MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 563/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 563         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 17 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 220 din 4 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 319 din 9 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 din Codul penal din 1969 şi art. 356 din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

233. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2017

 

629/900/82. - Ordin al ministrului sănătăţii, al viceprim-ministrului, ministrul mediului, şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 220

din 4 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Ionuţ Andrei Sera în Dosarul nr. 1.215/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 850D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 851D/2016-914D/2016, 1.347D/2016 şi 1.736D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Mariana Gheorghe, Corina-Laura Stîngă, Mariana-Doly Stoica, Elena-Daniela Ghebuta, Mariana Stroia, Cristian Mihai Galbau, Aranka Szabo, Mariana-Ana Frantuzu, Nicoleta-Elena Taras, Vasilica-Nicoleta Floricel, Corneliu Marius Tecau, Magdolna-Ilona Firtea, Teodora Thomandel, Marilena Enea, Aneta Donisa, Adriana-Elena Dobre, Maria-Adriana Creţu, Leontina Cotea, Laura Cozma, Valerica Coser, Claudia Maria Cheta, Florentina Ciudin, Marcela Ersilia Cantor, Carmen Daniela Budacu, Mioara Bruma, Viorica Sârbu, Maria Magdalena Preda, Liliana Popa, Cristina Plugar, Virginia Patru, Izolda Papp, Maria Georgeta Nimereală, Adina Ruxandra Negrea, Mihaela Neacşu, Aurica Morogan, Elena Mintenaş. Alina-Elena Marin, Bela Papp, Nicoleta Maria Manea, Simona-Ana Lăcătuş, Elisabeta Kovacs-Czimbor, Glizella-Erszebet Kiss, Maria Kerezsi, Adriana Kaszoni, Mihaela Ramona Iovu-Tiu, Camelia Steliana Ionescu, Carmen Ianchis, Dragoş-Aurelian Grusea Mirică, Gabriela Groparu, Elena Grigoraş, Minodora-Maria Greiner, Maria Ardelean, Mihaela Anton, Nicoleta Tosu, Amalia Cătălina Boidache, Gabriela Pauna, Mihaela Stela Ursu, Maria Mariana Enache, Oana Corina Costache Bobescu, Anca Ciocea, George Alin Sofonea, Aureliana Rotaru, Ana Lucia Radu, Maria Mariana Tănăsescu, Anca Arsene, Laura Avram şi alţii în dosarele nr. 1.216/62/2016, 1.217/62/2016, 1.218/62/2016, 1.219/62/2016, 1.220/62/2016, 1.221/62/2016, 1.222/62/2016, 1.223/62/2016, 1.224/62/2016, 1.225/62/2016, 1.226/62/2016, 1.227/62/2016, 1.228/62/2016, 1.229/62/2016, 1.230/62/2016, 1.231/62/2016, 1.232/62/2016, 1.233/62/2016, 1.234/62/2016, 1.235/62/2016, 1.236/62/2016, 1.237/62/2016, 1.238/62/2016, 1.239/62/2016, 1.240/62/2016, 1.241/62/2016, 1.242/62/2016, 1.243/62/2016, 1.244/62/2016, 1.245/62/2016, 1.246/62/2016, 1.248/62/2016, 1.249/62/2016, 1.250/62/2016, 1.251/62/2016, 1.252/62/2016, 1.253/62/2016, 1.247/62/2016, 1.254/62/2016, 1.255/62/2016, 1.256/62/2016, 1.257/62/2016, 1.258/62/2016, 1.259/62/2016, 1.260/62/2016, 1.261/62/2016, 1.262/62/2016, 1.263/62/2016, 1.264/62/2016, 1.265/62/2016, 1.266/62/2016, 4.486/62/2015, 5.093/62/2015, 1.700/62/2016, 1.701/62/2016, 1.702/62/2016, 1.703/62/2016, 1704/62/2016, 1705/62/2016, 1.706/62/2016, 1.707/62/2016, 1.708/62/2016, 1.709/62/2016, 1.710/62/2016, 5.081/62/2015 şi 5.046/62/2015 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 850D/2016- 914D/2016, 1.347D/2016 şi 1.736D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 851D/2016-914D/2016, 1.347D/2016 şi 1.736D/2016 la Dosarul nr. 850D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierile din 4 mai 2016, pronunţate în dosarele nr. 1.215/62/2016,1.216/62/2016, 1.217/62/2016, 1.218/62/2016, 1.219/62/2016, 1.220/62/2016, 1.221/62/2016, 1.222/62/2016, 1.223/62/2016, 1,224/62/2016, 1.225/62/2016, 1.226/62/2016, 1.227/62/2016, 1.228/62/2016, 1.229/62/2016, 1.230/62/2016, 1.231/62/2016, 1.232/62/2016, 1.233/62/2016, 1 234/62/2016, 1.235/62/2016, 1.236/62/2016, 1.237/62/2016, 1.238/62/2016, 1.239/62/2016, 1.240/62/2016, 1.241/62/2016, 1 242/62/2016, 1.243/62/2016, 1.244/62/2016, 1.245/62/2016, 1.246/62/2016, 1.248/62/2016, 1.249/62/2016, 1.250/62/2016, 1.251/62/2016, 1.252/62/2016, 1.253/62/2016, 1.247/62/2016, 1.254/62/2016, 1.255/62/2016, 1.256/62/2016. 1.257/62/2016, 1.258/62/2016, 1.259/62/2016, 1.260/62/2016, 1.261/62/2016, 1.262/62/2016, 1.263/62/2016, 1.264/62/2016, 1.265/62/2016, 1.266/62/2016 şi 4.486/62/2015. prin încheierile din 6 mai 2016, pronunţate în dosarele 5.093/62/2015, 1.700/62/2016, 1.701/62/2016, 1.702/62/2016, 1.703/62/2016, 1,704/62/2016, 1 705/62/2016, 1.706/62/2016, 1.707/62/2016, 1.708/62/2016, 1.709/62/2016 şi 1.710/62/2016, încheierea din 6 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.081/62/2015 şi încheierea din 12 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.046/62/2015, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Andrei Sera, Mariana Gheorghe, Corina-Laura Stîngă, Mariana-Doly Stoica, Elena-Daniela Ghebuta, Mariana Stroia, Cristian Mihai Galbau, Aranka Szabo, Mariana-Ana Frantuzu, Nicoleta-Elena Taras, Vasilica-Nicoleta Floricel, Corneliu Marius Tecau, Magdolna-Ilona Firtea, Teodora Thomandel, Marilena Enea, Aneta Donisa, Adriana-Elena Dobre, Maria-Adriana Creţu, Leontina Cotea, Laura Cozma, Valerica Coser, Claudia Maria Cheta, Florentina Ciudin, Marcela Ersilia Cantor, Carmen Daniela Budacu, Mioara Bruma, Viorica Sârbu, Maria Magdalena Preda, Liliana Popa, Cristina Plugar, Virginia Patru, Izolda Papp, Maria Georgeta Nimereală, Adina Ruxandra Negrea, Mihaela Neacşu, Aurica Morogan, Elena Mintenaş, Alina-Elena Marin, Bela Papp, Nicoleta Maria Manea, Simona-Ana Lăcătuş, Elisabeta Kovacs-Czimbor, Glizella-Erszebet Kiss, Maria Kerezsi, Adriana Kaszoni, Mihaela Ramona Iovu-Tiu, Camelia Steliana Ionescu, Carmen Ianchis, Dragoş-Aurelian Grusea Mirică, Gabriela Groparu, Elena Grigoraş, Minodora-Maria Greiner, Maria Ardelean, Mihaela Anton, Nicoleta Tosu, Amalia Cătălina Boidache, Gabriela Pauna, Mihaela Stela Ursu, Maria Mariana Enache, Oana Corina Costache Bobescu, Anca Ciocea, George Alin Sofonea, Aureliana Rotaru, Ana Lucia Radu, Maria Mariana Tănăsescu, Anca Arsene, Laura Avram şi alţii cu prilejul soluţionării unor acţiuni având ca obiect drepturi băneşti.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, încălcând astfel prevederile art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16, art. 20 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens. arată că art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 impune ca anumite componente ale remuneraţiei cuvenite pentru munca prestată să fie calculate la o anumită dată, fără a ţine seama de situaţiile concrete ale realităţii social-economice existente, aşa cum sunt inflaţia ori modificarea condiţiilor socio-economice. În fapt, autorii arată că beneficiază de toate sporurile prevăzute de lege (spor de ture, de noapte, de TBC, de chirurgie etc.) prin raportare la cuantumul salariului avut în plată în luna octombrie 2010, iar nu la cel corespunzător datei plăţii efective. Precizează că, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 547/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază în luna respectivă [...]”. De asemenea, autorii excepţiei susţin şi că dispoziţiile de lege criticate ar determina o salarizare diferită faţă de personalul din sectorul privat.

9. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. În acest sens, arată că art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 reglementează domenii atribuite exclusiv legiuitorului, care are dreptul de a interveni pe cale legislativă pentru a răspunde nevoilor sociale existente la un moment dat în societate.

10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 332 din 30 aprilie 2015 şi nr. 445 din 16 septembrie 2014.

12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu

au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea \x nr. 878 din 28 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: „(2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

I j ,

(5) În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariate, altele decât cele prevăzute de prezenta lege. “

16. Autorii excepţiei consideră dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, De asemenea, susţin că sunt încălcate următoarele prevederi internaţionale: art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitoare la egalitate, respectiv dreptul la muncă şi egalitatea remunerării pentru o muncă egală şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind proprietatea.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticilor referitoare la caracterul discriminator al dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010, Curtea constată că un prim aspect de neconstituţionalitate invocat se referă la modul în care legea a fost interpretată şi aplicată în ceea ce priveşte calculul sporurilor salariale cuvenite, autorii excepţiei considerând că acest cuantum ar fi trebuit raportat la salariul aflat în plată şi nu la nivelul salariului aferent lunii octombrie 2010. Or, Curtea observă că autorii excepţiei nu fac o comparaţie între două categorii de persoane, ci între ceea ce legea prevede şi ceea ce aceştia şi-ar fi dorit să prevadă, ceea ce nu reprezintă o veritabilă critică de constituţionalitate din prisma dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

18. Referitor la susţinerile autorilor excepţiei vizând inegalitatea de tratament sub aspectul salarizării între domeniul public şi cel privat, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat c㠄angajaţii din mediul public nu se află în aceeaşi situaţie juridică precum cei din mediul privat. Cei care sunt angajaţi în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legaţi, în mod esenţial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizaţiile sau soldele, de bugetul public naţional, de încasările şi de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecinţe în ceea ce priveşte diminuarea cheltuielilor din acest buget. Or, salariile/indemnizaţiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal. În schimb, în mediul privat raporturile de muncă sunt guvernate întotdeauna de contractul individual de muncă încheiat între un angajat şi un angajator.” întrucât autorii excepţiei nu invocă argumente de natură a reconsidera jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, considerentele Deciziei nr. 874 din 25 iunie 2010 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

19. În continuare, analizând criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile constituţionale şi convenţionale privind dreptul de proprietate, Curtea reţine că acestea au în vedere o diminuare a cuantumului sporurilor salariale prin modul de calcul reglementat de dispoziţiile art. 1 alin, (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010. Astfel, autorii excepţiei susţin că majorarea cu 15% a sporurilor, prevăzută de dispoziţiile de lege criticate, ar trebui să se raporteze la cuantumul salariului corespunzător datei plăţii acestuia. Or, faţă de această critică, Curtea reţine că majorarea prevăzută de art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 a sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut ori indemnizaţia brută de încadrare a urmărit revenirea parţială a cuantumului acestor drepturi la nivelul avut anterior reducerilor dispuse prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Potrivit acestui ultim text de lege, „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.” Prin urmare, textul de lege criticat nu stabileşte modul în care aceste sporuri se calculează raportat la cuantumul salariului, acesta fiind domeniul de reglementare al altor norme de lege, ci majorarea acestor drepturi băneşti după diminuarea temporară a cuantumului lor prin dispoziţiile Legii nr. 118/2010. Aşa fiind, Curtea reţine că şi sub acest aspect critica de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar aceste concluzii sunt valabile şi în ceea ce priveşte aspectele de neconstituţionalitate invocate de autorii excepţiei în raport cu dreptul la muncă.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionuţ Andrei Sera, Mariana Gheorghe, Corina-Laura Stîngă, Mariana-Doly Stoica, Elena-Daniela Ghebuta, Mariana Stroia, Cristian Mihai Galbau, Aranka Szabo, Mariana-Ana Frantuzu, Nicoleta-Elena Taras, Vasilica-Nicoleta Floricel, Corneliu Marius Tecau, Magdolna-Ilona Firtea, Teodora Thomandel, Marilena Enea, Aneta Donisa, Adriana-Elena Dobre, Maria-Adriana Creţu, Leontina Cotea, Laura Cozma, Valerica Coser, Claudia Maria Cheta, Florentina Ciudin, Marcela Ersilia Cantor, Carmen Daniela Budacu, Mioara Bruma, Viorica Sârbu, Maria Magdalena Preda, Liliana Popa, Cristina Plugar, Virginia Patru, Izolda Papp, Maria Georgeta Nimereală, Adina Ruxandra Negrea, Mihaela Neacşu, Aurica Morogan, Elena Mintenaş, Alina-Elena Marin, Bela Papp, Nicoleta Maria Manea, Simona-Ana Lăcătuş, Elisabeta Kovacs-Czimbor, Glizella-Erszebet Kiss, Maria Kerezsi, Adriana Kaszoni, Mihaela Ramona Iovu-Tiu, Camelia Steliana Ionescu, Carmen Ianchis, Dragoş-Aurelian Grusea Mirică, Gabriela Groparu, Elena Grigoraş, Minodora-Maria Greiner, Maria Ardelean, Mihaela Anton, Nicoleta Tosu, Amalia Cătălina Boidache, Gabriela Pauna, Mihaela Stela Ursu, Maria Mariana Enache, Oana Corina Costache Bobescu, Anca Ciocea, George Alin Sofonea, Aureliana Rotaru, Ana Lucia Radu, Maria Mariana Tănăsescu, Anca Arsene, Laura Avram şi alţii în dosarele nr. 1.215/62/2016, 1.216/62/2016, 1.217/62/2016, 1.218/62/2016, 1 219/62/2016, 1.220/62/2016, 1.221/62/2016. 1.222/62/2016, 1.223/62/2016, 1224/62/2016. 1225/62/2016, 1.226/62/2016, 1.227/62/2016, 1.228/62/2016, 1.229/62/2016, 1.230/62/2016, 1.231/62/2016, 1.232/62/2016, 1.233/62/2016, 1.234/62/2016, 1.235/62/2016, 1.236/62/2016, 1.237/62/2016, 1.238/62/2016, 1.239/62/2016, 1.240/62/2016, 1.241/62/2016, 1.242/62/2016, 1.243/62/2016, 1.244/62/2016, 1.245/62/2016, 1.246/62/2016, 1.248/62/2016, 1.249/62/2016. 1.250/62/2016, 1.251/62/2016, 1.252/62/2016, 1.253/62/2016, 1.247/62/2016, 1.254/62/2016, 1.255/62/2016, 1.256/62/2016, 1.257/62/2016, 1.258/62/2016, 1.259/62/2016, 1.260/62/2016, 1.261/62/2016, 1.262/62/2016, 1.263/62/2016, 1.264/62/2016, 1.265/62/2016, 1.266/62/2016, 4.486/62/2015, 5.093/62/2015, 1.700/62/2016, 1.701/62/2016, 1.702/62/2016, 1.703/62/2016. 1.704/62/2016, 1.705/62/2016, 1.706/62/2016, 1.707/62/2016, 1.708/62/2016,1.709/62/2016, 1.710/62/2016, 5.081/62/2015 şi 5.046/62/2015 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 319

