MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 597/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 597         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 25 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 412 din 14 iunie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

503. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017- 2020

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 412

din 14 iunie 2017

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penai, obiecţie formulată de 39 de deputaţi şi 28 de senatori.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.728 din 9 mai 2017 şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.643A/2017.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează atât critici de neconstituţionalitate intrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă.

4. Argumentele invocate în susţinerea neconstituţionalităţii extrinseci a propunerii legislative vizează încălcarea principiului bicamerali s mu lui şi, în consecinţă, a prevederilor constituţionale ale art. 61 alin. (1), ce reglementează componenţa bicamerală a Parlamentului, şi ale art. 75 alin. (1) care stabileşte ordinea sesizării celor două camere pentru dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative, în funcţie de categoriile din care fac parte. Pentru a motiva obligativitatea respectării principiului bicameralismului, autorii sesizării fac trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, invocând decizii de admitere, dintre care, cu titlu exemplificativ, se reţin deciziile nr. 471 din 22 aprilie 2008, nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, nr. 710 din 6 mai 2009 şi nr. 62 din 7 februarie 2017, şi decizii de respingere, dintre care, cu titlu de exemplu, sunt reţinute deciziile nr. 413 din 14 aprilie 2010, nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 şi nr. 1 din 11 ianuarie 2012, prin care Curtea, cu prilejul efectuării controlului de constituţionalitate a priori, a recunoscut principiul constituţional anterior menţionat. Astfel, se arată faptul că, prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, instanţa de contencios constituţional a statuat, în esenţă, că diferenţele de conţinut juridic între forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a legii adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură a încălca principiul bicameralismului, în situaţia în care forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanţial de forma adoptată de Camera de reflecţie, ceea ce echivalează, practic, cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultatul manifestării de voinţă concordante a ambelor Camere ale Parlamentului.

5. Se face, de asemenea, trimitere la criteriile stabilite de Curte, tot pe cale jurisprudenţială, pentru a determina cazurile în care, prin procedura legislativă, este încălcat principiul bicameralismului, respectiv existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi existenţa unor configuraţii semnificativ diferite între acestea. În aplicarea celor două criterii anterior enumerate, se susţine că, în cazul proiectului de lege supus analizei, Camera Deputaţilor nu s-a limitat la dezbaterea şi amendarea normelor juridice adoptate de Senat, ci a procedat la modificarea substanţială a art. 301 alin. (1) din Codul penal, determinând transformarea conţinutului juridic al infracţiunii de conflict de interese, respectiv restrângerea sferei de aplicare a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal prin exceptarea unor situaţii şi eliminarea unor categorii de subiecţi activi, îndepărtându-se, astfel, de scopul avut în vedere de iniţiatorii proiectului de lege.

6. Analizând comparativ cele două forme ale proiectului de act normativ, se arată că iniţiatorii acestuia au procedat la modificarea denumirii marginale a infracţiunii, din „Conflictul de interese” în „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, la introducerea, la alin. (2) al art. 301 din Codul penal, a încă două excepţii de la aplicarea prevederilor alin. (1) al aceluiaşi articol, respectiv învestirea unei persoane într-0 funcţie publică, indiferent în ce mod şi sub ce formă se realizează aceasta, şi exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi la eliminarea din cuprinsul art. 308 din Codul penal a trimiterii la art. 301 din acelaşi cod, astfel încât faptele ce constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii analizate să nu mai fie pedepsite atunci când sunt săvârşite de către funcţionari care îşi desfăşoară activitatea în mediul privat. Se susţine că, spre deosebire de aceste modificări, prin procedura legislativă derulată la Camera Deputaţilor, au fost operate următoarele modificări, mult mai substanţiale şi care schimbă viziunea legiuitorului asupra infracţiunii de conflict de interese: eliminarea sintagmei „ori a participat la luarea unei decizii”, prin care a fost exclus din sfera ilicitului penal conflictul de interese săvârşit prin intermediul organismelor colegiale de decizie; eliminarea sintagmei „direct sau indirect”, prin care a fost dezincriminat, într-o anumită măsură, conflictul de interese constând în obţinerea de foloase patrimoniale în mod direct, sancţionarea acestei fapte fiind lăsată la libera apreciere a instanţelor de judecată; eliminarea sintagmei „sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”, prin care conflictul de interese săvârşit în beneficiul partenerilor de afaceri, colegilor de muncă sau oricăror bene-factori din trecut sau din prezent este scos din sfera răspunderii penale; adăugarea sintagmei „pe o perioadă de 3 ani”, prin care interdicţia de a ocupa o funcţie a fost limitată la doar 3 ani, în condiţiile în care încetarea interdicţiilor, decăderilor şi incapacităţilor ce rezultă din condamnare trebuie să aibă loc potrivit dispoziţiilor art. 165- 171 din Codul penal ce reglementează reabilitarea. Se precizează că, pe lângă cele anterior precizate, versiunea înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, la data de 10 aprilie 2017, conţinea şi sintagma „pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public”, o altă condiţie excesivă şi imprecis formulată, care a determinat retransmiterea propunerii legislative Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, unde amendamentul a fost retras de iniţiator.

7. Se susţine, totodată, că împrejurarea că proiectul de lege a fost adoptat de Senat prin procedura tacită nu exonerează Camera Deputaţilor de obligaţia respectării principiului bicameralismului.

8. Se mai arată că o bună parte din modificările aduse proiectului de lege de către Camera Deputaţilor au fost justificate prin încercarea de a pune dispoziţiile art. 301 şi art. 308 din Codul penal în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015. Se susţine că, în realizarea scopului anterior precizat, ar fi fost suficientă clarificarea sensului noţiunii de „raporturi comerciale”, prin înlocuirea acesteia cu cea de „raporturi contractuale civile oneroase”, urmată de eliminarea din cuprinsul art. 301 din Codul penal a trimiterii la art. 308 din acelaşi act normativ.

9. Un prim argument în susţinerea neconstituţionalităţii intrinseci a propunerii legislative are în vedere încălcarea de către legiuitor a obligaţiilor asumate prin ratificarea tratatelor internaţionale şi, prin urmare, încălcarea, în acest fel, a prevederilor art. 11 din Constituţie. Se arată că infracţiunea de conflict de interese a fost introdusă în legislaţia internă, respectiv, la art. 2531 din Codul penal din 1969, prin dispoziţiile art. I pct. 61 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, într-o formă cvasi-identică cu cea prevăzută la art. 301 din Codul penal în vigoare, în Expunerea de motive a Legii nr. 278/2006 precizându-se, printre altele, că intervenţia legislativă a fost „impusă de necesitatea adaptării legislaţiei penale româneşti la reglementările internaţionale, în contextul demersurilor de integrare în Uniunea Europeană, de reflectarea în materie penală a principiilor statului de drept şi de necesitatea de a răspunde în mod eficient realităţilor sociale.” Se precizează că România a ratificat Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, prin Legea nr. 27/2002, asumându-şi obligaţia de a incrimina corupţia activă şi corupţia pasivă a agenţilor publici naţionali, prin adoptarea de măsuri legislative sau de altă natură ce se dovedesc necesare pentru a incrimina, conform dreptului său intern, aceste forme de corupţie. Mai mult, se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 15 ianuarie 2014, prin care s-a reţinut concordanţa dintre dispoziţiile art. 2531 din Codul penal din 1969 şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York, la 31 octombrie 2003.

10. Un al doilea argument referitor la neconstituţionalitatea intrinsecă a Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal are în vedere încălcarea, prin propunerea legislativă supusă analizei, a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la obligativitatea respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. Este invocată, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal din 1969, prin care Curtea, analizând, în cadrul unui control de constituţionalitate a priori, o lege ce prevedea modificări foarte asemănătoare în cazul reglementării similare a infracţiunii de conflict de interese, prin art. 2531 din Codul penal din 1969, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că normele supuse controlului sunt neconstituţionale în raport cu criticile formulate, contravenind, printre altele, prevederilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie. Se susţine că soluţia şi considerentele Deciziei nr. 2 din 15 ianuarie 2014 sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

11. În fine, se susţine încălcarea, prin propunerea legislativă supusă controlului de constituţionalitate, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea în faţa legii. Se arată că, fără nicio justificare de ordin legal sau moral, proiectul de lege supus analizei limitează, la o perioadă de 3 ani, interdicţia ocupării unei funcţii publice de către persoanele condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, redenumit㠄Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, soluţie juridică ce favorizează aceste persoane în raport cu cele condamnate pentru alte infracţiuni, ale căror eventuale interdicţii încetează potrivit regulilor generale referitoare la reabilitare, prevăzute la art. 165-171 din Codul penal.

12. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

13. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că Legea pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal este constituţională, aceasta neîncălcând principiul bicameralismului, consacrat la art. 61 alin. (1) şi art. 75 din Constituţie. Se face trimitere la considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 148 din 7 martie 2003 şi nr. 564 din 6 iulie 2006, în care instanţa de contencios constituţional a analizat importanţa şi mecanismul de funcţionare al principiului bicameralismului, în contextul înlocuirii procedurii medierii, reglementat anterior revizuirii Constituţiei. Se observă că proiectul de lege a fost adoptat de Senat, prin procedură tacită, la data de 30 martie 2015, ca urmare a depăşirii de către prima Cameră sesizată a termenului prevăzut la art. 75 alin. (2) din Constituţie, şi că acesta a fost adoptat, la data de 25 aprilie 2017, de Camera Deputaţilor, cu amendamentele propuse de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Se susţine că amendamentele s-au raportat la forma avută în vedere de iniţiator şi nu sunt de natură a opera diferenţe majore de conţinut juridic sau de configuraţie a legii faţă de forma adoptată de Senat. Astfel, forma adoptată de Camera Deputaţilor a păstrat obiectul de reglementare al propunerii legislative iniţiale, aducând unele modificări dispoziţiilor cu privire la conflictul de interese, în sensul renunţării la intervenţiile primei Camere, aspect care echivalează cu păstrarea legii şi nu cu încălcarea principiului bicameralismului. Se arată, totodată, că lipsirea Camerei decizionale de competenţa sa de a modifica, completa sau respinge legea astfel cum a fost adoptată de Senat ar limita rolul său constituţional, ceea ce este de neconceput. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care aceasta a statuat care sunt cazurile în care procedura legislativă încalcă principiul bicameralismului, respectiv existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi existenţa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Se susţine că modificările adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizionali, respectă atât principiul bicameralismului, cât şi criteriul nedeturnării iniţiativei legislative de la finalitatea sa, în sensul stabilit prin jurisprudenţa anterior menţionată. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 710 din 6 mai 2009, nr. 413 din 14 aprilie 2010, nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi nr. 624 din 26 octombrie 2016.

14. Cu privire la pretinsa încălcare, prin proiectul de lege a dispoziţiilor constituţionale ale art. 11, se arată că România este singura ţară din Europa care a incriminat conflictul de interese, o infracţiune cu denumire similară, dar cu conţinut diferit fiind reglementată în Franţa, însă, din definiţia infracţiunii, se constată că aceasta nu se identifică cu infracţiunea reglementată de legea penală română privind conflictul de interese. Se arată, de asemenea, că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, conform art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului, instanţa de contencios constituţional neavând competenţa de a se implica în domeniul reglementării dreptului penal, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competenţa legiuitorului. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 629 din 4 noiembrie 2014, nr. 824 din 3 decembrie 2015 şi nr. 405 din 15 iunie 2016. Se observă că, prin deciziile anterior enumerate, Curtea a recunoscut că legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere destul de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziţie care îi permite să aprecieze, în funcţie de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale şi că incriminarea şi dezincriminarea unor fapte ori configurarea elementelor constitutive ale unei infracţiuni ţin de marja de apreciere a legiuitorului.

15. Referitor la susţinerea autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia legea încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, se arată că aceasta nu poate fi acceptată, întrucât reglementarea criticată este operată prin lege, act normativ adoptat de către Parlament, în virtutea calităţii sale de unică autoritate legiuitoare a ţării, motiv pentru care nu poate fi reţinută încălcarea principiului legalităţii. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 901 din 17 iunie 2009.

16. În fine, în ceea ce priveşte încălcarea, prin proiectul de lege, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, se susţine că acesta nu instituie un regim special de privilegii pentru funcţionarii publici, aşa cum afirmă autorii sesizării de neconstituţionalitate, ci prevede, pentru anumite categorii de persoane, sancţiuni penale ale căror definire şi cuantum sunt stabilite de către Parlament - unica autoritate legiuitoare a ţării. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, iar el trebuie interpretat în sensul reglementării şi acordării unui tratament egal, nediscriminatoriu, persoanelor fizice aflate în situaţii identice sau similare, egalitatea în drepturi fiind o egalitate de şanse pe care Constituţia o acordă tuturor cetăţenilor. Este invocată, de asemenea, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia există discriminare doar dacă se pune problema unui tratament identic aplicat unor persoane aflate în situaţii diferite sau a unui tratament diferit aplicat unor persoane aflate în situaţii similare, ceea ce nu este cazul în problema dedusă controlului de constituţionalitate.

17. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au trimis punctele lor de vedere până la data redactării prezentei decizii.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul judecătorului-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 şi art. 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate.

19. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie prevederile Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care au următorul cuprins:

„Articol unic. - Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 301 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane

Art. 301. - (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi Urnitelor prevăzute de aceasta.”.

2. Alineatul (1) al articolului 308 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 308. - (1) Dispoziţiile art. 289-292, art. 295, art. 297- 300 şi art. 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

20. Se susţine că legea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 alin. (1) şi alin. (2) cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 61 alin. (2) referitor la rolul şi structura Parlamentului şi art. 75 alin. (1) cu privire la sesizarea Camerelor. Totodată, se susţine încălcarea, prin dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, aspect ce presupune încălcarea, prin legea criticată, a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la efectele deciziilor Curţii Constituţionale.

(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

21. În vederea soluţionării prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilităţii acesteia. Analiza îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate trebuie realizată prin raportare la dispoziţiile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, potrivit cărora „Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori Astfel, Curtea constată că actul supus controlului de constituţionalitate este o lege adoptată de Parlament, sesizarea fiind formulată de un număr de 39 de deputaţi şi 28 de senatori. Dintre aceştia doar cei 28 de senatori anterior menţionaţi îndeplinesc condiţiile constituţionale pentru a deţine calitatea de titular al sesizării, potrivit dispoziţiilor constituţionale mai sus enunţate.

(2) Analiza obiecţiei de neconstituţionalitate

(2.1.) Parcursul legislativ al legii analizate

22. Propunerea legislativă a fost iniţiată de domnii deputaţi Ionescu Aurelian - deputat PC, Marocico Ion - deputat UUR (minorităţi), Márton Árpád-Francisc - deputat UDMR, Nica Nicolae-Ciprian - deputat PSD, Roman Victor - deputat PSD. Aceasta a fost înregistrată pentru dezbatere la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 29 mai 2014, fiind justificată, în expunerea de motive, prin caracterul prea general al sintagmei „folos patrimonial din cuprinsul art. 301 din Codul penal, care nu distinge între un folos patrimonial necuvenit, dobândit ca urmare a unei decizii nelegale, şi un folos obţinut în condiţiile legii. Acest aspect face ca orice faptă a funcţionarului public de participare la luarea unei decizii, chiar în condiţii de legalitate, pe baza atribuţiilor ce îi revin potrivit funcţiei pe care o deţine, în urma căreia este obţinut un folos material de către o persoană cu care acesta s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, să poată fi calificată drept infracţiune. Un alt argument care a stat la baza elaborării propunerii legislative criticate a fost acela al caracterului excesiv al incriminării conflictului de interese în mediul privat, conform art. 308 din Codul penal.

