MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 551/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 551         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 12 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 173 din 21 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

Decizia nr. 231 din 6 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

478. - Hotărâre privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Aeroclubului României, instituţie publică care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, pentru actualizarea anexelor nr. 4 şi 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi pentru abrogarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 129/1996 privind transmiterea unor imobile proprietate publică a statului, situate în sectorul agricol Ilfov şi în judeţul Suceava

 

484. - Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei nr. 43 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 173

din 21 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Dumitru Daniel Ghebaur, în Dosarul nr. 43.209/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 114D/2016.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, consilier juridic Alexandra Nicolae, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei Agenţiei Naţionale de Integritate, care susţine că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 114 din 3 martie 2016 şi, în subsidiar, neîntemeiată. În acest sens apreciază că incompatibilitatea este o măsură necesară pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiilor publice şi prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Cu privire la sintagma „comerciant persoană fizică”, arată că, potrivit art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi, ca atare, predictibilitatea legii este îndeplinită. În final, menţionează faptul că dispoziţiile de lege criticate asigură accesul liber la justiţie şi au în vedere supremaţia interesului public şi trebuie interpretate în sensul voinţei legiuitorului, şi anume asigurarea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

4, Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 13 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 43.209/3/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Daniel Ghebaur într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare privind existenţa stării de incompatibilitate, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g)din Legea nr. 161/2003 definesc situaţia de incompatibilitate, însă, deşi textul de lege se referă la calitatea de „comerciant persoană fizică”, susţine că, după intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, care a abrogat dispoziţiile Codului comercial, aceasta expresie nu este definită de un text de lege clar, de unde şi divergenţa de interpretare a acesteia. Astfel, consideră că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 nu stabilesc în mod clar o incompatibilitate, ci fac trimitere către alte norme de drept prin care trebuie determinată calitatea de comerciant la care se referă. Ca atare, pentru a identifica această calitate de comerciant trebuie ca dispoziţiile de lege citate să fie raportate la un număr considerabil de alte norme, respectiv la art. 1, 2 şi 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, la art. 3 şi art. 7 din fostul Cod comercial, precum şi la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998.

7. Prin urmare, autorul excepţiei apreciază că, în condiţiile în care dispoziţiile de lege ce reglementează existenţa unei stări de incompatibilitate sunt confuze şi neclare şi fac trimitere la o serie de alte prevederi legale, textul de lege nu este accesibil unui destinatar care nu are cunoştinţe avansate în drept şi, de aici, imprevizibilitatea normelor juridice criticate. Totodată, invocă Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „raporturi comerciale* din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională.

8. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (4) din Legea nr. 176/2010 arată că aceste dispoziţii de lege stabilesc faptul că singura sancţiune posibilă în situaţia existenţei unei stări de incompatibilitate este încetarea de drept a mandatului de ales local şi interdicţia ocupării aceleiaşi funcţii timp de trei ani. Or, art. 53 alin. (1) din Constituţie stabileşte că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi (în speţă - exerciţiul dreptului de a ocupa în mod liber o profesie şi a dreptului de a fi ales) poate fi restrâns doar în situaţii excepţionale, printre care, consideră autorul, se poate număra şi aplicarea unei sancţiuni administrative.

9. De asemenea, autorul excepţiei susţine că, din interpretarea dispoziţiilor art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, se poate constata că acestea nu permit organelor abilitate să procedeze la o analiză a proporţionali taţii măsurii, întrucât au la îndemână o singură sancţiune ce poate fi aplicată, indiferent de gravitatea faptei ce a dat naştere respectivei situaţii. Ca atare, consideră că se impune ca dispoziţiile privind incompatibilităţile să permită aplicarea principiului proporţionalităţii, stabilind şi alte sancţiuni mai uşoare pentru ca pedeapsa să poată fi individualizată în funcţie de fiecare situaţie în parte.

10. În final, autorul excepţiei apreciază că se impune declararea ca neconstituţionale a textelor de lege criticate, întrucât contravin principiului constituţional al proporţionalităţii, iar destinatarii normelor sunt în imposibilitatea de a beneficia de O dispoziţie legală clară, accesibilă şi previzibilă.

