MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 557/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 557         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 13 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 144 din 14 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 261 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui”

 

Decizia nr. 290 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

231. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind completarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 149/2005

 

722. - Ordin al ministrului transporturilor pentru organizarea şi funcţionarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 144

din 14 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dumitru Ardelean În Dosarul nr. 1.529/309/2015/a1 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 160D/2016.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 18 din 17 ianuarie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea penală nr. 5 din 20 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1,529/309/2015/a1, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Ardelean cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate de inculpat împotriva încheierii penale prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii, în condiţiile în care, în cauză, nu au fost formulate cereri şi excepţii şi nici nu au fost ridicate din oficiu excepţii.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă principiul legalităţii pedepsei, accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, întrucât exclud posibilitatea inculpatului de a face contestaţie împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul dispoziţiilor art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, adică în ipoteza în care nu au fost formulate cereri şi excepţii şi nici nu au fost ridicate din oficiu excepţii. În acest sens arată că nu poate face obiectul contestaţiei încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară dispune - ca urmare a unei erori materiale - începerea judecăţii cu privire la o faptă pentru care instanţa nu a fost sesizată prin rechizitoriu.

6. Tribunalul Sălaj - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că nu există o obligaţie a judecătorului de cameră preliminară de a menţiona, în mod expres, în dispozitivul încheierii finale infracţiunile pentru care dispune începerea judecăţii. Consideră că în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate se poate discuta cel mult despre o eroare materială, având în vedere faptul că a fost indicat numărul rechizitoriului cu privire la care s-a constatat legalitatea sesizării instanţei. O atare situaţie nu este de natură a îngrădi accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare al inculpatului, întrucât există un remediu procesual.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că procedura de cameră preliminară a fost concepută ca o procedură-filtru, în cadrul căreia se verifică competenţa instanţei şi legalitatea actului de sesizare a instanţei, precum şi legalitatea actelor efectuate şi a probelor administrate în faza de urmărire penală, în scopul identificării eventualelor neregularităţi şi al remedierii acestora, astfel încât faza de judecată să se desfăşoare cu celeritate şi cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor, asigurându-se liberul acces la justiţie. De asemenea consideră că dispoziţiile de lege criticate asigură inculpatului dreptul la apărare, întrucât acesta are dreptul de a formula cereri şi de a ridica excepţii cu privire la aspectele ce fac obiectul procedurii în camera preliminară. Mai mult, în raport cu cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, inculpatul are dreptul de a participa personal la procedura în camera preliminară şi de a pune concluzii, asigurându-se astfel, în ceea ce îi priveşte, caracterul echitabil al procedurii şi contradictorialitatea dezbaterilor. Consideră că motivul pentru care legiuitorul a exceptat de la calea de atac a contestaţiei încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii - în temeiul art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală - rezidă în faptul că, în ipoteza textului, nici judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, şi nici părţile nu au formulat cereri sau excepţii în legătură cu aspectele ce fac obiectul procedurii. Or, în cazul inculpatului, aceasta echivalează cu renunţarea la posibilitatea oferită de lege de a sesiza anumite neregularităţi şi de a le supune aprecierii judecătorului de cameră preliminară. Aşadar, deşi legea îi recunoaşte dreptul de a contesta legalitatea rechizitoriului, a probatoriului administrat şi a actelor de urmărire penală, inculpatul înţelege să nu uzeze de acest drept. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituţie arată că aceasta nu poate fi susţinută, întrucât textul de lege criticat nu reglementează cu privire la condiţiile de stabilire şi aplicare a pedepselor.

9. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere transmis Curţii şi în alte dosare, în sensul că dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016. Având în vedere însă că, în cauză, a produs efecte norma de procedură prevăzută de art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale, aceasta se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016. Textul criticat are următorul cuprins: „în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1), procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5)\

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei şi ale art. 24 referitor la dreptul la apărare.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2). Curtea observă că, prin Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017*), nepublicată în Monitorul Oficial al României la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2), este neconstituţională. În acest sens, instanţa de contencios constituţional a statuat că soluţia legislativă mai sus menţionată încalcă egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea dreptului fundamental de acces liber la justiţie (paragraful 19). De asemenea, pornind de la scopul contestaţiei - acela de a asigura posibilitatea îndreptării erorilor de drept comise pe parcursul soluţionării cauzei în faza de cameră preliminară - şi de la rolul procurorului, care acţionează ca apărător al intereselor generale ale societăţii, dar şi ale părţilor din proces, în spiritul legalităţii, prin decizia mai sus menţionată, Curtea a apreciat că exigenţele art. 131 din Constituţie impun legiuitorului să asigure posibilitatea ca, pe calea contestaţiei prevăzute de dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare anterior modificării prin Legea nr. 75/2016, să se verifice - inclusiv la iniţiativa procurorului-legalitatea încheierilor pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 346 alin. (2) din aceiaşi cod (paragraful 25). Prin urmare, Curtea a statuat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare anterior modificării prin Legea nr. 75/2016, care exclude calea de atac a contestaţiei împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 346 alin. (2), încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public (paragraful 28). Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

15. Ţinând cont de dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi de faptul că instanţa de contencios constituţional a fost sesizată în prezenta cauză anterior publicării deciziei mai sus menţionate în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea urmează a respinge ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, cu privire la soluţia legislativă care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2).

16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la soluţia legislativă care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (2), excepţie ridicată de Dumitru Ardelean în Dosarul nr. 1.529/309/2015/a1 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 18 din 17 ianuarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 261

din 27 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui”

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Mana Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui”, excepţie ridicată de Societatea Cronos Distribuţie - S.R.L. din Alexandria în Dosarul nr. 5.775/740/2014 al Tribunalului Teleorman - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 353D/2016.