din 9 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 din Codul penal din 1969 şi art. 356 din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 din Codul penal din 1969 şi art. 356 din Codul penal, excepţie ridicată de Robertino Georgescu în Dosarul nr. 722/1.748/2014 al Judecătoriei Cornetu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 694D/2Q16.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Mircea Duţu, din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului legal al autorului excepţiei, care susţine, în esenţă, că norma de incriminare nu este suficient de clară în privinţa semnificaţiilor sale şi astfel nu permite persoanei să-şi adapteze conduita în funcţie de aceasta, chiar dacă ar apela, la nevoie, la consiliere de specialitate. În susţinerea celor arătate depune concluzii scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât constituţionalitatea textelor nu poate fi dedusă din premisele menţionate de autor, iar prevederile legale referitoare la infracţiunea de infectare a apei au un înţeles univoc.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 18 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 722/1.748/2014, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 din Codul penal din 1969 şi art. 356 din Codul penal, excepţie ridicată de Robertino Georgescu într-o cauză penală în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de infectare a apei.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, întrucât sintagma „dacă este dăunătoare sănătăţii oamenilor; animalelor sau plantelor7„dacă apa devine dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor* nu este suficient de clară în privinţa semnificaţiilor sale şi astfel nu permite persoanei să-şi adapteze conduita în funcţie de aceasta, chiar dacă ar apela, la nevoie, la consiliere de specialitate. În acest sens se arată că legea nu prevede criterii care să permită stabilirea caracterului „dăunător” al apei în urma „infectării”, întrucât nu poate fi determinată cu exactitate urmarea imediată în aşa fel încât destinatarul să-şi dea seama dacă acţiunea/inacţiunea sa intră sub incidenţa normei incriminatoare. O astfel de concluzie se desprinde şi din compararea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile din alte legi speciale referitoare la protecţia şi sănătatea apei, respectiv Legea apelor nr. 107/1996, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

7. Se mai susţine că textele sunt neclare, întrucât există incertitudine cu privire la calificarea infracţiunii ca fiind de pericol sau de rezultat. Astfel, în literatura de specialitate se susţine că infectarea apei este o infracţiune de pericol, pentru existenţa căreia este suficientă potenţiabilitatea dăunătoare a apei infectate, adică pericolul dea produce îmbolnăvirea sau moartea oamenilor sau animalelor ori distrugerea sau infectarea plantelor. Cu toate acestea, „apa dăunătoare” înseamnă, într-o interpretare literară, apa care produce pagube, aşadar una care a afectat deja sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor.

8. În sfârşit, se mai arată că lipsa de previzibilitate a textelor legale criticate rezultă şi din necorelarea acestora cu alte acte normative din domeniu. Astfel, prevederile art. 311 din Codul penal din 1969 şi art. 356 din Codul penal au un conţinut foarte asemănător, chiar dacă într-o formulare diferită, cu art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2006, republicată, care prevede infracţiunea de poluare gravă a sistemelor de alimentare cu apă a localităţilor. Aceste asemănări care pot crea confuzii şi neclarităţi rezultă şi din prevederile art. 92 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996.

9. În concluzie, autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei şi constatarea ca neconstituţională a sintagmei „dacă este dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor* (din art. 311 din Codul penal din 1969) şi, respectiv, „dacă apa devine dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor* (art. 356 din Codul penal).

10. Judecătoria Cornetu opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, considerând că dispoziţiile legale criticate în cauză sunt accesibile şi previzibile.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece formularea criticată nu este de natură a afecta previzibilitatea normei penale, orice destinatar al acesteia fiind de aşteptat a cunoaşte înţelesul incriminării. Nu se poate presupune în mod rezonabil că destinatarul normei penale nu are suficiente date pentru a înţelege ce înseamn㠄infectarea apei” sau „dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor”. Tot astfel, nu se poate susţine că o persoană nu cunoaşte şi nici nu poate cunoaşte consecinţele actelor sale asupra surselor de apă sau a reţelelor de apă dacă deversează substanţe care sunt de natură a afecta sănătatea oamenilor sau a mediului înconjurător.

13. O enumerare expresă în acest caz nu numai că nu este posibilă, ci ar fi şi de natură a crea posibilitatea omiterii incriminării anumitor fapte care, prin gradul lor de pericol social, sunt de natură a intra în sfera ilicitului penal.

14. Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate sunt, în opinia Guvernului, formulate clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce şi reglementează cu claritate conduita de urmat pentru destinatarul normei penale.

15. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, din analiza dispoziţiilor legale criticate rezultă că acestea sunt redactate suficient de previzibil, precis şi clar, sancţiunea aplicându-se în condiţiile în care fapta se realizează din punctul de vedere al elementului material prin efectuarea unei activităţi de infectare, prin orice mijloace, a surselor sau reţelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor.

16. Cât priveşte „infectarea apei”, termen pe care autorul excepţiei îl consideră imprevizibil, Avocatul Poporului susţine că din acesta se înţelege cu uşurinţă semnificaţia de contaminare cu substanţe sau germeni vătămători pentru oameni, plante sau animale. De asemenea, sensul noţiunii de „dăunător” este facil de înţeles, apa devenind dăunătoare sănătăţii, oamenilor, animalelor sau plantelor atunci când consumarea sau folosirea ei poate cauza îmbolnăvirea sau moartea unor oameni sau animale ori când plantele expuse ar putea fi distruse sau contaminate, fiind astfel un pericol potenţial pentru sănătatea oamenilor şi animalelor.

17. Se mai susţine ca, în speţă, nu este încălcat principiul legalităţii pedepsei consacrat constituţional de art. 23 alin. (12).