23. La data de 1 iulie 2014, Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, formulând însă observaţii şi propuneri prin care s-a atras atenţia asupra posibilului caracter neconstituţional al restrângerii sferei incriminării infracţiunii de conflict de interese. A fost subliniată, în acest sens, discordanţa dintre prevederile propunerii legislative analizate şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 15 ianuarie 2014, precum şi posibila încălcare, prin intervenţiile legislative propuse de iniţiatori, a prevederilor art. 11 alin. (2) din Constituţie, întrucât, prin aceeaşi Decizie nr. 2 din 15 ianuarie 2014, referitoare la prevederile art. 2531 din Codul penal din 1969, care aveau un conţinut similar cu cele ale art. 301 din Codul penal în vigoare, instanţa de contencios constituţional a reţinut că dispoziţiile art. 2531 din Codul penal din 1969 sunt „în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004.”

24. La data de 23 septembrie 2014, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit raport de respingere a propunerii legislative. La data de 29 septembrie 2014, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a dat aviz negativ referitor la propunerea legislativă supusă controlului de constituţionalitate. La data de 25 februarie 2015, Plenul Senatului a retrimis propunerea legislativă Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi pentru raport suplimentar.

25. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, la data de 30 martie 2015, În procedură tacită, conform dispoziţiilor art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituţie, fiind trimisă spre dezbatere Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, la data de 30 martie 2015.

26. La data de 9 aprilie 2015, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil propunerea legislativă.

27. La datele de 17 şi 29 mai 2016, Guvernul a trimis puncte de vedere negative referitoare la propunerea legislativă.

28. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat raport pozitiv, la data de 4 aprilie 2017, formulând 7 amendamente referitoare la conţinutul propunerii legislative. La data de 11 aprilie 2017, plenul Camerei Deputaţilor a retrimis propunerea legislativă la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru raport suplimentar, care, la data de 18 aprilie 2017, a întocmit raport de înlocuire pozitiv,

29. Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, la data de 25 aprilie 2017, cu 187 de voturi pentru, 71 împotrivă şi 6 abţineri, conform prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţie, în forma anexată la prezentul raport, fiind trimisă spre promulgare Preşedintelui României.

(2.2.) Modificări legislative preconizate

30. Legea pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal modifică denumirea marginală a infracţiunii reglementate la art. 301 din Codul penal, din „Conflictul de interese” în „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi restrânge sfera de incriminare a infracţiunii analizate, în principal, prin eliminarea din conţinutul constitutiv al acesteia a ipotezei producerii folosului patrimonial obţinut prin fapta funcţionarului public,,pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. Totodată, legea supusă controlului de constituţionalitate limitează interdicţia de a ocupa funcţia publică, prevăzută ca pedeapsă accesorie, în cuprinsul art. 301 din Codul penal, la o perioadă de 3 ani. De asemenea, ca urmare a pronunţării şi publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, Legea pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal elimină din cuprinsul art. 301 din Codul penal sintagma „raporturi comerciale”, iar din conţinutul art. 308 din Codul penal, referirea la prevederile art. 301 anterior menţionate.

(2.3.) Criticile de neconstituţionalitate raportata la dispoziţiile art. 61 alin. (1) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie referitoare la rolul Parlamentului şi la sesizarea Camerelor

31. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a proiectului de lege, determinată de încălcarea prevederilor art. 61 alin. (1) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Curtea Constituţională a statuat că, potrivit art. 61 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă, însă, nu numai în dualismul instituţional în cadrul Parlamentului, ci şi în cel funcţional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabileşte competenţe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ţinând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a ţârii, Constituţia nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut şi de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea şi republicarea acesteia, soluţia obligativităţii sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecţie, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaţilor şi, pe cale de consecinţă, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului şi, pentru alte materii, a Camerei Deputaţilor, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării.

32. De asemenea, prin Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017, paragraful 26, Curtea a reţinut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi ia forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008).

33. Prin aceeaşi decizie, paragraful 27, Curtea, făcând trimitere la propria jurisprudenţă (respectiv la Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010 şi Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, arătând că întrunirea cumulativă acelor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.

34. Tot pe cale jurisprudenţială (spre exemplu, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012), instanţa de contencios constituţional a stabilit limitele principiului bicameralismului, statuând că aplicarea acestuia nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecţie a primei Camere sesizate, în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conţinutul proiectului sau propunerii legislative (şi, practic, conţinutul normativ al viitoarei legi), ceea ce are drept consecinţă faptul că cea de-a două Cameră, Camera decizionali, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecţie, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. În acest sens, Curtea a arătat că este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât şi obligaţia acestora de a-şi exprima prin vot poziţia cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competenţa sa de a modifica sau completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de reflecţie, deci de a contribui la procesul de elaborare a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său constituţional şi cu acordarea unui rol preponderent Camerei de reflecţie în raport cu cea decizională în procesul de elaborare a legilor. Într-o atare situaţie, Camera de reflecţie ar elimina posibilitatea Camerei decizionale de a conlucra la elaborarea actelor normative, aceasta din urmă putându-şi doar exprima prin vot poziţia cu privire la propunerea sau proiectul de lege deja adoptat de Camera de reflecţie, ceea ce este de neconceput.

35. Astfel, Curtea a conchis că este încălcat principiul bicameralismului dacă legea, în redactarea pe care a adoptat-o Senatul, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Camera Deputaţilor, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea a reţinut, totodată, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră.

36. Analizând procedura legislativă de adoptare a proiectului Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin raportare la considerentele mai sus menţionate, Curtea constată că acesta a fost adoptat de Senat, în procedură tacită, conform dispoziţiilor art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituţie şi, prin urmare, în forma propusă de iniţiatori. Acest aspect, al lipsei dezbaterii proiectului în cadrul primei Camere sesizate nu coincide, însă, cu lipsa asumării acestuia de către Senat, ci, mai degrabă, cu asumarea conţinutului juridic original al proiectului de lege şi nu este de natură a_ afecta respectarea exigenţelor principiului bicameralismului. În esenţă, proiectul de lege, în forma înregistrată la Senat, a avut ca obiect modificarea normei de incriminare a infracţiunii de conflict de interese, prin restrângerea sferei faptelor incriminate la art. 301 alin. (1) din Codul penal. În acest scop, iniţiatorii au completat dispoziţiile alin. (2) al art. 301 din Codul penal cu două noi excepţii de la prevederile art. 301 alin. (1) anterior menţionat. Au fost excluse, în acest fel, din sfera ilicitului penal actele funcţionarilor publici, producătoare de foloase, care se referă la ocuparea de către o persoană a unei funcţii indiferent în ce modalitate şi sub ce formă se realizează aceasta şi la exercitarea atribuţiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora.

37. Spre deosebire de prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a aprobat proiectul de lege, cu operarea unor modificări în structura şi conţinutul infracţiunii prevăzute la art. 301 din Codul penal. Astfel, în timp ce prima Cameră sesizată nu a intervenit asupra normei de incriminare a formei de bază a infracţiunii, în procesul legislativ desfăşurat la Camera Deputaţilor, art. 301 alin. (1) din Codul penal a suferit următoarele modificări; 1. eliminarea sintagmei „ori a participat la luarea unei decizii2. eliminarea sintagmei „direct sau indirect”; 3. Eliminarea sintagmei „sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”; 4. introducerea expresiei „pe o perioadă de 3 ani”.

38. În privinţa eliminării sintagmelor „ori a participat la luarea unei decizii” şi „direct sau indirect”, Curtea constată că legiuitorul a reglementat sfera de incidenţă a infracţiunii de conflict de interese, în sensul că a renunţat la circumstanţiali le şi detalierile existente în actualul conţinut normativ al art. 301 alin. (1) din Codul penal. O asemenea operaţiune ţine de opţiunea şi competenţa legiuitorului, atât timp cât acesta se plasează în marja sa constituţională de apreciere [cu privire la marja de apreciere a legiuitorului în materie penală, a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 16, sau Decizia nr. 23 din 18 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 5 aprilie 2017, paragraful 53]. În cazul de faţă, Curtea constată că noua reglementare nu ridică probleme de constituţionalitate, fiind expresia politicii penale a legiuitorului, astfel încât revine instanţelor judecătoreşti competenţa de stabili, prin prisma acestei reconfigurări normative a textului de incriminare, întinderea şi conţinutul concret al laturii obiective al infracţiunii de conflict de interese.

39. Cu privire la eliminarea din ipoteza normei de la art. 301 alin. (1) din Codul penal a sintagmei „sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”, Curtea constată că aceasta are ca efect restrângerea faptelor din sfera de incriminare a infracţiunii de conflict de interese, prin excluderea din rândul persoanelor care beneficiază de folosul obţinut prin săvârşirea acestora a persoanelor cu care făptuitorul s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea cărora a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură. Curtea reţine, în acest sens, că, prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, aceasta nefiind modificată, ulterior de legiuitor, prin punerea sa în acord cu dispoziţiile Legii fundamentale, motiv pentru care, conform art. 147 alin. (1) din Constituţie, a fost eliminat din fondul activ al legislaţiei, chiar şi în lipsa elaborării legii contestat. Rămân, prin urmare, incriminate, potrivit legii a cărei constituţionalitate este contestată, doar faptele funcţionarilor publici producătoare de foloase pentru sine, pentru soţ sau pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv.

40. În ceea ce priveşte introducerea, în cuprinsul art. 301 alin. (1) din Codul penal, a sintagmei „pe o perioadă de 3 ani” cu referire la interdicţia exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, aceasta constituie o pedeapsă complementară, potrivit art. 55 lit. a) din Codul penal.

41. Procedând la compararea celor două forme ale Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Curtea constată că, într-adevăr, intervenţiile efectuate asupra proiectului de lege de către Camera Deputaţilor modifică atât structura, cât şi conţinutul infracţiunii de conflict de interese sub aspectul întinderii incriminării. Analiza mai atentă a soluţiilor legislative relevă, însă, doar o aparentă îndepărtare a formei proiectului de lege adoptat de Camera Deputaţilor de structura şi conţinutul formei adoptate de Senat şi de scopul urmărit de iniţiatori. În realitate, din interpretarea teleologică a conţinutului celor două forme ale proiectului de lege, Curtea constată că, în ambele cazuri, finalitatea avută în vedere a fost aceea a restrângerii sferei reglementării infracţiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul laturii obiective a infracţiunii, fie pe calea reglementării unor excepţii, în cazul Senatului, fie prin modificarea formei de bază, prevăzute la art. 301 alin. (1) din Codul penal, în cazul Camerei Deputaţilor, a unor fapte, împrejurări sau efecte pe care faptele comise de funcţionarii publici le pot avea asupra unor categorii de persoane.

42. Având în vedere aceste considerente, Curtea reţine că modificările şi completările operate asupra legii analizate, astfel cum ea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, nu încalcă principiul bicameralismului, nefiind de natură a întruni criteriile esenţiale care indică prezenţa unei asemenea încălcări, statuate de Curtea Constituţională, prin jurisprudenţa mai sus invocată. Prin raportare la criteriile anterior menţionate, consacrate prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, şi Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, adoptarea, de către Senat şi de către Camera Deputaţilor, a unor soluţii juridice relativ diferite, ca formă şi conţinut, în vederea atingerii aceleiaşi finalităţi legislative, constituie o aplicare a principiului autonomiei funcţionale a Camerelor Parlamentului, ce dă sens însăşi componenţei bicamerale a autorităţii legiuitoare, prevăzute la art. 61 alin. (2) din Constituţie. De altfel, lipsa dreptului Camerei decizionale de a modifica şi completa proiectele de lege trimise spre dezbatere de către Camera de reflecţie ar echivala cu atribuirea unei funcţii formale Camerei decizionale, de aprobare a proiectelor de legi, fără ca aceasta să poată manifesta un rol activ în procesul de legiferare, aspect ce ar goli de conţinut chiar principiul bicameralismului, invocat de autorii sesizării. În acest sens, prin Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, paragraful 37, Curtea a reţinut că bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunţe asupra unei soluţii legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecţie, desigur, fără schimbarea obiectului esenţial al proiectului de lege/propunerii legislative. S-a constatat, cu această ocazie, că a nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecţie ar însemna limitarea rolului său constituţional, iar caracterul decizional ataşat acesteia devine iluzoriu. S-a reţinut, de asemenea, că, astfel, s-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a două Cameră se va identifica, în cea ce priveşte activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluţiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism.

43. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea constată că procedura de adoptare a proiectului de lege supus controlului de constituţionalitate nu încalcă principiul bicameralismului, aceasta fiind în acord cu prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 75 din Constituţie

(2.4.) Criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 11 din Constituţie referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern

44. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin proiectul de lege contestat, a dispoziţiilor art. 11 din Constituţie, Curtea reţine că, într-adevăr, România a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţia penală privind corupţia, prin Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004, şi, respectiv, Legea nr. 27/2002 pentru ratificarea Convenţiei penale privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002, însă acestea obligă statele semnatare să adopte măsuri legislative, de domeniul dreptului penal sau extrapenal, care să prevină şi să combată diferitele forme ale corupţiei. Aceste convenţii lasă, însă, la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, fără a le impune, în mod expres, prevederea în legislaţia naţională a anumitor infracţiuni, într-o anumită manieră sau cu un conţinut prestabilit. De altfel, infracţiunea de conflict de interese nu este reglementată în legislaţia penală a tuturor statelor europene semnatare ale celor două acte internaţionale mai sus arătate.

45. Pentru aceste motive, Curtea constată că restrângerea acestei reglementări, prin diminuarea sferei incriminării nu este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale referitoare la obligaţia statului român de a îndeplini în tocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte, prevăzute la art. 11 din Legea fundamentală.

(2.5.) Criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 16 din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi

46. Curtea constată că autorii sesizării susţin, de asemenea, încălcarea, prin legea criticată, a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, prin reglementarea, în cuprinsul art. 301 alin. (1) din Codul penal, a interdicţiei exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pentru o perioadă de 3 ani, interdicţie ce însoţeşte aplicarea pedepsei penale prevăzute prin aceeaşi normă de incriminare. Această soluţie legislativă discriminează, în opinia lor, persoanele condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese în raport cu cele condamnate pentru comiterea altor infracţiuni, cărora le sunt aplicabile regulile generale referitoare la reabilitare, prevăzute la art. 165 şi următoarele din Codul penal.

47. Curtea reţine că excepţia astfel prevăzută, cu referire la regimul juridic al infracţiunii de conflict de interese are în vedere pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, prevăzută la art. 55 şi art. 66 din Constituţie. Curtea reţine, în acest sens, că reglementarea pedepselor este, conform prevederilor art. 61 alin. (1) şi art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, atribuţia exclusivă a legiuitorului, care, în aplicarea politicii sale penale, are competenţa să prevadă reguli cu caracter general privind pedepsele penale, dar şi excepţii de la aceste reguli, câtă vreme acestea din urmă au ca efect acordarea unui regim juridic mai favorabil.

48. Prin urmare, Curtea constată că nu poate fi reţinută încălcarea, prin legea analizată, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituţie.

