MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 565/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 565         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 17 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 181 din 21 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (2)-(7) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

142. - Ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru aprobarea Ghidului privind formatul-cadru şi conţinutul raportului final de securitate nucleară pentru fabricile de combustibil nuclear

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 45 din 12 iunie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 181

din 21 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (2)-(7) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Abdullah Ataş în Dosarul nr. 34.611/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 572 D/2016.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin domnul avocat Ionel Olteanu din cadrul Baroului Bucureşti. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea ia act de prezenţa în sală a doamnei Bahtiar Cioroiu, interpret de limba turcă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care susţine că textul criticat contravine prevederilor art. 16 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât judecătorul de cameră preliminară aflat în situaţia prevăzută la art. 346 din Codul de procedură penală este lipsit de mijloacele necesare pentru a interveni în procesul penal prin restituirea cauzei la procuror, deoarece textul criticat nu prevede dreptul inculpatului de a cere o astfel de restituire, aspect ce reprezintă o încălcare a egalităţii armelor între acuzare şi apărare. Se face trimitere la Hotărârea din 13 mai 1980, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Artico împotriva Italiei, prin care instanţa europeană a statuat că statele părţi contractante nu au doar obligaţia de a nu interveni în exerciţiul drepturilor şi libertăţilor garantate, ci şi obligaţia pozitivă de a asigura plenitudinea manifestării drepturi lor fund a menta le. Se susţine că o asemenea omisiune legislativă face ca apărarea să fie iluzorie.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se susţine că întreaga procedură a camerei preliminare are în vedere dreptul inculpatului ca, prin formularea de cereri şi excepţii, să determine restituirea cauzei la parchet, chiar dacă nu este o menţiune expresă în acest sens, similară celei prevăzute la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Se conchide în sensul că nu există un dezechilibru între acuzare şi apărare sub aspectul anterior menţionat. Se precizează, de asemenea, că şi în situaţia soluţionării cererilor şi excepţiilor în procedura de cameră preliminară, instanţa se pronunţă tot prin încheiere motivată, la fel ca în situaţia restituirii cauzei la parchet. Se solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

6. În replică, reprezentantul autorului excepţiei subliniază făptui că art. 346 din Codul de procedură penală lasă nereglementată cea mai des întâlnită situaţie în practica, aceea în care inculpatul formulează cereri şi excepţii.

7. Reprezentantul Ministerului Public arată că un exemplu care contrazice susţinerile autorului excepţiei este chiar încheierea de sesizare, care este o încheiere motivată, prin care se constată regularitatea sesizării instanţei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 20 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 34.611/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Abdullah Ataş într-o cauză având ca obiect verificarea legalităţii administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că dispoziţiile art. 346 din Codul de procedură penală sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate şi, totodată, contrare prevederilor art. 6 din Convenţie, întrucât acestea prevăd doar ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară hotărăşte, prin încheiere motivată, în situaţia în care nu au fost formulate cereri şi excepţii sau în cea în care nu au fost invocate excepţii din oficiu, nu şi ipoteza, cea mai des întâlnită, în care au fost formulate astfel de cereri. Se arată că, în acest fel, judecătorul de cameră preliminară este privat de instrumentul juridic necesar pronunţării unei soluţii, în situaţia invocării de către părţi a unor cereri şi excepţii. Se mai susţine că absenţa reglementării ipotezei menţionate contravine, în mod flagrant, principiului egalităţii de arme dintre apărare şi acuzare, garantat de art. 6 din Convenţie. Se susţine, totodată, că posibilitatea restituirii dosarului la parchet, de către judecătorul de cameră preliminară, poate fi valorificată doar de către procuror, în timp ce, pentru inculpat, legea nu prevede dreptul iniţierii unei astfel de proceduri, cererile având acest obiect, formulate de către el, fiind lăsate la aprecierea judecătorului de cameră preliminară. Se susţine că vidul legislativ semnalat este de natură să lipsească apărarea, în mod nejustificat, de finalitate, ducând la pronunţarea unor soluţii arbitrare şi discreţionare.

10. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că textele criticate nu încalcă prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că procedura de cameră preliminară este o procedură filtru în cadrul căreia este examinată competenţa instanţei, legalitatea rechizitoriului, legalitatea actelor de urmărire penală efectuate în cauză, precum şi legalitatea modului de administrare a probelor în faza de urmărire penală. Se susţine că, în acest context juridic, dispoziţiile art. 346 din Codul de procedură penală reglementează de o manieră exhaustivă soluţiile ce pot fi pronunţate în legătură cu obiectul procedurii camerei preliminare şi că aceste prevederi întrunesc cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate, permiţând justiţiabililor să le cunoască sensul şi să se conformeze lor. Se arată, totodată, că faptul că legea procesual penală nu îi conferă dreptul de a solicita restituirea cauzei la parchet nu este de natură să afecteze dreptul la apărare al inculpatului.

13. Avocatul Poporului opinează că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, arătând că îşi menţine punctele de vedere reţinute în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 631 din 8 octombrie 2015, nr. 784 din 17 noiembrie 2015 şi nr. 36 din 9 februarie 2016.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 346 din Codul de procedură penală, Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine însă că autorul critică, în realitate, prevederile art. 346 alin. (2)-(7) din Codul de procedură penală care, la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, aveau următorul cuprins: „(2) Dacă nu s-au formulat cereri şi excepţii ori nu a ridicat din oficiu excepţii, la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 alin. (2) sau (3), judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii.

(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:

a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii;

b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;

c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii.

(4) în toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecării.

(5) Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

(6) Dacă apreciază că instanţa sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 şi 51, care se aplică în mod corespunzător.

(7) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii exercită funcţia de judecată în cauză.”

17. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016.

18. Insă, având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 346 alin. (2)-(7) din Codul de procedură penală în forma în vigoare de la data sesizării instanţei de contencios constituţional.

19. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un recurs efectiv.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin numeroase decizii, dintre care, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 784 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 10 februarie 2016, Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, şi prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (2)-(7) din Codul de procedură penală şi a constatat că textele criticate nu afectează drepturile procesuale ale procurorului, ale părţilor şi ale subiecţilor procesuali principali.

21. Distinct de cele reţinute prin deciziile anterior menţionate, ale căror considerente şi soluţii îşi găsesc valabilitatea şi în prezenta cauză, Curtea constată, cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituţie, că, potrivit jurisprudenţei sale, o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 259 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 17 august 2016, paragraful 17). Or, prin raportare la considerentele anterior enunţate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 346 alin. (2)-(7) din Codul de procedură penală îndeplinesc cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate specifice standardului calităţii legii.

22. De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reţinută critica potrivit căreia dispoziţiile art. 346 alin. (2)-(7) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, din perspectiva faptului că nu ar reglementa ipoteza formulării de cereri şi excepţii în procedura camerei preliminare, deoarece acestea trebuie interpretate în coroborare cu prevederile art. 345 alin (1) din Codul de procedură penală, care prevăd că, dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori a ridicat din oficiu excepţii, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, acoperind, astfel, situaţia procesuală invocată de autorul excepţiei.

23. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a soluţiei legislative conform căreia posibilitatea restituirii dosarului la parchet, de către judecătorul de cameră preliminară, poate fi valorificată doar de către procuror, în timp ce, pentru inculpat, legea nu prevede dreptul iniţierii unei astfel de proceduri, cererile având acest obiect formulate de către el fiind lăsate la aprecierea judecătorului de cameră preliminară, Curtea reţine că soluţia contrară, cea a restituirii dosarului la parchet ope legis la cererea inculpatului sau a unei alte părţi a procesului penal, ar fi de natură a genera restituiri arbitrare, discreţionare sau abuzive. De aceea, lăsarea la aprecierea judecătorului de cameră preliminară a unei astfel de cereri formulate de părţi este de natură a evita situaţii precum cele anterior enumerate şi de a garanta soluţionarea cauzelor penale în condiţii de legalitate, caracter ce presupune eliminarea posibilelor abuzuri de drept sau a posibilităţii tergiversării soluţionării cauzelor. Totodată, reglementarea soluţiei prevăzute la art. 346 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură penală, conform căreia judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet atunci când procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii legale, are ca temei rolul parchetului, acela de organ judiciar chemat să asigure desfăşurarea urmăririi penale, ca etapă a procesului penal, conform prevederilor art. 30 coroborate cu cele ale art. 285 şi următoarele din Codul de procedură penală, iar ca scop asigurarea posibilităţii acestuia de a proceda la completarea urmăririi penale, atunci când se constată că se impune o astfel de procedură. Or, având în vedere aceste considerente, respectiv rolul diferit al parchetului şi al inculpatului în cadrul procesului penal, reglementarea unor soluţii juridice diferite în situaţia formulării unei cereri de restituire a dosarului la pachet de către procuror şi, respectiv, de către inculpat, nu este de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al acestuia din urmă. Cu privire la dreptul fundamentai anterior referit, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că acesta reprezintă un standard constituţional a cărui îndeplinire este apreciată în funcţie de ansamblul procesului, ţinând cont de specificul normelor procedurale aplicabile, şi că el obligă la asigurarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea şi egalitatea armelor, care presupun ca fiecare dintre părţi să dispună de posibilităţi suficiente, echivalente şi adecvate de a-şi susţine apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă, garanţii procesuale de care inculpatul beneficiază pe tot parcursul procedurii camerei preliminare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, paragraful 30).

24. Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, prezumţia de nevinovăţie neavând legătură cu conţinutul normativ al textelor legale criticate.

25, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Abdullah Ataş în Dosarul nr. 34.611/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi constată că prevederile art. 346 alin. (2)-(7) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului privind formatul-cadru şi conţinutul raportului final de securitate nucleară pentru fabricile de combustibil nuclear

 

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 7 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Referatul Direcţiei ciclul combustibilului nuclear nr. 16.490 din 30.06.2017,

preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se aprobă Ghidul privind formatul-cadru şi conţinutul raportului final de securitate nucleară pentru fabricile de combustibil nuclear, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Rodin Traicu

 

Bucureşti, 4 iulie 2017.

Nr. 142.

 

ANEXĂ

 

GHID

privind formatul-cadru şi conţinutul raportului final de securitate nucleară pentru fabricile de combustibil nuclear

 

CAPITOLUL I

Domeniu, scop, definiţii

 

SECŢIUNEA 1

Domeniu şi scop

 

Art. 1. - (1) Prezentul ghid este emis în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin prezentul ghid se stabilesc recomandările Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, privind formatul-cadru şi conţinutul raportului final de securitate nucleară pentru fazele de punere în funcţiune şi exploatare ale unei fabrici de combustibil nuclear.

Ârt. 2. - (1) Recomandările din prezentul ghid se aplică atât titularilor, cât şi solicitanţilor de autorizaţie pentru fazele de punere în funcţiune şi exploatare ale unei fabrici de combustibil nuclear.

(2) Recomandările din prezentul ghid se pot aplica şi pentru fazele de amplasare şi construcţie ale unei fabrici de combustibil nuclear, după caz, conform cerinţelor stabilite de CNCAN în procesul de autorizare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii şi abrevieri

 

Art. 3. - (1) Termenii utilizaţi în prezentul ghid sunt definiţi în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în normele de securitate nucleară emise de CNCAN.

(2) Fabrica de combustibil nuclear este denumită în continuare prin abrevierea FCN.

(3) Raportul final de securitate nucleară este denumit în continuare prin abrevierea RFS.

(4) Abrevierea SSCE se utilizează pentru a face referire în mod generic la sistemele, structurile, componentele şi echipamentele unei instalaţii nucleare, inclusiv software-ul pentru sistemele de instrumentaţie şi control.

 

CAPITOLUL II

Recomandări generale privind formatul-cadru şi conţinutul RFS

 

Art. 4. - (1) RFS face parte integrantă din documentaţia care stă la baza autorizării unei instalaţii nucleare. Formatul-cadru al RFS pentru FCN, recomandat de CNCAN, se regăseşte în anexa nr. 1 la prezentul ghid, împreună cu liniile directoare privind conţinutul diferitelor capitole ale RFS.

(2) Fiecare capitol al RFS va conţine o listă completă a tuturor documentelor menţionate ca referinţe bibliografice în cadrul capitolului respectiv.

(3) Titularul de autorizaţie poate să utilizeze un format de RFS diferit de cel recomandat prin prezentul ghid, cu condiţia să identifice clar corespondenţa între capitolele din RFS şi cele recomandate în ghid şi să demonstreze că RFS conţine toate informaţiile relevante,

Art. 5. - În cazul analizelor de securitate, RFS va conţine şi analiza interacţiunii dintre FCN şi alte instalaţii de pe amplasament în cazul producerii unui accident la una dintre instalaţii şi a impactului asupra celorlalte instalaţii nucleare de pe amplasament, inclusiv pentru situaţii de accident iniţiate de o cauză comună; această prevedere este valabilă şi pentru analiza consecinţelor accidentelor care se pot produce la alte instalaţii nucleare sau unităţi de servicii din afara acestora, care se găsesc pe acelaşi amplasament.

Art. 6. - Datele de intrare specifice utilizate în evaluarea caracteristicilor amplasamentului, precum şi cele utilizate în analizele de hazard vor fi evaluate periodic şi reactualizate după caz, în funcţie de specificul, amploarea şi dinamica modificărilor care afectează fiecare categorie de date în parte.

Art. 7. - (1) Anexa nr. 2 la prezentul ghid conţine exemple tipice de evenimente luate în considerare în analizele de securitate nucleară.

(2) Excluderea din analizele de securitate nucleară pentru FCN a anumitor evenimente sau tipuri de evenimente de genul celor enumerate în anexa nr. 2 la prezentul ghid este acceptabilă în baza unei justificări adecvate. Justificările acceptabile includ demonstraţii ale imposibilităţii fizice de producere a unor astfel de evenimente sau analize cantitative de risc care să arate că excluderea acestor evenimente din bazele de proiectare are un efect neglijabil asupra securităţii nucleare.

Art. 8. - Se recomandă ca revizuirea şi actualizarea RFS să se facă periodic, cel puţin o dată la 10 ani.

Art. 9. - Documentele de referinţă menţionate în anexa nr. 3 la prezentul ghid reprezintă standarde şi ghiduri privind bune practici recunoscute pe plan internaţional şi se recomandă ca acestea, precum şi orice nouă revizie a acestora să fie luate în considerare de către titularul de autorizaţie, în vederea elaborării, actualizării şi îmbunătăţirii RFS pentru FCN.

 

CAPITOLUL III

Prevederi generale privind utilizarea ghidului

 

Art. 10. - Aplicarea recomandărilor din prezentul ghid se verifică de către CNCAN în cadrul procesului de autorizare pentru fazele de punere în funcţiune şi exploatare, respectiv în cadrul procesului de reînnoire a unei autorizaţii de exploatare.

Art. 11. - Se recomandă ca în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului ghid, titularii de autorizaţie pentru FCN aflate în faza de exploatare să stabilească un plan de acţiuni cu măsurile necesare pentru alinierea la noile recomandări privind formatul-cadru şi conţinutul RFS.

Art. 12. - Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul ghid.

