MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 598/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 598         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 25 iulie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

186. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

758. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

187. - Lege pentru modificarea alin. (3) şi (4) ale art. 221 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţialului

 

759. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea alin. (3) şi (4) ale art. 221 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţialului

 

193. - Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

765. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

195. - Lege pentru completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

767. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

769. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

770. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Aeronautică

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 360 din 30 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

4. - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

4.218. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.850/2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume:

- terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, pajiştile permanente, serele, solarele, răsadniţele şi altele asemenea;

- cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşunile împădurite;

- cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole;

- terenurile neproductive care pot fi amenajate în cadrul perimetrelor de ameliorare şi folosite pentru producţia agricolă;”.

2. Articolul 77 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 77. - Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, situate în extravilan, în alte categorii de folosinţă agricolă se poate face, în condiţiile prevăzute la art. 78 alin. (1), în următoarele cazuri:

a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii şi livezi, din podgoriile şi bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pot fi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

b) terenurile arabile din zonele de şes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă şi stafide, şi bazinele pomicole, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pot fi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate şi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal şi munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafaţă şi adâncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate şi menţinute la această folosinţă, se pot amenaja şi transforma în pajişti permanente;

e) terenurile arabile situate în albiile râurilor şi a Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinaţii agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.”

3. Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 78. - (1) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile situate în extravilan, altele decât cele prevăzute la art. 77, vii şi livezi, precum şi a pajiştilor permanente, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă prin decizie de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă, dată de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru suprafeţele de teren de peste 1 ha; iar pentru suprafeţele de teren de până la 1 ha, inclusiv, prin decizie de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă, dată de către direcţia pentru agricultură judeţeană.

(2) Pajiştile permanente din extravilanul localităţilor, denumite în continuare pajişti permanente, sunt terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin 5 ani sau mai mult, aşa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulament.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile ocupate de pajişti permanente care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total ori parţial capacitatea de producţie, terenuri pe care se vor executa lucrări de ameliorare şi amenajare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum şi terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (2) sunt lovite de nulitate absolută.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole, cu suprafaţa de până la 1 ha, inclusiv, având categoria de folosinţă arabil, pot schimba, pe bază de declaraţie, categoria de folosinţă a acestora cu obligaţia să comunice schimbarea, în termen de 30 de zile, la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul, în vederea înregistrării în registrul agricol.

(6) După înregistrarea în registrul agricol a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor prevăzute la alin. (5), primăriile au obligaţia să elibereze beneficiarului o adeverinţă. În termen de 30 de zile de la emiterea adeverinţei, beneficiarul va solicita biroului de cadastru şi publicitate imobiliară competent actualizarea categoriei de folosinţă a imobilului, cu respectarea legislaţiei în materia cadastrului şi publicităţii imobiliare. În adeverinţă se va menţiona identificatorul unic al imobilului înscris în evidenţele de cadastru şi carte funciară. Pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară se va elibera o adeverinţă cu menţionarea datelor de identificare ale terenului din actele de proprietate, ce va fi ataşată de către beneficiar cererii de recepţie şi înscriere în cartea funciară, pentru a atesta actuala categorie de folosinţă a imobilului.

(7) Beneficiarii aprobării schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (5), sunt obligaţi să înregistreze decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă, la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, în vederea înregistrării în registrul agricol.

(8) După înregistrarea deciziei de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă în registrul agricol, în termen de 30 de zile de la înregistrarea deciziei, beneficiarii au obligaţia să solicite actualizarea categoriei de folosinţă a imobilului la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară competent, pentru imobilele înregistrate în sistem informatic integrat de cadastru şi carte funciară. În decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă se va menţiona identificatorul unic al imobilului din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

(9) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică - păduri, răchitării, culturi de arbuşti, deţinute de persoane juridice - se aprobă de către Ministerul Apelor şi Pădurilor.