(2.6.) Criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 147 alin. (4) din Constituţie

49. Referitor la invocarea, în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 2 din 15 ianuarie 2014, Curtea reţine că, prin decizia anterior arătată, instanţa de contencios constituţional a constatat neconstituţionalitatea normei de incriminare a conflictului de interese în forma propusă de iniţiatorii proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal din 1969, întrucât dispoziţiile criticate eliminau „funcţionarul public” ca subiect activ al infracţiunii de conflict de interese şi îl înlocuiau cu persoana care avea calitatea de angajat al unei autorităţi publice, instituţii publice, instituţii sau altei persoane juridice de interes public, prevăzute de art. 145 din Codul penal din 1969. Prin decizia anterior menţionată, Curtea a constatat că norma modificatoare a alin. (1) al art. 2531 din Codul penal din 1969 restrânge sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care săvârşesc fapta în exercitarea atribuţiilor de serviciu „ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 din Codul penal [1969]”, excluzând incidenţa normei de incriminare în cazul tuturor persoanelor care exercită funcţii alese sau numite, funcţii care nu implică încheierea unui contract de muncă cu una dintre instituţiile prevăzute în art. 145 din Codul penal din 1969 şi nu presupun exercitarea atribuţiilor de serviciu pe baza unei fişe a postului. Or, în condiţiile în care finalitatea legii a fost aceea de a crea premisele ca persoana care deţine o demnitate sau o funcţie publică să-şi îndeplinească cu obiectivitate atribuţiile care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative, să-şi exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public, iar nu în scopul realizării unor interese personale de natură patrimonială, care să prejudicieze interesul public şi să afecteze încrederea cetăţenilor în instituţiile statului, Curtea a constatat că restrângerea sferei de incidenţă a normei de incriminare a conflictului de interese generează o veritabilă cauză de impunitate a persoanelor care deţineau funcţii alese sau numite, fiind excluşi, printre alţii, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, miniştrii, judecătorii, procurorii, funcţionarii publici, primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi judeţeni sau prefecţii.

50. Prin urmare, Curtea a constatat că, prin înlocuirea noţiunii de „funcţionar public” cu sintagma „persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă â postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145” erau exonerate de răspundere penală pentru infracţiunea de conflict de interese toate persoanele care, deşi se circumscriu sferei noţiunii de drept penal a „funcţionarului public”, astfel cum este aceasta definită de art. 147 din Codul penal din 1969, sunt învestite în funcţia sau demnitatea publică prin numire sau alegere. De asemenea, s-a reţinut că, prin eliminarea din sfera actelor care pot constitui infracţiunea de conflict de interese a celor care privesc emiterea, adoptarea, aprobarea şi semnarea actelor administrative sau a hotărârilor privind creaţia şi dezvoltarea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională, infracţiunea este propriu-zis lipsită de conţinut.

51. Curtea a constatat că, în mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incidenţă a răspunderii penale tocmai persoanele care ocupă funcţii reprezentative în stat şi care exercită prerogative de putere reală, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecinţe grave asupra bunei funcţionări a autorităţilor publice, asupra actului decizional care priveşte interesul general al societăţii şi, nu în ultimul rând, asupra încrederii cetăţenilor în autoritatea şi prestigiul instituţiilor statului. 1n consecinţă, Curtea a conchis că statutul juridic distinct, privilegiat, sub aspectul răspunderii penale, contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor consacrat de art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

52. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate privind modificarea normei de incriminare a conflictului de interese şi constatarea neconstituţionalităţii acesteia a fost consecinţa exclusivă a încălcării principiului egalităţii, în sensul că dispoziţia legală supusă controlului de constituţionalitate a produs în sine o diferenţiere nepermisă între subiectele de drept care pot fi subiect activ al infracţiunii de conflict de interese. Aşadar, sustragerea de sub incidenţa normei penale a unor subiecte de drept a determinat crearea unui regim privilegiat în privinţa acestora, aspect care a dus la constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale care restrângeau şi limitau în această manieră sfera de incidenţă a infracţiunii de conflict de interese.

53. Raportând legea supusă analizei la dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin prisma considerentelor Deciziei nr. 2 din 15 ianuarie 2014, mai sus invocate, Curtea constată că, spre deosebire de prevederile art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal din 1969, aceasta nu reglementează în domeniul stabilirii subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese. Prin urmare, norma de incriminare vizează toate persoanele care au calitatea de funcţionar public, fără excepţii, astfel încât, în cadrul acestei categorii de persoane, subiectul activ calificat al infracţiunii este apreciat în funcţie de criteriile de drept comun cuprinse în art. 175 din Codul penal. Aşadar, nu se creează niciun regim juridic privilegiat sau diferenţiat în privinţa persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infracţiunii de conflict de interese, în sensul excluderii sau exceptării anumitor funcţii publice de sub incidenţa prevederilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, din moment ce această infracţiune poate fi săvârşită, conform legii supuse controlului de constituţionalitate, de către orice funcţionar public. Astfel, modificările propuse de iniţiatori vizează doar sfera elementului material al laturii obiective al infracţiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul normei de la art. 301 alin. (1) din Codul penal a anumitor fapte ce intră sub incidenţa dispoziţiilor legale anterior menţionate. Or, restrângerea categoriei faptelor ce fac obiectul incriminării este, conform art. 73 alin, (3) lit. h) din Constituţie, de competenţa exclusivă a legiuitorului care, în aplicarea politicii sale penale, are dreptul de a emite acte normative care prevăd infracţiuni, pedepse şi regimul executării acestora, cu respectarea exigenţelor prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituţie. Prin urmare, în scopul prevenirii şi combaterii infracţionalităţii în domeniul corupţiei, Parlamentul este abilitat să intervină, prin dispoziţii legale de domeniul legii organice, stabilind faptele ce constituie obiectul incriminării infracţiunilor de corupţie şi de serviciu, în vederea adecvării legislaţiei penale la nevoile de protecţie existente în societate.

54. Pentru aceste motive, Curtea constată că nu poate fi reţinută aplicarea mutatis mutandis a Deciziei nr. 2 din 15 ianuarie 2014 în prezenta cauză.

55. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate,

Definitivă şi general obligatorie

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Pentru magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop,

semnează,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

prim-magistrat-asistent delegat,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 83/2017,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Ilan Laufer

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 13 iulie 2017.

Nr. 503.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020

 

Art. 1. - Scopul prezentelor norme metodologice îl reprezintă reglementarea modului de instituire a unei scheme de ajutor de minimis, denumită în continuare schemă, pentru susţinerea accesului pe pieţe externe a operatorilor economici români eligibili conform art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017, denumiţi în continuare IMM-uri, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli în vederea internaţionalizării.

Art. 2. - (1) Obiectivul Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, denumit în continuare Program, este stimularea mediului de afaceri prin crearea unor noi instrumente de promovare individuală a IMM-urilor româneşti care să faciliteze accesul acestora pe pieţele externe şi dezvoltarea de parteneriate în vederea internaţionalizării.

(2) Programul urmăreşte:

a) promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor româneşti pe pieţele externe;

b) stimularea comunicării şi a parteneriatului în afaceri în vederea internaţionalizării;

c) pregătirea întreprinzătorilor în domeniul tehnicilor de promovare a produselor şi serviciilor pe pieţele externe.

Art. 3. - (1) Toate activităţile din cadrul schemei, inclusiv decontarea, se derulează până la 31 decembrie 2020. Alocaţia financiară nerambursabilă este în cuantum de maximum 50 mii lei/beneficiar, reprezentând maximum 90% din valoarea cheltuielilor eligibile, pentru un număr maxim de 500 de beneficiari anual, care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Finanţarea în cadrul prezentei scheme se face din fonduri de la bugetul de stat.

(2) Bugetul total estimat pentru perioada 2017--2020 al schemei de minimis este de 71.000 mii lei. Numărul estimat de firme beneficiare este de 1600.

Art. 4. - (1) Noţiunea de „întreprindere unic㔠include toate întreprinderile între care există cel puţin una dintre relaţiile următoare:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor unei alte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;

d) o întreprindere care este acţionar sau asociat ai unei alte întreprinderi şi care controlează singură, în baza unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor întreprinderii respective.

(2) întreprinderile care întreţin, prin intermediul uneia sau mai multor întreprinderi, relaţiile prevăzute la alin. (1).

(3) Pot beneficia de prevederile Programului IMM-urile care îndeplinesc cumulativ, la data completării cererii-tip pentru înscriere în program, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, următoarele criterii de eligibilitate:

a) sunt înregistrate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată;

b) se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, în condiţiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;

c) sunt considerate întreprinderi autonome, legate, partenere sau întreprinderi unice;

d) sunt înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au sediul social/punct de lucru şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;

e) codul CAEN pentru care solicită finanţare este eligibil în cadrul Programului şi autorizat la momentul înscrierii în Program, în conformitate cu prevederile Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare. Solicitarea finanţării se face pe un singur cod CAEN;

f) nu înregistrează debite la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru, la data depunerii cererii de înscriere în Program;

g) nu au depăşit plafonul de minimis de 200.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare consecutive pentru o întreprindere unică, aşa cum este aceasta definită de Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 352 din

24 decembrie 2013, şi 100.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare pentru beneficiarii care desfăşoară activităţi de transport de mărfuri în contul terţilor sau contra cost. Plafoanele se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul este acordat din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri comunitare.

În cazul în care valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi unice pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, depăşeşte plafoanele de minimis prevăzute anterior, întreprinderea solicitantă nu poate beneficia de prevederile schemei, nici chiar pentru acea fracţie din ajutor care nu depăşeşte aceste plafoane.

În cazul fuziunilor sau al achiziţiilor, atunci când se stabileşte dacă un nou ajutor de minimis acordat unei întreprinderi noi sau întreprinderii care face achiziţia depăşeşte plafonul relevant, se iau în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează. Ajutoarele de minimis acordate legal înainte de fuziune sau achiziţie rămân legal acordate.

În cazul în care o întreprindere se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă întreprinderii care a beneficiat de acestea, şi anume, în principiu, întreprinderii care preia activităţile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. În cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporţional pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data la care separarea produce efecte.

Pentru fuziunile şi/sau achiziţiile ce modifică statutul controlului, în cazul depăşirii plafoanelor valorice prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acestea vor fi notificate Consiliului Concurenţei, punerea în aplicare a tranzacţiei de natura concentrării economice fiind posibilă doar după obţinerea unei decizii de autorizare din partea autorităţii de concurenţă.

Aspectul poate viza şi tranzacţiile de divizare prevăzute mai sus, în cazul în care activele şi/sau întreprinderea cu funcţionare deplină rezultate depăşesc pragurile valorice prevăzute de Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Ajutoarele de minimis acordate în temeiul prezentei scheme nu se cumulează cu ajutoarele de stat/de minimis acordate pentru aceleaşi costuri eligibile.

h) nu se află în procedura de executare silită, închidere operaţională, dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, insolvenţă colectivă, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii şi nu îndeplineşte criteriile prevăzute de lege pentru a fi supus unei proceduri de insolvenţă colectivă la cererea creditorilor lui;

i) nu este considerat în dificultate în sensul liniilor directoare ale Comisiei Europene;

j) nu au fost subiectul unei decizii emise de către Comisia Europeană/alt furnizor de ajutor de stat/Consiliul Concurenţei de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată, cu penalităţile aferente;

k) produsele/serviciile care vor fi promovate corespund cu profilul acţiunii la care se solicită participarea la târg/misiune economică;

l) produsele care vor fi promovate la târg/misiune economică sunt fabricate în România.

(4) Nu beneficiază de prevederile Programului societăţile cu:

a) activităţi de pescuit şi acvacultura, prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultura, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.184/2006 şi (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 28 decembrie 2013:031 - Pescuitul, 032 - Acvacultura;

b) activităţi legate de producţia primară a produselor agricole aşa cum sunt prevăzute în anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;

c) activităţi de prelucrare şi comercializare ale produselor agricole listate în anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în următoarele cazuri: când valoarea ajutorului este stabilit pe baza preţului sau a cantităţii produselor de acest tip achiziţionate de la producătorii primari sau puse pe piaţă de operatorii economici respectivi; când ajutorul este condiţionat de a fi parţial sau integral transferat producătorilor primari.

Prin „prelucrarea produselor agricole” se înţelege orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare. Prin „comercializarea produselor agricole” se înţelege deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei altor forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei altor activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în locuri distincte, rezervate acestei activităţi;

d) activităţi legate de export, şi anume, ajutoarele legate direct de cantităţile exportate, de înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

e) ajutoarele condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate;

f) ajutoarele pentru achiziţionarea vehiculelor de transport rutier de marfă acordate operatorilor economici care au ca obiect de activitate prestarea de servicii de transport rutier de marfă în contul terţilor sau contra cost, în cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în unul dintre sectoarele exceptate din cele prevăzute mai sus, cât şi în unul sau mai multe sectoare sau domenii de activitate incluse în domeniul de aplicare ale prezentei scheme, prevederile acesteia se aplică ajutoarelor acordate pentru sectoarele neexceptate.

Pentru a beneficia de prevederile schemei, întreprinderea în cauză trebuie să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităţilor sau o distincţie între costuri, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu prezenta schemă.

Art. 5. - (1) Valoarea maximă a alocaţiei financiare nerambursabile (AFN) este de 50.000 lei per beneficiar anual, exclusiv TVA, reprezentând maximum 90% din cheltuielile eligibile.

(2) Prin Program se finanţează următoarele tipuri de activităţi în vederea internaţionalizării IMM-urilor, conform anexei nr. 1:

a) participări individuale la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu, altele decât cele organizate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza Hotărârii Guvernului nr. 296/2007 privind aprobarea

Mecanismelor de derulare a acţiunilor din Programul de promovare a exportului, administrat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cu modificările ulterioare;

b) participări individuale la misiuni economice organizate în străinătate, altele decât cele organizate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza Hotărârii Guvernului nr. 296/2007, cu modificările ulterioare;

c) crearea identităţii vizuale a unui IMM - marcă şi/sau siglă şi/sau slogan;

d) realizarea unui site pe internet/aplicaţie pentru mobil, pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor promovate, în limba română şi limba engleză/altă limbă de circulaţie internaţională pieţei căreia i se adresează;

e) participări ale angajaţilor la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe;

f) analize şi studii de piaţă;

g) alte tipuri de activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării.

(3) Pentru a putea beneficia de activităţile prevăzute la alin, (2) lit. c)-g), un IMM trebuie să efectueze obligatoriu cel puţin una din activităţile prevăzute la alin. (2) lit. a) sau b).

(4) Un IMM nu poate avea în acelaşi an calitatea de beneficiar şi cea de furnizor pentru alte întreprinderi beneficiare de ajutor financiar nerambursabil, respectiv pentru elemente de cost - bunuri/servicii - achiziţionate şi decontate în cadrul programului. O persoană fizică nu poate fi furnizor către firmele beneficiare de AFN în care este asociat/acţionar/administrator.

Art. 6. - (1) Completarea cererii-tip pentru înscriere în program în vederea obţinerii finanţării se face ondine pe site-ul www.aippimm.ro

(2) Data de la care este activă înscrierea on-line se comunică pe site-ul instituţiei cu cel puţin 5 zile înainte de data începerii procesului de înregistrare propriu-zis.

(3) Pentru participarea la program fiecare solicitant trebuie să se înregistreze în aplicaţie cu o adresă de e-mail validă. După înscriere, aplicaţia trimite automat pe adresa de e-mail a solicitantului un mesaj şi un link de confirmare. Adresa de e-mail trebuie să aparţină beneficiarului şi să se regăsească În toată documentaţia. Aceeaşi adresă este folosită pentru toată corespondenţa pe întreaga perioadă de implementare şi monitorizare a programului. După confirmarea înscrierii, aplicaţia devine activă pentru completarea on-line a cererii-tip pentru înscriere în program şi încărcarea în aplicaţie a tuturor documentelor solicitate conform anexei nr. 2. Înscrierea în Program se poate face timp de 5 zile calendaristice. IMM-ul completează şi transmite on-line cererea-tip pentru înscriere în program, începând cu ora 10,00 a primei zile de înscriere, până la ora 20,00 a ultimei zile.

(4) Acordarea finanţării se realizează în baza criteriului „primul venit - primul servit, în limita bugetului.

(5) în aplicaţia on-line se completează Cererea-tip pentru înscrierea în program şi se încarcă documentele de eligibilitate prevăzute în secţiunea A a cererii. De asemenea se solicită completarea pe suport hârtie şi încărcarea în aplicaţia electronică a cererii-tip pentru înscrierea în program, semnată pe fiecare pagină şi ştampilată de reprezentantul legal sau împuternicitul societăţii, conform anexei nr. 2.

