MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 584/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 584         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 21 iulie 2017

 

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

177. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

642. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 274 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

793. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea cap. 2 din Ghidul metodologic de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.171/2015

 

797. - Ordin al ministrului sănătăţii privind completarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.597/2006 pentru numirea membrilor comisiilor de avizare a donării de la donatorul viu

 

952. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind stabilirea caracteristicilor echipamentelor informatice ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3 din 6 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2017, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I, înaintea punctului 1 se introduc două noi puncte, cu următorul cuprins:

„La articolul 13 alineatul (2), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

«k) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, cu excepţia celor care obţin venituri din exploatarea proprietăţii comune, potrivit legii.»

La articolul 22, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(4) În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 47 care devin plătitori de impozit pe profit în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (52) şi art. 52, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prevăzute la alin. (1), puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.»“

2. La articolul I, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

„11. La articolul 25 alineatul (4), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII, Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situaţii/condiţii:

1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;

2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;

3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;

4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;

5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;

6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;

7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-6, dacă termenul de valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii;»“.

3. La articolul I, după punctul 2 se introduc două noi puncte, punctele 21 şi 22, cu următorul cuprins:

„21. La articolul 47, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

«(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi Prevederile prezentului titlu prevalează faţă de prevederile Legii nr. 170/2016.»

22. La articolul 48, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(3) O persoană juridică română care este nou-înfiinţată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) Ist, d) este îndeplinită la data înregistrării în registrul comerţului.»“

4. La articolul I, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 31, cu următorul cuprins:

„31. La articolul 48, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

«(8) Persoanele juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 şi care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro - 500.000 euro, inclusiv, îndeplinind şi celelalte condiţii prevăzute la art. 47 alin. (1), sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu luna următoare intrării în vigoare a acestor prevederi, urmând a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a acestor prevederi, inclusiv. Prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016, respectiv prin excepţie de la prevederile art. 41 şi 42, până la acest termen se calculează, se declară şi se plăteşte impozitul specific unor activităţi, respectiv impozitul pe profit, pentru perioada 1 ianuarie 2017 - sfârşitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Impozitul specific unor activităţi aferent acestei perioade se determină prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei 1 ianuarie 2017 - sfârşitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Pentru determinarea impozitului specific unor activităţi se aplică şi celelalte reguli prevăzute de Legea nr. 170/2016. Impozitul pe profit se determină luând în considerare veniturile şi cheltuielile înregistrate în această perioadă, iar rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade.»“

5. La articolul I, după punctul 6 se Introduc trei noi puncte, punctele 61 -63, cu următorul cuprins:

„61. La articolul 53 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;».

62. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Reguli de determinare a condiţiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii

Art. 54. - Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. b) şi c) şi art. 52 , se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53.»

63. La articolul 55, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(3) în cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse la art. 47 alin. (1) lit. d) şi e) nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.»“

6. La articolul I, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 71, cu următorul cuprins:

„71. La articolul 76 alineatul (4), litera t) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«t) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;»“.

7. La articolul I punctul 8, articolul 78 alineatul (2) litera a), punctul (iv) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3);”.

8. La articolul I, după punctul 8 se introduce un nou punct, punctul 81, cu următorul cuprins:

„81. La articolul 107r după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

«(51) Procedura de aplicare a prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit, prevăzută la art. 76 lit. a3) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de care beneficiază persoanele fizice care obţin venituri individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică şi pentru care stabilirea venitului anual din activităţi agricole se efectuează pe baza normelor de venit, se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.»“

9. La articolul I, după punctul 9 se introduc cinci noi puncte, punctele 91-95, cu următorul cuprins:

„91. La articolul 114 alineatul (2), după litera a1) se introduc două noi litere, literele a2) şi a3), cu următorul cuprins:

«a2) indemnizaţiile pentru limită de vârstă acordate în condiţiile Legii nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;

a3) indemnizaţiile lunare acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, potrivit prevederilor Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român;».

92. La articolul 115, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

«(11) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) contribuabilii care obţin venituri din activităţile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. g), care fac dovada înregistrării fiscale pentru activitatea respectivă, potrivit legislaţiei în materie, prin depunerea

declaraţiei pe propria răspundere, la plătitorii de venituri, la momentul plăţii veniturilor.»

93. La articolul 125, ultima teză a alineatului (1) şi alineatul (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«În cazul asocierilor cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, sunt aplicabile prevederile alin. (7)-(9).

..............................................................................................................................

(7) Obligaţia înregistrării veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţilor desfăşurate în cadrul asocierilor cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, revine persoanei juridice.»

94. La articolul 125, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins:

«(81) în cazul asocierilor fără personalitate juridică constituite între o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016, şi o persoană fizică sau orice altă entitate - asociere fără personalitate juridică, indiferent de modalitatea de stabilire a venitului net pentru activitatea desfăşurată de persoana fizică, persoana juridică distribuie un venit net/o pierdere netă proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere, determinate potrivit prevederilor titlului II. Pentru venitul net/pierderea netă obţinută de persoanele fizice din asociere se aplică regimul fiscal stabilit potrivit prevederilor alin. (8).»

95, La articolul 139 alineatul (1), litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«o) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator sau din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, primite pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 143 alin. (2), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical;»“.

10. La articolul I, după punctul 17 se introduce un nou punct, punctul 171, cu următorul cuprins:

„171. La articolul 155 alineatul (1), litera d) se modificaşi va avea următorul cuprins:

«d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;»“.

11. La articolul I, după punctul 21 se introduc trei noi puncte, punctele 211 -213, cu următorul cuprins:

„211. La articolul 169 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«c) Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum şi casele sectoriale de pensii pentru sumele reprezentând pensii prevăzute la art. 168 alin. (10), pensii sau diferenţe de pensii stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii sau potrivit legislaţiei în materie aferente perioadelor în care contribuţia a fost suportată de contribuabil potrivit legii, precum şi pentru persoanele preluate în plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;».