 

ANEXA Nr. 1

la ghid

 

FORMATUL-CADRU

şi conţinutul raportului final de securitate nucleară pentru fabricile de combustibil nuclear

 

Introducere şi descrierea generală a fabricii de combustibil nuclear

Acest capitol include următoarele informaţii:

a) sumarul informaţiei conţinute în raportul final de securitate nucleară (RFS) şi în principalele documente de referinţă care stau la baza elaborării RFS;

b) descrierea generală a organizaţiei titularului de autorizaţie;

c) descrierea generală a fabricii de combustibil nuclear (FCN), principalele capacităţi de producţie, caracteristici tehnice şi moduri de operare; descrierea materiilor prime de bază şi auxiliare; descrierea produselor finite şi a subproduselor;

d) O scurtă prezentare a etapelor de realizare a FCN, de la obţinerea autorizaţiei de amplasare şi până în prezent;

e) descrierea organizaţiei responsabile pentru exploatarea FCN, precum şi a organizaţiilor principalilor contractori;

f) lista completă a standardelor, codurilor, normelor, reglementărilor şi ghidurilor tehnice utilizate la proiectarea, construcţia, punerea în funcţiune şi respectiv exploatarea FCN, cu precizarea ediţiei aplicabile;

g) analiza conformităţii cu legislaţia şi actele normative naţionale relevante aflate în vigoare, cu identificarea secţiunilor din RFS care conţin evaluările sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor (SSCE) ale FCN şi articolele aplicabile din normele de securitate nucleară emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN):

h) identificarea diferenţelor semnificative între ediţia precedentă a RFS şi ediţia curentă;

i) lista modificărilor de proiect cu implicaţii de securitate nucleară implementate de la ediţia precedentă a RFS transmisă la CNCAN şi secţiunile din ediţia curentă a RFS care conţin actualizările aferente;

j) stadiul implementării acţiunilor corective rezultate din cea mai recentă revizuire periodică a securităţii nucleare, din evaluările independente interne şi externe şi/sau din alte evaluări majore de securitate nucleară finalizate de la ediţia precedentă a RFS, inclusiv lista modificărilor de proiect cu implicaţii de securitate nucleară propuse sau planificate pentru implementare.

 

CAPITOLUL 1

Caracteristicile amplasamentului

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) geografia şi demografia amplasamentului; descrierea amplasamentului; graniţele pentru stabilirea limitelor evacuărilor de efluenţi;

b) caracteristicile luate în considerare în planurile de răspuns la situaţii de urgenţă, inclusiv pentru situaţiile care ar necesita evacuarea populaţiei din vecinătatea FCN, dacă este cazul;

c) obiectivele economice, instalaţiile industriale, căile de transport terestru, naval şi aerian, obiectivele militare aflate în apropierea amplasamentului şi impactul potenţial al acestora asupra funcţionării FCN în condiţii de siguranţă;

d) condiţiile meteorologice regionale şi locale, monitorizarea acestora şi modul în care sunt acestea reflectate în analizele de securitate nucleară pentru FCN;

e) caracterizarea hidrologică a amplasamentului;

f) caracterizarea geologică, seismologică şi geotehnică a amplasamentului;

g) evaluarea riscului asociat pericolelor externe specifice pentru amplasamentul FCN, inclusiv a riscului asociat potenţialelor evenimente externe extreme, care depăşesc bazele de proiectare; informaţiile detaliate privind rezultatele acestei evaluări se pot prezenta în capitolul 3, în subcapitolul dedicat analizelor de hazard/pericol sau într-un raport separat;

h) descrierea programului de monitorizare a caracteristicilor amplasamentului pentru fazele de punere în funcţiune şi exploatare.

Caracteristicile amplasamentului descrise şi analizate în acest capitol cuprind atât caracteristicile actuale, cât şi cele estimate pentru toată durata de viaţă a FCN.

 

CAPITOLUL 2

Organizare şi administrare

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) structura organizatorică a titularului de autorizaţie; strategiile şi politicile titularului de autorizaţie, inclusiv cele privind performanţele de proces şi de securitate nucleară şi radiologică ale instalaţiei; autoritate şi responsabilităţi;

b) prezentarea generală a sistemului de management;

c) asigurarea resurselor financiare;

d) asigurarea resurselor de personal calificat; pregătirea şi calificarea personalului.

 

CAPITOLUL 3

Analiza integrată de securitate nucleară

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) descrierea instalaţiei FCN şi a proceselor tehnologice; descrierea SSCE cu funcţii de securitate nucleară şi a celor cu funcţii de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante;

b) principiile de securitate nucleară; modul în care se implementează conceptul de protecţie în adâncime;

c) analizele de securitate nucleară şi radiologică:

- metodologia, codurile de calcul şi ghidurile folosite pentru efectuarea analizelor de securitate nucleară şi radiologică pentru condiţiile de operare anormală, tranzienţii şi accidentele luate în calcul la stabilirea bazelor de proiectare, cu justificarea alegerii lor;

- obiectivele de securitate şi criteriile de acceptare, inclusiv definirea şi justificarea lor;

- identificarea şi clasificarea evenimentelor postulate de iniţiere interne şi externe şi a combinaţiilor de evenimente considerate în analize, cu justificarea alegerii lor;

- ipotezele de analiză;

- frecvenţele estimate de apariţie, termenii-sursă şi consecinţele radiologice estimate pentru condiţiile de accident analizate, inclusiv pentru accidentul maxim credibil;

- analiza îndeplinirii criteriilor de acceptare;

d) analizele de pericol:

- analiza pericolului de incendiu;

- analiza pericolului de explozie;

- analiza de hazard seismic;

- analiza pericolului de inundaţii externe;

- analiza pericolului de inundaţii interne;

- analiza impactului ruperii conductelor care transporta fluide sub presiune;

- analiza protecţiei împotriva efectelor tip proiectil;

- analiza impactului fenomenelor meteorologice extreme;

- analiza impactului evenimentelor cauzate de activităţi umane, cum ar fi: căderile de avioane de diferite categorii; analiza impactului evenimentelor datorate activităţilor din vecinătatea amplasamentului, ca de exemplu, nori de gaz; explozii; interferenţe electromagnetice;

- analiza altor pericole specifice amplasamentului şi/sau instalaţiilor, proceselor tehnologice şi materialelor utilizate în cadrul FCN;

e) controlul expunerii la radiaţii ionizante a personalului de exploatare, a populaţiei şi a mediului înconjurător;

f) măsurile pentru limitarea probabilităţii de apariţie a evenimentelor care ar putea genera pierderea controlului asupra surselor de radiaţii ionizante;

g) măsurile pentru limitarea consecinţelor tranzienţilor şi accidentelor;

h) evaluarea/analiza condiţiilor de extindere a bazelor de proiectare, acolo unde este cazul;

i) SSCE cu funcţii de securitate nucleară şi radiologică; considerentele privind factorul uman în proiectarea acestor SSCE;

j) conformitatea instalaţiei cu principiile şi cerinţele de securitate nucleară şi radiologică;

k) programul de revizuire periodică a securităţii nucleare, inclusiv programul de actualizare a analizelor de securitate nucleară în exploatare.

Acest capitol poate să conţină integral informaţiile enumerate mai sus sau poate să conţină un sumar al analizei integrate de securitate nucleară documentată în alte rapoarte, caz în care se va face referire la acestea.

 

CAPITOLUL 4

Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante şi managementul afluenţilor şi deşeurilor radioactive

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) considerente de proiectare pentru implementarea principiului ALARA - As Low As Reasonably Achievable;

b) considerente de exploatare pentru implementarea principiului ALARA;

c) sursele de expunere la radiaţii ionizante; surse deschise şi surse închise de radiaţii; inventarul de materiale radioactive din instalaţiile şi de pe amplasamentul FCN;

d) controlul expunerii la radiaţii ionizante şi evaluarea dozelor pentru personalul expus profesional; zonarea radiologică; controlul accesului în zonele radiologice; controlul contaminării personalului; controlul obiectelor, materialelor, sculelor, dispozitivelor şi echipamentelor; sistemele şi echipamentele utilizate pentru controlul şi limitarea expunerii personalului ocupat profesional; ventilaţia şi drenajul;

e) pregătirea şi calificarea personalului în domeniul protecţiei la radiaţii ionizante;

f) sursele potenţiale de scurgeri de materiale radioactive;

g) sistemele de gospodărire a deşeurilor radioactive solide;

h) sistemele de gospodărire a deşeurilor radioactive lichide;

i) sistemele de gospodărire a deşeurilor radioactive gazoase;

j) descrierea modului în care se asigură protecţia împotriva pericolelor relevante descrise în cap. 3;

k) cantităţi estimate şi/sau măsurate de efluenţi lichizi, gazoşi şi deşeuri solide radioactive;

l) limite de emisie şi evaluări de doze;

m) monitorizarea efluenţilor radioactivi;

n) monitorizarea radiologică a mediului;

o) experienţa de exploatare relevantă; indicatori de performanţă specifici.