18. În ce priveşte critica raportată la art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Avocatul Poporului a făcut trimitere la Decizia de inadmisibilitate pronunţată în Cererea nr. 8.398/04 formulată de Miron Victor Panaitescu împotriva României, prin care Curtea de la Strasbourg a făcut referire la principiile consacrate, dezvoltate în jurisprudenţa sa în contextul acestui articol, sens în care acesta impune ca o faptă penală să fie în mod clar prevăzută de lege, ca legea să fie previzibilă în aplicarea sa şi să nu fie interpretată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu prin analogie, întrucât formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generale este de preferat unor liste exhaustive. Aşa fiind, interpretarea normelor depinde de practică şi nu încape îndoială că instanţele interne sunt cele mai în măsură să examineze legislaţia naţională, situaţie care nu este, în sine, incompatibilă cu art. 7 din Convenţie.

19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului ales al autorului excepţiei, concluziile scrise depuse de acesta din urmă, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 311 din Codul penal din 1969 - Infectarea apei, şi art. 356 din actualul Cod penal - Infectarea apei, care, la data sesizării instanţei de contencios constituţional, aveau următorul conţinut:

- Art. 311 din Codul penal din 1969: „Infectarea prin orice mijloace a surselor şi reţelelor de apă, dacă este dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

- Art. 356 din Codul penal: „(1) Infectarea prin orice mijloace a surselor sau reţelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

22. Ulterior, prin art. I pct. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, dispoziţiile legale criticate ale art. 356 din Codul penal au fost modificate, preluând, din perspectiva criticilor formulate, soluţia legislativă anterioară şi au următorul conţinut: „(1) Infectarea prin orice mijloace a surselor sau reţelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2) Dacă fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(3) Prin excepţie de la dispoziţiile art. 137 alin. (2), în cazul infracţiunii prevăzute în prezentul articol, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei şi 25.000 lei.

(4) Tentativa se pedepseşte”.

23. Aşa fiind, Curtea se va pronunţa atât asupra prevederilor art. 311 din Codul penal din 1969, cât şi asupra dispoziţiilor art. 356 din Codul penal, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 18/2016, deoarece singurul în măsură să decidă care este legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză este judecătorul de drept comun.

24. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării legilor, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei, art. 73 alin. (3) lit. h) referitor la reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi prevederile art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei susţine că prevederile legale menţionate nu respectă cerinţa calităţii legii, nefiind clare, precise şi previzibile.

26. Cu privire la această critică, Curtea arată că infracţiunea de infectare a apei este prevăzută în actualul Cod penal în titlul VII - infracţiuni contra siguranţei publice, capitolul V - Infracţiuni contra sănătăţii publice şi era prevăzută în Codul penal din 1969 în titlul IX - Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială, capitolul II - Infracţiuni contra sănătăţii publice. Între cele două dispoziţii nu există diferenţe legate de conţinutul infracţiunii, cu excepţia incriminării tentativei în actuala reglementare şi a limitelor de pedeapsă care sunt mai mari în prezent. Obiectul juridic protejat de legiuitor constă în relaţiile sociale referitoare la sănătatea publică, valoare care este ocrotită şi prin asigurarea calităţii apelor. Deoarece acţiunea de infectare se exercită în mod automat direct asupra apei, obiectul material al infracţiunii îl constituie fie apa care se găseşte la o sursă (izvor, puţ, rezervor), fie apa aflată pe reţeaua ei de scurgere (canal, conductă etc.). Practic, legiuitorul a avut în vedere atât apa care se găseşte la o sursă naturală, cât şi apa destinată consumului uman şi care reprezintă orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie sau dintr-un rezervor, precum şi toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman.

27. Elementul material al laturii obiective constă într-o acţiune de infectare a unei surse sau reţele de apă, adică a introduce în acea sursă/reţea ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel care conţin substanţe, bacterii, microbi sau orice alţi asemenea agenţi patogeni vătămători pentru sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor. Aşa fiind, prin infracţiunea incriminată legiuitorul a urmărit şi protejarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, sens în care apele uzate menajere vor fi transportate printr-o reţea de canalizare care asigură colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea corespunzătoare într-un receptor natural a apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apă, precum şi a apelor fluviale sau de suprafaţă colectate de pe teritoriul localităţilor. În acest fel sunt protejate şi sistemele de alimentare cu apă care, între altele, transportă apa potabilă în stare naturală sau după tratare, care trebuie să fie sanogenă şi curată, lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe.

28. Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru sănătatea oamenilor, animalelor sau a plantelor, stare care se deduce din aptitudinea apei infectate de a produce moartea sau îmbolnăvirea acestora, infracţiunea fiind una de pericol şi nicidecum una de rezultat. Dacă se produce moartea sau îmbolnăvirea unei persoane/animal sau distrugerea unor plante ori dacă se produce o otrăvire a oamenilor/animalelor în masă, în raport cu acest rezultat se realizează şi conţinutul altei infracţiuni care se va afla în concurs cu infracţiunea de infectare a apei (de exemplu art. 402 din Codul penal referitor la infracţiunea de atentat contra unei colectivităţi)

29. Aşa fiind, problema dacă producerea anumitor consecinţe intră sau nu în sfera de incidenţă a infracţiunii de infectare a apei reprezintă, în esenţă, o problemă de interpretare şi aplicare a legii, fiind expresia înfăptuirii actului de justiţie prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin instanţele judecătoreşti.

30. De altfel, stabilirea caracterului dăunător al apei se realizează în funcţie de tipul de apă infectată, respectiv, apă care se găseşte la o sursă sau pe reţeaua ei de scurgere, Astfel, dacă a fost infectată reţeaua de alimentare cu apă potabilă, atunci vor fi incidente analizele de laborator referitoare la parametrii microbiologici şi chimici.

31. În plus, Curtea constată că autorul excepţiei a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din 31 ianuarie 2014, deoarece, prin montarea unui dispozitiv, a efectuat branşarea conductei de apă menajeră la conducta de aducţiune a apei potabile pe o anumită stradă, infectând apa potabilă. Prin urmare, este greu de acceptat ideea că pentru autorul excepţiei nu era evident faptul că apa menajeră este acea apă rezultată din folosirea ei în gospodării sau în instituţii publice, care rezultă mai ales din metabolismul uman şi din activităţi menajere igienico-sanitare, şi Că această apă este dăunătoare pentru sănătatea oamenilor.

32. Aşa fiind, Curtea constată că, în concordanţă cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor, dispoziţiile legale criticate sunt clare şi neechivoce, întrucât destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea ei, sens în care îşi poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011).

33. Având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară şi bine înrădăcinată în tradiţia legală a statelor membre. Prin urmare, art. 7 paragraful 1 din Convenţie nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale pe calea interpretării judiciare de la un caz la altul, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent cu substanţa infracţiunii şi să fie în mod rezonabil previzibil (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 şi 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 şi 93).

34. Totodată, prin Decizia de inadmisibilitate pronunţată în Cererea nr. 8,398/04 formulată de Miron Victor Panaitescu împotriva României, paragrafele 30 şi 31, Curtea de la Strasbourg a făcut referire la principiile consacrate, dezvoltate în jurisprudenţa sa - în contextul art. 7 din Convenţie - care impune ca o faptă penală să fie în mod clar prevăzută în lege, ca legea să fie previzibilă în aplicarea sa şi să nu fie interpretată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu prin analogie. De asemenea, s-a mai remarcat că, drept consecinţă logică a principiului conform căruia legile trebuie să fie de aplicabilitate generală, formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generale fiind preferată unor liste exhaustive (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31). Rezultă că interpretarea acestor norme depinde de practică şi nu încape îndoială că instanţele interne sunt cele mai în măsură să examineze şi să interpreteze legislaţia naţională; o astfel de interpretare nu este, în sine, incompatibilă cu art. 7 din Convenţie.