212. La articolul 169 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

«e) entităţile prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. k) pentru sumele reprezentând pensii prevăzute la art. 168 alin. (10), pensii sau diferenţe de pensii stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii sau potrivit legislaţiei în materie aferente perioadelor în care contribuţia a fost suportată de contribuabil potrivit legii.»

213. La articolul 169, alineatele (3)-(32) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«(3) în cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 168 alin. (10), cu excepţia veniturilor din pensii, sume reprezentând salarii/solde sau diferenţe de salarii/solde stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.

(31) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul sumelor reprezentând salarii/solde sau diferenţe de salarii/solde stabilite prin lege, acordate pentru perioade anterioare.

(32) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând pensii prevăzute la art. 168 alin. (10), pensii sau diferenţe de pensii stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, pentru perioadele în care contribuţia a fost suportată de contribuabil potrivit legii, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume prin depunerea declaraţiei prevăzute la alin. (1).»“

12. La articolul I, după punctul 22 se introduce un nou punct, punctul 221, cu următorul cuprins:

„221. La articolul 171, denumirea marginală a articolului şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, precum şi din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125

..............................................................................................................................

 (2) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă venitul din asociere.»“

13. La articolul I, după punctul 25 se introduce un nou punct, punctul 251, cu următorul cuprins:

„251. La articolul 174 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«d) plătitorii de venituri pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, precum şi din arendarea bunurilor agricole, impozitate în regim de reţinere la sursă.»“

14. La articolul I punctul 32, litera c) a alineatului (1) al articolului 179 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;”.

15. La articolul I, după punctul 33 se introduc douăzeci şi şapte de noi puncte, punctele 34-60, cu următorul cuprins:

„34. La articolul 281, alineatele (1) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«Art. 281. - (1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, în conformitate cu regulile stabilite de prezentul articol.

..............................................................................................................................

 (8) în cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt livrările de gaze naturale, de apă, de energie electrică, serviciile de telefonie, de închiriere, de leasing, de concesionare, de arendare de bunuri, de acordare cu plată pentru o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, şi alte livrări/prestări asemenea, se consideră că livrarea de bunuri/prestarea de servicii este efectuată la fiecare dată prevăzută în contract pentru plata bunurilor livrate/serviciilor prestate sau, în lipsa unei astfel de prevederi contractuale, la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.»

35. La articolul 281, alineatul (9) se abrogă.

36. La articolul 286 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«c) pentru operaţiunile prevăzute la art. 270 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevăzut la art. 270 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată şi prevăzute la art. 273 alin. (2) şi (3), preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe sau bunuri de natură alimentară, baza de impozitare se stabileşte conform procedurii stabilite prin normele metodologice;».

37. La articolul 287, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a falimentului beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanţa creditorului este modificată sau eliminată.

Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunţat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub sancţiunea decăderii. Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform Codului de procedură fiscală. Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării ulterioare pentru perioada fiscală în care a intervenit exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunea care face obiectul ajustării. În cazul în care, ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, în cazul falimentului beneficiarului, sau pronunţării hotărârii judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, sunt încasate sume aferente creanţelor scoase din evidenţa contabilă, în cazul falimentului, sau sume aferente creanţelor modificate sau eliminate prin pianul de reorganizare, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor respective, prin decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate;».

38. La articolul 316, alineatele (8), (9), litera h) a alineatului (11), partea introductivă şi litera e) ale alineatului (12) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«(8) Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să solicite înregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) şi (6).

(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), organele fiscale competente nu înregistrează în scopuri de TVA persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prezintă risc fiscal ridicat. Prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se stabilesc criteriile pentru evaluarea riscului fiscal.

..............................................................................................................................

h) dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supusă înmatriculării la registrul comerţului, prezintă risc fiscal ridicat. Prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se stabilesc criteriile pentru evaluarea riscului fiscal.

(12) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în vigoare. După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin. (11) lit. a)-e) şi h), organele fiscale înregistrează persoanele impozabile la solicitarea acestora, astfel:

..............................................................................................................................

e) în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. h), dacă încetează situaţia care a condus la anulare, respectiv societatea nu mai prezintă risc fiscal ridicat, conform criteriilor stabilite la alin. (11) lit. h), de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA.»

39. La articolul 316, alineatul (19) se abrogă,

40. La articolul 336, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«4. autoritatea competentă reprezintă:

a) direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, denumite în continuare autoritate fiscală teritorială;

b) structura cu atribuţii de monitorizare, control şi/sau soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, denumită în continuare autoritate fiscală centrală;

c) structura cu atribuţii în elaborarea legislaţiei privind regimul accizelor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, denumită în continuare autoritate fiscală centrală;

d) structurile de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, denumite în continuare autoritate vamală centrală sau teritorială, după caz;

e) direcţiile regionale vamale sau birourile vamale de interior şi/sau birourile vamale de frontieră, denumite în continuare autoritate vamală teritorială;».

41. La articolul 342, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«Art. 342. - (1) Nivelul accizelor este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul titlu. Nivelul accizelor aplicabil în anul 2017 este prevăzut în coloana 3 din anexa nr. 1. Începând cu anul 2018 inclusiv, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an, respectiv 1 aprilie a fiecărui an pentru ţigarete este nivelul prevăzut în coloanele 4-8 din anexa nr. 1, actualizat conform prevederilor alin. (2).

(2) Cu excepţia produselor accizabile care se regăsesc la nr. crt. 6 din anexa nr. 1, nivelul accizelor prevăzut în coloanele 4-8 din anexa nr. 1 se actualizează cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an.»

42. La articolul 342, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins:

«(13) în perioada 1 iulie 2017-31 martie 2018 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este de 333,582 lei/1.000 ţigarete.»

43. Articolul 359 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Reguli generale

Art. 359. - (1) Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi se efectuează de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.

(2) Procedura şi condiţiile în care se realizează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice la propunerea A.N.A.F.»