2. La apelul nominal, se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece legiuitorul a pus la dispoziţia părţilor interesate plângerea contravenţională împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, care, prin necontestare, a devenit titlu executoriu în acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 454 din 2 decembrie 2003.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 18 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.775/740/2014, Tribunalul Teleorman - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelanta-contestatoare Societatea Cronos Distribuţie - S.R.L. din Alexandria într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 1.937 din 5 mai 2015 pronunţate de Judecătoria Alexandria, având ca obiect contestaţie la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. În acest sens, arată că, la data emiterii actelor de sancţionare, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor (anul 2011), nu avea cum să anticipeze că legiuitorul va adopta, la presiunea opiniei publice, o succesiune de legi contravenţionale mai favorabile şi nu avea cum să formuleze plângeri cuprinzând apărări bazate pe legi care urmau să fie adoptate. Or, ulterior, în anul 2012, a fost adoptată Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, însă, la momentul adoptării Legii nr. 144/2012, nu mai putea formula plângere împotriva proceselor-verbale de contravenţii, întrucât acestea fuseseră emise în anul 2011 şi expirase termenul de decădere de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. (1) din Ordonanţa nr. 2/2001, termen în care putea formula plângere contravenţională. De asemenea, ulterior, a fost pronunţată Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care poate fi asimilată unei legi contravenţionale mai favorabile. Cu toate acestea, dispoziţiile de lege criticate nu permit ca, în cadrul contestaţiei la executare, să se invoce legea contravenţională mai favorabilă, ceea ce contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie.

6. Tribunalul Teleorman - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, chiar dacă autoarea excepţiei aparent invocă chestiuni de aplicare a legii contravenţionale în timp, scopul demersului său este acela de a se constata neconstituţionalitatea art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, din perspectiva faptului că o împiedică să invoce apărări de fond cu privire la un titlu pentru a cărui desfiinţare există o cale procedurală specifică, şi anume plângerea contravenţională. Instanţa apreciază că opţiunea legiuitorului de a limita sfera apărărilor de fond în cadrul contestaţiei la executare este consecinţa firească a faptului că pentru anumite titluri executorii, debitorii cărora ii se opun astfel de titluri au deschise căi procesuale specifice pentru a critica sub toate aspectele legalitatea acestora, astfel că art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, autoarea excepţiei a avut la dispoziţie procedura plângerii contravenţionale, astfel cum a fost reglementată de dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001. Neexercitarea unui drept în condiţiile şi termenele stabilite de lege (în speţă, contestarea procesului-verbal ce constituie titlu executoriu, în termenul de 15 zile stabilit de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001) nu poate fi un argument folosit în apărarea sa pentru a invoca analizarea fondului dreptului cuprins în titlul executoriu în cadrul contestaţiei la executare. În acelaşi sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 614 din 27 mâi 2008. Totodată, Guvernul

consideră că posibilitatea utilizării apărărilor de fond este condiţionată de inexistenţa unor mijloace procedurale speciale pentru realizarea dreptului, în cadrul cărora acestea să poată fi invocate. Prevederile de lege criticate îşi găsesc corespondent în art. 399 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea constatând în numeroase cazuri constituţionalitatea acestora, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003 şi nr. 308 din 29 martie 2007. În concluzie, consideră că, prin raportare la speţă, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a faptelor contravenţionale, întocmit potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, nu poate forma obiectul unei analize de fond în cadrul contestaţiei la executare, într-o astfel de situaţie existând o procedură specială, cea a plângerii contravenţionale.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o ca/e procesuală specifică pentru desfiinţarea lui”, având următorul conţinut: „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu O cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.”

12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate fac parte din cap. VI - „Contestaţia la executare”a\ titlului I -„Dispoziţii generale”din cartea a V-a - „Despre executare silită”a Codului de procedură civilă şi prevăd că în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui”. Aceleaşi prevederi au existat şi în cuprinsul art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea constatând în numeroase cazuri constituţionalitatea acestora, de exemplu, Decizia nr. 1.082 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 1 noiembrie 2011, prin care a statuat că procedura contestaţiei la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. În acest sens, Curtea s-a pronunţat, cu valoare de principiu, prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau prin Decizia nr. 816 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009. De asemenea, prin Decizia nr. 420 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 octombrie 2005, Curtea a reţinut că adoptarea acestei măsuri nu face, în realitate, decât să dea expresie preocupării legiuitorului de a preveni abuzul de drept constând în invocarea aceloraşi apărări în două căi de atac diferite, în scopul tergiversării cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

14. Curtea constată că, în speţă, autoarea excepţiei a avut la dispoziţie procedura plângerii contravenţionale, în termen de 15 zile de la data emiterii procesului-verbal de sancţionare, astfel cum a fost reglementată de dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, însă nu a formulat plângeri contravenţionale împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. De aceea, nu a putut beneficia nici de Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, care prevedea la art. II că tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 „aplicate şi contestate în instanţă” până la data intrării în vigoare a legii se anulează. De altfel, autoarea excepţiei a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 144/2012, prin Decizia nr. 511 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, Curtea respingând-o ca neîntemeiată, reţinând că „cele două categorii de persoane, respectiv contravenienţii care au contestat tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 până la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 - tarife care se anulează conform textului criticat - şi cei care nu au formulat astfel de contestaţii sau ale căror contestaţii au fost respinse ca tardive, se află în situaţii juridice diferite, aspect ce justifică tratamentul juridic diferit aplicat de legiuitor”.

15. Aşadar, Curtea reţine că neexercitarea unui drept în condiţiile şi termenele stabilite de lege (în speţă, plângerea împotriva procesului-verbal ce constituie titlu executoriu, în termenul de 15 zile stabilit de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001) nu poate justifica analiza motivelor de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, pe calea contestaţiei la executare, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească.