(6) în momentul salvării şi trimiterii online a cererii-tip pentru înscrierea în program şi â tuturor documentelor necesare, aplicaţia electronică generează automat un număr unic de identificare, în registrul unic electronic, denumit în continuare RUE, respectând principiul prevăzut la alin (4). Solicitantul va primi automat un mesaj de confirmare a efectuării înscrierii conţinând datele completate şi codul unic de identificare, mesaj care este transmis la adresa de e-mail a solicitantului.

(7) După expirarea termenului prevăzut la alin. (3) şi în conformitate cu ordinea înscrierii în RUE, în maximum două zile se publică pe site-ul www.aippimm.ro lista cu toţi solicitanţii înscrişi în limita bugetului, admişi la verificare, lista cu solicitanţii înscrişi în afara bugetului, precum şi lista cu solicitanţii respinşi.

Art. 7. - (1) în scopul implementării Programului, prin ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat se stabilesc persoane din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat cu atribuţii şi responsabilităţi specifice.

(2) Verificarea documentelor depuse şi a cererii pentru înscrierea în Program on-line se face în maximum 15 zile lucrătoare după încheierea sesiunii de înscriere, astfel:

a) din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii, solicitările vor fi verificate în ordinea numărului RUE, în baza documentelor justificative încărcate în aplicaţie. Solicitanţii care nu îndeplinesc criteriile administrative şi de eligibilitate prevăzute la art. 4 alin. (3) vor primi scrisori de înştiinţare a respingerii din Program, conform anexei nr. 11;

b) din punctul de vedere al veridicităţii şi coerenţei informaţiilor înscrise în cererea pentru înscrierea în Program, inclusiv al legăturii codului CAEN pentru care aplică şi profilul târgului/misiunii la care participă.

(3) în această etapă se pot solicita clarificări, solicitantului fiindu-i transmisă scrisoare de solicitare clarificări, semnată şi ştampilată de persoana responsabilă desemnată Pentru documentele ilizibile şi/sau incomplete pot fi solicitate clarificări. Clarificările solicitate se trimit la minister în 5 zile lucrătoare de la transmitere, la adresa de e-mail: internationalizare@imm.gov.ro. Netransmiterea clarificărilor solicitate în termen conduce la respingerea cererii pentru înscrierea în Program.

(4) Dacă în urma analizei cererii-tip pentru înscrierea în Program se constată neconcordanţe sau că informaţiile declarate de solicitant în această cerere on-line nu sunt corecte/reale/coerente, solicitantul va primi scrisoare de înştiinţare a respingerii cererii-tip pentru înscrierea în Program.

(5) Dacă în urma analizei documentelor de eligibilitate se constată că solicitantul îndeplineşte criteriile de eligibilitate, acesta este acceptat în Program şi va primi notificarea privind acordul de principiu pentru finanţare. În cadrul Programului se finanţează IMM-urile respectând principiul „primul venit - primul servit” şi în limita bugetului Programului, în ordinea numărului RUE.

(6) Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile şi termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) În cazul în care au existat respingeri ale cererilor pentru înscrierea în Program, lista solicitanţilor admişi la verificare se completează în limita bugetului cu următoarele poziţii din lista celor înscrişi în ordinea numărului de identificare din RUE.

(8) După primirea notificării privind acordul de principiu pentru finanţare în limita bugetului, beneficiarii vor semna la sediul ministerului acordul de finanţare, prevăzut în anexa nr. 6. Termenul-limită de semnare a acordurilor de finanţare este de 10 zile lucrătoare de la transmiterea notificării privind acordul de principiu pentru finanţare.

(9) în vederea semnării acordului de finanţare, beneficiarii trebuie să prezinte în original:

a) certificat de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat, eliberat în condiţiile legii, inclusiv pentru punctele de lucru;

b) certificat de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiilor de plată către bugetul local, eliberat în condiţiile legii, inclusiv pentru punctele de lucru;

c) certificat constatator, emis de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde este înregistrată societatea solicitantă; în certificat trebuie să se menţioneze următoarele informaţii: datele de identificare, codul unic de înregistrare, asociaţii şi reprezentanţii legali ai întreprinderii, domeniul de activitate principal şi toate domeniile secundare de activitate, punctele de lucru ale întreprinderii, data ultimei menţiuni înscrise în registru şi obiectul acesteia;

d) declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, prevăzută în anexa nr. 3;

e) declaraţia pe propria răspundere a beneficiarilor ajutorului de minimis referitoare la respectarea regulii privind cumulul ajutoarelor situate sub pragul de minimis admis, prevăzută în anexa nr. 4;

f) împuternicirea semnată de reprezentantul legal al societăţii solicitante şi copie a cărţii de identitate a împuternicitului, în cazul în care o altă persoană decât aceasta semnează cererea-tip de acord de principiu pentru înscrierea în Program;

g) calculul pentru întreprinderile partenere sau legate, prevăzut în anexa nr. 5;

h) document doveditor pentru produsul românesc promovat - declaraţie de producător, certificat de producător sau echivalentul acestuia.

(10) în cazul în care reprezentanţii ministerului constată Că nu au fost depuse documentele prevăzute la alin (9), documentele depuse nu sunt în termen de valabilitate la data depunerii sau acordul de finanţare nu se semnează în termen din culpa solicitantului, acesta va primi scrisoarea de înştiinţare a respingerii cererii de finanţare, semnată şi ştampilată de reprezentanţii ministerului.

(11) Acordul de finanţare se încheie pentru sumele solicitate de beneficiar prin cererea pentru înscrierea în Program.

(12) După semnarea acordului de finanţare, în termen de maximum 45 de zile de la data finalizării activităţilor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a) şi/sau b), dar nu mai târziu de data de 10 decembrie a fiecărui an, beneficiarul este obligat să efectueze cheltuielile şi să depună la sediul ministerului documentaţia de decont aferentă cererii de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile prevăzute în anexa nr. 7. Documentaţia de decont se depune într-o singură tranşă. Nedepunerea formularului de decont şi a tuturor documentelor justificative până la data de 10 decembrie a anului pentru care se acordă finanţarea atrage neacordarea finanţării.

(13) în situaţia neefectuării cheltuielilor sau în cazul în care cheltuielile nu corespund cu elementele de cost aprobate prin notificarea anexată la acordul de finanţare prevăzut în anexa nr. 6, beneficiarul nu primeşte finanţare pentru acestea.

(14) Virarea efectivă a sumei care constituie AFN se face de către minister în contul 50.70 „Disponibil din subvenţii şi transferuri” deschis la Trezoreria Statului în a cărei rază teritoriala îşi au sediu) sau la care sunt luaţi în evidenţă fiscală, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în conturile deschise la bănci comerciale din România pentru operatorii economici care nu pot deschide conturi la Trezoreria Statului, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste sume nu sunt supuse executării silite prin poprire.

(15) Ajutorul de minimis este eliberat beneficiarilor care au efectuat activitatea/activităţile eligibilă/eligibile, în conformitate cu acordul de finanţare semnat între părţi şi notificarea privind acordul de principiu pentru finanţare.

(16) Acordarea ajutorului de minimis se face pe baza cererii de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile pe care beneficiarul trebuie să o depună spre aprobare la sediul ministerului, însoţită de următoarele documente justificative în funcţie de specificul cheltuielilor efectuate:

a) formularul de decont prevăzut în anexa nr. 8 la prezenta schemă şi documentele justificative care însoţesc formularul de decont, în original şi 1 fotocopie certificată, în ordinea activităţilor completate în formularul de decont; conformitatea cu originalul a documentelor justificative se va face de către reprezentantul legal/împuternicit al beneficiarului;

b) angajamentul beneficiarului de a raporta efectele participării în Program pe o perioadă de 2 ani, începând cu anul următor acordării ajutorului de minimis, către minister, conform anexei nr. 9 la prezenta schemă;

c) achiziţionarea de bunuri şi servicii eligibile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. c), d), f) şi g)t după caz, se va face în condiţii de piaţă, cu respectarea principiilor prevăzute în legislaţia în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.

Astfel, aceştia au obligaţia să întocmească un dosar de achiziţie care să cuprindă: minimum trei cereri de ofertă şi dovada transmiterii acestora, ofertele primite, un proces-verbal semnat de reprezentantul legal al întreprinderii prin care să fie justificată alegerea ofertei câştigătoare, contractul/contractele cu furnizorul/furnizorii şi, după caz, documentul din care să rezulte autorizarea activităţii furnizorului

Nerespectarea cerinţelor privind întocmirea dosarului de achiziţie are drept consecinţă respingerea decontării cheltuielii;

d) toate documentele justificative depuse la dosar, provenite din străinătate, vor fi traduse în limba română de un traducător autorizat;

e) pentru cursurile de pregătire desfăşurate în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe, se depun: contractul de prestări servicii cu furnizorul de curs şi dovada autorizării acestuia, factura, în original şi copie certificată, copie certificată după diploma de absolvire/dovada absolvirii/adeverinţă, după caz;

f) pentru fiecare tip de cheltuială efectuată, la formularul de decont, în cazul cererii de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile, se anexează instrumentele care dovedesc efectuarea plăţii: ordine de plată/chitanţă/cotor filă cec/foale de vărsământ/bilet la ordin trecut prin bancă/dispoziţii de plată externe în cazul importurilor, traduse în limba română şi legalizate.

Solicitantului i se pot cere clarificări, fiindu-i transmisă scrisoare de solicitare clarificări, semnată şi ştampilată de reprezentanţii ministerului. Completările solicitate se depun la minister în 5 zile lucrătoare de la transmitere. Nedepunerea clarificărilor solicitate în termen conduce la respingerea finanţării.

Întreaga documentaţie va fi depusă în 2 exemplare: 1 original şi 1 fotocopie certificată.

Documentele originale vor fi restituite beneficiarilor după efectuarea plăţii.

Cele două exemplare, original şi copie, ale cererii-tip de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile şi documentele justificative aferente, conţinând acelaşi număr de documente, se depun la sediul ministerului într-un plic sigilat pe care se înscriu următoarele date:

I. Destinatar:

- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat - adresă;

- Programul de internaţionalizare.

II. Expeditor:

- nr. de înregistrare din RUE al Programului;

- denumirea completă a operatorului economic solicitant;

- nr. de înregistrare la ORC;

- CUI/codul de înregistrare fiscală;

- suma solicitată;

- adresa beneficiarului, inclusiv judeţul.

(17) Nu se admit compensări între tipurile de activităţi cuprinse în notificarea privind acordul de principiu pentru finanţare.

(18) Beneficiarii nu pot schimba tipul cheltuielilor pentru care au semnat acordul de finanţare.

(19) Cheltuielile efectuate, inclusiv dosarul achiziţiei şi/sau facturile emise înaintea semnării acordului de finanţare, nu sunt eligibile.

(20) Pentru plăţile efectuate în valută, conversia se face utilizându-se cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ziua efectuării plăţii.

(21) în cazul în care beneficiarii eligibili renunţă la finanţare pentru una sau mai multe activităţi pentru care ministerul a transmis solicitanţilor acordul de finanţare însoţit de notificarea privind acordul de principiu pentru finanţare, aceştia au obligaţia de a transmite la minister personal, prin poştă sau curier cererea-tip de renunţare la finanţarea pentru care există acord de principiu, conform anexei nr. 10 la prezenta schemă.

(22) Renunţarea la activităţile precizate la art. 5 alin. (2) lit. a) şi b) atrage după sine rezilierea acordului de finanţare.

(23) Beneficiarii vor primi ajutorul de minimis numai pentru activităţile şi cheltuielile rămase nemodificate în urma cererii de renunţare parţială la finanţare formulate conform alin. (21) şi în condiţiile alin. (22).

(24) Cererea-tip de renunţare la finanţarea pentru care există acord de principiu se completează în limba română, prin tehnoredactare, şi poartă semnătura în original a reprezentantului legal sau a împuternicitului beneficiarului eligibil.

(25) Eliberarea alocaţiei financiare nerambursabile se face în termen de maximum 45 de zile calendaristice de la depunerea tuturor documentelor justificative.

Art. 8. - (1) Monitorizarea şi controlul beneficiarilor Programului se fac de către persoanele desemnate prin ordin al ministrului,

(2) Recuperarea ajutorului de minimis se efectuează conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

Ajutorul de minimis care trebuie recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii ajutorului până la data recuperării acestuia. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 140 din 30 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 248 din 24 septembrie 2015.

(3) Beneficiarii alocaţiilor financiare nerambursabile au obligaţia de a raporta efectele participării la Program către minister, pentru o perioadă de 2 ani, începând cu anul următor acordării alocaţiei financiare nerambursabile, prin completarea şi transmiterea formularului prevăzut în anexa nr. 9 la prezenta schemă. Perioada de transmitere a formularului de raportare tehnică este 1-30 iunie, pentru anul în care se realizează raportarea. Formularul de raportare se va transmite pe suport hârtie semnat de reprezentantul legal al beneficiarului şi format electronic word/excel la adresa de e-mail intemationalizare@imm.gov.ro

În cazul neîndeplinirii acestei prevederi, IMM-ul nu va mai putea beneficia de niciunul dintre programele de finanţare din bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat pentru o perioadă de 3 ani.

Art. 9. - (1) Beneficiarul finanţării nerambursabile va da o declaraţie privind ajutoarele de stat şi ajutoarele de minimis, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013, de care a beneficiat pe parcursul precedenţilor 2 ani fiscali şi al anului în curs în calitate de întreprindere unică.

(2) Schema de ajutor de minimis va fi publicată integral pe site-ul ministerului la adresa www.aippimm.ro, şi în termen de 15 zile de la data adoptării se transmite spre informare Consiliului Concurenţei, în conformitate cu prevederile art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

(3) Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme se fac în conformitate cu legislaţia comunitară şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat.

(4) Furnizorul de ajutor de minimis păstrează evidenţa detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza prezentei scheme. Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de minimis.

(5) Furnizorul de ajutor de minimis are obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării condiţiilor impuse prin prezenta schemă sau prin legislaţia naţională sau europeană aplicabilă la momentul respectiv.

(6) Furnizorul de ajutor de minimis are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel naţional.

(7) în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizorul de ajutor de minimis, Consiliul Concurenţei poate să solicite date şi informaţii suplimentare şi, după caz, să facă verificări la faţa locului.

(8) Pe baza unei cereri scrise, furnizorul de ajutor de minimis va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor acestei scheme de ajutor de minimis.

Ministerul va informa în scris beneficiarul prin intermediul notificării privind acordul de principiu pentru finanţare, cu privire la cuantumul maxim al ajutorului şi caracterul de minimis al acestuia, făcând în mod explicit trimitere la Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013, menţionând titlul acestuia, şi la referinţa de publicare din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(9) Ministerul acordă un ajutor de minimis după ce va verifica, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a operatorului economic, că este respectată regula cumulului, precum şi faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal în curs, fie din surse ale statului sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare, însumată cu cuantumul ajutorului de minimis solicitat în cadrul prezentei scheme nu depăşeşte la nivelul întreprinderii unice pragul de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro pentru beneficiarii care desfăşoară activităţi de transport de mărfuri.

(10) Furnizorul de ajutor de minimis va realiza şi menţine o evidenţă a ajutoarelor acordate în baza Programului astfel încât să fie posibilă identificarea valorii, momentului acordării, modalităţii de acordare, provenienţei finanţării, duratei şi metodei de calcul al ajutoarelor acordate. Această evidenţă va fi păstrată la furnizorul de ajutor de minimis timp de 10 ani de la data ultimei alocări în cadrul Programului.

(11) IMM-urile beneficiare de ajutor în cadrul Programului vor ţine o evidenţă specifică a ajutoarelor primite conform prezentei scheme, altor scheme de minimis şi a altor ajutoare de stat. Aceştia sunt obligaţi să arhiveze evidenţa specifică şi să o păstreze o perioadă de 10 ani.