(10) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole ce constituie zone de protecţie a monumentelor se face cu acordul Comisiei naţionale a monumentelor istorice şi/sau al Comisiei naţionale de arheologie, după caz.”

4. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 90. - Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor agricole în alte scopuri decât pentru obţinerea producţiei agricole se face numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”

5. Articolul 91 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 91. - (1) Amplasarea noilor construcţii de orice fel se face în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Prin construcţii de orice fel se înţelege construcţiile care se pot realiza numai în baza şi cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile legislaţiei în vigoare.”

6. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 92. - (1) Amplasarea construcţiilor de orice fel, definite la art. 91 alin. (2), pe terenuri agricole din extravilan, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice, este interzisă.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate următoarele obiective de investiţie:

a) care fac obiectul unor proiecte publice şi private şi pot genera efecte poluante factorilor de mediu;

b) care prin natura lor nu se pot amplasa în intravilan, respectiv: cariere, balastiere, gropi de împrumut, gropi de gunoi, refugii montane, refugii în caz de urgenţă cu infrastructura necesară;

c) care servesc activităţilor agricole, respectiv: depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale, construcţii de compostare, silozuri pentru furaje, magazii, şoproane, silozuri pentru depozitarea şi conservarea seminţelor de consum, inclusiv spaţiile administrative aferente acestora, platformele şi spaţiile de depozitare a produselor agricole primare, sere, solare, răsadniţe şi ciupercării, adăposturi de animale;

d) de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare;

e) anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole definite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f) specifice acvaculturii, cu infrastructura şi utilităţile necesare;

g) cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare şi realizarea de surse de apă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia agricolă, precum şi obiective meteorologice;

h) pentru îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigaţii, desecări, taluzări, protecţia malurilor şi altele asemenea;

i) infrastructuri de comunicaţii radio-TV sau telefonie, drumuri publice şi private, drumuri tehnologice.

(3) Pe terenurile agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, precum şi pe terenurile ocupate de parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice se pot amplasa, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, doar construcţiile care servesc activităţilor agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare şi realizarea de surse de apă, precum şi pentru îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigaţii, desecări, taluzări, protecţia malurilor şi altele asemenea.

(4) Culturile energetice nonagricole se pot înfiinţa numai pe terenurile arabile, de clasa a IV-a - a V-a de calitate, stabilită de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice. Distanţa minimă la care se amplasează aceste culturi faţă de celelalte culturi agricole învecinate este egală cu cel puţin înălţimea culturii energetice ajunse la maturitate.

(5) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan, precum şi a terenurilor silvice se face cu plata tarifelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege de către beneficiari. Din aceste tarife se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv a Ministerului Apelor şi Pădurilor.

(6) Pentru terenurile scoase definitiv sau temporar din circuitul agricol şi silvic, în vederea amplasării construcţiilor care servesc activităţilor agricole, anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, lucrările de îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, canalizare, realizarea surselor de apă potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiţii de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare, nu se datorează tarifele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

(7) De asemenea, se exceptează de la plata tarifelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 perimetrele agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstrucţie.

(8) Soldul Fondului de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit legii, rămas neutilizat la finele anului, se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.

(9) în situaţia în care se realiză amenajări piscicole/amenajări piscicole prin extragere de agregate minerale pe terenuri agricole situate în extravilan, se aplică procedura cu privire la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor, cu plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar.

(10) în situaţia în care se amplasează culturi energetice nonagricole pe terenuri arabile situate în extravilan se aplică procedura cu privire la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor, cu plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar.

(11) Introducerea terenurilor agricole din extravilanul în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale se face cu plata tarifului prevăzut în anexa nr. 1. Se exceptează de la plata tarifului introducerea terenurilor agricole din extravilanul în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale prin PUG/PUZ al căror beneficiari sunt autorităţile şi instituţiile administraţiei publice.

(12) Excepţiile prevăzute la alin. (6) şi (7) se aplică şi în cazul terenurilor pentru care se solicită introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale.”

7. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 93. - (1) Scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea amplasării construcţiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3), se aprobă pentru o perioadă de 2 ani, cu Obligaţia ca beneficiarul aprobării să achite jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Perioada aprobată la alin. (1) pentru scoaterea temporară din circuitul agricol se poate prelungi cu încă 2 ani din motive temeinic justificate de către beneficiari, cu achitarea tarifului prevăzut la anexa nr. 1. La expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol, beneficiarii pot solicita aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol, cu obligativitatea achitării a jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1.

(3) Beneficiarii aprobării au obligaţia de a reda terenurile în circuitul agricol, la clasa de calitate şi categoria de folosinţă avute anterior aprobării, în termen de un an de la expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol.

(4) în cazul în care beneficiarul aprobării scoaterii temporare din circuitul agricol nu execută lucrările de calitate şi la termenul prevăzut la alin. (3), în baza constatării situaţiei de fapt, direcţia pentru agricultură judeţeană dispune să se execute lucrările de redare, cu cheltuieli din tariful depus.

(5) Redarea sau introducerea în circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan, inclusiv a terenurilor situate în extravilan prevăzute la art. 101 alin. (1), se aprobă prin decizie emisă de către direcţiile pentru agricultură judeţene, în baza studiului pedologie şi agrochimie şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.

(6) în cazul terenurilor cu destinaţie specială prevăzute la art. 2 lit. e), redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza avizului Ministerului Apărării Naţionale, a studiului pedologie şi agrochimie şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.

(7) Redarea în circuitul agricol a terenurilor cu suprafeţele ce depăşesc 100 ha se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(8) în cazul terenurilor din perimetrul rezervaţiilor ocupate cu amenajări piscicole, redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza hotărârii consiliului judeţean în raza căruia se află amenajarea piscicolă, a acordului administratorului rezervaţiei emis în condiţiile legii, a studiului pedologie şi agrochimie şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.

(9) în cazul terenurilor ocupate cu amenajări piscicole care fac obiectul unui contract încheiat în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza avizului Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a studiului pedologie şi agrochimie şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.

(10) Prevederile alin. (9) se aplică şi în cazul redării sau introducerii în circuitul agricol a terenurilor ocupate cu amenajări piscicole deţinute de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.”

8. După articolul 93 se introduce un nou articol, articolul 931, cu următorul cuprins:

„Art. 931. - (1) Tariful achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar pentru aprobarea scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan nu se restituie.

(2) Prin excepţie, tariful achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar se restituie, fără dobândă, după emiterea deciziei de redare în circuitul agricol, în următoarele cazuri:

a) autorităţile competente nu au emis decizia pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol/avizul prealabil privind clasa de calitate;

b) Guvernul nu aprobă hotărârea privind scoaterea din circuitul agricol.”

9. Articolul 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 94. - Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan pentru amplasarea construcţiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3) şi/sau a culturilor energetice nonagricole prevăzute la alin. (4) se aprobă după cum urmează:

a) prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru terenurile agricole de până la 1 ha, inclusiv;

b) prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru terenurile agricole în suprafaţă de până la 100 ha, inclusiv, cu avizul structurii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

c) prin hotărâre a Guvernului, pentru terenurile agricole a căror suprafaţă depăşeşte 100 ha, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.”

10. La articolul 101, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 101. - (1) Titularii lucrărilor de investiţii sau de producţie, care deţin terenuri scoase definitiv din circuitul agricol, pe care nu le mai folosesc în procesul de producţie, cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime - cărbune, caolin, argilă, pietriş - de la sondele abandonate şi altele asemenea, sunt obligaţi să ia măsurile necesare de amenajare şi de nivelare, dându-le o folosinţă agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosinţă piscicolă sau silvică, în termen de până la 2 ani de la încheierea procesului de producţie.”