 

CAPITOLUL 5

Protecţia împotriva evenimentelor de criticitate

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) cerinţele şi criteriile bazelor de proiectare pentru protecţia împotriva evenimentelor de criticitate; b) datele tehnice şi metodele de calcul;

c) calculele de criticitate pentru diferitele instalaţii şi componente ale instalaţiilor FCN care conţin materiale nucleare;

d) evaluarea protecţiei împotriva evenimentelor de criticitate; e) răspunsul la evenimente de criticitate inadvertenţă;

îndeplinirea criteriilor de performanţă;

f) limite şi condiţii tehnice de exploatare pentru prevenirea evenimentelor de criticitate.

 

CAPITOLUL 6

Protecţia împotriva evenimentelor de natură chimică

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) caracteristicile proceselor chimice; prezentarea fazelor procesului tehnologic; descrierea proceselor fizice şi mecanice din fluxul tehnologic;

b) descrierea proceselor fizico-chimice şi a parametrilor de proces;

c) materii prime, substanţe şi amestecuri chimice ce intervin în fluxul de fabricaţie; inventarul substanţelor chimice periculoase folosite în activitatea, clasificarea substanţelor chimice periculoase utilizate în cadrul FCN, caracteristicile substanţelor chimice periculoase; limite de expunere a lucrătorilor pentru substanţele chimice;

d) depozitarea materiilor prime şi a substanţelor chimice; sisteme de reţinere şi confinare substanţe chimice;

e) sistemul de ventilaţie;

f) sisteme de răspuns la urgenţă pentru evenimente de natură chimică;

g) secvenţe de accident şi pericole chimice; identificarea pericolelor chimice; evaluarea pericolelor de expunere a lucrătorilor la agenţii chimici utilizaţi în fluxul tehnologic; măsuri de atenuare şi limitare a consecinţelor; bariere fizice; sisteme de alarmă, sisteme de securitate pentru protecţia împotriva evenimentelor de natură chimică;

h) lista SSCE cu funcţii pentru controlul siguranţei proceselor chimice;

i) protecţia împotriva evenimentelor de natură chimică în regim normal de exploatare; măsuri tehnice de gestionare a pericolelor chimice; controale tehnice şi administrative;

j) planuri de urgenţă pentru răspunsul la evenimente de natură chimică;

k) programul exerciţiilor pentru răspunsul la evenimente de natură chimică.

 

CAPITOLUL 7

Securitatea la incendiu

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) cerinţele aplicabile privind securitatea la incendiu;

b) identificarea pericolelor de incendiu;

c) analizele de pericol la incendiu - cu referire la informaţiile prezentate în cap. 3, în cazul în care acest subiect a fost deja prezentat în capitolul respectiv;

d) caracteristicile de proiect şi exploatare ale FCN relevante pentru securitatea la incendiu;

e) măsuri administrative de prevenire a incendiilor şi exploziilor;

f) sisteme de detecţie şi sisteme de protecţie la incendiu;

g) planuri şi proceduri de urgenţă pentru răspunsul la incendiu;

h) programul exerciţiilor pentru răspunsul la incendiu.

 

CAPITOLUL 8

Pregătirea şi răspunsul la situaţiile de urgenţă

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) evenimentele pentru care este necesară activarea planului de răspuns la urgenţă;

b) responsabilităţile titularului de autorizaţie în pregătirea şi răspunsul la situaţiile de urgenţă; conformitatea cu cerinţele din normele CNCAN;

c) prezentarea generală a conţinutului planului de răspuns la urgenţă pe amplasament; dezvoltarea procedurilor de urgenţă;

d) interfaţa cu autorităţile naţionale în răspunsul la urgenţă; interfaţa cu alţi titulari de autorizaţii pentru instalaţii nucleare de pe acelaşi amplasament;

e) programul exerciţiilor de răspuns la situaţii de urgenţă

 

CAPITOLUL 9

Protecţia mediului

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) controlul şi monitorizarea mediului şi a efluenţilor;

b) monitorizarea factorilor de mediu pe amplasamentul FCN;

c) monitorizarea factorilor de mediu în vecinătatea amplasamentului;

d) măsuri de gestionare a protecţiei mediului; programe de monitorizare şi supraveghere mediu.

 

CAPITOLUL 10

Planul de dezafectare

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) conceptul şi strategia de dezafectare;

b) planul de dezafectare;

c) garanţii financiare şi costuri de dezafectare.

 

CAPITOLUL 11

Sistemul de management şi conducerea exploatării

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) sistemul de management implementat de titularul de autorizaţie; documentaţia sistemului de management; aplicarea gradată a cerinţelor sistemului de management;

b) dezvoltarea şi implementarea proceselor;

c) controlul neconformităţilor şi programul de acţiuni corective;

d) măsurile prin care se asigură îmbunătăţirea continuă a securităţii nucleare şi protecţiei radiologice şi alinierea la standardele şi bunele practici internaţionale;

e) conformitatea sistemului de management cu normele CNCAN aplicabile;

f) structura organizaţiei de exploatare, rolurile şi responsabilităţile entităţilor organizatorice, nivelurile de autoritate şi interfeţele interne şi externe;

g) turele de exploatare;

h) modul de control al modificărilor structurii şi resurselor organizaţiei de exploatare cu posibil impact asupra securităţii nucleare;

i) selectarea, încadrarea, pregătirea şi calificarea personalului;

j) modul în care capacităţile şi limitele performanţelor umane sunt luate în considerare în proiectarea şi în exploatarea FCN; interfaţa om - maşină în instalaţie; programul de verificare şi validare a procedurilor din punctul de vedere al performanţelor umane; programul de management al performanţelor umane; prevederile legate de numărul de ore de lucru, starea de sănătate a personalului şi regulile privind interzicerea consumului de alcool, droguri sau substanţe halucinogene;

k) măsurile prin care se asigură menţinerea şi creşterea nivelului culturii de securitate şi siguranţă nucleară, pentru toate categoriile de personal;

l) managementul configuraţiei FCN/controlul modificărilor permanente şi temporare;

m) programele de întreţinere, inspecţie periodică, verificare, supraveghere, testare şi calibrare pentru SSCE importante pentru securitatea nucleară şi radiologică;

n) managementul îmbătrânirii SSCE importante pentru securitatea nucleară şi radiologică;

o) utilizarea experienţei de exploatare interne şi externe;

p) procedurile FCN pentru operare normală şi procedurile pentru răspunsul la condiţii de operare anormală, tranzienţi şi situaţii de accident;

q) asigurarea protecţiei fizice a instalaţiilor şi materialelor nucleare de pe amplasament;

r) asigurarea protecţiei împotriva ameninţărilor cibernetice;

s) interfaţa dintre securitatea nucleară şi protecţia fizică;

ş) planificarea şi pregătirea opririlor periodice necesare pentru efectuarea inspecţiilor, testelor şi reparaţiilor care nu se pot efectua cu FCN în stare de operare normală;

t) managementul opririlor neplanificate;

ţ) evaluarea integrată a performanţelor de securitate nucleară şi protecţie radiologică de la începerea exploatării comerciale;

u) în situaţia în care FCN se află în faza de punere în funcţiune, acest capitol va include informaţii suplimentare referitoare la:

- programul de punere în funcţiune a SSCE şi principalele etape ale acestuia;

- structura organizaţiei responsabile pentru efectuarea activităţilor de punere în funcţiune; interfaţa cu organizaţia responsabilă pentru efectuarea activităţilor de construcţie-montaj şi interfaţa cu organizaţia responsabilă pentru desfăşurarea activităţilor de operare;

- planurile de urgenţă pentru faza de punere în funcţiune;

- asigurarea protecţiei fizice a instalaţiilor şi materialelor nucleare de pe amplasament;

- rezultatele programului de punere în funcţiune;

v) în situaţia în care FCN se pregăteşte pentru sau se află în proces de retehnologizare, acest capitol va include informaţii suplimentare referitoare la:

- programul de retehnologizare, cu identificarea activităţilor planificate sau implementate, cum ar fi, de exemplu, înlocuirea sau repararea SSCE;

- utilizarea experienţei dobândite la retehnologizarea altor FCN similare;

- sistemul de management al organizaţiei responsabile pentru efectuarea activităţilor de construcţie-montaj;

- procedurile pentru faza de construcţie-montaj;

- pregătirea personalului implicat în realizarea activităţilor de construcţie-montaj;

- interfaţa dintre organizaţia responsabilă pentru efectuarea activităţilor de construcţie-montaj şi organizaţia responsabilă pentru punerea în funcţiune şi exploatare;

- programul de asigurare a conformităţii cu proiectul;

- programele de verificare a SSCE instalate, inclusiv testarea preoperaţională.