(12) Monitorizarea acestei scheme de ajutor, conform Ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, revine furnizorului de ajutor de minimis, care va transmite Consiliului Concurenţei informaţiile necesare în vederea întocmirii inventarului ajutoarelor de stat şi a registrului ajutoarelor de stat/de minimis.

(13) Pentru a crea posibilitatea verificării ex-ante a eligibilităţii potenţialilor beneficiari ai măsurilor de ajutor, în conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 437/2016, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în calitate de furnizor al măsurii de minimis, are obligaţia încărcării în Registrul general al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) a prezentei scheme, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acesteia.

Contractele, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor şi rambursarea efectivă a respectivelor obligaţii, aferente acestei măsuri, se vor încărca în RegAS în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării contractului/actului de finanţare, respectiv de la data instituirii plăţilor, a obligaţiilor de recuperare a ajutoarelor sau a rambursării efective a respectivelor obligaţii.

Art. 10. - (1) Documentele justificative depuse de către solicitanţi în cadrul Programului sunt confidenţiale, membrii ministerului având obligaţia de a nu dezvălui informaţii menţionate în acestea către terţe persoane, cu excepţia cazului în care informaţiile sunt furnizate organelor abilitate ale statului în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

(2) în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin direcţia de specialitate, persoanele desemnate prin ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat sunt autorizate să publice, în orice formă şi mediu, incluzând internetul, informaţiile referitoare la numele beneficiarului, suma şi/sau scopul ajutorului de minimis acordat, aşezarea geografică a proiectului - localitatea şi judeţul.

Art. 11. - Documentele originale depuse de către beneficiari în vederea eliberării ajutorului de minimis în cadrul Programului vor fi păstrate la sediul ministerului, la dispoziţia IMM-urilor beneficiare, în vederea ridicării de către aceştia, până cel târziu la data de 31 decembrie 2020.

Art. 12. - Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

VALOAREA MAXIMĂ

a finanţării pentru fiecare dintre activităţile eligibile şi cheltuielile eligibile aferente

 

 

 

 

Nr. crt.

Activitatea eligibilă

Cheltuieli eligibile

Valoarea maxima a finanţării pe activităţi

- lei -

Documente justificative în limba română

1.

Participări individuale la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu

 

* Beneficiarul are obligaţia de a prezenta în stand însemnele României - stemă, steag - şi o inscripţie în care să menţioneze „stand realizat cu sprijinul Guvernului României, prin programul de internaţionalizare a afacerilor IMM-urilor, în limba română şi engleză/altă limbă de circulaţie internaţională pieţei căreia i se adresează.

 

* Însemnele menţionate mai sus vor fi amplasate Într-un loc vizibil şi vor avea dimensiunea echivalentă formatului minim A4.

- Taxe obligatorii precum: taxe de participare, de înscriere în catalog, de asigurare a standului, alte taxe impuse de organizatorul târgului, însă fără a se limita la acestea

- Închiriere spaţiu expoziţional

- Construcţie/Amenajare stand

- Dotări necesare activităţii de prezentare a standului: de exemplu: videoproiector

- Utilităţi necesare desfăşurării funcţionalităţii standului în perioada expoziţiei, precum: internet, curent, însă fără a se limita la acestea; materiale promoţionale/publicitare: elementele de grafică/pazii/supraînălţări pentru însemnele României - stemă, steag - şi o inscripţie în care să menţioneze „stand realizat cu sprijinul Guvernului României, prin programul de internaţionalizare a afacerilor IMM-urilor” în limba română şi engleză/altă limbă de circulaţie internaţională pieţei căreia i se adresează

30.000

- Contract/act administrativ/application form sau orice act convenit cu organizatorul târgului/expoziţiei

- Contract/act administrativ/application form sau orice act convenit cu furnizorul serviciilor de - construcţie/ amenajare stand/utilităţi dacă este altul decât organizatorul târgului/expoziţiei

- Ordin de deplasare/documentul curent practicat pentru deplasări în străinătate al delegatului firmei participante

- Documente de plată: dispoziţii de plată, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont, după caz

- Fotografii cu standul, care să cuprindă însemnele României - stemă, steag - şi inscripţia menţionată

- Fotografii panoramice cu standurile învecinate

- Raport deplasare care să cuprindă: număr de vizitatori specializaţi, denumirea firmelor contactate şi ţara de provenienţă, activităţi desfăşurate pe perioada evenimentului, concluzii şi acţiuni preconizate post eveniment

- Materiale promoţionale/publicitare care fac dovada prezenţei expozantului la eveniment: site-ul manifestării, catalogul târgului, broşuri, stik prezentare etc.

2.

Participări individuale la misiuni economice organizate în străinătate

- Taxa de participare

15.000

- Contractul cu organizatorul misiunii: Cameră de Comerţ, asociaţie profesională, fără a se limita la acestea

- Programul misiunii stabilit de organizator

- Lista de contacte realizate, cu date de identificare complete ale firmelor respective

- Ordin de deplasare/documentul curent practicat pentru deplasări în străinătate al delegatului firmei participante

- Documente de plată: dispoziţii de plată, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont, după caz

- Raport deplasare care să cuprindă: activităţi desfăşurate pe perioada evenimentului, concluzii şi acţiuni preconizate post eveniment

3.

Crearea identităţii vizuale a unui operator economic român: marcă, siglă, slogan

- Cheltuieli pentru execuţie manual, marcă, siglă, slogan

10.000

- Contractul cu firma care realizează identitatea vizuală, selectată pe baze competitive

- Certificatul de înregistrare/statut/act constitutiv din care reiese activitatea societăţii care a executat manualul/marca/slogan, după caz

- Factura fiscală

- Documente de plată: dispoziţii de plată, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont, după caz

- Procesul-verbal de recepţie semnat cu furnizorul care a executat manualul/marca/slogan, după caz

- Obţinerea înregistrării mărcii operatorilor economici la OSIM ori la alt organism de certificare internaţional

4.

Realizarea unui site pe internet/aplicaţie pentru mobil, pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor promovate, în limba română şi limba engleză cu obligativitatea menţinerii paginii active cel puţin 1 an de la data creării

- Cheltuieli pentru realizare site/aplicaţie pentru mobil

10.000

- Contract cu firma care realizează site-ul/aplicaţia, selectată pe baze competitive

- Certificatul de înregistrare/statut/act constitutiv din care reiese activitatea societăţii care a executat site-ul/aplicaţie pentru mobil, după caz

- Factură fiscală

- Documente de plată: dispoziţii de plată, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont, după caz

- Adresa URL - linkul paginii web

- Print screen după pagina de pornire, certificată pentru conformitate de către reprezentantul legal al firmei beneficiare

- Procesul-verbal de recepţie semnat cu furnizorul care a executat site-ul/aplicaţie pentru mobil, după caz

5.

Participări la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe pentru personalul firmei

- Taxe de participare pentru salariaţii solicitantului

10.000

- Contractul cu firma care organizează cursul, în care să se precizeze perioada de desfăşurare a cursului şi numărul de persoane participante sau contractele individuale, după caz

- extras Revisal din care reiese calitatea de angajat în cadrul societăţii a persoanei care participă la curs

- Certificatul de înregistrare/statut/act constitutiv din care reiese activitatea societăţii care organizează cursul sau dovada acreditării acestuia de către un organism naţional/internaţional abilitat

- Declaraţie pe propria răspundere, semnată şi ştampilată de împuternicitul legal al beneficiarului privind evidenţa nominală a salariaţilor participanţi la curs

- Factură fiscală

- Documente de plată: dispoziţii de plată, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont, după caz

- Copie de pe adeverinţa/diploma/certificatul de absolvire a

cursului

6.

Analize şi studii de piaţă

- Cheltuieli pentru realizarea analizei/ studiului de piaţă

10.000

- Contract cu firma care realizează documentarele/studiile, selectată pe baze competitive, şi dovada expertizei acesteia: referinţe studii relevante

- Certificatul de înregistrare/statut/act constitutiv din care reiese activitatea societăţii care realizează documentarul/studiul

- Factura fiscală

- Documente de plată: dispoziţii de plată, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont, după caz

- Procesul-verbal de recepţie semnat cu furnizorul care a realizat documentarele de piaţă)

- Studiul pe suport hârtie şi electronic

7.

Alte tipuri de activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării

- Cheltuieli pentru realizarea următoarelor activităţi: materiale promoţionale, panouri publicitare, video publicitar, precum şi alte activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării în directa legătura cu participarea la târg/misiune economică

10.000

- Comanda/contract

- Factura fiscală

- Dovada realizării

- Documente de plată: dispoziţii de plată, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont, după caz

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologica

 

CERERE-TIP PENTRU ÎNSCRIEREA ÎN PROGRAM

(Se completează obligatoriu toate rubricile din formularul-tip.)

 

Subscrisa, .............................................................., având datele de identificare menţionate la secţiunea A, reprezentată prin dl/dna .............................................................., având calitatea de reprezentant/împuternicit legal al societăţii, solicit acordarea alocaţiei financiare nerambursabile în sumă de ............................... lei reprezentând ............ % (maximum 90%) din valoarea totală a activităţii/activităţilor eligibile solicitate ..............................., din care aport propriu ............................... (lei) în condiţiile prevederilor programului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 503/2017.

Completarea prezentei cereri de înscriere se face cu asumarea conţinutului de către solicitant, care ia la cunoştinţă faptul că verificarea ulterioară a acestei cereri de înscriere poate fi efectuată şi de alte autorităţi competente, sub sancţiunea falsului în declaraţiile publice, conform art. 326 - Falsul în declaraţii din Codul penal.

 

Secţiunea A: Prezentarea solicitantului

Denumirea societăţii ..............................................................

Adresa .............................................................., str. .............................................................. nr. ...., bl. ...., et. ...., ap. ...., judeţul ............

Telefon: .............................................................. Fax: .............................................................. E-mail: ..............................................................

Data înregistrării societăţii ..............................................................

Nr. de înmatriculare la oficiul registrul comerţului ..............................................................

Codul unic de înregistrare/Codul fiscal ..............................................................

Forma juridică (S.R.L., S.A., cooperativă, după caz) ..............................................................

Capitalul social: ............................... lei, deţinut de

- persoane fizice: ............ %

- persoane juridice: ............ %

Obiectul principal de activitate:

Cod CAEN ..............................................................

Obiectul de activitate pentru care se solicită finanţarea:

Cod CAEN ..............................................................

Precizez că voi promova următoarele produse/servicii româneşti:

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

- Anexez la prezenta următoarele documente1:

 

a) certificat constatator, în original, emis de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde este înregistrată societatea solicitantă (în forma extinsă)

În certificat trebuie să se menţioneze următoarele informaţii: datele de identificare, codul unic de înregistrare, asociaţii şi reprezentanţii legali ai întreprinderii, domeniul de activitate principal şi toate domeniile secundare de activitate, punctele de lucru ale întreprinderii, data ultimei menţiuni înscrise în registru şi obiectul acesteia.

 

b) certificat de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat, în original, eliberat în condiţiile legii, inclusiv pentru punctele de lucru

 

c) certificat de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiilor de plată către bugetul local, în original, eliberat în condiţiile legii, inclusiv pentru punctele de lucru

 

d) declaraţie privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii (anexa nr. 3)

 

e) declaraţie pe propria răspundere a beneficiarilor ajutorului de minimis referitoare la respectarea regulii privind cumulul ajutoarelor situate sub pragul de minimis admis (anexa nr. 4)

 

f) împuternicirea semnată de reprezentantul legal al societăţii solicitante şi copie a cărţii de identitate a împuternicitului, în cazul în care 0 altă persoană decât aceasta semnează cererea tip de acord de principiu pentru înscrierea în program

 

g) calculul pentru întreprinderile partenere sau legate (anexa nr. 5)

 

h) document doveditor pentru produsul românesc promovat (declaraţie de producător, certificat de producător sau echivalentul acestuia)

 

 

1 Se va nota cu „X” în dreptul fiecărui document numai dacă acesta este cuprins în dosar.

 

Secţiunea B: Prezentarea activităţilor pentru care solicit finanţare în cadrul Programului şi valoarea solicitată, în limita a 50.000 lei fără TVA

 

Denumirea activităţii

Plafon

(lei)

Alocaţie financiară solicitată

(lei)

Aport propriu estimat, în limita a minimum 10% (lei)

Valoare estimată eligibilă

 Participări individuale la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu

30.000

 

 

 

 Participări individuale la misiuni economice organizate în străinătate

15.000

 

 

 

 Crearea identităţii vizuale a unui operator economic român (marcă, siglă, slogan)

10.000

 

 

 

 Realizarea unui site pe internet/unei aplicaţii pentru mobil

10.000

 

 

 

 Participări la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe pentru personalul firmei

10.000

 

 

 

 Analize şi studii de piaţă

10.000

 

 

 

 Alte tipuri de activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării

10.000

 

 

 

Total eligibil:

 

 

 

 

 

Secţiunea C: Declaraţie pe propria răspundere

Subsemnatul/Subsemnata, .............................................................., identificat/identificată cu actul de identitate seria .......... nr. .................................., eliberat de .............................................................. la data de .................................., cu domiciliul în localitatea .............................................................., str. .............................................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/judeţul .............................................................., având funcţia de .............................................................., în calitate de împuternicit/reprezentant legal al societăţii ..............................................................,

cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că toate informaţiile furnizate şi consemnate în prezenta cerere sunt corecte şi complete, iar societatea nu se află în dificultate 2, în sensul liniilor directoare ale Comisiei Europene.

Înţeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informaţiilor în scopul de a obţine avantaje pecuniare este pedepsită conform legii, sub sancţiunea falsului în declaraţiile publice.

Declar pe propria răspundere că activităţile pentru care solicit finanţarea prin prezentul program nu fac obiectul altui program de finanţare de la bugetul de stat sau orice alt tip de subvenţie în cadrul altor programe/subprograme cu finanţare nerambursabilă şi că voi raporta pe o perioadă de 2 ani către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat efectele participării la Program, conform art. 7 alin. (16) lit. b) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 503/2017.

Declar pe propria răspundere că în prezent desfăşor activitate de export:

 DA

 NU

De asemenea, declar pe propria răspundere că produsul/produsele pentru care solicit finanţare prin participarea la activităţile enumerate la secţiunea B sunt fabricate în România.

Completarea 3 prezentei declaraţii pe propria răspundere se face cu asumarea conţinutului de către solicitant, care ia cunoştinţă de faptul că verificarea ulterioară a acestei cereri de înscriere-declaraţie pe propria răspundere poate fi efectuată şi de alte autorităţi competente.

Data semnării:

Reprezentantul societăţii (numele şi prenumele, semnătura) 4 ..............................................................

(Sau acolo unde este cazul)

Reprezentantul întreprinderii unice 5 (numele şi prenumele, semnătura) ..............................................................

 

2 Întreprindere în dificultate - o întreprindere care se află în cel puţin una dintre situaţiile următoare:

- în cazul unei societăţi cu răspundere limitată (alta decât un IMM care există de mai puţin de 3 ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziţii, „societate cu răspundere limitat㔠se referă în special la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar;

- în cazul unei societăţi în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii (alta decât un IMM care există de mai puţin de 3 ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate, în sensul prezentei dispoziţii, „o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii” se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE;

- atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi;

- în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani: (0 raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii a fost mai mare de7,5; şi (ii) capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA a fost sub 1,0.

3 În cadrul Programului vor fi acceptate numai cererile-tip de acord de principiu pentru înscrierea în program care sunt completate 1h mod corect, orice modificare a conţinutului acesteia faţă de varianta transmisă şi publicată în Monitorul Oficial al României atrăgând respingerea de la finanţare.