16. Aşadar, cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu împiedică aplicarea unei eventuale legi contravenţionale mai favorabile, ci doar prevede că, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui”. Or, este firesc ca apărările de fond ce privesc titlul executoriu şi care pot duce la desfiinţarea acestuia să poată fi invocate pe calea contestaţiei la executare, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Cronos Distribuţie - S.R.L. din Alexandria în Dosarul nr. 5.775/740/2014 al Tribunalului Teleorman - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui”, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Teleorman - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 290

din 4 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Gheară În Dosarul nr. 7.637/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.084D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă partea Maria Eugenia Prună şi avocatul Teodor Popescu, din cadrul Baroului Bucureşti, numit de Curte în calitate de curator pentru a asigura reprezentarea intereselor părţilor cu domiciliul/reşedinţa/sediul în străinătate, având în vedere că aceste părţi nu âu interese contrarii şi au fost citate prin publicitate. Lipsesc autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, au fost comunicate adrese de către Penitenciarul Jilava potrivit cărora părţile Mihai Traian Neacşu, Cristian Stanciu şi Viorel Teleoacă nu doresc să se prezinte în faţa Curţii Constituţionale, la prezentul termen. De asemenea, partea Cajamar Sociedat Cooperativa de Credito din Spania a comunicat, prin e-mail, o adresă prin care arată că îşi menţine solicitarea de a i se returna suma de 4.587,55 euro, totodată, în şedinţa de dezbateri, fiind transmisă, de către aceeaşi parte, o adresă redactată în limba spaniolă.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente care face referire, pe scurt, la situaţia de fapt din dosarul de fond.

4. Curatorul solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

5. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât aceasta nu are legătură cu soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată, având în vedere că au fost criticate dispoziţii privind obiectul camerei preliminare după închiderea acestei faze procesual penale. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi, în acest sens, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 472 din 16 iunie 2015 şi nr. 840 din 8 decembrie 2015, reţinând, în acelaşi timp, că aspectele invocate de către autor privesc interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor procesual penale ale art. 342.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 25 mai 2016 pronunţată în Dosarul nr. 7.637/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Constantin Gheară în soluţionarea pe fond a cauzei, atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi în ceea ce priveşte latura civilă.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine, în esenţă, că normele procesual penale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu permit invocarea unor motive de legalitate a probelor administrate în urmărirea penală, survenite - datorită conduitei parchetului şi momentului la care acesta a comunicat, în cauză, informaţii cu privire la organele care au efectuat interceptările - după ce a fost depăşită faza camerei preliminare. Arată că, în cauză, se invocă o serie de probe obţinute de către un organ necompetent, aspect descoperit pe parcursul cercetării judecătoreşti, aşa încât imposibilitatea de a solicita constatarea nelegalităţii acestor probe apare ca fiind neconstituţională.

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că dispoziţiile art. 16 şi art. 20 din Constituţie nu au legătură cu dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 472 din 16 iunie 2015 şi nr. 840 din 8 decembrie 2015. De asemenea, consideră că dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor inculpaţilor aflaţi în aceeaşi Situaţie juridică, fără privilegii şi fără discriminări.

11. Avocatul Poporului precizează că a transmis punctul său de vedere în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, acesta fiind reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 472 din 16 iunie 2015 şi nr. 784 din 17 noiembrie 2015.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală cu următorul conţinut: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală

15. Autorul susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, cât şi prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, că excepţia trebuie invocată într-un moment al procesului în care relevanţa sa să poată fi apreciată pe baza stării de fapt şi a probelor administrate, o excepţie de neconstituţionalitate invocată prematur sau tardiv fiind irelevantă (a se vedea Decizia nr. 53 din 21 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 7 august 2000, Decizia nr. 425 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 30 septembrie 2005, Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011, şi Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015). Or, în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate invocată are ca obiect dispoziţii procesual penale referitoare la obiectul camerei preliminare, cu toate că aceasta fost invocată în faza de judecată în fond a cauzei penale.

17. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, textele criticate nefiind aplicabile în faza procesuală în care a fost ridicată excepţia, astfel încât aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Gheară în Dosarul nr. 7.637/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind completarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 149/2005

 

Văzând procesele-verbale nr. 28/2017 şi nr. 29/2017 ale Comisiei de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, care constată conformitatea documentelor şi îndeplinirea condiţiilor de acordare a autorizaţiei de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine pentru Societatea Comercială TEHNODERATYP - S.R.L.-D. şi pentru Societatea Comercială AGROSOL ANIMAT TOP - S.R.L., şi propunerea Comisiei de a include aceste societăţi în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Referatul de aprobare al Direcţiei generale control, antifraudă şi inspecţii nr. 244.973 din 7.07.2017,

având în vedere prevederile art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 267/2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 14 martie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- După poziţia 58 se introduc două noi poziţii, poziţiile 59 şi 60, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea persoanei juridice

CUI

Sediul social

„59.

Societatea Comercială TEHNODERATYP - S.R.L. - D.

36905736

Municipiul Brăila, şoseaua Focşani nr. 86, judeţul Brăila

60.

Societatea Comercială AGROSOL ANI MAT TOP - S.R.L.

27441807

Comuna Bradu, satul Bradu, Str. Principală nr. 34 (camera 1), judeţul Argeş”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 7 iulie 2017.

Nr. 231.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru organizarea şi funcţionarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţa din cadrul Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, ale Hotărârii Guvernului nr. 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, precum şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 74/1991 privind înfiinţarea Regiei autonome „Administraţia română a serviciilor de trafic aerian” - ROMATSA, ale Hotărârii Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi cele ale Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 548/2008, precum şi ale Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (2) din Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004, şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se constituie Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă, denumit în continuare comitet ministerial, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Situaţiile potenţiale de convocare a comitetului ministerial sunt prezentate în anexa nr. 2.