11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază ca neîntemeiată excepţia, având în vedere că reglementările art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 sunt suficient de clare pentru a permite o concluzie, în privinţa art. 91 alin, (4) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, instanţa reţine că raţiunea instituirii incompatibilităţii, având ca premisă o prezumată stare de pericol pentru funcţia publică, derivând din cumulul unor funcţii/calităţi/stări/ocupaţii este aceea de asigurare a integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, operând atât ca o sancţiune, cât şi ca o „măsură de siguranţă pentru sănătatea vieţii publice”.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13. Guvernul, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, arată că, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a statuat că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice.

Mai mult, normele legale privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale reglementează neechivoc faptul că, de la data înregistrării în registrul comerţului, întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică.

14. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior în cauze având ca obiect aceeaşi excepţie, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, şi ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, având următorul cuprins:

- Art. 87 aţin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...]

g) calitatea de comerciant persoană fizică;”;

- Art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003: „în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.”;

- Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010: ,,Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia Ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.

18. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), care reglementează statul de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu privire la dreptul la un proces echitabil.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare, prin care Agenţia Naţională de Integritate a reţinut starea de incompatibilitate a autorului excepţiei, întrucât a deţinut simultan funcţia de viceprimar şi calitatea de comerciant persoană fizică autorizată.

20. În acest context, Curtea reţine că pretinsa neconstituţionalitate a art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 este susţinută prin aceea că noţiunea de „comerciant persoană fizică” nu este definită de un text de lege clar şi că dispoziţiile de lege criticate fac trimitere la o serie de alte norme legale determinând, în acest fel, o lipsă de claritate şi previzibilitate, contrar prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5). Din acest punct de vedere, Curtea observă că aspectele invocate de autorul excepţiei vizează, în realitate, interpretarea şi aplicarea legii, operaţiuni care constituie atributul instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei.

21. În acest sens, prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din data de 4 martie 2016, Curtea a statuat că definirea unei persoane fizice ce desfăşoară o activitate economică autorizată ca fiind „comerciant” presupune o analiză de la caz la caz, în funcţie de particularităţile fiecărei speţe, de către instituţiile/autorităţile publice competente, în raport cu coordonatele cuprinse în legislaţia în materie, spre exemplu, art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008.

22. Prin urmare, a determina în concret dacă o persoană fizică desfăşurând o anumită activitate cu caracter lucrativ se încadrează sau nu în categoria „comercianţilor”, în vederea stabilirii existenţei stării de incompatibilitate dintre această calitate şi funcţia de viceprimar, constituie aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii de către autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu, respectiv Agenţia Naţională de Integritate şi instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţie.

23. Sub aspectul invocării art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că lipseşte explicitarea pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor de lege criticate faţă de acestea. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 prevede că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi” (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, şi Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014).

24. Cât priveşte prevederile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Dumitru Daniel Ghebaur, în Dosarul nr. 43.209/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 231

din 6 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Olga Câmpan în Dosarul nr. 27,495/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr. 435D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că la dosar, partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 19.296 din 22 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 27.495/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Olga Câmpan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare şi suspendarea executării silite.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece impun beneficiarilor Legii nr. 9/1998, la o distanţă de 17 ani, timp în care soluţionarea dosarelor a fost tergiversată, o nouă lege şi noi reglementări, în condiţiile în care dreptul la despăgubiri s-a născut sub imperiul vechii legi. Aceasta reprezintă o măsură excesivă care afectează dreptul de proprietate privată. De asemenea, se arată că, atât timp cât o instanţă judecătorească a dispus definitiv cu privire la intervalul de timp înlăuntrul căruia va fi efectuată actualizarea sumei, o nouă lege nu poate suprima acest drept al petentului. În noua reglementare, procedura de plată este mult mai complexă, iar termenul la care petenţii pot intra în posesia despăgubirilor s-a prelungit cu mult. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 528/2013.

7. În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

8. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că prevederile legale criticate nu contravin normelor constituţionale invocate. Instanţa judecătorească reţine ca dispoziţiile de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate instituie reguli privind plata despăgubirilor, iar o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plaţilor intermediare precis determinate, termene rezonabile de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. De asemenea, aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa, în materie, a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. nr. 855/2015 şi Decizia nr. 15/2016, precum şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 51.

11. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, sens în care face referire la punctul său de vedere comunicat anterior în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.123D/2015, nr. 1.156D/2015 şi nr. 1.630D/2015. Cu acele prilej, Avocatul Poporului a precizat că normele legale criticate nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci instituie aplicarea unui nou sistem de acordare. Ca atare, intervenţia unui act normativ nou, prin care legiuitorul a înţeles să instituie o serie de măsuri pentru finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003, nu este de natură să creeze discriminări sau să aducă atingere dreptului de proprietate privată.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, având următorul cuprins:

- Art. 3 alin. (2): „Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare

- Art. 10: „(3) Plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile sau, în cazul proceselor începute după data de 15 februarie 2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se efectuează în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de i ianuarie 2015.

(4) Sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătoreşti prevăzute la alin. (3) şi actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b), se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi constituie obligaţii de plată, în tranşe, în condiţiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.”

15. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 164/2014 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 133 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 16 mai 2016, Decizia nr. 241 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din data de 7 iulie 2016 şi Decizia nr. 343 din 24 mai 2016, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din data de 19 august 2016, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate.

17. Astfel, cu privire la critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a constatat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligaţii neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014.

18. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. Totodată, Curtea Constituţională a statuat în esenţă, că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuarea plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 18 noiembrie 2015), Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind un termen de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită de reeşalonare a unor debite ale statului pe o durată de 5 ani poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului-stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. De asemenea, eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a plăţii sumelor reprezentând despăgubiri fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii, urmăreşte principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că, prin această măsură, statul afectează esenţa dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât statul, prin caracterul său social - valoare constituţională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală - are obligaţia de a imprima acţiunilor sale cu caracter economic un conţinut just proporţionat, astfel încât să asigure tuturor cetăţenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Ca atare, referitor la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate.

19. Cât priveşte critica raportată la dispoziţiile art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut, de asemenea, că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale în sensul prevăzut de norma constituţională invocată.

20. Totodată, referitor la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, Curtea a reţinut că soluţia şi considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate mutatis mutandis la soluţia legislativă criticată. Astfel, prin decizia menţionată, instanţa de contencios constituţional a statuat că instituirea unui termen de 10 ani pentru executarea unei creanţe asupra statului „nu satisface exigenţele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului de creanţă, constituind o ingerinţă disproporţionată asupra dreptului”. Or, prin Legea nr. 164/2014, legiuitorul, preocupat de finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003, a înţeles să confere eficacitate dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite la obţinerea de despăgubiri, instituind un termen de 5 ani pentru plata despăgubirilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 31 octombrie 2016).

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele care au fundamentat-o îşi menţin valabilitatea.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Olga Câmpan în Dosarul nr. 27.495/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că prevederile art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Aeroclubului României, instituţie publică care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, pentru actualizarea anexelor nr. 4 şi 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi pentru abrogarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 129/1996 privind transmiterea unor imobile proprietate publică a statului, situate în sectorul agricol Ilfov

şi în judeţul Suceava

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 alin. (1) şi art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile art. 3 pct. 3.24, art. 4 lit. p) şi art. 77 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului 1359 aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, înregistrat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la poziţia cu nr. MFP 103643, reevaluat în conformitate cu art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1,

Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea unei părţi din imobilul 1359 aflat în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Aeroclubului României, instituţie publică din subordinea Ministerului Transporturilor.

(2) Partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) se utilizează exclusiv în scopul desfăşurării de activităţi specifice aviaţiei.

Art. 3. - (1) Aeroclubul României va asigura menţinerea certificării aerodromului care funcţionează pe partea de imobil transmisă potrivit prevederilor art. 2, în conformitate cu reglementările aeronautice în vigoare.

(2) Ministerul Apărării Naţionale beneficiază permanent, necondiţionat şi gratuit de facilităţile realizate pe partea de imobil transmisă în administrarea Aeroclubului României, în condiţiile legii.

Art. 4. - În cazul în care Aeroclubul României îşi încetează activitatea, îşi schimbă forma de organizare sau nu asigură menţinerea certificării aerodromului, partea de imobil transmisă în administrarea Aeroclubului României, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), revine de drept în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 5. - Predarea-preluarea părţii de imobil transmise potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă articolul 3 din Hotărârea Guvernului nr. 129/1996 privind transmiterea unor imobile proprietate publică a statului, situate în sectorul agricol Ilfov şi în judeţul Suceava, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 52 din 13 martie 1996.