4 Toate cererile depuse pentru acest program vor li semnate de persoana împuternicită legal să reprezinte societatea.

5 În sensul Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, o .întreprindere unică* include toate întreprinderile între care există cel puţin una dintre relaţiile următoare:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor unei alte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra altei întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea 1h cauză sau În temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;

d) o întreprindere care este acţionar sau asociat al unei alte întreprinderi şi care controlează singură, în baza unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor întreprinderii respective. Întreprinderile care întreţin, cu una sau mai multe întreprinderi, relaţiile la care se face referire la lit. a)-d) sunt considerate întreprinderi unice.

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

DECLARAŢIE

privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii

 

I. Datele de identificare ale întreprinderii

Denumirea întreprinderii ..............................................................

Adresa sediului social ..............................................................

Cod unic de înregistrare ..............................................................

Numele şi funcţia ..............................................................

(preşedintele consiliului de administraţie, director general sau echivalent)

 

II. Tipul întreprinderii

Indicaţi, după caz, tipul întreprinderii:

 Întreprindere autonomă în acest caz, datele din tabelul de mai jos sunt preluate doar din situaţia economico-financiară a întreprinderii solicitante. Se va completa doar declaraţia, fără anexa nr. 5.

 Întreprindere parteneră Se va completa tabelul de mai jos pe baza rezultatelor calculelor efectuate conform anexei nr. 5, precum şi a fişelor adiţionale care se vor ataşa la declaraţie.

 Întreprindere legată Se va completa tabelul de mai jos pe baza rezultatelor calculelor efectuate conform anexei nr. 5, precum şi a fişelor adiţionale care se vor ataşa la declaraţie.

 

III. Date utilizate pentru a se stabili categoria întreprinderii1 (dacă tipul societăţii este parteneră sau legată)

 

Exerciţiul financiar de referinţă 2

Numărul mediu anual de salariaţi

Cifra de afaceri anuală netă

(mii lei/mii €)

Active totale

(mii lei/mii €)

 

 

 

 

 

 

 

 

Important: Precizaţi dacă, faţă de exerciţiul financiar anterior,  datele financiare au înregistrat modificări care determină încadrarea întreprinderii într-o altă categorie (respectiv micro-întreprindere, întreprindere mică, mijlocie sau mare).

 Nu

 Da (în acest caz se va completa şi se va ataşa o declaraţie referitoare la exerciţiul financiar anterior)

 

Declar pe propria răspundere că datele din această declaraţie şi din anexe sunt conforme cu realitatea.

Reprezentantul legal/împuternicitul operatorului economic 3

Numele ..............................................................

Funcţia: ..............................................................

Semnătura ..............................................................

Data semnării: ..............................................................

 

1 Datele sunt calculate în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, CU modificările şi completările ulterioare.

2 Datele cu privire la numărul mediu anual de salariaţi, cifra de afaceri anuală netă şi activele totale sunt cele realizate în ultimul exerciţiu financiar raportate în situaţiile financiare anuale aprobate de acţionari sau asociaţi, respectiv pentru anul 2016, daca societatea este parteneră sau legata.

3 Cererile şi toate celelalte documente vor fi semnate de aceeaşi persoană (reprezentant legal sau împuternicit).

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologica

 

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

 

Subsemnatul/Subsemnata, .............................................................., identificat/identificată cu actul de identitate seria .......... nr. .................................., eliberat de .............................................................. la data de .................................., cu domiciliul în localitatea .............................................................., str. .............................................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/judeţul .............................................................., în calitate de reprezentant legal al .............................................................., declar pe propria răspundere că toate informaţiile furnizate şi consemnate în prezenta declaraţie sunt corecte şi complete.

Înţeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informaţiilor în scopul de a obţine avantaje pecuniare este pedepsită conform legii.

 

A. Declar pe propria răspundere că:

- activităţile pentru care solicit finanţarea prin prezentul program nu fac obiectul altui program de finanţare de la bugetul de stat sau orice alt tip de subvenţie în cadrul altor programe/subprograme cu finanţare nerambursabilă;

- în ultimii 3 ani (ultimii 2 ani fiscali şi anul fiscal curent), întreprinderea unică din care fac parte:

 nu a beneficiat de ajutoare de minimis

 a beneficiat de următoarele ajutoare de minimis:

 

Nr. crt.

Denumirea întreprinderii

CUI

Data contractării ajutorului de minimis 1

Furnizorul ajutorului de minimis

Suma acordată, în euro 2

Observaţii

0

1

2

3

4

5

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total ajutor de minimis anterior

 

 

 

NOTĂ:

În tabelul de mai sus vor fi menţionate, pe lângă ajutoarele de minimis primite de solicitant, următoarele:

- eventualele ajutoare de minimis primite de societăţile cu care acesta formează întreprinderea unică (se va face menţiunea .unic㔠în coloana Observaţii);

- În cazul în care întreprinderea face sau a făcut obiectul unei fuziuni sau achiziţii desfăşurate ulterior datei de 01.01.2014, vor fi incluse toate ajutoarele de minimis acordate anterior întreprinderilor iniţiale (se vă face menţiunea .fuziune” sau .achiziţie”, după caz, în coloana Observaţii);

- în cazul întreprinderilor care au rezultat ulterior datei de 01.01.2014 din divizarea unei entităţi economice, eventualele ajutoare de minimis acordate înainte de divizare se alocă întreprinderii care a beneficiat de acestea3 (se va face menţiunea „divizare”, după caz, în coloana Observaţii).

În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1.407/2013 privind aplicarea art. 107 şi 108 ale Tratatului CE, publicat în Jurnalul Oficiat al Comisiei Europene L 352/2013.

 

B. Declar pe propria răspundere că:

- întreprinderea nu se află în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operaţională, dizolvare, lichidare, insolvenţă sau administrare specială:

- întreprinderea nu are activităţile suspendate sau alte situaţii similare reglementate de lege:

- întreprinderea nu a beneficiat de ajutoare ilegale4:

- împotriva întreprinderii nu au fost emise decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate;

- întreprinderea nu a beneficiat de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul programului în anii anteriori şi nu are asociaţi, acţionari sau administratori care deţin sau au deţinut calitatea de asociaţi/acţionari/administratori în cadrul altor societăţi beneficiare de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul programului în anii anteriori;

- întreprinderea nu are datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru.

 

C. Declar pe propria răspundere că:

 Societatea deţine o pagină web pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor promovate;

 Societatea NU deţine o pagină web pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor promovate.

 

D. Declar pe propria răspundere că:

 NU am mai avut/NU am calitatea de asociat/acţionar în altă întreprindere mică sau mijlocie care desfăşoară sau a desfăşurat aceeaşi activitate autorizată pe care aplica în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii până la deschiderea sesiunii de înscriere. În sensul programului, activitate autorizată desfăşurată înseamnă cod CAEN autorizat.

 AM mai avut/am calitatea de asociat/acţionar în altă întreprindere mică sau mijlocie care desfăşoară sau a desfăşurat aceeaşi activitate autorizată pe care aplica în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii până la deschiderea sesiunii de înscriere. În sensul programului, activitate autorizată desfăşurată înseamnă cod CAEN autorizat.

 

E. Declar pe propria răspundere că:

 NU există legături de rudenie până la gradul II şi afini până la gradul II între structurile acţionariatului beneficiarului şi furnizorii acestuia.

 Ofertantul câştigător NU deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie în cadrul achiziţiilor realizate de solicitanţii privaţi ai fondurilor nerambursabile.

 

Semnătura autorizată a solicitantului5

Numele  ..............................................................

Semnătura  ..............................................................

Data semnării  ..............................................................

 

1 Reprezintă data în care este conferit întreprinderii dreptul legal de a beneficia de ajutor, şi nu data plătii ajutorului (se completează pe formatul zz/ll/aaaa).

2 Echivalentul în euro al ajutorului de minimis se determina folosind cursul de schimb lei/euro comunicat de BNR, aferent datei la care s-a acordat ajutorul.

3 Dacă nu este posibil, ajutoarele se vor repartiza proporţional, pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi.

4 Ajutor ilegal înseamnă un ajutor de stat nou, pus în aplicare cu încălcarea condiţiilor prevăzute la art. 93 alin. (3) din Tratat; în conformitate cu art. 93 alin. (3) din Tratat, orice planuri de acordare a unui nou ajutor trebuie notificate Comisiei şi puse în aplicare numai după autorizarea lor de către Comisie; întrucât, pentru a asigura respectarea art. 93 din Tratat, în special a obligaţiei de notificare şi a clauzei suspensive prevăzute la art. 93 alin. (3), Comisia trebuie să examineze toate cazurile de ajutor ilegal.

5 Toate cererile depuse pentru acest program vor fi semnate de aceeaşi persoană autorizată să reprezinte legal societatea.

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

 

CALCULUL

pentru întreprinderile partenere sau legate

 

Secţiunile care trebuie incluse, după caz:

- secţiunea A, dacă întreprinderea solicitantă are cel puţin o întreprindere parteneră (precum şi orice fişe adiţionale);

- secţiunea B dacă întreprinderea solicitantă este legată cu cel puţin o întreprindere (precum şi orice fişe adiţionale). Calculul pentru tipurile de întreprinderi partenere sau legate

 

Perioada de referinţă - anul 2016

 

Numărul mediu anual de salariaţi

Cifra de afaceri anuală netă

(mii lei/ mii €)

Total active

(mii lei/ mii €)

1. Datele1 întreprinderii solicitante sau din situaţiile financiare anuale consolidate (Se vor introduce datele din tabelul B1 din secţiunea B2.)

 

 

 

2. Datele cumulate1 în mod proporţional ale tuturor întreprinderilor partenere, dacă este cazul (Se vor introduce datele din secţiunea A.)

 

 

 

3. Datele cumulate ale tuturor întreprinderilor legate1 (dacă există) - dacă nu au fost deja induse prin consolidare la pct. 1 din acest tabel (Se vor introduce datele din tabelul B2 din secţiunea B.)

 

 

 

Total

 

 

 

 

Datele induse în secţiunea „Total” din tabel trebuie introduse în tabelul „Date utilizate pentru a se stabili categoria întreprinderii” din anexa nr. 3.

 

1 Datele cu privire la numărul mediu anual de salariaţi, cifra de afaceri anuală netă şi activele totale sunt cele realizate în ultimul exerciţiu financiar raportate în situaţiile financiare anuale aprobate de acţionari sau asociaţi. În cazul întreprinderilor nou-înfiinţate datele cu privire la numărul mediu anual de salariaţi, cifra de afaceri anuală netă şi activele totale se determină şi se declară pe propria răspundere.

2 Datele întreprinderii, inclusiv numărul mediu anual de salariaţi, sunt determinate pe baza situaţiilor financiare anuale şi a datelor întreprinderii sau, atunci când este cazul, pe baza situaţiilor financiare anuale consolidate ale întreprinderii ori a situaţiilor financiare anuale consolidate în care întreprinderea este inclusă.

 

Secţiunea A: Întreprinderi partenere

Pentru fiecare întreprindere pentru care a fost completat㠄fişa de parteneriat” (câte o fişă pentru fiecare întreprindere parteneră a întreprinderii solicitante şi pentru orice întreprindere parteneră a oricărei întreprinderi legate, ale cărei date nu au fost încă incluse în situaţiile financiare anuale consolidate ale acelei întreprinderi legate), datele din această fişă de parteneriat trebuie să fie introduse în tabelul de mai jos.

1. Date de identificare şi date financiare preliminare

 

Tabelul A.1

 

Întreprinderea parteneră - Date de identificare

Numărul mediu anual de salariaţi

Cifra de afaceri anuală netă

(mii lei/mii €)

Active totale

(mii lei/mii €)

Numele sau denumirea întreprinderii

Adresa sediului social

Cod unic de înregistrare

Numele şi prenumele preşedintelui consiliului de administraţie, director generai sau echivalent

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

5.

 

 

 

 

 

 

6.

 

 

 

 

 

 

7.

 

 

 

 

 

 

8.

 

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Aceste date sunt rezultatul unui calcul proporţional efectuat pe baza „fişei de parteneriat”, pentru fiecare întreprindere cu care întreprinderea solicitantă este direct sau indirect parteneră.

Datele introduse în secţiunea „Total” vor fi introduse la pct. 2 din tabelul „Calculul pentru tipurile de întreprinderi partenere sau legate” (referitor la întreprinderile partenere).

Aceste date rezultă din situaţiile financiare anuale consolidate şi din alte date ale întreprinderii partenere, dacă există, la care se adaugă în proporţie de 100% datele întreprinderilor care sunt legate cu această întreprindere parteneră, în cazul în care acestea nu au fost deja incluse în situaţiile financiare anuale consolidate ale întreprinderii partenere. Dacă este necesar, adăugaţi „fişe privind legătura dintre întreprinderi” pentru întreprinderile care nu au fost deja incluse în situaţiile financiare anuale consolidate.

 

FIŞA DE PARTENERIAT

 

1. Date de Identificare a întreprinderii

 

Denumirea întreprinderii ..............................................................

Adresa sediului social ..............................................................

Codul unic de înregistrare ..............................................................

Numele, prenumele şi funcţia ..............................................................

(preşedintelui consiliului de administraţie, directorului general sau echivalent)

 

2. Date referitoare la întreprinderea legată

 

Perioada de referinţă - anul 2016

 

Numărul mediu anual de salariaţi 1

Cifra da afaceri anuală netă

(mii lei/mii €)

Active totale2

(mii lei/mii €)

Total

 

 

 

 

NOTĂ:

Aceste date rezultă din conturile sau alte date ale întreprinderii partenere, consolidate, dacă există. La acestea se adaugă într-un procent de 100% datele întreprinderilor care sunt legate de această întreprindere parteneră, dacă datele din conturile consolidate ale întreprinderilor legate au fost deja incluse prin consolidare în conturile întreprinderii partenere. Dacă este necesar, seva adăuga „fişa întreprinderii legate” pentru întreprinderile care nu au fost încă incluse prin consolidare.

 

3. Calculul proporţional

a) Indicaţi exact proporţia deţinută^ de întreprinderea solicitantă (sau de întreprinderea legată prin intermediul căreia se stabileşte legătura de parteneriat), în întreprinderea parteneră la care se referă această fişă:

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Indicaţi, de asemenea, proporţia deţinută de întreprinderea parteneră, la care se referă această fişă, din capitalul social al întreprinderii solicitante (sau în întreprinderea legată):

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

b) Introduceţi în tabelul de mai jos rezultatul calculului proporţional obţinut prin aplicarea celui mai mare dintre procentele la care se face referire la lit. a) la datele introduse în tabelul de la pct. 2.

 

Tabelul de parteneriat - A.2

 

Procent

Numărul mediu anual de salariaţi

Cifra de afaceri anuală netă

(mii lei/mii €)

Active totale 3

(mii lei/mii €)

Valoare rezultată în urma aplicării celui mai mare procent la datele introduse în tabelul de la pct. 2.

 

 

 

 

Aceste date se vor introduce în tabelul A.1.

 

Secţiunea B: Întreprinderi legate

 

1. Determinarea situaţiei aplicabile întreprinderii care solicită încadrarea în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii:

- Cazul 1: întreprinderea solicitantă ţine situaţii financiare anuale consolidate sau este inclusă în situaţiile financiare anuale consolidate ale unei alte întreprinderi (tabelul B1).

- Cazul 2: întreprinderea solicitantă sau una ori mai multe întreprinderi legate nu întocmeşte/întocmesc ori nu este/nu sunt inclusă/incluse în situaţiile financiare anuale consolidate (tabelul B2).

 

NOTĂ:

Datele întreprinderilor legate cu întreprinderea solicitantă derivă din situaţiile financiare anuale şi din alte date ale acestora, consolidate dacă este cazul. La acestea se adaugă în mod proporţional datele oricărei eventuale întreprinderi partenere a acelei întreprinderi legate, situată imediat în aval sau în amonte, dacă nu a fost deja inclusă prin consolidare  4.

 

1 În cazul în care în situaţiile financiare anuale consolidate nu există date privind numărul de personal, calculul se face prin cumularea datelor de la întreprinderile legate.