35. De aceea, nu poate fi primită susţinerea că destinatarii normei penale nu-şi pot adapta conduita în funcţie de conţinutul său, deoarece elementul material al infracţiunii se realizează printr-o acţiune de infectare a unei surse sau reţele de apă, legiuitorul urmărind să protejeze apele ca resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată şi care nu sunt un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare. În plus, în aceste situaţii, supleţea legii este de preferat, întrucât nu se poate stabili aprioric totalitatea posibilelor consecinţe care ar putea Intra sau nu în categoria noţiunii de apă infectată, urmând ca, în funcţie de particularităţile fiecărei speţe, să se stabilească, la nevoie, prin analize de laborator, dacă apa astfel infectată este dăunătoare sau nu sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor.

36. Aşa fiind, nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea principiului legalităţii pedepsei, deoarece dispoziţiile legale de incriminare stabilesc inclusiv pedeapsa corelativă în cazul săvârşirii faptei antisociale.

37. De asemenea, atât Codul penal din 1969, cât şi actualul Cod penal sunt legi care au fost adoptate, în acord cu art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, ca legi organice cu respectarea exigenţelor constituţionale ale art. 76 alin. (1) şi ale art. 114 din Constituţie (în cazul actualului Cod penal).

38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Robertino Georgescu în Dosarul nr. 722/1.748/2014 al Judecătoriei Cornetu şi constată că dispoziţiile art. 311 din Codul penal din 1969 şi art. 356 din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

praf. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 5.116 din 14.06.2017 al Institutului de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor,

în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) şi art. 34 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, şi ale art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2017, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 7 iulie 2017.

Nr. 233.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 629 din 31 mai 2017

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

Nr. 82 din 11 iulie 2017

MINISTERUL MEDIULUI

Nr. 900 din 21 iunie 2017

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 5.184/2017 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică, având în vedere prevederile art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii, viceprim-ministrul, ministrul mediului, şi preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind

punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Florian-Dorel Bodog

Geronimo Răducu Brănescu

Laurenţiu Adrian Neculaescu,

 

 

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, stabilesc procedura administrativă pentru aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 617/2014.

Art. 2. - În aplicarea prezentelor norme se utilizează definiţiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 523/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, astfel cum a fost modificat şi completat prin regulamentele delegate Regulamentul nr. 736/2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte durata programului de lucru pentru examinarea substanţelor active biocide existente, precum şi prin Regulamentul nr. 334/2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, în ceea ce priveşte anumite condiţii de acces pe piaţă, denumit în continuare Regulament, precum şi termenii şi sintagmele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 617/2014.

 

CAPITOLUL II

Depunerea cererilor pentru aprobarea substanţei active, pentru autorizarea produselor biocide şi pentru notificări

 

Art. 3. - Aprobarea unei substanţe active noi, reînnoirea aprobării unei substanţe active sau revizuirea aprobării unei substanţe active se realizează de către Comisia Europeană, potrivit procedurilor prevăzute la art. 4-9, 13, 14 şi 15 din Regulament, ca urmare a cererii transmise către Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, denumită în continuare Agentie, prin Registrul produselor biocide, denumit în continuare R4BP, menţionat la art. 71 din Regulament.

Art. 4. - (1) După aprobarea unei substanţe active, operatorii economici care intenţionează să introducă sau să pună la dispoziţie pe piaţa Uniunii Europene un produs biocid sau o familie de produse biocide pot depune prin R4BP cereri pentru:

a) autorizarea naţională, conform art. 29-31 din Regulament;

b) autorizaţia Uniunii Europene, pentru tipurile de produse prevăzute la art. 42 din Regulament;

c) recunoaşterea reciprocă succesivă a autorizaţiei emise de un stat membru de referinţă, conform art. 33 din Regulament;

d) recunoaşterea reciprocă paralelă a autorizaţiei pentru produsul biocid sau familia de produse biocide, concomitent cu cererea de autorizare naţională depusă în statul membru de referinţă, conform art. 34 din Regulament;

e) autorizarea simplificată a produsului biocid, conform procedurilor prevăzute de cap. V din Regulament;

f) autorizarea provizorie pentru produsul biocid sau familia de produse biocide, prevăzută la art. 55 alin. (2) din Regulament.

(2) Pentru a continua punerea la dispoziţie pe piaţă a unui produs biocid existent sau a unei familii de produse biocide existente după aprobarea substanţelor active conţinute de acestea se aplică măsurile tranzitorii potrivit art. 89 alin. (3) din Regulament prin procedura de autorizare sau prin recunoaştere reciprocă paralelă, dacă aplicaţia pentru una dintre proceduri a fost făcută până cel târziu la data aprobării ultimei substanţe active.

(3) Operatorii economici care intenţionează să pună la dispoziţie un produs biocid deja autorizat într-un stat membru de origine, denumit în continuare SMO, pe piaţa din România, ce capătă astfel calitatea de stat membru de introducere, denumit în continuare SMI, pot solicita prin R4BP o autorizaţie de comerţ paralel, conform prevederilor art. 53 din Regulament. Produsul biocid pentru care se solicită autorizaţia de comerţ paralel şi care urmează să fie pus la dispoziţie pe piaţa din SMI trebuie să fie identic cu un produs biocid autorizat în SMI.

(4) în termenele prevăzute în Regulament, operatorii economici care intenţionează să continue punerea la dispoziţie pe piaţa Uniunii Europene a unui produs biocid sau a unei familii de produse biocide pot solicita prin R4BP reînnoirea autorizaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d).

Art. 5. - (1) Operatorii economici care intenţionează să desfăşoare un experiment sau un test potrivit prevederilor art. 56 din Regulament transmit prin R4BP o notificare către Comisia naţională pentru produse biocide, denumită în continuare Comisie.

(2) Operatorii economici care intenţionează să pună la dispoziţie pe piaţa României un produs biocid autorizat în alt stat membru prin procedură simplificată transmit prin R4BP notificare către Comisie potrivit prevederilor art. 27 din Regulament, cu 30 de zile înainte de a fi introdus pe piaţă.

Art. 6. - (1) Cererile înregistrate în R4BP pentru autorizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), c), d) şi f), alin. (3) şi notificările prevăzute la art. 5 din prezentele norme sunt adresate Comisiei.

(2) Cererile înregistrate în R4BP pentru autorizaţiile prevăzute la art. 3 şi art. 4 alin. (1) lit. b) şi e) din prezentele norme sunt adresate Agenţiei.

(3) înainte de transmiterea către Agenţie a cererilor prevăzute la alin. (2), operatorii economici solicită Ministerului Sănătăţii confirmarea scrisă privind acordul de evaluare a cererii, prin Secretariatul tehnic al Comisiei naţionale pentru produse biocide, denumit în continuare Secretariat, conform prevederilor art. 10 lit. n)din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014.

(4) Un exemplar tipărit al cererilor şi notificărilor prevăzute la alin. (1) şi generate prin R4BP se depune şi la Secretariat.

(5) Cererea de autorizare a aceloraşi produse se poate depune prin R4BP potrivit art. 3 alin. 1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 414/2013 din 6 mai 2013 privind precizarea procedurii de autorizare a aceloraşi produse biocide, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Art. 7. - (1) Secretariatul informează autorităţile menţionate la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 cu privire la existenţa solicitării de evaluare a unei substanţe active sau a unui produs biocid şi le solicită acordul privind evaluarea în termen de 10 zile lucrătoare, în vederea completării de către Ministerul Sănătăţii a formularului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme.