Informaţiile referitoare la sistemul de management pot fi prezentate şi prin referinţă la manualul sistemului de management.

 

CAPITOLUL 12

Limitele şi condiţiile tehnice de operare

 

Acest capitol include informaţii referitoare la:

a) limitele şi condiţiile tehnice de operare;

b) bazele tehnice pentru limitele şi condiţiile de operare;

c) structura documentaţiei care conţine limitele şi condiţiile de operare;

d) conformitatea cu prevederile din normele CNCAN privind limitele şi condiţiile tehnice de operare pentru instalaţiile nucleare.

Exemple de evenimente de iniţiere şi condiţii de accident

 

ANEXA Nr. 2

la ghid

 

Nota 1: Lista exemplelor prezentate în această anexă are rol ilustrativ şi include evenimente generice.

Nota 2: în prezenta anexă, prin defectare se înţelege atât defectarea parţială, cât şi defectarea totală a respectivelor sisteme sau componente.

Nota 3: în contextul prezentului ghid, o combinaţie credibilă de evenimente reprezintă orice combinaţie de evenimente interne şi/sau externe a cărei frecvenţă estimată de apariţie este mai mare de 1 E-7/an.

1. Evenimente interne:

1.1. Defectări ale SSCE:

a) defectarea sistemelor de proces tehnologic sau a sistemelor-suport şi auxiliare;

b) defectarea sistemelor de control al proceselor tehnologice;

c) defectarea sistemelor de răcire;

d) pierderea alimentării normale cu energie electrică;

e) pierderea alimentării cu aer comprimat;

f) pierderea alimentării cu gaze tehnice;

g) defectarea echipamentelor de prelucrare şi procesare a combustibilului nuclear;

h) defectarea sistemelor care asigură reţinerea materialelor radioactive în interiorul clădirii FCN, inclusiv a sistemelor de ventilaţie;

i) pierderea sau reducerea eficacităţii protecţiilor biologice.

1.2. Erori umane:

a) erori în implementarea procedurilor de operare;

b) erori în efectuarea procedurilor de întreţinere, reparare, inspecţie, verificare şi testare;

c) erori în manevrarea dispozitivelor/aparaturii/instrumentelor;

d) erori de diagnoză a stării SSCE cu funcţii de securitate nucleară.

1.3. Potenţiale consecinţe ale defectărilor de echipamente sau erorilor umane:

a) incendii interne;

b) explozii interne;

c) reacţii chimice exoterme;

d) criticitate inadvertenţă;

e) eliberări de gaze, abur, noxe etc.;

f) scurgeri tehnologice de fluide inflamabile, toxice, corozive sau aflate la temperaturi înalte;

g) inundaţii interne;

h) interferenţa electromagnetică;

i) efecte dinamice ale defectării echipamentelor sub presiune, ca de exemplu, forţe de jet, biciuirea conductelor,

sarcini reactive şi efecte termice, lovitura de berbec, presiuni/unde de şoc, proiectile, inclusiv părţi de armături, efecte de şoc ale fluidelor descărcate etc.;

j) efecte dinamice ale defectării suporţilor sau altor componente structurale;

k) efecte datorate avarierii echipamentelor rotative, ca de exemplu, efectele de tip proiectil;

l) căderi de sarcini/obiecte grele datorate manevrării instalaţiilor şi echipamentelor de ridicat;

m) avaria mecanică a sistemelor FCN,

2. Evenimente externe:

2.1. Evenimente naturale:

a) evenimente geologice; alunecări, tasări şi prăbuşiri de teren;

b) evenimente seismotectonice;

c) evenimente meteorologice; temperaturi extreme; precipitaţii; vânt puternic; furtuni; tornade; secetă; descărcări electrice;

d) evenimente hidrologice; inundaţii pe amplasament;

e) incendii de vegetaţie în vecinătatea amplasamentului;

f) fenomene biologice;

2.2. Evenimente cauzate de activităţi umane:

a) căderi de avioane de diferite categorii;

b) evenimente datorate activităţilor din vecinătatea amplasamentului, ca de exemplu, proiectile, nori de gaz, incendii, explozii etc.;

c) interferenţe electromagnetice;

d) incendii pe amplasament.

3. Combinaţii de evenimente şi condiţii de extindere a bazelor de proiectare

3.1. Combinaţii credibile de defectări de echipamente de proces

3.2 Combinaţii credibile de defectări de echipamente de proces şi defectări de sisteme de securitate preventive, cum ar fi sistemele de detecţie şi alarmare pentru incendiu, radiaţii, criticitate, scurgeri etc.

3.3. Combinaţii credibile de defectări de echipamente de proces (a se vedea punctul 1.1) şi defectări ale sistemelor de securitate protective

3.4. Combinaţii credibile de defectări de echipamente şi erori umane în aplicarea procedurilor de răspuns pentru respectivele evenimente

3.5. Combinaţii credibile de evenimente interne şi evenimente externe

 

ANEXA Nr. 3

la ghid

 

Documente de referinţă

 

1. Safety of nuclear fuel cycle facilities, Safety Requirements, IAEA Safety Standards Series No. NS-R-5 (Rev. 1), International Atomic Energy Agency, Vienna, 2014.

2. Safety of Uranium Fuel Fabrication Facilities, Specific Safety Guide, IAEA Safety Standards Series No. SSG-6, International Atomic Energy Agency, Vienna, 2010.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 45

din 12 iunie 2017

 

Dosar nr. 863/1/2017

 

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal - preşedintele completului

Laura-Mihaela Ivanovici - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Trestianu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Emanuel Albu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul sesizării este constituit conform dispoziţiilor art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, şi ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de domnul judecător Ionel Barbă, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent la Secţiile Unite, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.446/98/2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Interpretarea prevederilor art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă există o competenţă exclusivă a instituţiei prefectului pentru constatarea încetării mandatului consilierului local/judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, în condiţiile dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, sau (competenţa) este alternativă cu cea a consiliului local/judeţean, în condiţiile reglementate de art. 9 alin. (3) şi (4) din acelaşi act normativ.”

Magistratul-asistent prezintă referatul cu privire la obiectul sesizării, arătând că, la solicitarea instanţei supreme, numai câteva instanţe au transmis puncte de vedere referitoare la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării; se arată, de asemenea, că a fost depus la dosar raportul întocmit de judecătorul-raportor, act care, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, a fost comunicat părţilor, care nu şi-au exprimat punctul de vedere.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă, prin încheierea din 8 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.446/98/2016, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Interpretarea prevederilor art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 393/2004), în sensul de a stabili dacă există o competenţă exclusivă a instituţiei prefectului pentru constatarea încetării mandatului consilierului local/judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, în condiţiile dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, sau (competenţa) este alternativă cu cea a consiliului local/judeţean, în condiţiile reglementate de art. 9 alin. (3) şi (4) din acelaşi act normativ.”