Art. 7. - Ministerul Apărării Naţionale, respectiv Ministerul Transporturilor îşi vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, vor opera modificările corespunzătoare în anexele nr. 4 şi, respectiv, nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul apărării naţionale,

Adrian Ţuţuianu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 6 iulie 2017.

Nr. 478.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului 1359 aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale la care se actualizează valoarea de inventar, conform art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul Instituţiilor publice,

aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

bunului

Adresa/Carte funciară/Nr. cadastrale

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea bunului înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

(lei)

Valoarea de inventar actualizată a bunului

(lei)

Administratorul bunului/CUI

103643

8.19.01

imobil

1359

Judeţul Ilfov, comuna Clinceni CF 59647

Nr. cadastral: 59647 CF 59648

Nr. cadastral: 59648 CF 59649

Nr. cadastral: 59649

Teren şi construcţii

19.942.683

24.953.613,02

Ministerul Apărării Naţionale

CUI - 4183229

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unei părţi din imobilul 1359 aflat în domeniul public al statului, care se transmite din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Aeroclubului României, instituţie publică din subordinea Ministerului Transporturilor

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

bunului

Adresa/Carte funciară/Nr. cadastral

Elementele-cadru de descriere tehnică

Valoarea de inventar totală a bunului din care se transmite partea de imobil care face obiectul transmiterii

(lei)

Valoarea părţii bunului care se transmite

(lei)

Valoarea părţii bunului care nu sa transmite

(lei)

Persoana Juridică de la care se transmite imobilul/CUI

Persoana juridică la care se transmite imobilul/CUI

103643 - parţial

8.19.01

imobil 1359 - parţial

Judeţul Ilfov,

comuna Clinceni

CF 59649

Nr. cadastral: 59649

1. Amenajări la terenuri:

- Platouri beton - 780 mp;

- Valoare contabilă - 7392,61 lei

2. Suprafaţa terenului - 33,3912 ha

- Valoare contabilă - 9.359.553,36 lei

24.953.613,02*

9.366.945,97

15 586.667,05

Din administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI -4183229

În administrarea Aeroclubului României

CUI -4266944

 

Valoarea de inventar actualizată a imobilului ca urmare a reevaluării.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea anexei nr. 43 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (2), art. 20 alin. (1) şi art. 22 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 863 lit. c) şi d), art. 864 şi art. 867-869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Serviciului Român de Informaţii a unor imobile dobândite de statul român în condiţiile legii, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se aprobă transferul unor imobile din domeniul privat al statului în domeniul public al statului şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a imobilelor prevăzute la alin. (1).

Art. 3, - Se aprobă scoaterea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui imobil aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a retrocedării către persoanele îndreptăţite, în condiţiile legii.

Art. 4. - Se aprobă modificarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 4, ca urmare a efectuării unor lucrări de investiţii puse în funcţiune.

Art. 5. - Se aprobă modificarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 5, ca urmare a trecerii în domeniul public al statului, cu plată, a unor investiţii şi modernizări finalizate.

Art. 6. - Se aprobă modificarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 6, ca urmare a evaluării şi înregistrării în contabilitate a unor active fixe în baza documentaţiilor cadastrale de înscriere în cartea funciară, admise de oficiile teritoriale competente.

Art. 7. - Serviciul Român de Informaţii, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare ale anexei nr. 43 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

Eduard Râul Hellvig

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 6 iulie 2017.

Nr. 484.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor care se înscriu în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se dau în administrarea Serviciului Român de Informaţii

 

 

Cod fiscal

Denumire

1. Ordonator principal de credite

4204291

Serviciul Român de Informaţii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

CLASA: 8 Bunuri publice de stat

GRUPA 8 19: Bunuri destinate apărării naţionale şi cu destinaţie speciala

Elemente de identificare

Nr. crt.