(2) Confirmarea scrisă privind acordul de evaluare a cererii este semnată de directorul general din Direcţia generală asistenţă medicală şi sănătate publică a Ministerului Sănătăţii, după acceptul scris al autorităţilor prevăzute la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 pentru participarea la procesul de evaluare a substanţei active sau a produsului biocid.

(3) în cazul în care autorităţile prevăzute la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 nu deţin suficient personal calificat cu experienţă corespunzătoare care să evalueze cererile, potrivit prevederilor art. 81 alin. (1) ultimul paragraf din Regulament, Secretariatul informează Ministerul Sănătăţii. Metoda de contractare a experţilor se elaborează conform prevederilor art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014.

Art. 8. - (1) Etapele urmate de Secretariat în vederea înregistrării solicitărilor de autorizare în R4BP:

a) fiecare cerere sau notificare, după vizualizare, este marcată cu „maa-MSCA”.

Prin „Case details” se încarcă documentele de plată pentru fiecare procedură, iar aplicantul trebuie să achite plata aferentă în conturile înscrise pe factură în termen de 30 de zile, conform prevederilor ordinului comun al ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor privind tarifele percepute pentru activităţile furnizate în cadrul procedurilor de punere la dispoziţie pe piaţă a produselor biocide (Ordinul nr. 10/205/19/2013);

b) în cazul în care nu se efectuează plata în termen, în dreptul cererii se marchează cu „reject”;

c) după efectuarea plăţii, Secretariatul verifică existenţa elementelor dosarului tehnic şi acceptă, conform prevederilor Regulamentului, în termen de 10 zile, şi marchează situaţia cererii cu „val-Validate” în decurs de 30 de zile.

(2) în perioada dintre etapele „val-Validate” şi „evl-Evaluate & Decide”:

a) experţii desemnaţi la art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 verifică cererile prevăzute la art. 3 şi 4 din prezentele norme şi validează ştiinţific documentele dosarului aferent cererii, până la termenele stabilite în Regulament;

b) în situaţia în care sunt necesare noi clarificări, prin R4BP, rubrica „request additional information”, se solicită de către experţi informaţiile necesare evaluării în termenele stabilite de Regulament.

 

CAPITOLUL III

Conţinutul documentaţiei

 

Art. 9. - Dosarele se întocmesc în format IUCLID conform prevederilor art. 11, anexelor nr. II şi III din Regulament.

 

CAPITOLUL IV

Evaluarea cererilor şi eliberarea autorizaţiilor

 

Art. 10. - (1) La finalizarea evaluării şi cel târziu după 300 de zile de la momentul marcării în R4BP cu „evl-Evaluate & Decide”, conform prevederilor art. 8 alin. (3) din prezentele norme, experţii desemnaţi potrivit art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 depun raportul de evaluare la Secretariat. Acest termen poate fi suspendat în condiţiile aplicării art. 8 alin. 2 din Regulament

(2) în termen de 10 zile, Secretariatul integrează într-un raport de evaluare final rapoartele transmise de experţi.

(3) în termen de 20 de zile, Comisia analizează raportul de evaluare şi, înainte de eliberarea autorizaţiei naţionale finale, transmite solicitantului o copie a raportului, informându-l asupra condiţii|or în care autorizaţia este acordată,

(4) în cazul în care sunt observaţii din partea solicitantului asupra raportului de evaluare şi după analiza acestora, Comisia, împreună cu experţii desemnaţi potrivit art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014, decide, în termen de 20 de zile, asupra integrării lor în raportul de evaluare final, care este înaintat Agenţiei, în cazul autorizării unionale.

(5) în cazul unui acord din partea solicitantului, se alocă un număr şi se eliberează certificatul de autorizare naţională pentru produsul biocid sau familia de produse, semnat de preşedintele Comisiei.

(6) În anumite situaţii de refuz pentru acordarea unei autorizaţii, Comisia poate decide ca solicitantul, în termen de 10 zile, să îşi modifice cererea astfel încât aceasta să poată fi acceptată.

(7) În cazul în care se solicită reînnoirea autorizaţiei naţionale, conform prevederilor art. 31 alin. (1) din Regulament, experţii întocmesc un raport de evaluare pe care îl depun la Secretariat, cu cel puţin 20 de zile înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia naţională iniţială.

Art. 11. - (1) în termen de 90 de zile de la momentul marcării în R4BP cu „evl-Evaluate & Decide” a cererii pentru recunoaşterea reciprocă succesivă, experţii desemnaţi potrivit art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 examinează rezumatul caracteristicilor produsului biocid şi înaintează, prin Secretariat, Comisiei raportul de evaluare cu concluziile referitoare la cererea de autorizare prin recunoaşterea reciprocă succesivă.

(2) în termen de 70 de zile de la momentul marcării în R4BP cu „evl-Evaluate & Decide” a cererii pentru recunoaşterea reciprocă paralelă, experţii desemnaţi potrivit art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 examinează rezumatul caracteristicilor produsului biocid şi înaintează, prin Secretariat, Comisiei raportul de evaluare cu concluziile referitoare la cererea de autorizare prin recunoaşterea reciprocă paralelă.

(3) în cazul acceptării raportului de evaluare emis de statul membru de referinţă, Secretariatul înregistrează acordul în R4BP, alocă un număr, iar Comisia eliberează, în termen de 30 de zile, autorizaţia de recunoaştere reciprocă succesivă a produsului biocid sau a familiei de produse, semnată de preşedintele Comisiei.

(4) în cazul acceptării raportului de evaluare emis de statul membru de referinţă, Secretariatul înregistrează acordul în R4BP, alocă un număr, iar Comisia eliberează, în termen de 15 zile, autorizaţia de recunoaştere reciprocă paralelă a produsului biocid sau a familiei de produse, semnată de preşedintele Comisiei.

(5) în cazul dezacordului experţilor faţă de raportul de evaluare emis de statul membru de referinţă, Ministerul Sănătăţii transmite prin Secretariat obiecţiile către grupul de coordonare prevăzut la art. 35 din Regulament, după consultarea Comisiei.

(6) în cazul în care experţii desemnaţi potrivit art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 decid că nu este nevoie de o evaluare completă a cererii de reînnoire a autorizaţiei naţionale, examinează rezumatul caracteristicilor produsului biocid şi înaintează, prin Secretariat, Comisiei raportul de evaluare cu concluziile referitoare la cererea de reînnoire a autorizaţiei naţionale în termen de 150 de zile. Comisia emite reînnoirea autorizaţiei în termen de 20 de zile de la primirea raportului de evaluare. În cazul în care este necesară o evaluare completă se respectă termenele prevăzute la art. 10 din prezentele norme.

Art. 12. - Experţii implicaţi în evaluare, desemnaţi să examineze substanţe active sau produse biocide evaluate de România, pentru situaţia în care se înregistrează obiecţii faţă de raportul de evaluare emis, vor comunica cu Comitetul pentru produse biocide, denumit în continuare COMr stabilit prin art. 75 din Regulament, prin intermediul reprezentantului naţional sau supleantului acestuia.