Art. 3. - Comitetul ministerial are în componenţă un preşedinte, vicepreşedinţi, membri şi consultanţi. Regulamentul privind organizarea, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor este prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. - În situaţii de urgenţă, comitetul ministerial este convocat de către ministrul transporturilor/înlocuitorul legal, în baza deciziei proprii sau la propunerea fundamentată a structurii organizatorice a Ministerului Transporturilor/unităţii/autorităţii care a transmis la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor, denumit în continuare centru operativ, informaţii referitoare la situaţia de urgenţă.

Art. 5. - În urma deciziei de convocare a comitetului ministerial, aceasta este transmisă personalului de serviciu din centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al ministerului, care va pune în aplicare procedura de convocare a membrilor comitetului.

Art. 6. - În cazul producerii unei situaţii de urgenţă, la solicitarea Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, a comitetului ministerial sau a şefului centrului operativ, unităţile din subordinea sau sub autoritatea ministerului vor desemna personal de specialitate care va asigura desfăşurarea unui serviciu permanent în cadrul centrului operativ.

Art. 7. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - Prevederile prezentului ordin sunt opozabile tuturor unităţilor/subunităţilor din subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor pe niveluri de competenţă, precum şi entităţilor de stat sau private (administratori de aeroporturi sau alte infrastructuri de transport, operatori economici care operează pe toate modurile de transport etc.) în ceea ce priveşte informarea, monitorizarea şi implementarea măsurilor adoptate în domeniul specific al situaţiilor de urgenţă.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i.

Art. 10. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.612/2014 pentru organizarea şi funcţionarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 15 decembrie 2014, se abrogă.

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Rizvan Cuc

 

Bucureşti, 4 iulie 2017.

Nr. 722.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENŢA

Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor

 

Nr. crt.

Nivel de reprezentare

Funcţia în comitetul ministerial

A

COMPONENTA CENTRALĂ

 

1.

ministrul transporturilor

preşedinte

2.

secretar de stat

vicepreşedinte

3.

secretar de stat

vicepreşedinte

4.

secretar de stat

vicepreşedinte

5.

secretar de stat

vicepreşedinte

6.

secretar de stat

vicepreşedinte

7.

secretar general

vicepreşedinte

8.

secretar general adjunct

vicepreşedinte

9.

secretar general adjunct

vicepreşedinte

10.

director general - Direcţia generală management şi strategie

membru

11.

director - Direcţia investiţii, reglementări tehnice şi autorizaţii de construire

membru

12.

director - Direcţia comunicare, relaţia cu sindicatele, patronatele şi organizaţiile neguvemamentale

membru

13.

şef serviciu - Serviciul relaţia cu Parlamentul

membru

14.

director general - Direcţia generală anticorupţie în transporturi, administrativ şi juridic

membru

15.

şef serviciu - Serviciul resurse umane

membru

16.

director - Corpul de control

membru

17.

director - Direcţia transport feroviar

membru

18.

director - Direcţia transport rutier

membru

19.

director - Direcţia transport aerian

membru

20.

director - Direcţia transport naval

membru

21.

director - Direcţia achiziţii publice şi administrarea domeniului public

membru

22.

director - Direcţia economică

membru

23.

director - Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale

membru

24.

director - Direcţia medicală

membru

25.

secretar naţional - Secretariatul Naţional Traceca

membru

26.

şef serviciu - Serviciul audit intern

membru

27.

şef serviciu - Serviciul probleme speciale

membru

28.

şef serviciu - Serviciul situaţii de urgenţă

membru

29.

director - Unitatea de politici publice

membru

30.

director - Direcţia guvernantă corporativă

membru

31.

director general - Direcţia generală organism intermediar pentru transport

membru

B

COMPONENTA FEROVIARĂ

 

32.

preşedinte - Autoritatea pentru Reformă Feroviară

membru

33.

director general - Autoritatea Feroviară Română - AFER

membru

34.

director general - Societatea METROREX - S.A.

membru

35.

director general - C.N. de Căi Ferate „C.F.R”. - S.A.

membru

36.

director general - SNTFC „C.F.R Călători” - S.A.

membru

37.

director general - SNTFM „C.F.R Marfă” - S.A.

membru

38.

director general - Agenţia de Investigare Feroviară Română

membru

39.

director general - Societatea „Telecomunicaţii CFR” - S.A.

membru

40.

director general - Societatea „Informatică Feroviară” - S.A.

membru

41.

director - Societatea „Grup Exploatare şi întreţinere Palat CFR” - S.A.

membru

C

COMPONENTA RUTIERĂ

 

42.

inspector de stat şef - Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

membru

43.

director general - Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.

membru

44.

director general - R.A. Registrul Auto Român - R.A.R.

membru

45.

director - Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti

membru

46.

director - Compania Naţională de Investiţii Rutiere

membru

47.

director - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

membru

D

COMPONENTA AVIATICĂ

 

48.

director general - R.A. „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”- A.A.C.R.

membru

49.

director general - Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile - C.I.A.S.

membru

50.

director general - R.A. „Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA”

membru

51.

director general - C.N. „Aeroporturi Bucureşti” - S A.

membru

52.

director general - S.N. „Aeroportul Internaţional «M. Kogălniceanu» Constanţa” - S.A.

membru

53.

director general - S.N. „Aeroportul Internaţional Timişoara - «Traian Vuia»“ - S.A.

membru

54.

director general - C.N de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A.

membru

55.

director general - Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă

membru

56.

director general - Aeroclubul României

membru

E

COMPONENTA NAVALĂ

 

57.

director general - Autoritatea Navală Română

membru

58.

director general - C.N. „Administraţia Canalelor Navigabile” - S.A.

membru

59.

director general - C.N. „Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa

membru

60.

director general - R.A, „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” - S.A. Galaţi

membru

61.

director general - C.N „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” - S A, Giurgiu

membru

62.

director general - C.N. „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galaţi

membru

63.

director general - Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV

membru

64.

director general - ARSVOM Constanţa

membru

65.

director general - C.N de Radiocomunicaţii Navale „Radionav” - S.A.