Nr. MFP

Codul de

clasificare

Tip bun

Denumirea

Descrierea

tehnică

Vecinătăţi

Adresa

Anul dobândirii/ dării în folosinţă

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică

Baza legală

Administrare/

concesiune

1

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

435.396

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.563 din 22.12.2016

Administrare

2

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

450.614

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.564 din 22.12.2016

Administrare

3

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

440.830

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.565 din 22.12.2016

Administrare

4

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

521.394

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.566 din 22.12.2016

Administrare

5

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

512.520

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.567 din 22.12.2016

Administrare

6

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

513.470

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.568 din 22.12.2016

Administrare

7

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

455.064

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.569 din 22.12.2016

Administrare

8

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

457.704

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.570 din 22.12.2016

Administrare

9

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

457.704

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.571 din 22.12.2016

Administrare

10

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

449.383

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.572 din 22.12.2016

Administrare

11

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

448.411

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.573 din 22.12.2016

Administrare

12

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

452.317

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.574 din 22.12.2016

Administrare

13

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

364.495

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.575 din 22.12.2016

Administrare

14

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.576 din 22.12.2016

Administrare

15

-

8.19.01.

imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.577 din 22.12.2016

Administrare

16

-

8.19.01.

imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.578 din 22.12.2016

Administrare

17

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.579 din 22.12.2016

Administrare

18

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.580 din 22.12.2016

Administrare

19

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.581 din 22.12.2016

Administrare

20

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.582 din 22.12.2016

Administrare

21

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.583 din 22.12.2016

Administrare

22

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.584 din 22.12.2016

Administrare

23

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.585 din 22.12.2016

Administrare

24

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.586 din 22.12.2016

Administrare

 

25

-

8.19.01.

imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396,312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.587 din 22.12.2016

Administrare

26

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.588 din 22.12.2016

Administrare

27

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.589 din 22.12.2016

Administrare

28

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

396.312

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.590 din 22.12.2016

Administrare

29

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

441.050

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.591 din 22.12.2016

Administrare

30

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

442.191

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.592 din 22.12.2016

Administrare

31

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

374.604

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.593 din 22.12.2016

Administrare

32

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.594 din 22.12.2016

Administrare

33

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.595 din 22.12.2016

Administrare

34

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.596 din 22.12.2016

Administrare

35

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

386.690

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.597 din 22.12.2016

Administrare

36

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

386.690

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.598 din 22.12.2016

Administrare

37

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

386.690

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.599 din 22.12.2016

Administrare

38

-

8.19.01.

imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

386.690

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.600 din 22.12.2016

Administrare

39

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.601 din 22.12.2016

Administrare

40

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.685

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.602 din 22.12.2016

Administrare

41

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.603 din 22.12.2016

Administrare

42

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

392.038

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.604 din 22.12.2016

Administrare

43

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.605 din 22.12.2016

Administrare

44

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.606 din 22.12.2016

Administrare

45

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.607 din 22.12.2016

Administrare

46

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

397.738

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.608 din 22.12.2016

Administrare

47

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

333.262

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.609 din 22.12.2016

Administrare

48

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

333.262

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.610 din 22.12.2016

Administrare

49

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

333.262

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.611 din 22.12.2016

Administrare

50

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Municipiul Bucureşti

2016

333.262

Contract de vânzare-cumpărare nr. 1.612 din 22.12.2016

Administrare

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor care se transferă din domeniul privat al statului în domeniul public al statului şi în administrarea Serviciului Romăn de Informaţii şi care se înscriu în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

 

Cod fiscal

Denumire

1. Ordonator principal de credite

4204291

Serviciul Român de Informaţii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

CLASA: 8 Bunuri publice de stat

GRUPA 8.19: Bunuri destinate apărării naţionale şi cu destinaţie specială

Elemente de identificare

Nr. crt.

Nr. MFP

Codul de clasificare

Tip bun

Denumirea

Descrierea

tehnică

Vecinătăţi

Adresa

Anul dobândirii/ dării în folosinţă

Valoarea de inventar - lei -

Situaţia juridică

Baza legală

Administrare/

concesiune

1

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Judeţul Bihor

2016

90.000

Contract de donaţie nr. 2.013 din 30.08.2016

Administrare

2

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Judeţul Constanţa

2016

112.235

Contract de donaţie nr. 270 din 24.02.2016

Administrare

3

-

8.19.01.