Art. 13. - (1) în termen de 40 de zile de la admiterea cererii de autorizare de comerţ paralelă, Secretariatul verifică identitatea produsului biocid pentru care a fost înaintată cererea de autorizare de comerţ paralelă, conform prevederilor art. 53 alin. (3) din Regulament, şi propune Comisiei eliberarea autorizaţiei.

(2) în cazul refuzului de acordare a autorizaţiei de comerţ paralele motivat de faptul că produsul biocid nu este identic cu produsul de referinţă, solicitantul poate înainta o altă cerere prin care are posibilitatea de a modifica sau completa solicitarea cu informaţiile relevante necesare, cu condiţia să achite tarifele acestei activităţi. _

Art. 14. - (î) în termen de 70 de zile de la validarea cererii de autorizare prin procedură simplificată, experţii înaintează, prin Secretariat, Comisiei raportul de evaluare cu concluziile referitoare la cererea de evaluare.

(2) în cazul acceptării raportului de evaluare, Secretariatul înregistrează autorizaţia în R4BP, alocă un număr, iar Comisia eliberează, în termen de 15 zile, autorizaţia prin procedură simplificată, semnată de preşedintele Comisiei.

Art. 15. - Cererile se resping în situaţia în care:

a) în termenul de 30 de zile nu se achită tarifele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) din prezentele norme;

b) în situaţia în care din dosar lipseşte confirmarea scrisă privind acordul pentru evaluare prevăzut la art. 6 alin. (3) din prezentele norme;

c) în situaţia în care din dosar lipseşte confirmarea că solicitantul nu a depus către alt stat membru o cerere similară de autorizare naţională.

Art. 16. - (1) Notificarea privind modificarea administrativă a produsului biocid autorizat, conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 354/2013 al Comisiei din 18 aprilie 2013 privind modificări ale produselor biocide autorizate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, se face în termen de 30 de zile. După achitarea tarifului corespunzător cu ocazia primei şedinţe, Secretariatul informează Comisia cu privire la notificare.

(2) în termen de 90 de zile de la validarea cererii, în urma evaluării unei modificări minore, experţii întocmesc un proiect de raport de evaluare şi, după caz, un rezumat revizuit al caracteristicilor produsului biocid. Documentele vor fi încărcate de Secretariat prin R4BP şi transmise tuturor statelor membre vizate, precum şi solicitantului.

(3) în termen de 180 de zile de la validarea cererii, în urma evaluării unei modificări majore, experţii întocmesc un proiect de raport de evaluare şi, după caz, un rezumat revizuit al caracteristicilor produsului biocid. Documentele vor fi încărcate de Secretariat prin R4BP şi transmise tuturor statelor membre vizate, precum şi solicitantului.

Art. 17. - Derogările de la autorizări de plasare pe piaţă se pot acorda după cum urmează:

a) în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din Regulament, acordul de punere la dispoziţie pe piaţă a unui produs biocid neautorizat se emite de către Ministerul Sănătăţii, la propunerea Comisiei;

b) permisiunea de autorizare a unui produs biocid ce conţine o substanţă activă neaprobată se emite de către Comisia Europeană, în condiţiile reglementate de prevederile art. 55 alin. (3) din Regulament, numai după prezentarea justificărilor corespunzătoare propuse de Ministerul Sănătăţii.

 

CAPITOLUL V

Criteriile minime de contractare a experţilor independenţi şi responsabilităţile experţilor

 

Art. 18. - Coordonarea metodologică de achiziţie a experţilor independenţi este asigurată de către Ministerul Sănătăţii.

Art. 19. - (1) Pentru a fi calificat în procedurile deschise pentru evaluarea substanţei active biocide sau a produsului biocid, expertul independent trebuie să fie un profesionist care să deţină certificarea, cunoştinţele şi experienţa pentru a efectua raportul de evaluare a eficacităţii şi a riscurilor pentru mediu, sănătatea umană şi animală generate de chimicale, astfel cum se indică în ghidurile tehnice ale Agenţiei, menţionate la cap. III din prezentele norme.

(2) Fiecare expert va îndeplini în mod individual criteriile minime de calificare şi selecţie prevăzute la lit. a)-g) de mai jos (nu se iau în considerare cerinţele îndeplinite prin cumulul experienţei experţilor):

a) calificare formală pentru domeniile şi disciplinele prevăzute la art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014, precum deţinerea unui act oficial care atestă calificarea acordat în urma absolvirii unui ciclu de formare universitar de învăţământ teoretic şi practic sau a unui ciclu de formare recunoscut de către un alt stat membru;

b) experienţă generală de minimum 5 ani în domeniu, calculaţi de la momentul absolvirii studiilor universitare de lungă durată cu diplomă de maşter;

c) participare, în calitate de expert intern/extern, la cel puţin o procedură de evaluare a unei substanţe, derulată la nivel european sau internaţional;

d) activitate în cadrul a cel puţin unui comitet sau grup ştiinţific constituit la nivel european;

e) să se exprime fluent în limba engleză, să elaboreze rapoarte scrise în limba engleză şi să aibă abilitaţi de utilizare a calculatorului;

f) să nu prezinte conflict de interese;

g) să prezinte o asigurare corespunzătoare de răspundere civilă care să acopere integral o eventuală pagubă rezultată în urma activităţii sale.

Art. 20. - Experţii prevăzuţi la art. 5 alin. (3) şi (5) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2014 au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) verifică şi validează ştiinţific cererile conform prevederilor prezentelor norme;

b) decid dacă este necesară o evaluare completă potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) şi (2), art. 31 alin. (5) şi (6) şi art. 46 alin. (2) din Regulament;

c) evaluează comparativ produsele biocide, potrivit prevederilor art. 23 din Regulament;

d) evaluează şi emit rapoarte de evaluare, cu respectarea termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare. Rapoartele de evaluare pentru aprobarea unei substanţe active noi sau reînnoirea aprobării acesteia, precum şi pentru autorizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi e) din prezentele norme se redactează şi în limba engleză pentru a fi încărcate în R4BP;

e) propun recomandări privind revizuirea aprobării unei substanţe active, pe care le înaintează Secretariatului, în vederea transmiterii către Comisie, conform prevederilor art. 15 din Regulament;

f) transmit Secretariatului documente, cu 20 de zile înainte de termenele-limită stabilite în Regulament, care implică luarea unei decizii de către Comisie pentru emiterea actului administrativ de introducere pe piaţă a unui produs biocid;

g) după eliberarea de către Comisie a unei autorizaţii, transmit Secretariatului informaţiile prevăzute la art. 66 alin. (3) lit. a)-m) din Regulament, disponibile în dosarul pe baza căruia a fost întocmit raportul de evaluare, după cum urmează:

1. experţii responsabili de evaluarea proprietăţilor fizico-chimice transmit informaţiile prevăzute la lit. h), e) şi j);

2. experţii responsabili de evaluarea toxicologică transmit informaţiile prevăzute la lit. h) şi m);

3. experţii responsabili de evaluarea eficacităţii transmit informaţiile prevăzute la lit. g);

4. Secretariatul coroborează datele prevăzute la pct. 1-3 din prezenta literă şi le completează cu datele prevăzute la lit. a)-e) de la art. 66 alin. (3) din Regulament;

h) au acces la R4BP, după semnarea declaraţiilor de confidenţialitate şi de interese prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 637/2.492/50/2012 privind aprobarea membrilor Comisiei naţionale pentru produse biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia.