membru

F

COMPONENTA MEDICALĂ

 

66.

manager - Spitalul Clinic nr. 1 CF Witting Bucureşti

membru

67.

manager - Spitalul Clinic nr. 2 Bucureşti

membru

68.

manager - Spitalul General CF Paşcani

membru

69.

manager - Spitalul General CF Simeria

membru

70.

manager - Spitalul Clinic CF Oradea

membru

71.

manager - Spitalul Clinic CF Timişoara

membru

72.

manager - Spitalul Clinic CF Constanţa

membru

73.

manager - Spitalul Clinic CF Cluj-Napoca

membru

74.

manager - Spitalul Clinic CF Craiova

membru

75.

manager - Spitalul Clinic CF laşi

membru

76.

manager - Spitalul Clinic CF Braşov

membru

77.

manager - Spitalul Clinic CF Galaţi

membru

78.

manager - Spitalul Clinic CF Ploieşti

membru

79.

manager - Spitalul Clinic CF Sibiu

membru

80.

manager - Spitalul Clinic CF Drobeta-Turnu Severin

membru

 

ANEXA Nr. 2

 

Situaţii potenţiale pentru convocarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor

 

Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă poate fi convocat în următoarele situaţii potenţiale de urgenţă:

1. Accidente aviatice:

- prăbuşirea unor aparate de zbor cu pasageri la bord care a dus la decesul sau vătămarea gravă a acestora;

- deteriorarea gravă/distrugerea unor aparate de zbor cu pasageri la bord pe timpul pregătirii pentru decolare/aterizare din cauza unor defecţiuni tehnice, incendii, explozii, avarii care s-au soldat cu pierderi sau vătămări de vieţi omeneşti.

2. Accidente feroviare:

- coliziuni/deraieri de trenuri CF sau metrou, în urma cărora au rezultat victime multiple;

- deteriorarea gravă/distrugerea unor vagoane de călători (CF sau metrou), vagoane de marfă CF, locomotive, din cauza unor defecţiuni tehnice, explozii, incendii, avarii, în urma cărora au rezultat victime şi pagube materiale importante;

- explozii, deraieri, accidente, incendii în interiorul unui tunel feroviar/metrou în urma cărora au rezultat pierderi şi vătămări de vieţi omeneşti;

- deteriorarea/distrugerea infrastructurii de transport feroviar sau a infrastructurii metroului, în urma căreia au rezultat pierderi şi vătămări de vieţi omeneşti;

- prăbuşiri de poduri/viaducte ce susţin calea ferată sau pasarele, surpări de teren, care au ca rezultat rănirea sau decesul unor persoane.

3. Accidente navale:

- coliziuni de nave/ambarcaţiuni în urma cărora au rezultat victime;

- scufundări de nave/ambarcaţiuni care pun în pericol vieţile pasagerilor;

- deteriorări grave/distrugeri de nave în urma unor defecţiuni tehnice, explozii, incendii, avarii care pun în pericol vieţile omeneşti.

4. Evenimente rutiere:

- prăbuşiri de poduri/viaducte ce susţin căi rutiere sau pasarele şi care au provocat rănirea sau decesul unor persoane;

- deteriorarea gravă/distrugerea sau producerea de fisuri de mari dimensiuni ale căilor rutiere, în urma unor fenomene naturale, ce a condus la producerea de victime şi la blocarea traficului rutier în zona supusă dezastrului.

5 Alte evenimente:

- în urma cutremurelor care au produs victime/au pus în pericol vieţile omeneşti şi au produs modificări ale structurii de rezistenţă a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea personalul Ministerului Transporturilor sau al entităţilor din subordine sau sub autoritate;

- în urma unor incendii, explozii puternice produse la sediul ministerului sau al entităţilor din subordine sau sub autoritate în care s-au produs victime omeneşti sau au fost puse în pericol vieţile omeneşti, precum şi deteriorarea gravă/distrugerea clădirilor respective;

- în cazul căderii unor obiecte din cosmos pe imobilele aparţinând Ministerului Transporturilor sau entităţilor din subordine sau sub autoritate în urma cărora s-au produs victime omeneşti sau au fost puse în pericol vieţile oamenilor, precum şi distrugerea sau avarierea clădirilor respective;

- în orice alte situaţii de risc la solicitarea preşedintelui (vicepreşedinţilor) comitetului ministerial.

Personalul de serviciu din Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă, la apariţia uneia dintre situaţiile de mai sus, odată cu aplicarea procedurii de anunţare - comunicare, informează conform anexei despre oportunitatea convocării comitetului ministerial şi în raport cu decizia luată de preşedintele/înlocuitorul legal al preşedintelui comitetului ministerial anunţă/sau nu membrii comitetului ministerial lărgit sau restrâns, conform procedurii de convocare.

 

NOTE

1. Prin victime multiple se înţelege cel puţin un decedat şi mai multe persoane rănite, exceptând cazurile de suicid.

2. Deteriorarea gravă presupune afectarea în proporţie de minimum 50% a obiectivului respectiv, iar distrugerea, peste 50%.

 

ANEXA Nr. 3

 

REGULAMENT

privind organizarea, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în vederea menţinerii/restabilirii stării de normalitate reprezintă o activitate de interes naţional având drept scop eliminarea sau diminuarea efectelor sociale, economice şi ecologice care pot fi cauzate de riscurile tehnologice, naturale, biologice sau radiologice, accidente şi incidente cu afectarea căilor de transport.

Art. 2. - (1) Obiectul prezentului regulament îl constituie modul de organizare, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor, denumit în continuare comitet ministerial.

