă garaj

C5 = P, Sc = 19,84 mp Construcţie din cărămidă şi metal, fundaţie beton, acoperiş tablă

Ţara: România;

judeţul: Gorj;

MRJ Târgu Jiu;

str. 22 Decembrie 1989 nr. 22 bis

12.900

143723

8.28.08

Boxă garaj

C6 = P, Sc = 19,84 mp Construcţie din cărămidă şi metal, fundaţie beton, acoperiş tablă

Ţara: România;

judeţul: Gorj;

MRJ Târgu Jiu;

str. 22 Decembrie 1989 nr. 22 bis

12.900

143724

8.28.08

Boxă garaj

C7 = P, Sc = 19,84 mp Construcţie din cărămidă şi metal, fundaţie beton, acoperiş tablă

Ţara: România;

judeţul: Gorj;

MRJ Târgu Jiu;

str. 22 Decembrie 1989 nr. 22 bis

12.900

143725

8.29.11

Clădire

C8 = P + 1E,

Sc = 166,95 mp, Sd = 333,90 mp, fundaţii beton, acoperiş terasă, pereţi zidărie cărămidă

Ţara: România;

judeţul: Gorj;

MRJ Târgu Jiu;

str. 22 Decembrie 1989 nr. 22 bis

573.630

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI ILFOV (CU111445640)

62598

8.29.11

Clădirea sediului Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Ilfov

C1 =S+ P + 1E,

beton armat + BCA, terasă,

Sc = 818 mp

Ţara: România;

judeţul: municipiul Bucureşti; sectorul 1;

str. Av. Popişteanu nr. 46

3437.896

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI MEHEDINŢI (CU111308023)

62493

8.29.11

Teren aferent DSP Mehedinţi

Suprafaţă construită = mp;

Suprafaţă desfăşurată - mp;

Regimul de înălţime = ;

Suprafaţă teren = 1.200 mp; CF = nr. 60783;

Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Mehedinţi;

MRJ Drobeta-Turnu Severin;

str. Serpentina Roşiori nr. 1-3

243.675

121246

8.29.11

Clădire sediu DSP Mehedinţi

Suprafaţă construită = 512 mp;

Suprafaţă desfăşurată = mp;

Regimul de înălţime = C1 = D + P + 1E;

Suprafaţă teren = 634 mp;

CF = 56241;

Suprafaţă utilă = 968 mp

Ţara: România;

judeţul: Mehedinţi;

MRJ Drobeta-Turnu Severin;

str. Traian nr. 115

1.025.114

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI MUREŞ (CUI 4322904)

36978

8.29.11

Birouri şi laboratoare aparţinând Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Mureş, corp A

C1 = P + E,

Clădire din cărămidă, 15 încăperi,

Sc = 358 mp

Ţara: România; judeţul; Mureş;

MRJ Târgu Mureş;

str. Gheorghe Doja nr. 34;

judeţul Mureş

473.358

36979

8.29.11

Birouri, laboratoare, anexe aparţinând Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Mureş, corp B

C1 =P,

Clădire din cărămidă şi beton, 8 încăperi,

Sc = 127,9 mp

Ţara: România;

judeţul: Mureş;

MRJ Târgu Mureş;

str. Gheorghe Doja nr. 34;

judeţul Mureş

55.710

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI OLT (CUI 4394510)

100858

8.25.07

Laborator medicină preventivă Caracal

Suprafaţă construită = 343 mp; Suprafaţă desfăşurată = 646 mp;

Regimul de înălţime = C1 = P + 1E;

Suprafaţă teren = mp;

CF nr. 51495;

Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Olt;

municipiul Caracal;

aleea Virgil Carianopol nr. 8

937.431

100859

8.25.07

Teren aferent laboratorului de medicină preventivă

Suprafaţă construită = mp; suprafaţă desfăşurată = mp; regimul de înălţime = ;

Suprafaţă teren = 1.921 mp;

CF = nr. 51495;

Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Olt;

municipiul Caracal;

aleea Virgil Carianopol nr. 8

501.871

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI SĂLAJ (CUI 4566526)

100140

8.29.11

Clădire sediu D.S.R. Sălaj

P + 2 + M, S = 1.275 mp

Fundaţie din beton, zidărie din cărămidă

Ţara: România;

judeţul: Sălaj;

MRJ Zalău;

str. Corneliu Coposu nr. 1

2.222.833

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI SIBIU (CUI 11278445)

121586

8.29.11

Sediu DSP Sibiu

5 nivele D + P + E1 + E2 + M construcţie

cărămidă Sc = 245 mp,

S teren aferent = 209,35 mp

Ţara: România;

judeţul: Sibiu;

MRJ Sibiu;

str. Gheorghe Bariţiu nr. 3

1.551.346

Administrator: DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI VRANCEA (CUI 11325091)

143715

8.28.08

Sediul DSP Vrancea (Centrul de Medicină Preventiv Focşani) + anexe (garaje)

Suprafaţă construită = C1,

Sc = 829 mp; C2, Sc = 73 mp;

suprafaţă desfăşurată = C1, Sd = 4.502 mp;

regimul de înălţime = C1 = P + 4E,

C2 = P;

Suprafaţă teren = mp;

CF = nr. 58755 - C1, 58755 - C2;

Suprafaţă utilă = mp

Ţara: România;

judeţul: Vrancea;

MRJ Focşani;

Bd. Gării nr. 14

10.640.313

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.