II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanţei care a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina

2. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă cu nr. 2.446/98/2016 la data de 14.12.2016, reclamantul, persoană fizică, în contradictoriu cu pârâţii municipiul S., Consiliul Local S. şi alte persoane fizice, a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local S. nr. 76/2016, repunerea în drepturi în ceea ce priveşte calitatea de consilier, obligarea consiliului local la plata drepturilor băneşti neacordate, aferente perioadei începând de la emiterea hotărârii până la reluarea calităţii de consilier, şi obligarea pârâţilor, în solidar, la plata de daune morale şi a cheltuielilor de judecată.

3. În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în urma alegerilor locale din anul 2016, a dobândit calitatea de consilier local în cadrul Consiliul Local S., care, prin Hotărârea nr. 76/2016, a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier al reclamantului, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales, şi a fost declarat vacant locul de consilier local al reclamantului.

4. Reclamantul a susţinut că Hotărârea nr. 76/2016 a fost emisă în mod nelegal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, care atribuie prefectului competenţa de emitere a hotărârii de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe ale cărui liste a fost ales.

5. Pârâţii au formulat întâmpinare prin care au arătat, în esenţă, că potrivit legislaţiei în vigoare un cetăţean român nu poate face parte, în acelaşi timp, din două sau mâi multe partide politice, iar prin admiterea candidaturii reclamantului, la alegerile pentru Senat din anul 2016, din partea unui alt partid decât cel pe listele căruia participase la alegerile locale din acelaşi an, mandatul său de consilier local al municipiului S. Încetează de drept.

6. Constatarea încetării de drept a calităţii de consilier local, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, se realizează de către consiliul local prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004.

7. Conform art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 393/2004, în situaţia încetării de drept a mandatului de consilier local, având drept cauză „pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales”, competenţa constatării încetării de drept a mandatului de consilier local al reclamantului aparţine Consiliului Local al Municipiului S., care adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului sau a oricărui consilier, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.

8. Pe cale de consecinţă, în şedinţa ordinară a Consiliului Local al Municipiului S. din 29.11.2016 a fost adoptată Hotărârea nr. 76 privind încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local al reclamantului.

9. În ceea ce priveşte competenţa materială a consiliului local, de constatare a încetării de drept. Înainte de expirarea duratei normale a mandatului, pârâtele au apreciat că aceasta rezultă din interpretarea prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004

III. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

A. Reclamantul a apreciat că nu există contradicţie între textele legale supuse discuţiei, arătând că revine exclusiv prefectului competenţa de a emite ordinul prin care să constate încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local/judeţean, în cazul pierderii calităţii de membru al partidului pe ale cărui liste a fost ales.

B. Pârâţii persoane fizice au arătat că, prin art. 9 alin. (3) şi

(4) din Legea nr. 393/2004, constatarea încetării mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declararea ca fiind vacant a locului consilierului local sau judeţean se realizează de consiliul local/judeţean, prin hotărâre, în situaţiile reglementate de art. 9 alin. (2) lit. c)-e) şi h1) din acelaşi act normativ.

10. Consideră pârâţii că există două texte legale care reglementează competenţa materială şi procedura prin care se constată încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi se declară vacant locul consilierului local sau judeţean. Pe de o parte, este competent consiliul local/judeţean [conform art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 393/2004], iar, pe de altă parte, este competenţa exclusivă a instituţiei prefectului [conform art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004].

11. Apreciază că revine consiliului local/judeţean competenţa materială generală de a constata încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului consilierilor locali sau judeţeni, aşa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 9 alin. (4) coroborate cu cele ale art. (3) din Legea nr. 393/2004.

12. Pe de altă parte, din perspectiva dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 393/2004, ar rezulta o competenţă exclusivă în favoarea instituţiei prefectului de constatare a încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului, în cazul unui consilier local sau judeţean. Consideră pârâţii că această competenţă exclusivă a fost acordată instituţiei prefectului doar în ipoteza în care solicitarea de constatare â încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului unui consilier local/judeţean este formulată de partidul politic sau de organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales.

13. În acest stadiu al analizei dispoziţiilor art. 9 alin. (4) şi ale art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 rezultă un aparent conflict între două dispoziţii care, deşi nu sunt contradictorii, ar putea genera un conflict în interpretarea lor cu privire la instituţia publică competentă material să constate încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului consilierilor locali sau judeţeni.

14. Dacă s-ar interpreta cele două texte de lege doar în sensul în care numai instituţia prefectului are competenţa materială de a constata încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului consilierilor locali sau judeţeni, s-ar ajunge în situaţia în care, în lipsa unei sesizări formale a partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă consilierul local sau judeţean a fost ales. prefectul nu poate constata, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean. În această ipoteză, consiliul local sau judeţean ar fi lipsit de dreptul de a acţiona în sensul respectării voinţei alegătorilor care au acordat un vot de încredere programului politic şi administrativ al partidului sau al organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales şi respectării spiritului prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) în scopul combaterii migraţiei aleşilor locali.

15. Concluzionează pârâţii că interpretarea dispoziţiilor art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 trebuie să se realizeze astfel:

- consiliile locale/judeţene au o competenţă materială generală, prin care pot constata încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului consilierilor locali sau judeţeni, la sesizarea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier;

- instituţia prefectului are competenţa materială de a constata încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului consilierilor locali sau judeţeni, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales.

IV. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea

A. Cu privire la admisibilitatea sesizării

16. Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reţinând următoarele: este învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă; soluţionarea cauzei depinde de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor legale şi normative ce constituie obiectul sesizării; chestiunea de drept este nouă şi asupra ei Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei alte sesizări, în condiţiile art. 519 din Codul de procedură civilă.

B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării

17. Instanţa de trimitere constată că la momentul publicării Legii nr. 393/2004 dispoziţiile art. 9 alin. (2) nu prevedeau cazul de pierdere a calităţii de consilier local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales; acest caz a fost introdus prin Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (Legea nr. 249/2006), fiind prevăzut de art. 9 alin. (2) lit. h1). Au fost menţinute dispoziţiile art. 9 alin. (3), care prevedeau că încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier. Cu această ocazie a fost modificat şi art. 9 alin. (4), în sensul că şi pentru situaţia reglementată de art. 9 alin. (2) lit. h1) hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Art. 12 alin. (1) prevedea că „în toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză”.

18. Prin Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (Legea nr. 115/2015), dispoziţiile art. 12 alin. (1) ale acestui din urmă act normativ au fost modificate după cum urmează: „(1) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 9 alin, (2) lit. h1), în situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.”: totodată, în cuprinsul art. 12 a fost introdus alin. (3), cu următorul conţinut: „în cazul prevăzut la art. 9 alin, (2) lit. hi), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean.”

19. Având în vedere cronologia acestor modificări ale Legii nr. 393/2004, instanţa de trimitere a apreciat că s-a dorit reglementarea separată a procedurii de încetare de drept a mandatului de consilier, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe ale cărui liste a fost ales. În acest sens, tribunalul are în vedere tocmai introducerea alin. (3) în cuprinsul art. 12 din Legea nr. 393/2004, care stabileşte modalitatea în care se poate constata încetarea mandatului de consilier local înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe ale cărui liste a fost ales. Prin urmare, legiuitorul a dorit să stabilească, în cazul încetării mandatului de consilier local înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe ale cărui liste a fost ales, o competenţă exclusivă a prefectului de a emite ordinul de încetare a mandatului de consilier local şi numai la sesizarea partidului pe ale cărui liste a fost ales consilierul. Tribunalul a apreciat că tot timpul partidul pe ale cărui liste a fost ales consilierul local/judeţean va avea interes să sesizeze prefectul pentru emiterea ordinului de încetare a mandatului, deoarece în cazul în care nu o face ar pierde un loc în cadrul consiliului local/judeţean.

V. Jurisprudenţa instanţelor naţionale şi opiniile exprimate de acestea

20. În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost identificate decizii relevante pentru dezlegarea problemei de drept ce face obiectul sesizării.

21. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel, în majoritate, au comunicat că nu au identificat jurisprudenţă referitoare la problema de drept supusă dezlegării; cele câteva hotărâri judecătoreşti transmise nu sunt relevante pentru dezlegarea problemei de drept în discuţie, fiind pronunţate în temeiul Legii nr. 393/2004, în forma anterioară Legii nr. 115/2015, prin care a fost modificat art. 12 alin. (1) şi introdus alin. (3) în cuprinsul aceluiaşi articol din acest din urmă act normativ.

22. Prin hotărârile respective, instanţele de judecată au verificat legalitatea hotărârilor emise de autorităţile deliberative locale (consiliul local/judeţean), în baza art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, fără să se fi invocat aspecte de nelegalitate privind lipsa competenţei autorităţii publice locale deliberative în cauză de a emite actul administrativ de constatare a încetării de drept a mandatului de consilier pentru cel aflat în situaţia reglementată de art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004.

23. Singurele hotărâri, pronunţate ulterior modificării Legii nr. 393/2004 intervenite prin Legea nr. 115/2015, din care rezultă - implicit, fără a se antama aspectul privind competenţa autorităţii publice locale deliberative de a emite actul administrativ - că cele două autorităţi, prefectul şi consiliul local/judeţean, au competenţă alternativă în privinţa constatării încetării mandatului consilierului local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004, sunt deciziile nr. 243 din 3.02.2017 şi nr. 511 din 3.03.2017 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi sentinţele nr. 1.724 din 18.12.2015 şi nr. 270 din 3.02.2017 ale Tribunalului Gorj - Secţia de contencios administrativ şi fiscal,

24. Linele instanţe de judecată au transmis puncte de vedere, din analiza cărora rezultă următoarele opinii:

A. Cele două autorităţi, prefectul şi consiliul local/judeţean, au competenţă alternativă în privinţa constatării încetării mandatului consilierului local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004. (tribunalele Cluj, Olt, Maramureş şi Satu Mare)

25. În sprijinul acestei opinii s-a susţinut că, în ceea ce îl priveşte pe prefect, competenţa a fost instituită prin Legea nr. 115/2015, până la a cărei intrare în vigoare competenţa aparţinea în exclusivitate consiliului local/judeţean, Extinderea competenţei şi pentru prefect s-a justificat pentru a fi înlăturat abuzul de majoritate manifestat în numele consiliilor locale/judeţene, care făcea imposibilă întrunirea locală a consiliului în şedinţă ordinară, pentru a lua act de situaţia apărută prin încetarea calităţii de consilier, ca urmare a încetării mandatului de consilier local/judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, şi declararea ca fiind vacant a locului consilierului în cauză. Dacă, însă, activitatea consiliului funcţionează normal, nu există impediment legal pentru ca acesta să adopte hotărârea în sensul arătat mai sus, scopul prevăzut de legiuitor prin introducerea alin. (3) în cuprinsul art. 12 din Legea nr. 393/2004, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 115/2015, fiind acela de a elimina blocajul ce se crea în consiliul local/judeţean, prin neîntrunirea în şedinţă ordinară pentru a lua act de situaţia existentă. Dacă legiuitorul dorea să stabilească o competenţă exclusivă a prefectului în această materie, ar fi avut posibilitatea să o focă în mod expres, printr-o modificare a art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 393/2004, atunci când a fost adoptată Legea nr. 115/2015. Menţinerea acestor dispoziţii legale în forma avută anterior adoptării Legii nr. 115/2015 scoate în evidenţă intenţia de a se crea o competenţă alternativă.

B. Ca urmare a modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 393/2004, prin Legea nr. 115/2015, revine prefectului competenţa exclusivă în privinţa constatării încetării mandatului consilierului local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004. (Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă şi Tribunalul Bihor - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal)

26. S-a argumentat, în susţinerea acestei opinii, că de vreme ce art. 12 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 393/2004 prezintă forma modificată prin pct. 2 al titlului III - Modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, din Legea nr. 115/2015, procedura de constatare a încetării mandatului alesului local, în ipoteza art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004, este aceea reglementată prin norma modificatoare, revenind instituţiei prefectului competenţa exclusivă de a constata încetarea mandatului şi de a declara vacant locul consilierului local sau judeţean. Ca efect al intrării în vigoare a normei de modificare/completare, dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 393/2004 rămân fără aplicare.

27. S-a arătat că argumentele pentru această soluţie derivă din efectele evenimentelor legislative derulate prin adoptarea şi intrarea în vigoare a Legii nr. 115/2015, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 59 şi 60, coroborat cu art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 24/2000).

28. Mai mult dispoziţiile art. 12 alin. (3) [introduse prin Legea nr. 115/2015, ca normă derogatorie de la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 393/2004] sunt, în mod vădit, incompatibile cu reglementările art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 393/2004, ce privesc o cu totul altă procedură de constatare a încetării mandatului, astfel încât se poate considera că normele art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 393/2004 sunt supuse unui eveniment legislativ implicit, cel puţin la nivelul prezumţiei reglementate de art. 67 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.

29. Această soluţie nu este infirmată de către procesul legislativ derulat, atât timp cât expunerea de motive a Legii nr. 115/2015 nu argumentează necesitatea sau finalitatea modificării şi completării Legii nr. 393/2004, o atare chestiune nefiind analizată nici în cuprinsul avizului Consiliului Legislativ.

30. Aşa fiind, în condiţiile în care iniţiatorii procesului legislativ şi, respectiv, participanţii la acesta nu au urmărit şi satisfacerea cerinţei de integrare armonioasă a prevederilor de modificare/completare, în conţinutul actului normativ modificat/completat, conform cerinţei reglementate expres de art. 61 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, conflictul de aplicare în timp trebuie raportat la aplicarea art. 12 alin. (3) în varianta introdusă prin Legea nr. 115/2015, cu excluderea oricărei altei competenţe a Consiliului local, dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) devenind inaplicabile în cazul discutat.

VI. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

31. Prevederile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 din Legea nr. 393/2004 au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, în mai multe cauze, Curtea Constituţională respingând, de fiecare dată, excepţiile de neconstituţionalitate invocate, ca neîntemeiate. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, Decizia nr. 799 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 16 iulie 2010, Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2012, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 24 februarie 2012, Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013, şi Decizia nr. 60 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 5 mai 2016.

VII. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

32. În jurisprudenţa instanţelor europene nu au fost identificate decizii relevante în privinţa chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.

VIII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

33. Prin Adresa nr. 933/C/1527/111-5/2017 din 19 aprilie 2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat şi nu se verifică, în prezent, predica judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării.

IX. Raportul asupra chestiunii de drept

34. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (7) din Codul de procedură civilă, se apreciază că, faţă de dispoziţiile art. 519 din acelaşi cod, sunt întrunite condiţiile pentru declanşarea mecanismului privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

35. Pe fondul problemei supuse dezbaterii, prin raport se propune soluţia potrivit căreia dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 se interpretează în sensul că, în situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.

X. Înalta Curte

36 Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele:

A. Cu privire la admisibilitatea sesizării

37. Raportat la dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, doctrina şi jurisprudenţa instanţei supreme au identificat următoarele condiţii care, întrunite cumulativ, conduc la trecerea unei sesizări de filtrul de admisibilitate, respectiv:

- existenţa unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanţă, pe rolul instanţei supreme, al curţii de apel sau al tribunalului;

- soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărui lămurire se solicită;

- problema de drept să prezinte caracter de noutate, să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici al unui recurs în interesul legii.