2 Active totale reprezintă active imobilizata + active circulante + cheltuieli în avans.

3 Procent din capitalul social sau din drepturile de vot deţinute, oricare dintre aceste procente este mai mare. La acesta trebuie cumulată proporţia deţinută de fiecare întreprindere legată în aceeaşi întreprindere parteneră.

4 Definiţia întreprinderii legate din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.

 

2. Metode de calcul pentru fiecare caz

Cazul 1: Situaţiile financiare anuale consolidate reprezintă baza de calcul. Se va completa tabelul B1 de mai jos. Tabelul B1

 

 

Numărul mediu anual de salariaţi 5

Cifra de afaceri anuală netă

(mii lei/mii €)

Active totale

(mii lei/mii €)

Total

 

 

 

 

Datele introduse în secţiunea „Total” din tabelul de mai sus se vor introduce la pct. 1 din tabelul „Calculul pentru tipurile de întreprinderi partenere sau legate”.

 

Identificarea întreprinderilor incluse prin consolidare

Întreprinderea legată (denumire/date de identificare)

Adresa sediului social

Cod unic de înregistrare

Numele şi prenumele preşedintelui consiliului de administraţie, director general sau echivalent

A.

 

 

 

B.

 

 

 

C.

 

 

 

D.

 

 

 

E.

 

 

 

 

NOTĂ:

Întreprinderile partenere ale unei întreprinderi legate, care nu au fost încă incluse în situaţiile financiare anuale consolidate, sunt considerate partenere directe ale întreprinderii solicitante. Datele aferente acestora şi o „fişă de parteneriat” trebuie adăugate la secţiunea A.

Cazul 2: Pentru fiecare întreprindere legată (inclusiv prin intermediul altor întreprinderi legate) se va completa o „fişă privind legătura dintre întreprinderi” şi se vor adăuga datele din situaţiile financiare anuale ale tuturor întreprinderilor legate, prin completarea tabelului B2 de mai jos.

 

Tabelul B2

 

Întreprinderea numărul:

Numărul mediu anual de salariaţi

Cifra de afaceri anuală netă

(mii lei/ mii €)

Active totale

(mii lei/ mii €)

1.*)

 

 

 

2.*)

 

 

 

3.*)

 

 

 

4.*)

 

 

 

5.*)

 

 

 

Total

 

 

 

 

*) Ataşaţi câte o „fişă privind legătura dintre întreprinderi pentru fiecare întreprindere.

 

NOTĂ:

Datele rezultate în secţiunea „Total” din tabelul de mai sus se vor introduce la pct. 3 din tabelul „Calculul pentru tipurile de întreprinderi partenere sau legate” (privind întreprinderile legate).

Reprezentantul legal/împuternicitul operatorului economic 6

 

Numele ..............................................................

Funcţia ..............................................................

Semnătura ..............................................................

Data semnării ..............................................................

 

5 În cazul în care în situaţiile financiara anuale consolidate nu există date privind numărul de personal, calculul se face prin cumularea datelor de la întreprinderile legate.

6 Cererile şi toate celelalte documente vor fi semnate de aceeaşi persoană (reprezentant legal sau împuternicit).

 

FIŞA

privind legătura dintre întreprinderi nr. ................................ din tabelul B2, secţiunea B

(numai pentru întreprinderile legate care nu sunt incluse în situaţiile financiare anuale consolidate)

 

1. Date de identificare a întreprinderii

Denumirea întreprinderii

............................................................................................................................................................................................................

Adresa sediului social

............................................................................................................................................................................................................

Codul unic de înregistrare

............................................................................................................................................................................................................

Numele, prenumele şi funcţia

............................................................................................................................................................................................................

 (preşedintelui consiliului de administraţie, directorului general sau echivalent)

 

2. Date referitoare la întreprindere

 

Perioada de referinţă - 2016

 

Numărul mediu anual de salariaţi 7

Cifra de afaceri anuală netă

(mii lei/mii €)

Active totale

(mii lei/mii €)

Total

 

 

 

 

Datele trebuie introduse în tabelul B2 din secţiunea B.

 

NOTĂ:

Datele întreprinderilor legate cu întreprinderea solicitantă sunt extrase din situaţiile financiare anuale şi din alte date aferente acestora, consolidate dacă este cazul. La acestea se adaugă în mod proporţional datele oricărei eventuale întreprinderi partenere ale întreprinderii legate, situată imediat în aval sau în amonte de aceasta, dacă nu au fost deja incluse în situaţiile financiare anuale consolidate.

Acest tip de întreprinderi partenere sunt considerate ca fiind întreprinderi direct partenere cu întreprinderea solicitantă. Datele aferente acestora şi „fişa de parteneriat trebuie introduse în secţiunea A.

 

Reprezentantul legal/împuternicitul operatorului economic 8

Numele ..............................................................

Funcţia ..............................................................

Semnătura ..............................................................

Data semnării ..............................................................

 

7 În cazul în care în situaţiile financiare anuale consolidate nu există date privind numărul mediu anual de salariaţi, calculul se face prin cumularea datelor de la întreprinderile legate.

8 Cererile şi toate celelalte documente vor fi semnate de aceeaşi persoană (reprezentant legal sau împuternicit).

 

ANEXA Nr. 6

la normele metodologice

 

ACORD DE FINANŢARE Nr. ......................../........................

privind furnizarea ajutorului de minimis 1

 

1 În conformitate cu Regulamentul UE nr. 1.407/2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al UE din 24.12.2013 şi cap. VI-X Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

 

1. Părţile

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), reprezentat prin .............................................................., funcţia .............................................................., cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 152, sectorul 1, tel.: .............................................................., fax: .............................................................., în calitate de furnizor de ajutor de minimis,

şi Societatea .............................................................. (denumirea societăţii beneficiare, adresă, telefon, fax, numărul de ordine din registrul comerţului, codul de identificare fiscală), reprezentată prin domnul/doamna .............................................................., având calitatea de împuternicit legal al societăţii şi funcţia de .............................................................., în calitate de beneficiar de ajutor de minimis,

au încheiat prezentul acord de finanţare, pentru acordarea de ajutor de minimis, în sumă totală de .................................. lei (reprezentând .................................. euro), pentru finanţarea următoarelor activităţi prezentate în Notificarea privind acordul de principiu pentru finanţare.

 

2. Obiectul acordului

2.1. Obiectul prezentului acord îl reprezintă acordarea ajutorului financiar nerambursabil, în sumă de .................................. lei, de la bugetul de stat, în baza cererii de finanţare şi a Notificării privind acordul de principiu pentru finanţare anexat la prezentul acord, prin Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, denumit în continuare Program, gestionat de MMACA.

2.2. Beneficiarul poate primi ajutorul financiar nerambursabil în valoare de maximum .................................. lei în termenii şi în condiţiile stipulate în prezentul acord şi în Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, conform Notificării privind acordul de principiu pentru finanţare.

 

3. Durata acordului

3.1. Durata de executare a acordului este până la 31 decembrie a anului în care se acordă finanţarea.

3.2. Termenul-limită pentru efectuarea activităţilor prevăzute în Notificarea privind acordul de principiu pentru finanţare şi de depunere a Cererii de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile, pentru toate activităţile, este 10 decembrie a anului în care se acordă finanţarea.

 

4. Valoarea finanţării

4.1. Prin Program, beneficiarul eligibil primeşte o alocaţie financiară nerambursabilă (AFN) de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 50.000 lei.

Valoarea acordului de finanţare este de .................................. lei, reprezentând .......... % din valoarea cheltuielilor eligibile aprobate prin Notificarea anexă la prezentul acord.

 

5. Condiţiile şi modalitatea de acordare a finanţării

5.1. Beneficiarii eligibili vor primi sumele acordate în limita bugetului Programului în contul de Trezorerie deschis conform prevederilor art. 7 alin. (14) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020.

5.2. Cheltuielile efectuate, inclusiv facturile emise înaintea încheierii prezentului acord, nu sunt eligibile.

5.3. Acordarea AFN se face pe baza cererii-tip de eliberare a AFN (anexa nr. 7), pe care beneficiarul o depune spre aprobare la MMACA, însoţită de documentele justificative şi

Formularul de decont aferent anului în care s-a făcut solicitarea (anexa nr. 8).

 

6. Drepturi şi obligaţii

6.1. Furnizorul de ajutor de minimis:

a) va asigura finanţarea proiectului în condiţiile acordului şi în limita fondurilor aprobate pentru Program, cuprinse în bugetul anual al acestuia;

b) nu poate acorda plata AFN parţială sau în avans;

c) va monitoriza îndeplinirea etapelor prevăzute în acord şi în procedura de implementare a Programului până la 31 decembrie a anului în care se acordă finanţarea.

6.2. Beneficiarul:

a) va pune la dispoziţia MMACA toate documentele prevăzute de procedură;

b) este obligat să raporteze efectele participării la Program pentru o perioadă de 2 ani, începând cu anul următor acordării AFN prin completarea şi transmiterea formularului de raportare tehnică (anexa nr. 9);

c) trebuie să coreleze cheltuielile efectuate cu activităţile autorizate pentru care solicită finanţare, în conformitate cu codul CAEN pentru care a primit acordul de principiu pentru finanţare;

d) trebuie să achiziţioneze serviciile eligibile în condiţii de piaţă, respectiv să întocmească un dosar de achiziţie, acolo unde este cazul, care să cuprindă: cereri de ofertă (minimum 3), ofertele primite (acestea trebuie să cuprindă şi datele de identificare ale ofertantului), un proces-verbal de recepţie semnat de reprezentantul legal al întreprinderii prin care să fie justificată alegerea ofertei câştigătoare, acordul/acordurile cu furnizorul/furnizorii, facturile de achiziţie şi dovada achitării integrale;

e) nu poate schimba la achiziţionare activele sau destinaţia acestora, pentru care a primit notificare privind acordul de principiu pentru finanţare;

f) este obligat să respecte toate condiţiile prevăzute în procedura de implementare a programului.

 

7. Răspunderea contractuală

7.1. Furnizorul de ajutor de minimis nu răspunde, în nicio situaţie şi pentru niciun motiv, pentru pagubele sau prejudiciile suferite de serviciile achiziţionate în cadrul programului pe tot parcursul derulării acordului şi nici nu poate accepta vreo pretenţie de compensare sau cerere de plată legate de aceste situaţii.

7.2. Furnizorul de ajutor de minimis este exonerat de orice răspundere asociată oricărei pretenţii sau acţiuni cauzate de încălcarea regulilor, reglementărilor sau legislaţiei de către beneficiar, angajaţii acestuia, ori de persoanele care răspund de aceşti angajaţi, precum şi ca urmare a încălcării drepturilor aparţinând terţelor părţi.

 

7.3. Reprezentanţii MMACA au dreptul să verifice atât la sediul operatorilor economici, cât şi la cel al furnizorilor veridicitatea şi conformitatea declaraţiilor, activităţilor şi cheltuielilor făcute în cadrul Programului. Beneficiarul alocaţiei trebuie să accepte şi să faciliteze controlul reprezentanţilor MMACA asupra utilizării alocaţiei financiare nerambursabile acordate prin acest program.

7.4. În cazul în care, în urma controalelor efectuate de reprezentanţii MMACA sau la sesizarea organelor de control abilitate ale statului se constată că beneficiarii au făcut declaraţii incomplete şi/sau neconforme cu realitatea pentru a obţine alocaţia financiară nerambursabilă, aceştia au obligaţia de a rambursa sumele primite, cu dobânzile şi penalităţile aferente, calculate la data constatării.

7.5. Beneficiarul îşi asumă responsabilitatea în faţa terţelor părţi, inclusiv răspunderea pentru fapte sau prejudicii de orice fel cauzate de acesta în limita derulării acordului. Acordul angajează răspunderea solidară a beneficiarului şi succesorilor săi pe de o parte, iar pe de altă parte, a administratorului şi succesorilor acestuia.

 

8. Conflict de interese

8.1. Beneficiarul se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a evita conflictele de interese şi va informa imediat furnizorul de ajutor de minimis despre orice situaţie care cauzează sau ar putea cauza un asemenea conflict. MMACA poate refuza plata AFN, în situaţia identificării unor legături între Structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între personalul implicat în implementarea Programului, rudele acestora şi ofertanţi, în situaţia când ofertantul câştigător deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie în cadrul achiziţiilor realizate de solicitanţii privaţi ai fondurilor nerambursabile sau în situaţia în care există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi personalul implicat în implementarea Programului.

 

9. Clauze de confidenţialitate

9.1. În înţelesul prezentului acord, informaţii confidenţiale sau secrete includ datele referitoare la informaţiile prevăzute în situaţiile financiare ale beneficiarului, aşa cum sunt ele prezentate în documentele contabile depuse.

9.2. Părţile se obligă să nu dezvăluie pe durata acordului şi să nu utilizeze vreo informaţie confidenţială sau secretă obţinută pe parcursul acordului în legătură cu cealaltă parte.

9.3. Părţile convin că termenele şi clauzele prezentului acord sunt confidenţiale, fiecare dintre părţi obligându-se să nu transmită terţilor documente, date sau informaţii rezultate din derularea acestuia, cu excepţia cazului în care informaţiile sunt furnizate organelor abilitate ale statului în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

9.4. Părţile vor lua măsurile care se impun pentru respectarea de către personalul propriu a prevederilor art. 9.2 şi 9.3.

 

10. Modificarea acordului

10.1. Valoarea totală a acordului poate fi modificată de către furnizorul ajutorului de minimis, dar numai în sensul diminuării, în cazul constatării nerespectării de către beneficiar a clauzelor acordului sau în cazul solicitării exprese a beneficiarului.

10.2. Orice modificare a prezentului acord se face prin act adiţional, semnat de ambele părţi, care face parte integrantă din acord.

 

11. Încetarea acordului

11.1. Acordul de finanţare încetează de drept la termenul prevăzut art. 3.1 din prezentul acord de finanţare.

11.2. Acordul de finanţare poate încetai prin reziliere la iniţiativa furnizorului de ajutor de minimis, fără acordarea niciunui preaviz, fără a plăti niciun fel de compensaţie şi fără nicio altă formalitate, atunci când beneficiarul:

a) nu îşi îndeplineşte oricare dintre obligaţiile asumate prin acord sau prevăzute în normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017;

b) este declarat insolvabil, intră în reorganizare judiciară sau în stare de insolvabilitate;

c) a făcut declaraţii false sau incomplete pentru a obţine finanţarea prevăzută în acord sau furnizează rapoarte ce nu reprezintă realitatea;

d) comite nereguli de ordin financiar sau acte de corupţie în legătură cu activitatea/activităţile pentru care solicită finanţare, stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

e) nu transmite/depune la MMACA până la data de .......................... cererea-tip de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile prevăzută în anexa nr. 7;

f) nu transmite/depune la MMACA până la data de .......................... cererea-tip de renunţare totală/parţială la finanţare (anexa nr. 10).

11.3. Rezilierea acordului conduce la excluderea beneficiarului de la posibilitatea de a beneficia de sprijin financiar de la bugetul de stat în cadrul oricărui program finanţat de la bugetul de stat/fonduri structurale administrate de MMACA, pe o perioadă de 3 ani de la data constatării neîndeplinirii condiţiilor care au condus la încetarea acordului şi la restituirea de către beneficiar în întregime a sumelor de care a beneficiat, cu dobânzile şi penalităţile aferente, datorate de la data plăţii până la data recuperării sau a rambursării.

 

12. Dreptul de proprietate/utilizarea rezultatelor şi a echipamentelor

12.1. Orice rezultate sau drepturi legate de implementarea obiectului Acordului de finanţare, inclusiv drepturi de autor şi/sau orice alte drepturi de proprietate intelectuală sau industrială, obţinute în executarea sau ca urmare a executării acestui acord, vor fi proprietatea beneficiarului.