(2) Comitetul ministerial face parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Art. 3. - (1) Procedura de anunţare-comunicare a situaţiilor de urgenţă la nivelul Ministerului Transporturilor este următoarea:

1. Atât în timpul, cât şi în afara orelor de program, zile libere şi sărbători legale, ofiţerul de serviciu din centrul operativ comunică imediat evenimentele despre care a fost informat, în funcţie de gravitate, ministrului (care poate dispune asupra modului de comunicare în continuare), secretarilor de stat, secretarului general, secretarilor generali adjuncţi, directorilor direcţiilor de specialitate, şefului Serviciului situaţii de urgenţă, consilierilor ministrului şi directorului Direcţiei comunicare, relaţia cu sindicatele, patronatele şi organizaţiile neguvernamentale (pentru pregătirea comunicatului de presă oficial) sau în baza listei cu persoanele nominalizate de conducerea ministerului.

2. Ministrul, secretarul de stat, directorii direcţiilor de specialitate, şeful Serviciului situaţii de urgenţă, consilierii ministrului sunt anunţaţi prin S.M.S. permanent despre premisa apariţiei unor evenimente, despre producerea unor evenimente şi evoluţia acestora, iar pentru evenimente deosebit de grave sunt apelaţi şi telefonic.

3. În lipsa ministrului, evenimentele se comunică imediat demnitarului desemnat ca supleant al ministrului, secretarilor de stat, directorilor direcţiilor de specialitate, şefului Serviciului situaţii de urgenţă, consilierilor ministrului.

4. Anunţarea evenimentelor se face telefonic, prin S.M.S., fax, e-mail şi echipamente de radio.

5. După caz, evenimentele se comunică şi următoarelor autorităţi: Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Centrului Operaţional de Comandă al Guvernului, altor componente ale sistemului naţional, în funcţie de natura, amploarea, complexitatea, evoluţia sau consecinţele evenimentelor.

6. În funcţie de situaţia creată, ministrul transporturilor convoacă comitetul ministerial în totalitatea membrilor săi sau pe componente. Componenţa comitetului ministerial se regăseşte în anexa nr. 1 la ordin.

7. În cazul situaţiilor de urgenţă declarate, după convocarea comitetului ministerial, personalul centrului operativ se suplimentează cu un membru din cadrul Serviciului situaţii de urgenţă.

8. Nu se transmit informaţii clasificate.

9. Convocarea personalului comitetului ministerial, în situaţii de urgenţă, se va face de către ofiţerul de serviciu de pe numerele de telefon din cadrul centrului operativ la solicitarea ministrului sau înlocuitorului acestuia.

10. Personalul comitetului ministerial are obligaţia de a răspunde apelului iniţiat din cadrul centrului operativ.

(2) Procedura pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă este următoarea:

1. La solicitarea ministrului, vicepreşedinţii şi membrii comitetului ministerial se vor prezenta la centrul operativ în 15-30 de minute de la anunţare (în timpul programului legal de lucru) şi 2h-2h30 minute de la anunţare (în afara programului legal de lucru şi dacă se află în Bucureşti).

2. Dacă din motive obiective vicepreşedinţii sau membrii comitetului ministerial nu se află în Bucureşti, vor transmite în ce interval de timp pot ajunge la centrul operativ pentru a fi prezenţi la activitatea comitetului ministerial.

3. Ministrul transporturilor poate convoca şi parţial (în situaţii de urgenţă) comitetul ministerial, dar nu mai puţin de două componente din cele şase componente ale comitetului ministerial (componenta centrală întotdeauna şi componenta în domeniul căreia s-a produs situaţia de urgenţă), hotărârile urmând a fi adoptate cu votul a cel puţin două treimi din totalul reprezentanţilor componentelor convocate din comitetul ministerial prezenţi.

 

CAPITOLUL II

Structuri organizatorice şi funcţionarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă

 

Art. 4. - Comitetul ministerial este compus din:

1. Ministrul transporturilor este preşedintele comitetului ministerial.

2. Vicepreşedinţii sunt demnitari (secretari de stat), secretar general sau secretari generali adjuncţi, numiţi de către preşedintele comitetului ministerial.

3. Membrii sunt persoane cu funcţii de răspundere (demnitari, directori generali, directori, şefi de serviciu) din aparatul propriu al Ministerului Transporturilor, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, în componenţa şi persoane cu funcţii de conducere din unităţile din subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor prevăzute în anexa nr. 1 la ordin.

4. Consultanţii sunt experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului sau din unităţile din subordinea sau sub autoritatea acestuia, precum şi reprezentanţi ai altor ministere, instituţii publice de învăţământ superior, cercetare-proiectare, servicii publice, manageri ai societăţilor şi regiilor autonome cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, cooptaţi în comitetul ministerial la solicitarea preşedintelui, conform anexei nr. 1 la prezentul regulament.

5. Comitetul ministerial coordonează activitatea de prevenire şi asigură gestionarea situaţiilor generate de producerea accidentelor majore pe căile de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, datorate unor cauze tehnice, cutremure, alunecări de teren, căderi masive de zăpadă, polei, vânturi puternice, tornade, uragane, blocaje de gheţuri pe Dunăre, ploi torenţiale, inundaţii, alte fenomene care pot scoate din uz sau pot produce disfuncţionalităţi infrastructurilor de transport şi, totodată, pot afecta starea de normalitate socială şi/sau economică.

Art. 5. - (1) Comitetul ministerial se întruneşte semestrial şi/sau ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedinţilor sau a persoanelor anume desemnate de aceştia.

(2) Şedinţele ordinare ale comitetului ministerial se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor celor şase componente sau a înlocuitorilor desemnaţi şi/sau mandataţi ai acestora.

(3) Hotărârile comitetului ministerial se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu excepţia punerii în aplicare a planului de evacuare în situaţii de urgenţă, care se face în baza deciziei preşedintelui.

(4) Comitetul ministerial colaborează cu autorităţile care au atribuţii şi responsabilităţi specifice în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă cauzate de producerea sau iminenţa producerii unor accidente majore pe căile de transport feroviare, rutiere, navale şi aeriene şi a accidentelor generate de producerea sau iminenţa producerii unor dezastre provocate de inundaţii, tornade, cutremure, alunecări/prăbuşiri de teren, precum şi a celor rezultate în urma erorilor de natură tehnologică, a intervenţiilor umane.