Imobil

Locuinţă de intervenţie

 

 

Judeţul Hunedoara

2016

141.803

Contract de donaţie nr. 700 din 11 04.2016

Administrare

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se scoate din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a retrocedării către persoanele îndreptăţite, în condiţiile legii

 

Număr M.F.P./Cod de clasificare/ Denumire bun/Anul dobândirii

Denumirea bunului şi adresa

Valoarea de inventar a bunului aflat în domeniul public

- lei -

Valoarea de inventar care iese din domeniul public

- lei -

Valoarea de inventar care rămâne în domeniul public

- lei -

Temeiul legal în baza căruia se scoate bunul din domeniul public al statului

Descrierea tehnică a părţii din imobil care iese din domeniul

public

Ordonatorul/ administratorul de la care se scoate bunul din domeniul public al statului

105.940/ 8.19.01./

Sediu/ 1999

Teren şi construcţii

417.420

417.420

-

Sentinţa civilă nr. 484 din 4.04.2014 a Tribunalului Bucureşti, Decizia civilă nr. 480Adin 21.10.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă;

Dispoziţia de restituire în natură nr. 70 din 13.04.2016 a directorului Serviciului Român de Informaţii, definitivă

Terenul cu suprafaţa de 608 mp şi construcţiile C1-C4 existente pe teren

Serviciul Român de Informaţii (CUI 4204291)

 

ANEXA Nr. 4

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor la care se modifică valorile de inventar, ca urmare a efectuării unor lucrări de investiţii puse în funcţiune

 

 

Cod fiscal

Denumire

1. Ordonator principal de credite

4204291

Serviciul Român de Informaţii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

CLASA: 8 Bunuri publice de stat

GRUPA 8.19: Bunuri destinate apărării naţionale şi cu destinaţie specială

Elemente de identificare

Nr. crt.

Nr. MFP

Codul de

clasificare

Denumirea

Adresa

Valoarea de inventar

- lei -

Baza legală

1

105.936

8.19.01.

Sediu

Municipiul Bucureşti

53.705.634

Autorizaţie de construire nr. 5 din 11.07.2012, Proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 4104 din 29.05.2015

2

105.986

8.19.01.

Sediu

Municipiul Bucureşti

15.164.657

Procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 4109 din 28.09.2015, nr. 4110 din 28.09.2015 şi nr. 4112 din 20.11.2015

3

155.549

8.19.01.

Sediu

Judeţul Gorj

912.350

Proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 4120 din 17.08.2016

4

105.716

8.19.01.

Sediu

Judeţul Neamţ

6.210.450

Procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 4116 din 24.05.2016 şi nr. 4117 din 24.05.2016

 

ANEXA Nr. 5

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor la care se majorează valorile de inventar ca urmare a trecerii în domeniul public al statului, cu plată, a unor investiţii şi modernizări, finalizate

 

 

Cod fiscal

Denumire

1. Ordonator principal de credite

4204291

Serviciul Român de Informaţii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

CLASA: 8 Bunuri publice de stat

GRUPA 8,19: Bunuri destinate apărării naţionale şi cu destinaţie specială

Elemente de identificare

Nr. crt.

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

Adresa

Valoarea de inventar - lei -

Baza legală

1

160.881

8.19.01.

Sediu

Municipiul Bucureşti

7.120.106

Ordonanţa Guvernului nr. 22/2015, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2016, cu modificările ulterioare

2

160.884

8.19.01.

Sediu

Judeţul Ilfov

7.515.302

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2016

 

ANEXA Nr. 6

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor la care se majorează valorile de inventar ca urmare a evaluării şi înregistrării în contabilitate a unor active fixe în baza documentaţiilor cadastrale de înscriere în cartea funciară admise de oficiile teritoriale competente

 

 

Cod fiscal

Denumire

1. Ordonator principal de credite

4204291

Serviciul Român de Informaţii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

CLASA: 8 Bunuri publice de stat

GRUPA 8.19: Bunuri destinate apărării naţionale şi cu destinaţie specială

Elemente de identificare

Nr. crt.

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

Adresa

Valoarea de inventar

- lei -

1

120.827

8.19.01.

Sediu

Judeţul laşi

18.897.787

2

105.933

8.19.01.

Spital

Judeţul Ilfov

143.025.875

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.