44. Articolele 360 şi 361 se abrogă.

45. La articolul 363, alineatul (4) se abrogă.

46. La articolul 366, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

«(3) Soluţionarea contestaţiilor potrivit alin. (2) se realizează de către structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central.

(4) Procedura de soluţionare a contestaţiilor se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.»

47. La articolul 369, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(5) Antrepozitarul autorizat poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei pentru un antrepozit fiscal la structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, potrivit legislaţiei privind contenciosul administrativ.»

48. La articolul 371, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 371. - (1) Destinatarul înregistrat poate să îşi desfăşoare activitatea în această calitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1), potrivit prevederilor din normele metodologice.»

49. La articolul 374, alineatul (2) se modifica şi va avea următorul cuprins:

«(2) în cazul în care autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) a respins cererea de autorizare a unui destinatar înregistrat, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie la structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, conform prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.»

50. La articolul 377, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«(3) în cazuri excepţionale când interesele legitime ale destinatarului înregistrat impun aceasta, autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) poate decala termenul de intrare în vigoare a deciziei de revocare, la o dată ulterioară.

(4) Destinatarul înregistrat nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei la structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, potrivit legislaţiei privind contenciosul administrativ.»

51. La articolul 379, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 379. - (1) Expeditorul înregistrat în România poate să îşi desfăşoare activitatea în această calitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1).»

52. La articolul 380, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 380. - Autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) eliberează autorizaţia de expeditor înregistrat numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:».

53. La articolul 382, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) în cazul în care autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) a respins cererea de autorizare a unui expeditor înregistrat, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie la structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, conform prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.»

54. La articolul 385, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«(2) în cazul în care expeditorul înregistrat doreşte să renunţe la autorizaţie, acesta are obligaţia să notifice acest fapt autorităţii prevăzute la art. 359 alin. (1) cu cel puţin 60 de zile înainte de data de la care renunţarea la autorizaţie produce efecte.

..............................................................................................................................

 (4) Expeditorul înregistrat nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei la structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, potrivit legislaţiei privind contenciosul administrativ»

55. La articolul 387, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 387. - (1) Importatorul autorizat În România poate să îşi desfăşoare activitatea în această calitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1).»

56. La articolul 388, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 388. - Autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) eliberează autorizaţia de importator autorizat numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:».

57. La articolul 390, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) în cazul în care autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) a respins cererea de autorizare a unui importator autorizat, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie la structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, conform prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.»

58. La articolul 393, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«(2) în cazul în care importatorul autorizat doreşte să renunţe la autorizaţie, acesta are obligaţia să notifice acest fapt autorităţii prevăzute la art. 359 alin. (1) cu cel puţin 60 de zile înainte de data de la care renunţarea la autorizaţie produce efecte.

..............................................................................................................................

 (4) Importatorul autorizat nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei la structura cu atribuţii de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat central, potrivit legislaţiei privind contenciosul administrativ.»

59. La titlul VIII capitolul I, după secţiunea a 12-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 121-a, cuprinzând articolul 3931, cu următorul cuprins:

Activitate de monitorizare şi control

«SECŢIUNEA a 121-a

Monitorizare şi control

Art. 3931. - Activitatea de monitorizare şi control al respectării de către autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) a condiţiilor legale privind autorizarea antrepozitarilor autorizaţi, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.»

60. După articolul 487 se introduce un nou articol, articolul 4871, cu următorul cuprins:

„Termenul de depunere a documentelor

Art. 4871. - Scutirile sau reducerile de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport prevăzute la art. 456, 464 şi 469 se aplică, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal, persoanelor care deţin documente justificative emise până la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior şi care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale, până la data de 31 martie, inclusiv.»“

Art. II. - (1) Anexa nr. 1 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta lege.

(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezentei legi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţiile prevăzute la alin. (3) şi (4).

(3) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I pct. 1, referitoare la art. 13 alin. (2) lit. k), intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

(4) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I pct. 2, referitoare la art. 25 alin. (4) lit. c), art. I pct. 5, referitoare la art. 53 alin. (1) lit. e), art. I pct. 15, referitoare la art. 281 alin. (1) şi (8), art. 286 alin. (1) lit. c), art. 287 lit. d),

art. 316 alin. (8), (9), alin. (11) lit. h), partea introductivă a alin. (12) şi alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2017.

Art. III. - Solicitările adresate Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate - constituită la nivelul Ministerului Finanţelor Publice - şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează de către aceasta.

Art. IV. - Ordinul ministrului finanţelor publice prevăzut la art. I pct. 15. referitor la art. 359 alin. (2), se emite în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. V. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 40 alin. (3) şi art. 56 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi aia art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CALIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 18 iulie 2017.

Nr. 177.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 a titlului VIII al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal)

 

Nr. crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M.

Acciza (lei/U.M.)

2017

2018

2019

2020

2021

2022

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Alcool şi băuturi alcoolice

1

Bere, din care:

hl/1 grad Plato

3,3

3,3

3,3

3,3

3,3

3,3

1.1. Bere produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200 mii hl

1,82

1,82

1,82

1,82

1,82

1,82

2

Vinuri

hl de produs

 

 

 

 

 

 

2.1. Vinuri liniştite

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2.2. Vinuri spumoase

47,38

47,38

47,38

47,38

47,38

47,38

3

Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri

hl de produs

 

 

 

 

 

 

3.1. liniştite, din care:

396,84

396,84

396,84

396,84

396,84

396,84

3.1.1. cidru de mere şi de pere

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

3.1.2. hidromel obţinut prin fermentarea unei soluţii de miere în apă

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

3.2. spumoase

47,38

47,38

47,38

47,38

47,38

47,38

3.2.1. cidru de mere şi de pere

0,00

0,00

0,00

6,00

0,00

0,00

4

Produse intermediare

hl de produs

396,84

396,84

396,84

396,84

396,84

396,84

5

Alcool etilic, din care:

hl de alcool pur

3.306,98

3.306,98

3.306,98

3.306,98

3.306,98

3,305,98

5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii

1.653.49

1.653,49

1.653,49

1,653,49

1.653,49

1.653,49

Tutun prelucrat

6

Ţigarete

1.000 ţigarete

439,94

448,74

457,71

466,86

476,20

485,72

7

Ţigări şi ţigări de foi

1.000 bucăţi

303,23

303,23

303,23

303,23

303,23

303,23

8

Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete

kg

383,78

398,70

416,70

435,40

457,20

480,10

9

Alte tutunuri de fumat

kg

383,78

398,70

416,70

435,40

457,20

480,10

Produse energetice

10

Benzină cu plumb

tonă

2,530,17

2.530,17

2.530,17

2.530,17

2.530,17

2.530,17

1.000 litri

1.948,23

1.948,23

1.948,23

1.948,23

1.948,23

1.948,23

11

Benzină fără plumb

tonă

2.151.13

2.151,13

2.151,13

2.151.13

2.151,13

2.151,13

1.000 litri

1.656,36

1.656,36

1.656,36

1.656,36

1.656,36

1.655,36

12

Motorină

tonă

1.796,53

1.796,53

1.796,53

1.796,53

1.796.53

1.795,53

1.000 litri

1.518.04

1.518.04

1.518.04

1.518.04

1,518.04

1.518.04

13

Păcură

tonă

 

 

 

 

 

 

13.1. utilizată în scop comercial

71,07

71,07

71,07

71,07

71,07

71,07

13.2. utilizată în scop necomercial

71,07

71,07

71,07

71,07

71,07

71,07

14

Gaz petrolier lichefiat

tonă

 

 

 

 

 

 

14.1. utilizat drept combustibil pentru motor

607,70

607,70

607,70

607,70

607,70

607,70

14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

537,76

537,76

537,76

537,76

537,76

537,76

14.3. utilizat în consum casnic*)

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

15

Gaz natural

GJ

 

 

 

 

 

 

15.1. utilizat drept combustibil pentru motor

12,32

12,32

12,32

12,32

12,32

12,32

15.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

 

 

 

 

 

 

15.2.1. în scop comercial

0,81

0,81

0,81

0,81

0,81

0,81

15.2.2. în scop necomercial

1,52

1,52

1,52

1,52

1,52

1,52

16

Petrol lampant (kerosen)**)

 

 

 

 

 

 

 

16.1. utilizat drept combustibil pentru motor

tonă

2.640,92

2.640,92

2.640,92

2.640,92

2.640,92

2.640,92

1.000 litri

2.112,73

2.112,73

2.112,73

2.112,73

2.112,73

2.112,73

16.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

tonă

2.226,35

2.226,35

2.226,35

2.226,35

2.226,35

2.226,35

1000 litri

1.781,07

1781,07

1781,07

1781,07

1781,07

1781,07

17

Cărbune şi cocs

GJ

 

 

 

 

 

 

17.1. utilizate în scopuri comerciale

0,71

0,71

0,71

0,71

0,71

0,71

17.2. utilizate în scopuri necomerciale

1,42

1,42

1,42

1,42

1,42

142

18

Electricitate

Mwh

 

 

 

 

 

 

18.1. Electricitate utilizată în scop comercial

2,37

2,37

2,37

2,37

2,37

2,37

18.2. Electricitate utilizată în scop necomercial

4,74

4,74

4,74

4,74

4,74

4,74


*) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înţelege gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de până la maximum 12,5 kg.

**) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 17 iulie 2017.

Nr. 642.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 274

din 27 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu .- magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „toate cazurile” cuprinsă În prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Societatea Das Construcţii - S.R.L. din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, în Dosarul nr. 1.902/220/2014** al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.089D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.178D/2016 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 17/2014, excepţie ridicată de Societatea Das Construcţii - S.R.L. din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, în Dosarul nr. 4.603/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu măsura conexării cauzelor.

6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.178D/2016 la Dosarul nr. 2.089D/2016, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierile din 29 şi 30 septembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 1.902/220/2014** şi nr. 4.603/30/2016, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, respectiv a sintagmei „toate cazurile” cuprinsă în prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014.

9. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Das Construcţii - S.R.L. din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri prin care se solicită pronunţarea unor hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că prin modalitatea de reglementare a condiţiilor de admisibilitate privind acţiunea ce are ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, sub aspectul persoanelor care deţin o promisiune de vânzare-cumpărare încheiată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, se încalcă prevederile art. 53 din Constituţie. Sintagma „toate” din cuprinsul art. 5 al Legii nr. 17/2014 este de natură să restrângă sau chiar să anihileze drepturile dobândite în mod valabil şi recunoscute în baza legii vechi pentru persoanele fizice sau juridice care beneficiază de o promisiune de vânzare-cumpărare. autentificate sau neautentificate.

11. În acest sens, se arată că un antecontract de vânzare-cumpărare încheiat sub imperiul legii vechi, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, a generat anumite efecte juridice şi drepturi care trebuie să subziste şi sub imperiul legii noi. Or, prin aplicarea condiţiilor prevăzute de art. 5 din Legea nr. 17/2014, se ajunge la restrângerea/desfiinţarea drepturilor născute în mod valabil în temeiul acestor antecontracte de vânzare-cumpărare încheiate sub imperiul legii vechi.

12. Exercitarea dreptului de preempţiune reglementat prin lege, în detrimentul promitentului-cumpărător, ar duce la golirea de conţinut a dreptului de creanţă născut în mod valabil în patrimoniul promitentului-cumpărător ce deţine o promisiune de vânzare-cumpărare încheiată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014.

13. În acest context, se susţine că nu mai poate exista nicio executare voluntară, o executare în natură prin pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract în condiţiile art. 1.669 din Codul civil şi nicio executare silită a antecontractului de vânzare-cumpărare prin echivalent. Pe cale de consecinţă, susţine că sintagma „toate” din cuprinsul art. 5 al Legii nr. 17/2014, fără a se excepta situaţia celor care deţin o promisiune de vânzare-cumpărare anterioară acestei legi, conduce la restrângerea exerciţiului dreptului de creanţă valabil, restrângere care, în cazul de faţă, nu îndeplineşte condiţiile impuse de art. 53 din Constituţie cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.