 

13. Cesiunea

13.1. Beneficiarul nu poate ceda sau transfera prezentul acord sau oricare dintre creanţele sau obligaţiile rezultând din acesta în favoarea sau în sarcina unei terţe părţi.

 

14. Rezolvarea şi soluţionarea litigiilor

14.1. Prezentul acord se supune legislaţiei româneşti.

14.2. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului acord vor fi soluţionate pe cale amiabilă.

14.3. În eventualitatea în care stingerea divergenţelor nu poate fi convenită pe cale amiabilă, soluţionarea acestora va fi realizată de către instanţele judecătoreşti competente.

 

15. Forţa majoră

15.1. Prin forţa majoră se înţelege acel eveniment imprevizibil şi imposibil de înlăturat, independent de voinţa părţilor, intervenit după data semnării acordului, care împiedică executarea în tot sau în parte a acordului şi care exonerează de răspundere partea care o invocă.

15.2. Pot constitui cauze de forţă majoră evenimente cum ar fi: calamităţile naturale (cutremure, inundaţii, alunecări de teren), război, revoluţie, embargo etc.

15.3. Partea care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi cazul de forţa majoră în termen de 5 (cinci) zile de la data apariţiei şi de a dovedi existenţa situaţiei de forţă majoră în termen de cel mult 15 (cincisprezece) zile, în baza unui certificat eliberat de autorităţile competente. De asemenea, are obligaţia de a comunica data încetării situaţiei de forţă majoră în termen de 5 (cinci) zile.

15.4. Părţile au obligaţia de a lua orice măsuri care le stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor acţiunii de forţă majoră.

15.5. Dacă partea care invocă forţa majoră nu procedează la notificarea începerii şi încetării cazului de forţă majoră, în condiţiile şi termenele prevăzute, va suporta toate daunele provocate celeilalte părţi prin lipsa de notificare.

15.6. Executarea acordului va fi suspendată de la data apariţiei cazului de forţă majoră, pe perioada de acţiune a acesteia, fără a prejudicia drepturile ce se cuvin părţilor.

15.7. Forţa majoră exonerează părţile de răspundere în cazul imposibilităţii derulării acordului, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a obligaţiilor asumate prin prezentul acord.

 

16. Dispoziţii finale

16.1. Prezentul acord reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară lui.

16.2. Prezentul acord se completează cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017.

Prezentul acord a fost încheiat în 3 exemplare originale, două exemplare pentru furnizorul de ajutor de minimis şi un exemplar pentru beneficiar, având aceeaşi valoare fiecare, semnate de reprezentanţii legali ai celor două părţi contractante. Prezentul acord de finanţare va fi semnat de împuternicitul legal al societăţii şi depus, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, în original, la sediul MMACA din Calea Victoriei nr. 152, Bucureşti.

 

Furnizor

Beneficiar

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

SOCIETATEA ..............................................................

Reprezentat prin ..............................................................

Reprezentată prin împuternicitul legal dl/dna ..............................................................

Funcţia ..............................................................

Funcţia ..............................................................

 

ANEXĂ

la acordul de finanţare

 

 

Numărul Notificării .......................................

 

 

 

Data ..............................................................

 

NOTIFICARE

privind acordul de principiu pentru finanţare

Destinatar:

Denumirea operatorului economic ..............................................................

Data înregistrării ..............................................................

Nr. de ordine în registrul comerţului ..............................................................

Codul unic de înregistrare ..............................................................

Sediul/Adresa ..............................................................

Tel./Fax ..............................................................

 

Vă notificăm prin prezenta acordul de principiu pentru finanţarea următoarelor activităţi şi cheltuieli aferente acestora:

 

Denumirea activităţii

Plafon

(lei)

Alocaţie financiara solicitată

(lei)

Aport propriu estimat, în limita a minimum

10% (lei)

 

 Participări individuale la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu

30,000

 

 

 

 Participări individuale la misiuni economice organizate în străinătate

15,000

 

 

 

 Crearea identităţii vizuale a unui operator economic român (marcă, siglă, slogan)

10,000

 

 

 

 Realizarea unui site pe internet/unei aplicaţii pentru mobil

10.000

 

 

 

 Participări la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe pentru personalul firmei

10.000

 

 

 

 Analize şi studii de piaţă

10,000

 

 

 

 Alte tipuri de activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării

10.000

 

 

 

Total eligibil:

 

 

 

 

 

Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de minimis. Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul Programului se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis prevăzute de Regulamentul CE nr. 1407/2013 privind aplicarea ari. 107 şi 108 din Tratat ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L529/2013. Pragul maxim al ajutorului de minimis acordat unui operator economic, cumulat pe parcursul ultimilor 3 ani fiscali (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), fie din surse publice naţionale, fie din surse comunitare, este în valoare totală de 200.000 euro, echivalentul în lei.

 

Coordonator UIP ..............................................................

Semnătura

 

ANEXA Nr. 7

la normele metodologice

 

CERERE-TIP

de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile

 

Subscrisa, .............................................................. având datele de identificare menţionate mai jos, reprezentată prin domnul/doamna .............................................................., având funcţia de ..............................................................,  în calitate de reprezentant/împuternicit legal al societăţii, identificat/identificată cu actul de identitate seria ............ nr. ................................................., eliberat de ..............................................................  la data de ................................................. cu domiciliul în localitatea .............................................................., str. ..............................................................  nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/judeţul .............................................................. , cod poştal .............................................................. , pe baza Acordului de finanţare nr. ..............................................., privind furnizarea ajutorului de minimis, solicit eliberarea alocaţiei financiare nerambursabile în cuantum total de ................................., lei, în condiţiile prevederilor programului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 503/2017.

 

Denumirea societăţii ..............................................................

Data înregistrării ..............................................................

Nr. de ordine la oficiul registrul comerţului ..............................................................

Codul unic de înregistrare ..............................................................

Sediul/Adresa ..............................................................

Telefon .............................................................. Fax ..............................................................

E-mail ..............................................................

Cont bancar .............................................................. deschis la Banca ..............................................................

 

Nr. Notificării privind acordul de principiu pentru finanţare ..............................................................

 

Anexez la prezenta formularul de decont conform anexei nr. 8, precum şi documentele justificative ale cheltuielilor eligibile prevăzute în anexa nr. 1, în original şi în copie, în ordinea activităţilor şi documentelor justificative completate în formularul de decont.

 

Semnătura autorizată şi ştampila solicitantului*

Funcţia: ..............................................................

 

 

Data semnării: ...............................

 

 

 

* Toate cererile depuse pentru acest program vor fi semnate de persoana împuternicită legal să reprezinte societatea.

 

ANEXA Nr. 8

la normele metodologice

 

FORMULAR DE DECONT1)

 

Societatea solicitantă ..............................................................

Data: ...............................

 

 

Denumirea activităţii

Tipul de cheltuială pentru care se acordă finanţare

Valoarea finanţării

(lei, fără TVA)

 Participări individuale la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu

 Taxe obligatorii precum: taxe de participare, de înscriere în catalog, de asigurare a standului, alte taxe impuse de organizatorul târgului, însă fără a se limita la acestea;

 Închiriere spaţiu expoziţional

 Construcţie/Amenajare stand

 Dotări necesare activităţii de prezentare a standului

 Utilităţi necesare desfăşurării funcţionalităţii standului în perioada expoziţiei

TOTAL

 

 

Denumire târg/expoziţie ..............................................................

Denumire organizator ..................................................................

 Participări individuale la misiuni economice organizate în străinătate

 Taxă de participare

TOTAL

 

 

Denumire misiune economică: ..............................................................

Denumire organizator: ............................................................................

 

1) La prezentul decont se vor anexa: lista documentelor justificative în ordinea activităţilor prezentate în decont, precum şi documentele justificative în original şi în copie în conformitate cu anexa nr. 1 la normele metodologice.

 

Denumirea activităţii

Tipul de cheltuială pentru care se acordă finanţare

Valoarea finanţării

(lei fără TVA)

 Crearea identităţii vizuale a unui operator economic român (marcă, siglă, slogan)

 Cheltuieli pentru execuţie manual, marcă, siglă, slogan

 

TOTAL

 

Denumire furnizor ..............................................................

 Realizarea unui site pe internet/ unei aplicaţii pentru mobil



Cheltuieli pentru realizare site/aplicaţie pentru mobil

 

TOTAL

 

Denumire furnizor ..............................................................

 Participări la cursuri de pregătire



Taxă de participare pentru salariaţii solicitantului

Denumire şi tematică curs .....................................................................

Denumire furnizor de instruire ..............................................................

 Analize şi studii de piaţă



Cheltuieli pentru realizarea analizei/studiului

 

TOTAL

 

Denumire furnizor ..............................................................

 Alte tipuri de activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării



Cheltuieli pentru realizarea următoarelor activităţi: materiale promoţionale, panouri publicitare, video publicitar, precum şi alte activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării în directă legătură cu participarea la târg/misiune economică

 

TOTAL

 

Denumire furnizor ..............................................................

Valoarea totală a finanţării aprobate

..............................................................

 

 

 

 

 

 

 

LEI 2)

Activitatea 3)

Obiectul facturii

Nr. facturii

Data facturii

Valoarea facturii - lei -

Document de plată

Cu TVA

Fără TVA

Felul documentului

Nr.

Data

Valoarea

- lei -

Cu TVA

Fără TVA

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

....

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura autorizată şi ştampila solicitantului 4)

Funcţia

 

2) Pentru plăţile efectuate în valută, conversia se face utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ziua efectuării plăţii de către beneficiar.

3) Conform cheltuielilor eligibile prevăzute în anexa nr. 1.

4) Toate cererile depuse pentru acest program vor fi semnate de persoana împuternicită legal să reprezinte societatea.

 

ANEXA Nr. 9

la normele metodologice

 

FORMULAR DE RAPORTARE A EFICIENŢEI*

utilizării alocaţiei financiare nerambursabile pentru Internaţionalizarea operatorilor economici români

 

Perioada pentru raportare: anul ..............

 

Datele de identificare a societăţii:

Denumirea societăţii ..............................................................

Adresa ..............................................................

Telefon: .............................................................. Fax: .............................................................. E-mail ..............................................................

Data înregistrării societăţii ..............................................................

Numărul de înmatriculare în registrul comerţului ..............................................................

Codul unic de înregistrare ..............................................................

Acordul de finanţare nr. ................................................. privind furnizarea ajutorului de minimis în sumă de .......................... lei, pentru următoarele cheltuieli eligibile decontate: ................................................. conform .................................................

Cunoscând prevederile art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere:

 

Date de raportare:

 

Denumire date raportate

Valoare/An 0

Valoare/An 1

Valoare/An 2

Cifra de afaceri

 

 

 

Profitul brut

 

 

 

Valoarea absolută a exportului realizat

 

 

 

Ponderea valorii exportului în total cifră de afaceri

 

 

 

Numărul mediu scriptic anual de personal

 

 

 

Vizite în România ale partenerilor de afaceri contactaţi în timpul misiunii/târgului

 

 

 

 

Total ....................... lei, din care ajutor de stat ....................... lei

Subsemnatul/Subsemnata, .............................................................., identificat/identificată cu actul de identitate seria ............ nr. ................................................., eliberat de .............................................................. la data de ................................................. cu domiciliul în localitatea .............................................................., str. ..............................................................  nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/judeţul .............................................................. , în calitate de împuternicit legal al societăţii ..............................................................,

declar pe propria răspundere că toate informaţiile furnizate şi consemnate în prezentul formular* sunt corecte şi complete.

Completarea prezentei declaraţii pe propria răspundere se face cu asumarea conţinutului de către solicitant, care ia cunoştinţă de faptul că verificarea ulterioară a acestei declaraţii pe propria răspundere poate fi efectuată şi de alte autorităţi competente, sub sancţiunea falsului în declaraţiile publice.

 

Semnătura autorizată şi ştampila solicitantului**

Funcţia: ..............................................................

 

 

Data semnării: ...............................

 

 

* Transmiterea formularului este obligatorie pentru toţi beneficiarii de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul prezentului program, pentru o perioadă de 2 ani, începând cu anul următor acordării alocaţiei financiare de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

** Toate cererile depuse pentru acest program vor fi semnate de persoana împuternicită legal să reprezinte societatea.

 

ANEXA Nr. 10

la normele metodologice

 

CERERE-TIP

do renunţare la finanţarea pentru care există acord de principiu

(Se completează în cazul modificării uneia dintre condiţiile în care s-a obţinut acordul de principiu asupra finanţării.)

 

Subsemnatul (a), .............................................................., identificat(ă) cu B.I./C.I. seria ............ nr. ................................................., eliberat(ă) de .............................................................. la data de ................................................. cu domiciliul în localitatea .............................................................., str. ..............................................................  nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/judeţul .............................................................., în calitate de reprezentant/împuternicit legal al societăţii .............................................................., declar pe propria răspundere că renunţ la finanţarea

în valoare de ......................., lei, pentru care am primit acordul de principiu al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat .............................................................., notificare nr. .............................................................. .

 

SECŢIUNEA A

 

Prezentarea solicitantului

 

Denumirea operatorului economic ..............................................................

Adresa ..............................................................

Telefon .............................................................. Fax .............................................................. E-mail .............................................................. Cod poştal ..............................................................

Data înregistrării ..............................................................

Nr. de ordine în registrul comerţului ..............................................................

Codul unic de înregistrare ..............................................................

Nr. acord de finanţare ..............................................................

Nr. notificare ..............................................................

 

Valoarea totală pentru care se solicită renunţarea la finanţare ..............................................................

 

Împuternicitul solicitantului:

Numele: ..............................................................

Funcţia: ..............................................................

Semnătura: ..............................................................

Data semnării: ..............................................................

 

ANEXA Nr. 11

la normele metodologice

 

I

SCRISOARE DE ÎNŞTIINŢARE

a respingerii înscrierii în Program

 

Destinatar:

Societatea:

Adresa:

Data înregistrării societăţii:

Număr de ordine în registrul comerţului:

Codul unic de înregistrare:

Codul fiscal:

Ca urmare a evaluării documentelor aferente cererii nr. .............................................................. RUE în cadrul Programului vă înştiinţăm prin prezenta că Societatea .............................................................. a fost declarată neeligibilă să participe în Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, din următoarele motive (se completează după caz):

..............................................................

..............................................................

..............................................................

 

Coordonator UIP/Responsabil

Numele/Semnătura

..............................................................

Data ..............................................................

 

II

SCRISOARE DE ÎNŞTIINŢARE

a respingerii cererii-tip acord de principiu pentru finanţare

 

Destinatar:

Societatea:

Adresa:

Data înregistrării societăţii:

Număr de ordine în registrul comerţului:

Codul unic de înregistrare:

Codul fiscal:

Ca urmare a evaluării documentelor aferente Cererii de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile nr. .............................................................., vă înştiinţăm prin prezenta că următoarele cheltuieli nu sunt eligibile conform cerinţelor din anexa nr. 1:

..............................................................

..............................................................

..............................................................

 

Coordonator UIP/Responsabil

Numele/Semnătura

..............................................................

Data ..............................................................

 

III

SCRISOARE DE ÎNŞTIINŢARE

a respingerii eliberării alocaţiei financiare nerambursabile

 

Destinatar:

Societatea:

Adresa:

Data înregistrării societăţii:

Număr de ordine în registrul comerţului:

Codul unic de înregistrare:

Codul fiscal:

Ca urmare a evaluării documentelor aferente decontării, depuse prin Formularul de decont nr. .............................................................., vă înştiinţăm prin prezenta că nu au fost prezentate documente justificative pentru următoarele cheltuieli:

..............................................................

..............................................................

..............................................................

În acest moment, alocaţia financiară nerambursabilă nu poate fi acordată.

 

Coordonator UIP/Responsabil

Numele/Semnătura

..............................................................

Data ..............................................................

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.