38. Aceste condiţii sunt îndeplinite, întrucât:

- sesizarea a fost formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, respectiv Dosarul nr. 2.446/98/2016 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă;

- instanţa care a formulat sesizarea este învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă conform dispoziţiilor art. 9 alin. (4) cu referire la art. 9 alin. (2) lit. M) din Legea nr. 393/2004;

- soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de interpretarea dispoziţiilor ce formează obiectul sesizării, întrucât litigiul are ca obiect legalitatea Hotărârii Consiliului local nr. 76/2016 privind constatarea încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales, prin prisma competenţei autorităţii publice locale de a adopta hotărâri în acest caz de încetare de drept a calităţii de consilier local;

- problema de drept prezintă caracter de noutate, în considerarea faptului că, deşi dispoziţiile Legii nr. 393/2004 sunt în vigoare din anul 2004, procedura încetării de drept a mandatului de consilier, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales a fost reglementată prin Legea nr. 115/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015;

- asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării

39. Prin chestiunea de drept supusă dezlegării, formulată în cadrul acţiunii în anularea Hotărârii Consiliului Local S. nr. 76/2016, emisă în temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, instanţa de trimitere întreabă dacă, în interpretarea prevederilor art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din acest act normativ, competenţa instituţiei prefectului de a constata, prin ordin, încetarea mandatului consiliului local sau judeţean, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales este exclusivă sau alternativă cu cea a consiliului local/judeţean.

40. Normele de drept supuse interpretării - Legea nr. 393/2004:

„Art. 9. - (1) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri;

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;

d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;

e) Imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

g) punerea sub interdicţie judecătorească;

h) pierderea drepturilor electorale;

h1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;

i) deces.

(21) Cazul prevăzut la alin. (2) lit. h1) se aplică şi viceprimarului.

(3) încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier.

(4) în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) şi h1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se va pronunţa în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.”

„Art. 12. - (1) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h1), în situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.

(2) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, respectiv de preşedintele consiliului judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.

(3) în cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. hi), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean.”

41. Analizând conţinutul textelor legale citate, se constată că normele legale enunţate reglementează competenţa exclusivă a prefectului de a emite ordinul de încetare a mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe ale cărui liste a fost ales şi numai la propunerea acestui partid.

42. În susţinerea acestei interpretări se impune trecerea în revistă a evoluţiei legislaţiei în materia încetării de drept a mandatului consiliului local/judeţean, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, cu valorificarea deciziilor relevante pronunţate de Curtea Constituţională în această materie.

43. În forma iniţială a Legii nr. 393/2004, art. 9 alin. (2) reglementa următoarele cazuri de încetare de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, a calităţii de consilier local sau judeţean:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;

d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;

e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

g) punerea sub interdicţie judecătorească;

h) pierderea drepturilor electorale;

i) deces.

44. Ulterior, prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, la art. (9) alin. (2). după litera h) a fost introdusă o nouă literă, litera h1), cu următorul cuprins „h1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales”.

45. Dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 au format obiectul controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional statuând, în mod constant, că dispoziţiile legale criticate au ca finalitate „prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului” (Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007). De asemenea, Curtea Constituţională a statuat că introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales „este o consecinţă a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică” (Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008). Într-o altă decizie, Curtea Constituţională a concluzionat ca „păstrarea calităţii de consilier local sau judeţean în ipoteza în care acesta nu mai aparţine partidului pe lista căruia a fost iniţial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparţinând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior. Or, în condiţiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listă pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta” (Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013).

46. Dispoziţiile legale care reglementează procedura aplicabilă în situaţia în care calitatea de ales local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, au fost, de asemenea, modificate şi completate, după cum se va arăta în cele ce urmează.

47. Astfel, în Legea nr. 393/2004, atât în forma iniţială, cât şi în cea modificată prin Legea nr. 249/2006, încetarea de drept a mandatului de consilier, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier [art. 9 alin. (3) şi art. 12 din Legea nr. 393/2004].

48. Legea nr. 115/2015 a modificat dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 393/2004, în sensul că „Art. 12. - (i) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. hi), în situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptată în prima şedinţa ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză” şi a introdus un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) în cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a Cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normate a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean”.

49. Având în vedere caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, conform cărora, în cazul prevăzut de art. 9 alin. (2) lit. h1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă consilierul local/judeţean a fost ales prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local/judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local/judeţean, nu poate fi reţinută şi competenţa alternativă a autorităţii publice locale de a emite actul administrativ de constatare a încetării de drept a mandatului de consilier, pentru cazul reglementat de art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004.

50. m acest context se impune precizarea că stabilirea scopului urmărit de legiuitor la emiterea actului normativ analizat, ca modalitate de interpretare a legii, nu s-a putut realiza pe baza preambulului, prevăzut de art. 43 din Legea nr. 24/2000, întrucât expunerea de motive a Legii nr. 115/2015 nu argumentează necesitatea modificării şi completării Legii nr. 393/2004. Aşa fiind, interpretarea  dispoziţiilor legale modificate urmează să se facă în raport cu dispoziţiile art. 15,

59, 60, 62 şi 67 din Legea nr. 24/2000 şi ţinând seama de caracterul specific al cazului de încetare de drept a mandatului alesului local prevăzut de art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004, precum şi de rolul şi atribuţiile prefectului, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 340/2004, privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 340/2004).

51. Se reţine, astfel, că dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 393/2004 reglementează procedura comună aplicabilă cazurilor de încetare de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prevăzute de art. 9 alin. (2) lit. a)-i) din Legea nr. 393/2004, cu excepţia cazului reglementat de art. 9 alin. (2) lit. hi) din aceeaşi lege, atribuit în competenţa exclusivă a prefectului, conform art. 12 alin. (3) din actul normativ în discuţie.

52. Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 15 şi 67 din Legea nr. 24/2000, norma specială este de strictă interpretare şi se aplică situaţiei reglementate, fiind prioritară faţă de norma generală, reprezentată în cazul de faţă de dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 393/2004, cu respectarea principiului juridic specialia generalibus derogant

53. Evaluând contextul în care a fost adoptat actul normativ - Legea nr. 115/2015 - şi scopul urmărit de legiuitor, se constată că intenţia legiuitorului, în momentul modificării Legii nr. 393/2004, a fost tocmai aceea de a stabili o procedură distinctă care trebuie respectată în situaţia încetării mandatului alesului local ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales.

54. Dispoziţiile art. 12 alin. (3) Legea nr. 393/2004 dau expresie rolului prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului, de a acţiona la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi de a dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 340/2004.

55. Or, aşa cum s-a arătat în cele ce precedă, pierderea de către alesul local a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales are drept consecinţă neîntrunirea condiţiilor de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel încât nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică.

56. În acest context se impune precizarea că, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, partidelor politice le revine sarcina selectării, pregătirii şi propulsării candidaţilor în vederea alegerilor, sens în care alcătuiesc liste de candidaţi pe care îi sprijină pe tot parcursul campaniei electorale, precum şi ulterior, pe întreaga durată a mandatului dobândit. Prin votul exprimat, cetăţenii exprimă opţiuni între diversele programe politice care participă la scrutinul electoral şi mai puţin cu privire la candidaţi, în considerarea calităţilor şi meritelor acestora. Prin urmare, pierderea calităţii de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales echivalează cu pierderea statutului de ales local, dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004 având ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid la altul şi asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului.

57. În raport cu aceste considerente este evident interesul partidului politic de a sesiza prefectul pentru emiterea ordinului de încetare a mandatului alesului local, competenţa exclusivă a prefectului prevăzută de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 fiind reglementată de către legiuitor în considerarea calităţii acestuia de reprezentant al Guvernului la nivelul autorităţii publice locale.

58. De altfel, dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 atribuie prefectului rolul de a constata, respectiv de „a lua act” de încetarea mandatului de consilier local/judeţean în cazul expres prevăzut de lege, respectiv pierderea de către consilier a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales. Aşadar, prefectul îndeplineşte, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea funcţionării autorităţii administraţiei publice, în condiţii de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat.

59. În concluzie, interpretarea dispoziţiilor art. 9 alin. (3) şi

(4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 este în sensul reglementării unei competenţe exclusive a prefectului de a constata, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.

60. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.446/98/2016 şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că în situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

IONEL BARBĂ

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.