14. De asemenea, se menţionează că, prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, Curtea Constituţională a analizat prevederile criticate prin prisma încălcării principiului neretroactivităţii legii civile şi a dreptului de proprietate privată, iar prin motivele expuse în prezenta cauză, instanţa de contencios constituţional poate să revină asupra soluţiei exprimate prin decizia menţionată.

15. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.089D/2016, opinează în sensul că sintagma „toate cazurile” din prevederile art. 5 alin. (1) al Legii nr. 17/2014 contravine art. 53 din Constituţie, deoarece adoptarea şi aplicarea Legii nr. 17/2014 şi antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării în vigoare a acestei legi reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate al promitentului-cumpărător, întrucât eventuala exercitare a dreptului de preempţiune de către oricare dintre titulari duce la privarea promitentului-cumpărător de bunul său - dreptul de creanţă - „speranţă legitimă”, care intră sub protecţia prevederilor art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

16. Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns în condiţiile prevăzute de art. 53 din Constituţie. Statul poate să priveze o persoană de bunul său, însă această măsură trebuie dispusă cu respectarea prevederilor constituţionale şi convenţionale, în aceste condiţii, limitarea dreptului de proprietate poate fi dispusă numai prin lege, iar legea trebuie să fie accesibilă şi previzibilă. Or, la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare nu era în vigoare nicio dispoziţie care să creeze posibilitatea pierderii dreptului promitentului-cumpărător prin exercitarea dreptului de preempţiune. Astfel, Legea nr. 17/2014, nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, nu era nici accesibilă, nici previzibilă.

17. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.178D/2016, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, opinează în sensul că prevederile criticate, sub aspectul sintagmei „toate11 din cuprinsul art. 5 al Legii nr. 17/2014, nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 53.

18. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

19. Guvernul, în Dosarul nr. 2.089D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014. Totodată, arată că în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 53 din Constituţie, invocate în susţinerea excepţiei, premisa analizei prevederilor legii criticate stă în valoarea constituţională a proporţionalităţii. Ca principiu al dreptului, proporţionalitatea presupune o relaţie justă între măsura juridică adoptată, realitatea socială şi scopul legitim urmărit. Potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 17/2014, unul din scopurile acestei legi este „asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional”, scop care se încadrează în restrângerile permise de prevederile art. 53 din Constituţie.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, respectiv sintagma „toate cazurile” cuprinsă în prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014. Curtea observă că, în ceea ce priveşte dispoziţiile criticate, în mod punctual, acestea sunt cuprinse în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, care au următorul cuprins: (1) în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3, 4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară.

23. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Totodată, având în vedere motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate cuprinsă în notele scrise, prin care se face referire la „restrângerea exerciţiului dreptului de creanţă” şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reţine ca temei constituţional şi prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege

24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2015, Curtea a reţinut că scopurile Legii nr. 17/2014 sunt: asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării-cum parării terenurilor agricole situate în extravilan; comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţilor viabile economic.

25. Potrivit ari. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Codului civil şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3,4 şi 9 din Legea nr. 17/2014 (privind existenţa avizelor specifice eliberate de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul Culturii şi a avizului final care atestă parcurgerea procedurii de exercitare a dreptului de preempţiune reglementat prin legea specială, eliberat de structurile teritoriale sau de structura centrală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară. Totodată, potrivit art. 16 din lege, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 68/2014 pentru modificarea alin. (1) al art. 29 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 13 mai 2014, „înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempţiune, potrivit art. 4, sau fără obţinerea avizelor prevăzute la art. 3 şi 9 este interzisă şi se sancţionează cu nulitatea relativă

26. Prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 20, Curtea a statuat că beneficiarul unei promisiuni neexecutate de vânzare este titularul unui drept de creanţă, corelativ obligaţiei de a vinde asumate de promitent în temeiul antecontractului, iar nu titularul unui drept de proprietate. Transferul acestuia nu s-a realizat în momentul perfectării antecontractului, ci se va realiza în viitor, la momentul încheierii contractului de vânzare, respectiv al pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină locul acordului de voinţă nerealizat. Cu alte cuvinte, valabilitatea antecontractului de vânzare este supusă legii în vigoare la data încheierii sale, iar efectul specific al acestuia, referitor la transmiterea în viitor a dreptului de proprietate, respectiv la momentul încheierii contractului de vânzare, este supus legii în vigoare la data încheierii acestui din urmă contract. Aşadar, îndeplinirea condiţiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunţarea hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum.

27. Aplicarea prevederilor legale criticate, în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de preempţiune, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, nu echivalează cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, ci este în concordanţă cu principiul activităţii legii, potrivit căruia orice act normativ acţionează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice născute după acest moment. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, precitată, sau Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004).

28. În aceste condiţii, în ceea ce priveşte transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole extravilane, se creează în sarcina vânzătorilor şi a cumpărătorilor obligaţia de a respecta cadrul legal în vigoare la data transferului dreptului de proprietate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, precitată, paragrafele 23 şi 24). Ca atare, având în vedere că beneficiarul unei promisiuni neexecutate de vânzare este titularul unui drept de creanţă, corelativ obligaţiei de a vinde asumate de promitent în temeiul antecontractului, iar nu titularul unui drept de proprietate, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. De altfel, problema garantării şi ocrotirii constituţionale a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce face obiectul promisiunii de vânzare nu se poate invoca în favoarea unei persoane care nu este titularul acestui drept, ce ar urma să se nască ulterior (Decizia nr. 36 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, şi Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012).

29. În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.

30. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. cf) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Das Construcţii - S.R.L. din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, în Dosarele nr. nr. 1.902/220/2014** şi nr. 4.603/30/2016 ale Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea cap. 2 din Ghidul metodologic de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.171/2015

 

Văzând Referatul de aprobare nr. FB 6.861/2017 al Direcţiei generale programe - Agenţia naţională de programe de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii, având în vedere:

- prevederile Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei în România 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 121/2015;

- Adresa Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică nr. FB 4.697/30.196 din 19.05.2017, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Capitolul 2 „Organizarea Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei” din Ghidul metodologic de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.171/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 şi 748 bis din 7 octombrie 2015, se modifică după cum urmează:

1. Teza introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„PNPSCT reprezintă cadrul implementării obiectivelor specifice Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei în România 2015-2020 de către Ministerul Sănătăţii, în concordanţă cu recomandările ECDC şi OMS.

Activităţile desfăşurate în cadrul PNPSCT sunt finanţate din sumele alocate din bugetul de stat, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse, potrivit legii.

Coordonarea tehnică şi metodologică a activităţilor din cadrul PNPSCT este asigurată de un medic de specialitate pneumologie, cu experienţă de minimum 5 ani în domeniul tuberculozei, desemnat drept coordonator naţional al PNPSCT prin ordin al ministrului sănătăţii.

Atribuţiile coordonatorului naţional al PNPSCT sunt următoarele:

1. coordonează monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei în România 2015-2020;

2. coordonează elaborarea raportului anual privind progresul şi barierele înregistrate în implementarea Strategiei naţionale de control al tuberculozei în România 2015-2020, semnează documentul final şi îl înaintează Ministerului Sănătăţii şi Comitetului Naţional de Coordonare a Programelor HIV/SIDA şi de Control al Tuberculozei;

3. monitorizează evoluţia endemiei de tuberculoză la nivel naţional şi judeţean;

4. participă la lucrările Comitetului Naţional de Coordonare a Programelor HIV/SIDA şi de Control al Tuberculozei în calitate de membru al acestuia;

5. asigură integrarea la nivel naţional a activităţilor din cadrul PNPSCT finanţate din toate sursele disponibile, precum şi a rezultatelor obţinute;

6. organizează şi răspunde de derularea, monitorizarea şi evaluarea PNPSCT;

7. formulează propuneri cu privire la strategia şi planurile de acţiune pentru următoarele domenii din cadrul PNPSCT:

a) supraveghere-evaluare-monitorizare;

b) managementul medicamentelor antituberculoase;

c) managementul tuberculozei cu germeni rezistenţi;

d) reţeaua de laboratoare de bacteriologie TB;

e) controlul infecţiilor TB;

f) cercetare operaţională;

g) managementul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă;

h) informare-educare-comunicare;

i) instruire metodologică şi formare profesională a personalului din reţeaua PNPSCT;

8. monitorizează activitatea unităţilor medicale din reţeaua PNPSCT;

9. coordonează estimarea necesarului de resurse financiare pentru PNPSCT în funcţie de sursele de finanţare disponibile, pe care îl transmite Ministerului Sănătăţii;

10. monitorizează gradul de utilizare a fondurilor alocate pentru desfăşurarea activităţilor PNPSCT;

11. analizează propunerile de proiecte în domeniul controlului TB cu finanţare externă nerambursabilă destinate îmbunătăţirii controlului tuberculozei, le avizează şi le prezintă spre aprobare Ministerului Sănătăţii;

12. organizează selectarea experţilor PNPSCT necesari pentru implementarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă şi propune desemnarea acestora;

13. coordonează, monitorizează şi evaluează performanţa şi impactul PNPSCT;

14. organizează, coordonează şi răspunde de activitatea Unităţii de Asistenţă Tehnică şi Management a PNPSCT (UATM-PNPSCT), desfăşurată în conformitate cu prevederile Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, în calitate de coordonator al acestei structuri fără personalitate juridică organizate în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie «Marius Nasta»;

15. Înaintează Ministerului Sănătăţii spre avizare propuneri de numire în funcţie a coordonatorilor judeţeni ai PNPSCT, respectiv ai membrilor Comisiei de supervizare a PNPSCT şi ai grupului de lucru pentru laboratoare;

16. organizează şi participă la efectuarea vizitelor de monitorizare/evaluare/supervizare în judeţe şi în unităţile medicale din reţeaua PNPSCT;

17. coordonează organizarea şi desfăşurarea reuniunilor periodice ale coordonatorilor judeţeni, membrilor Comisiei de supervizare a PNPSCT şi ai grupului de lucru pentru laboratoare şi participă la acestea;

18. asigură reprezentarea Ministerului Sănătăţii, la nivel naţional şi internaţional, în relaţiile oficiale de colaborare cu instituţiile publice şi organizaţiile, precum şi cu populaţia generală pentru domeniul prevenirii, supravegherii şi controlului tuberculozei prin:

a) participarea la întrunirile organizaţiilor din domeniul sănătăţii organizate în ţară şi în străinătate;

b) dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale în vederea colaborării pentru atingerea obiectivelor din cadrul Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei în România 2015-2020;

c) stabilirea căilor de comunicare şi formularea propunerilor de încheiere a parteneriatelor strategice;

d) asigurarea unei imagini obiective a PNPSCT în mediul intern şi extern;

e) raportarea către instituţiile naţionale şi internaţionale, precum şi către populaţia generală a datelor statistice privind evoluţia controlului tuberculozei în România;

19. este purtătorul de cuvânt al PNPSCT în cadrul comunicărilor publice;

20. Îndeplineşte şi alte sarcini stabilite de ministrul sănătăţii, în acord cu specificul domeniului de activitate pe care îl coordonează.

Funcţionarea PNPSCT este asigurată de o structură organizată ierarhic pe 3 nivele, fiecare nivel având atribuţii şi relaţii funcţionale bine stabilite.”