Art. 6. - (1) Şeful centrului operativ este secretarul de stat coordonator al Serviciului situaţii de urgenţă, numit prin ordin al ministrului transporturilor.

(2) Activitatea centrului operativ este asigurată de personal de specialitate din cadrul Serviciului situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor.

 

CAPITOLUL III

Atribuţii

 

Art. 7. - Comitetul ministerial are următoarele atribuţii:

a) elaborează, prin direcţiile de specialitate şi unităţile din subordinea şi sub autoritatea ministerului, planuri, materiale, centralizatoare etc. pentru situaţii de urgenţă sau fenomene meteorologice extreme etc.;

b) elaborează, împreună cu instituţiile abilitate, cu direcţiile generale, direcţiile şi serviciile care au membri desemnaţi în comitetul ministerial, regulamentele şi procedurile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice principalelor tipuri de risc, din domeniul de activitate;

c) avizează planurile proprii anuale pentru asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă, elaborate de către direcţiile generale, direcţiile şi serviciile care au membri desemnaţi în comitetul ministerial, în vederea constituirii planului general al ministerului;

d) informează Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare C.N.S.S.U., prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi prin Centrul operaţional de Comandă al Guvernului, asupra stărilor potenţial generatoare de Situaţii de urgenţă şi iminenţei producerii acestora;

e) evaluează situaţia de urgenţă produsă, în domeniul de competenţă, stabileşte măsuri specifice pentru gestionarea acesteia, inclusiv privind pre-alarmarea serviciilor de urgenţă din domeniul de competenţă al Ministerului Transporturilor şi propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă;

f) informează C.N.S.S.U. asupra activităţilor desfăşurate;

g) asigură monitorizarea şi evaluarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;

h) sprijină şi colaborează cu organele cu atribuţii privind transportul forţelor şi mijloacelor de intervenţie, a persoanelor evacuate şi altor resurse;

i) sprijină şi colaborează cu organele cu atribuţii privind asigurarea asistenţei medicale de urgenţă prin unităţile sanitare aparţinătoare;

j) sprijină şi colaborează cu organele cu atribuţii privind localizarea şi stingerea incendiilor în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă specifice;

k) sprijină şi colaborează cu organele abilitate pentru neutralizarea efectelor materialelor periculoase, precum şi pentru efectuarea depoluării şi decontaminării în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă specifice;

l) asigură monitorizarea şi/sau coordonarea lucrărilor de intervenţie la construcţiile, facilităţile şi instalaţiile proprii afectate;

m) propune programe de cercetare şi iniţiază promovarea în vederea obţinerii finanţării acestora în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă specifice;

n) face propuneri C.N.S.S.U. pentru asigurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă specifice;

o) actualizează şi/sau modifică propriul regulament privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetului ministerial şi centrului operativ;

p) avizează, pe baza normelor naţionale şi internaţionale, măsurile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă provocate de accidente majore pe căile de transport;

q) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege şi de C.N.S.S.U.;

r) analizează şi evaluează planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare situaţiilor de urgenţă;

s) informează C.N.S.S.U. şi colegiile ministerelor asupra activităţii desfăşurate;

t) asigură funcţiile de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, care i-au fost atribuite prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Art. 8. - (1) Preşedintele convoacă comitetul ministerial, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia, aprobă hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate, precum şi avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative şi decide, după caz, punerea în aplicare a planului de evacuare şi informează operativ preşedintele comitetului naţional.

(2) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi pe cele care le revin ca membrii ai comitetului ministerial, în domeniul specific de management al situaţiei de urgenţă.

(3) Membrii participă la şedinţele comitetului ministerial şi prezintă informări şi puncte de vedere asupra situaţiei gestionate; informează operativ conducătorii instituţiilor şi unităţilor pe care le reprezintă în legătură cu deciziile şi hotărârile adoptate în comitetul ministerial şi urmăresc aplicarea acestora în domeniul de competenţă; menţin legătura permanent cu centrele operative din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

(4) Directorii generali şi directorii sunt direct responsabili de chemarea şi desemnarea personalului de specialitate de la unitatea (autoritatea) din subordine care va asigura desfăşurarea unui serviciu permanent la sediul centrului operativ, în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă sau fenomene extreme şi în perioada de iarnă.

Art. 9. - Coordonarea tehnică şi de specialitate a centrului operativ se realizează, potrivit legii, de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care asigură şi menţinerea permanentă a fluxului informaţional.

Art. 10. - Preşedintele comitetului ministerial conduce activitatea de protecţie civilă din minister.

Art. 11. - Consultanţii participă la şedinţele comitetului ministerial, îi consiliază pe membrii acestuia asupra aspectelor tehnice la nivel de expert şi asigură documentaţia tehnică de specialitate.

 

CAPITOLUL IV

Dotarea

 

Art. 12. - Spaţiul de lucru al comitetului ministerial este echipat şi dotat cu mobilier, aparatură şi echipamente de comunicaţii şi informatică, potrivit competenţelor. Lista cu dotările principale ale comitetului ministerial este prevăzută în anexa nr. 2 la regulament.

Art. 13. - (1) Şedinţele comitetului ministerial se desfăşoară la sediul ministerului, în spaţii special destinate (sala albastră/sala hărţilor), amenajate şi echipate prin grija Ministerului Transporturilor.

(2) în imposibilitatea utilizării sediului propriu, conducerea acţiunilor comitetului ministerial şi a centrului operativ se realizează din punctul de comandă amenajat la subsolul clădirii „Palat C.F.R.” sau altă locaţie amenajată corespunzător, prevăzută în planul de evacuare al Ministerului Transporturilor.