 

CAPITOLUL VI

Protecţia datelor şi schimbul de date

 

Art. 21. - (1) în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică funcţionează camera securizată pentru schimbul securizat de informaţii între Agenţie, autorităţile competente ale statelor membre, instituţiile mandatate şi Comisia Europeană.

(2) Procedurile operaţionale aplicabile în exploatarea informaţiilor securizate au în vedere protecţia datelor şi schimbul securizat de informaţii, informaţii prevăzute la art. 66 alin. (2) lit. a)-d) din Regulament, între Agenţie, autorităţile competente ale statelor membre, instituţiile mandatate şi Comisia Europeană.

(3) La propunerea Institutului Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii desemnează ofiţerul de securitate responsabil cu desfăşurarea activităţii în camera securizată şi pentru reprezentare în Reţeaua ofiţerilor de securitate (SON) aparţinând Agenţiei, cu următoarele responsabilităţi:

a) respectarea şi revizuirea cerinţelor în materie de securitate conform recomandărilor Agenţiei;

b) identificarea şi remedierea oricăror abateri de la procedurile operaţionale;

c) pregătirea auditurilor în materie de securitate a informaţiilor şi datelor;

d) elaborarea şi actualizarea procedurilor prevăzute la alin. (2).

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 22. - Conţinutul formularelor de acceptare şi/sau respingere se regăsesc în anexele nr. 1-3 la prezentele norme, care se completează după cum urmează:

a) anexa nr. 1 conţine formularul pentru confirmarea scrisă privind acordul de evaluare a cererilor prevăzute la art. 7 alin. (1), art. 13 alin. (3), art. 26 alin. (1), precum şi la art. 43 alin. (1) şi art. 45 alin. (3) din Regulament. Confirmarea scrisă este solicitată de către Secretariat şi este semnată de Ministerul

Sănătăţii după consultarea autorităţilor responsabile implicate în evaluare;

b) anexa nr. 2 conţine formularul pentru confirmarea scrisă privind acceptul rezumatului caracteristicilor produsului biocid. Confirmarea scrisă este solicitată de către Secretariat şi este aprobată de Comisie;

c) anexa nr. 3 conţine formularul pentru respingerea scrisă a uneia dintre cererile de autorizare, în cazul în care România refuză plasarea pe piaţă a unui produs biocid, ca urmare a concluziilor din raportul de evaluare final. Concluziile raportului sunt înaintate grupului de coordonare al Comisiei Europene, după discutarea acestora în şedinţele Comisiei. Respingerea cererii este solicitată de către Comisie şi este semnată de Ministerul Sănătăţii.

Art. 23. - Funcţionalitatea Secretariatului este asigurată cu minimum 5 posturi de execuţie, dintre care minimum 3 posturi cu studii superioare, având următoarele specialităţi:

a) medicină umană;

b) toxicologie sau chimie;

c) biologie;

d) informatică.

Art. 24. - Anexele nr. 1-3 fac parte Integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

Acord pentru calitatea de autoritate competentă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012, Regulamentul (UE) nr. 354/2013 sau Regulamentul (UE) nr. 492/2014

 

Agreement to act as the Competent Authority under Regulation (EU) No. 528/2012, Regulation (EU) No. 354/2013 or Regulation (EU) No. 492/2014

 

Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate competentă din România (CA), este de acord cu calitatea de autoritate competentă responsabilă de următoarea evaluare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 sau cu Regulamentul (UE) nr. 354/2013 sau cu Regulamentul (UE) nr. 492/2014*:

The undersigned Competent Authority (CA) hereby agrees to serve as the Competent Authority in the following evaluation under Regulation (EU) No. 528/2012 or Regulation (EU) No. 354/2013, Regulation (EU) No. 492/2014*:

Tip de cerere (vă rugăm să specificaţi tipul de cerere):

Application type (please specify application type):

 

 

 

Solicitant/nr. UUID al companiei**

Applicant/Company UUID:

 

 

 

Semnătura reprezentantului autorităţii competente (AC) ....................................................

Signed on behalf of the Competent Authority: ....................................................

 

Data (date):

 

 

 

Nume (name):

 

 

 

Funcţie (title):

 

 

Autoritate competentă şi date de contact:

CA and contact information:

 

* Ase şterge, după caz/Delete as appropriate.

** Număr unic universal prin care se identifică legal solicitantul în R4BP versiunea 3

.

ANEXA Nr. 2

la norme

 

Acord pentru rezumatul caracteristicilor produsului biocid conform Regulamentului (UE) nr. 528/2012, Regulamentului (UE) nr. 354/2013 sau Regulamentului (UE) nr. 492/2014

 

Agreement on Summary of biocidal Product Characteristics (SPC) under Regulation (EU) No. 528/2012f Regulation (EU) No. 354/2013 or Regulation (EU) No. 492/2014

 

Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate competentă din România (CA), este de acord cu rezumatul caracteristicilor produsului biocid în urma evaluării, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012, Regulamentul (UE) nr. 354/2013 sau cu Regulamentul (UE) nr. 492/2014*:

The undersigned Competent Authority (CA) hereby States that it agrees to the Summary of the biocidal Product Characteristics (SPC) of the following evaluation under Regulation (EU) No. 528/2012 concerning the making available on the market and use of biocidal products (Biocidal Products Regulation) or under Regulation (EU) No. 354/2013 on changes of biocidal products authorised in accordance with Regulation (EU) No. 528/2012 or Regulation (EU) No. 492/2014 (Change Regulation)*:

 

Tip de cerere (Application type):

 

 

 

Solicitant (Applicant):

 

 

 

Numărul cererii (Case number):

 

 

 

Stat membru de referinţă (Reference Member State):

 

 

 

 

Semnătura reprezentantului autorităţii competente (AC):

Signed on behalf of the Competent Authority:

 

Data (date):

 

 

 

Nume (name).

 

 

 

Funcţie (title):

Preşedinte Comisie

 

Autoritate competentă şi date de contact:

CA and contact information:

 

 

 

* Ase şterge, după caz/Delete as appropriate.

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

Respingerea unei cereri conform Regulamentului nr. 528/2012 sau legislaţiei incidente

 

Rejection of an application under Regulation (EU) No. 528/2012 or under implementing legislation

 

Autoritatea competentă din România (CA) informează:

The undersigned Competent Authority (CA) hereby informs:

 Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA)/The European Chemicals Agency (ECHA)

 

 Solicitant (the applicant):

 

 

 Autoritatea competentă din următorul stat membru (the CAs from the following Member States):

 

 

 

în temeiul prevederilor Regulamentului nr. 528/2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide sau al legislaţiei incidente:

on the following steps taken under Regulation (EU) No. 528/2012 concerning the making available on the market and use of biocidal products (Biocidal Products Regulation) or under implementing legislation:

 Respinge cererea: (Rejection of an application)

 

Tip de cerere (Application type):

 

 

 

Solicitant/nr. UUID al companiei (Applicant/Company UUID):

 

 

 

Număr cerere (Case number):

 

 

Rezumatul motivului relevant de respingere (Summary of the rationale for rejection if relevant):

 

 

 

 

Semnătura reprezentantului autorităţii competente (AC): ....................................................

Signed on behalf of the Competent Authority: ....................................................

 

Data (date):

 

 

 

Nume (name).

 

 

 

Funcţie (title):

 

 

Autoritate competentă şi date de contact:

CA and contact information:

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.