2. Titlul „Al treilea nivel este reprezentat de” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Unitatea de Asistenţă Tehnică şi Management a PNPSCT, desemnată de către Ministerul Sănătăţii, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie «Marius Nasta» (IPMN), este organizată pe următoarele departamente funcţionale:

a) Supraveghere-evaluare-monitorizare a PNPSCT, care are în componenţă şi comisiile de supervizare a PNPSCT şi de control TB/HIV-SIDA;

b) managementul medicamentelor antituberculoase;

c) managementul tuberculozei cu germeni rezistenţi;

d) reţeaua de laboratoare de bacteriologie TB;

e) controlul infecţiilor TB;

f) cercetare operaţională;

g) managementul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă;

h) informare-educare-comunicare;

i) instruire metodologică şi formare profesională din reţeaua PNPSCT.

Funcţia de coordonator al UATM este exercitată de coordonatorul naţional al PNPSCT. UATM-PNPSCT se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.”

3. Titlul „Instituţiile cu responsabilităţi în implementarea PNPSCT şi atribuţiile acestora” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„IPMN, ca for metodologic:

1. asigură condiţiile pentru organizarea şi funcţionarea UATM-PNPSCT;

2. colaborează cu coordonatorul naţional al PNPSCT în problemele strategice de interes naţional din domeniul prevenirii, supravegherii şi controlului tuberculozei;

3. participă, prin specialiştii institutului, la desfăşurarea activităţilor în cadrul departamentelor funcţionale din structura UATM-PNPSCT în domeniile:

3.1. instruirii personalului medical pentru aplicarea prevederilor PNPSCT;

3.2. verificării efectuării controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor de bacteriologie BK, inclusiv pentru determinarea tulpinilor chimiorezistente;

3.3. organizării şi funcţionării unui sistem informaţional şi informatic coerent şi eficient pentru supravegherea şi controlul morbidităţii specifice, precum şi al cazurilor de TB MDR şi TBXDR;

3.4. realizării depistării, evaluării şi administrării tratamentului cazurilor de îmbolnăvire TB MDR şi TB XDR;

3.5. realizării vizitelor de supervizare în teritoriu.

Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de specialitate din structura

proprie, instituţiile din subordine (direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Sănătate Publică), precum şi comisia de pneumologie a Ministerului Sănătăţii îndeplinesc atribuţii prevăzute prin actele normative în vigoare.

Casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1. Încheie contracte cu unităţile cu paturi pentru bolnavi TB internaţi;

2. Încheie convenţii cu medicii din dispensarele PNF pentru eliberarea prescripţiilor medicale, bilete de trimitere pentru investigaţii, bilete de trimitere pentru internare.

Alte ministere:

1. Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Direcţia medicală a SRI - prin reţelele sanitare proprii - asigură integrarea în PNPSCT;

2. Ministerul Educaţiei Naţionale - este implicat în activităţile de informare, educare, comunicare.

Organizaţii nonguvernamentale: derulează proiecte conexe PNPSCT.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, furnizorii de servicii medicale, publici sau privaţi, precum şi instituţiile publice care derulează programe naţionale de sănătate publică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 13 iulie 2017.

Nr. 793.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind completarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.597/2006 pentru numirea membrilor comisiilor de avizare a donării de la donatorul viu

 

Văzând Referatul de aprobare nr. F.B. 6.883 din 13.07.2017 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi adresele Agenţiei Naţionale de Transplant nr. 963 din 27 martie 2017, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 18.779 din 28 martie 2017, şi nr. 1.628 din 30 mai 2017, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 18.779 din 30 mai 2017,

având în vedere prevederile titlului VI - Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 588/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - După articolul 18 din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.597/2006 pentru numirea membrilor comisiilor de avizare a donării de la donatorul viu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 8 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 19, cu următorul cuprins:

„Art. 19. - Comisia de avizare a donării de la donatorul viu, înfiinţată în Societatea Comercială Gynatal - S.R.L. Timişoara, are următoarea componenţă:

- membri titulari:

a) dr. Petrică Răzvan Mihail;

b) psiholog Dinu Diana;

c) dr. Mureşan Bogdan;

- membri suplinitori:

a) dr. Pantea Ioana Mihaela;

b) psiholog Misiei Dubravka;

c) şef lucrări dr. Gluhovschi Adrian.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

 

Bucureşti, 13 iulie 2017.

Nr. 797.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

DECIZIE

privind stabilirea caracteristicilor echipamentelor informatice ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi

 

Având în vedere dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile art. 148 şi art. 198 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu dispoziţiile pct. III.20 din anexa nr. 1 la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu completările ulterioare,

în scopul stabilirii caracteristicilor echipamentelor informatice ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi,

directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie.

Art. 1. - (1) Se stabilesc caracteristicile echipamentelor informatice ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi.

(2) în condiţiile prezentei decizii, echipamentele de tehnologia informaţiei care pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi sunt laptopuri sau calculatoare electronice de tip desktop şi minitower, cu sisteme de operare şi produse software instalate pe bază de licenţe valabile, denumite în continuare echipamente informatice.

(3) Deţinuţii nu pot deţine simultan două sau mai multe echipamente informatice

Art. 2. - (1) Pentru a putea fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite în cadrul locului de deţinere de către un deţinut, echipamentele informatice trebuie să îndeplinească anumite caracteristici tehnice, stabilite prin prezenta decizie.