(3) Aparatura şi echipamentele de comunicaţii şi informatică, cu excepţia echipamentului de comunicaţii speciale şi de cooperare, se conectează cu centrul operativ şi comitetul naţional prin Centrul operaţional naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu celelalte comitete ministeriale, precum şi cu echipamentele prevăzute la cabinetul prim-ministrului.

(4) Echipamentele de comunicaţii şi de informatică fac parte din sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi stocare a datelor necesare funcţionării Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se asigură potrivit legii.

(5) Comitetul ministerial are acces la spaţii şi dotări destinate conferinţelor şi comunicatelor de presă, utilizate în mod curent pentru astfel de activităţi.

(6) Dotările prevăzute pentru spaţiile de lucru ale comitetului ministerial şi respectiv ale centrului operativ, precum şi mijloacele de transport pentru personalul propriu se asigură de către Ministerul Transporturilor, potrivit legii.

(7) Mijloacele de transport pentru deplasarea în teren a membrilor şi consultanţilor comitetului ministerial se asigură de către minister şi unităţile din subordine sau sub autoritate.

Art. 14. - Finanţarea cheltuielilor materiale, de servicii şi a cheltuielilor de capital ale comitetului ministerial, precum şi ale centrului operativ se asigură de la bugetul de stat prin bugetul anual al Ministerului Transporturilor, alocat cu această destinaţie, precum şi din alte surse interne şi externe, constituite potrivit legii.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 15. - (1) Comitetul ministerial propune iniţierea demersurilor pentru efectuarea de studii şi cercetări în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă specifice sectoarelor din competenţa ministrului.

(2) în vederea promovării reglementărilor în domeniu, comitetul ministerial adoptă metodologii şi proceduri care se aprobă prin ordine ale ministrului transporturilor.

(3) în scopul fundamentării unor hotărâri sau măsuri privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, comitetul ministerial poate constitui, în vederea consultării, grupuri de specialişti formate din cadre didactice, cercetători, experţi. Remunerarea acestora şi achitarea cheltuielilor necesare funcţionării acestor grupuri se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 16.- În situaţia producerii evenimentelor pe modurile de transport, relaţia şi comunicarea cu media se fac exclusiv prin Direcţia comunicare, relaţia cu sindicatele, patronatele şi organizaţiile neguvernamentale din Ministerul Transporturilor, în baza proiectelor de comunicate de presă elaborate de către autorităţile sau entităţile implicate.

Art. 17. - În situaţiile în care entităţile implicate consideră că evenimentul este unul major, necesitând adoptarea unor decizii care nu pot fi luate la nivelul acestora, se transmite imediat, prin centrul operativ al Ministerului Transporturilor, propunerea fundamentată de convocare a comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă.

Art. 18. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

LISTA CONSULTANŢILOR*)

Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor

 

a) Pentru situaţii de urgenţă create de accidente, incidente pe căile de transport datorate unor cauze tehnice sau acte de terorism, care pot afecta, scoate din uz sau produce disfuncţiuni ale căilor de transport, căderi masive de zăpadă, polei, vânturi puternice - tornade, uragane, blocaje de gheţuri pe Dunăre:

- Universitatea Politehnica Bucureşti:

- Institutul de Cercetări în Transporturi - „INCERTRANS” - S.A. Bucureşti;

- Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene – IPTANA - S.A. Bucureşti;

- Institutul de Cercetări şi Proiectări Navale - ICEPRONAV - S.A. Galaţi;

- Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate Bucureşti - ISPCF - S.A. Bucureşti.

b) Pentru situaţii de urgenţă create de accidente, incidente pe căile de transport datorate unor cutremure puternice şi alunecări de teren, ploi torenţiale ce pot provoca inundaţii sau alte fenomene meteorologice care afectează starea de normalitate pe căile de transport, precum şi stabilitatea socială, economică, ecologică:

- Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltarea Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”;

- Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti;

- Institutul de Geografie al Academiei Române;

- Universitatea Bucureşti;

- Autoritatea Naţională de Meteorologie şi Hidrologie;

- Regia Autonomă „Apele Române”;

- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului I.N.C.D.F.P. Bucureşti;

- Centrul Naţional pentru Reducerea Riscului Seismic Bucureşti;

- Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare - CNCAN;

- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”;

- Inspectoratul de Stat în Construcţii.

c) Pentru poluare marină cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare şi pentru cazuri SAR:

- Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanţa;

- Universitatea Maritimă Constanţa;

- Institute de cercetări din domeniul petrolier şi chimic;

- Direcţia Hidrografică Maritimă Constanţa.


*) Lista este orientativă. Membrii comitetului ministerial pot consulta, după caz, specialişti şi din alte structuri de profil.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

LISTA

cuprinzând dotările principale necesare desfăşurării activităţii Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor

 

Nr. crt.

Mijloace şi materiale

Nr. bucăţi

1.

Mobilier: birouri, scaune, dulapuri, masă de consiliu

1 set

2.

Aparat radio şi TV color

1 set

3.

Mijloace de comunicaţii şi informatice: telefoane fixe

4

telefoane mobile

5

fax

2

radiotelefoane fixe

3

radiotelefoane portabile

5

modem internet

1

echipament de videoconferinţă

1

4.

Hărţi ale:

a) României cu riscurile specifice gestionate de Ministerul Transporturilor

1

b) judeţelor şi municipiului Bucureşti

1

c) Europei

1

d) zonei economice exclusive a României

1

5.

Mijloace tehnice de asigurare a iluminatului de siguranţă

1

6.

Mijloace individuale de protecţie, de iluminat, de prim ajutor şi de p.s.i.

2

7.

Colecţii de norme, normative şi alte acte normative specifice prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă

2 seturi

8.

Planuri, programe şi proceduri specifice privind situaţiile de urgenţă

1 set

9.

Rechizite şi consumabile pentru tehnoredactare şi multiplicare

1

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.