(2) Configuraţia hardware maximală permisă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) unitate centrală care are În componenţă cel mult câte un dispozitiv din următoarele: placă de bază, procesor, dispozitiv intern de stocare a datelor de tip hard disc (HDD) sau solid - state drive (SSD), disc optic (CD/DVD - ROM), placă de sunet (integrată pe placa de bază), placă video (integrată pe placa de bază), sursă de alimentare şi carcasă, excepţie făcând memoria RAM, în sensul că pot exista unul sau mai multe module în dotarea calculatorului;

b) monitor LCD sau LED cu diagonala de maximum 24 inch. (format 16/9);

c) tastatură cu conector PS 2 şi mouse cu conector PS 2, pentru calculatoarele de tip desktop sau touchpad integrat, pentru laptopuri;

d) acces nerestricţionat la BIOS;

e) porturile USB existente să fie prevăzute cu posibilitatea, implementată de producătorul echipamentului, de a fi dezactivate din BIOS, urmând a fi sigilate vizibil;

f) plăcile de reţea integrate precum LAN sau Wireless, dacă există, să fie prevăzute cu posibilitatea, implementată de producătorul echipamentului, de a fi dezactivate din BIOS, placa de reţea LAN urmând a fi sigilată vizibil;

g) modulele de comunicaţie Bluetooth, dacă există, să fie prevăzute cu posibilitatea, implementată de producătorul echipamentului, de a fi dezactivate din BIOS;

h) să nu conţină vreun dispozitiv care să permită calculatorului să comunice cu alt calculator prin intermediul liniilor telefonice analogice standard;

i) să nu conţină socluri de comunicaţie mobilă de tip GSM, precum slot tip SIM, sau orice alt tip de comunicaţie fără fir;

j) BlOS-ul existent pe placa de bază trebuie să permită configurarea şi dezactivarea componentelor şi porturilor amplasate pe aceasta, altele decât cele specificate la lit. e), h) şi i).

(3) Configuraţia software permisă cuprinde următoarele elemente:

a) sistem de operare cu interfaţă în limba română sau engleză, preinstalat, aflat în oferta comercială curentă a producătorului;

b) driverele dispozitivelor hardware, ce intră în componenţa calculatorului sau laptopului, furnizate de producător şi preinstalate.

Art. 3. - Sunt interzise primirea, cumpărarea, păstrarea şi folosirea echipamentelor informatice sau a software-urilor care:

a) au ca destinaţie comunicaţia, fir sau radio, cu orice alt tip de echipament;

b) au ca funcţie inscripţionarea sau copierea de date, în format electronic, şi nu permit dezactivarea acestora din BIOS, altele decât dispozitivul intern de stocare;

c) nu permit dezactivarea unor componente sau funcţii ce contravin prevederilor legale privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, precum componentele care realizează captura şi înregistrarea de sunet, imagine;

d) nu sunt însoţite de licenţa de utilizare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare;

e) permit accesarea internetului, a căsuţelor poştale electronice sau a altor echipamente şi dispozitive electronice;

f) permit crearea şi stocarea de informaţii parolate ori criptate, altele decât cele native ale sistemului de operare;

g) constituie suporturi de păstrare a cheii pentru informaţiile criptate;

h) permit accesul la funcţii şi capabilităţi de configurare a sistemului de operare şi mediului de lucru, altele decât cele native ale sistemului de operare.

Art. 4. - (1) Pentru a determina fizic dacă echipamentele informatice corespund cerinţelor prevăzute la art. 2 şi 3, acestea se demontează la sediul penitenciarului, în prezenţa responsabilului de la sectorul vizită, a specialistului IT şi a deţinutului.

(2) Demontarea şi montarea se efectuează de către personal specializat, autorizat de către vânzător, a cărui prezenţă la sediul penitenciarului se asigură prin grija persoanei private de libertate. Costurile aferente operaţiunilor de demontare şi montare sunt suportate de persoana privată de libertate sau, după caz, de către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane.

(3) Dacă echipamentele informatice corespund cerinţelor prevăzute la art. 2 şi 3, înainte de punerea la dispoziţia deţinutului, personalul de specialitate IT din unitate procedează astfel:

a) resetează parola de administrator din BIOS. Noua parolă nu se comunică persoanei condamnate şi se păstrează în plic sigilat;

b) pentru calculatoarele care au integrate pe placa de bază componente care nu sunt acceptate, procedează la dezactivarea acestora, inclusiv a porturilor de comunicaţie cu perifericele;

c) dezactivează, dacă sunt prezente, componentele ce contravin prevederilor legale privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate;

d) stabileşte doar drepturi de utilizator pentru contul de conectare la sistem a persoanei condamnate;

e) sigilează echipamentul informatic, printr-o bandă adezivă, în prezenţa persoanei condamnate, orice altă formă adiţională de sigilare nefiind interzisă, cu excepţia aceleia care ar deteriora echipamentul;

f) predă echipamentul informatic agentului tehnic din cadrul sectorului Reintegrare socială.

Art. 5 - (1) Personalul care răspunde de activitatea deţinuţilor cu prilejul utilizării echipamentelor informatice verifică integritatea fizică a sigiliilor şi a echipamentelor atât la începerea, cât şi la terminarea activităţii şi consemnează aceasta într-un registru.

(2) în cazul în care se constată faptul că sigiliul este rupt sau deteriorat, echipamentul se retrage la magazie şi se verifică eventualele modificări de orice tip şi se retrage deţinutului dreptul de a continua activitatea cu acel echipament.

Art. 6. - (1) Personalului de specialitate IT din unitate îi este interzis să intervină asupra echipamentelor informatice ale deţinutului, în vederea evaluării sau remedierii defecţiunilor constatate.

(2) în cazul în care deţinutul reclamă defecţiuni la elementele periferice ale echipamentelor informatice, aşa cum sunt prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) şi c), acestea sunt preluate şi se depun la magazia unităţii, urmând ca deţinutul să iniţieze demersurile necesare înlocuirii sau remedierii defecţiunii, în cel mai scurt timp, de către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane anume desemnate. În cazul laptopurilor se preia întregul echipament.

(3) în cazul în care deţinutul reclamă defecţiuni la componentele echipamentelor informatice prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), echipamentele informatice sunt preluate şi se depun la magazia unităţii, urmând ca deţinutul să iniţieze demersurile necesare predării, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane anume desemnate.

Art. 7. - La predarea echipamentelor informatice către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane ori la liberarea deţinutului, se şterge parola de BIOS.

Art. 8. - (1) Prezenta decizie se aplică deţinuţilor şi persoanelor internate din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate duc la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 9. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 10. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Marian Dobrică

 

Bucureşti, 11 iulie 2017.

Nr. 952.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.