11. La articolul 111, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j), cu următorul cuprins:

„i) neredarea terenurilor agricole situate în extravilan, după expirarea perioadei aprobate pentru scoaterea temporară din circuitul agricol;

j) înfiinţarea culturilor energetice nonagricole, pe terenurile arabile situate în extravilan, fără avizele şi aprobările prevăzute de lege.”

12. La articolul 111 se introduc două alineate noi, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

„(2) Beneficiarilor care nu au redat terenurile agricole situate în extravilan în termenul prevăzut la art. 93 alin. (3) nu li se va mai aproba scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a altor terenuri, pe o perioadă de 10 ani de la data constatării.

(3) în cazul constatării contravenţiei prevăzute la alin. (1) lit. e) în sarcina aceluiaşi beneficiar, nu se aprobă scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a altor terenuri deţinute de acesta, situate în extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale, pe o perioadă de 10 ani de la data constatării.”

13. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 112, - Contravenţiile prevăzute la art. 111 alin. (1) se sancţionează astfel:

a) cele de la lit. a)-c), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

b) cele de la lit. d)-j), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.”

14. Articolul 113 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 113. - Sancţiunile se pot aplica şi persoanelor juridice, după cum urmează:

a) cele de la art. 111 alin. (1) lit. a)-c), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

b) cele de la art. 111 alin. (1) lit. d)-j), cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.”

15. Articolul 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 114. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, după caz, de Ministerul Apelor şi Pădurilor, de împuterniciţi ai prefectului, precum şi de împuterniciţi ai primarului.

(2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovaţi şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare privind redarea sau introducerea în circuitul agricol.”

16. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. II. - (1) Pentru terenurile agricole situate în extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale, pe care sunt amplasate construcţii de orice fel edificate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, fără aprobarea de scoatere din circuitul agricol a acestor terenuri, se poate solicita scoaterea din circuitul agricol cu achitarea prin multiplicarea de trei ori a tarifului prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile pe o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. III. - (1) Procedura privind aprobarea schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, astfel cum a fost reglementată de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Procedura privind introducerea sau redarea în circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităţilor, astfel cum a fost reglementată de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Procedura privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităţilor, precum şi procedura privind restituirea tarifului achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar, astfel cum a fost reglementată de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(4) Lista culturilor energetice nonagricole se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. IV. - Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit din tarifele pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan prevăzute în anexa nr. 1, se află la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în proporţie de 100%. Gestionarea, stabilirea domeniilor, precum şi modul de utilizare a Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit anexei nr. 1, se reglementează prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. V. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficiat al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 24 iulie 2017.

Nr. 186.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Legea nr. 18/1991)

 

TARIFUL

datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan

 

Clasa terenului agricol

1

2

3

4

5

Tarif-lei/m2

4,00

3,50

3,00

2,50

2,00

 

NOTĂ:

Tariful datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan se calculează înmulţind suprafaţa exprimată în metri pătraţi a terenului solicitat pentru a fi scos din circuitul agricol cu valoarea din tabel. Valoarea acestui tarif se indexează anual cu coeficientul de inflaţie.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991)

 

TARIF

pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră şi defrişarea de păduri

 

Clasa de calitate

Tariful procentual ce se aplică la preţul de vânzare

1

600

2

550

3

500

4

400

5

300

 

NOTĂ:

Procentul se aplică la valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de bază din zonă, considerat la sortimentul ţel, stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 iulie 2017.

Nr. 758.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea alin. (3) şi (4) ale art. 221 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Alineatele (3) şi (4) ale articolului 221 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

(3) începând cu anul I de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, cu excepţia liniei I de gardă, şi în afara programului normal de lucru.

Activitatea rezidenţilor incluşi în linia de gardă se desfăşoară pe răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă.

(4) începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă prevăzute la alin. (2), sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectuează gardă la domiciliu şi care a fost desemnat în acest sens de către şeful de secţie.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 24 iulie 2017.

Nr. 187.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea alin. (3) şi (4) ale art. 221 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea alin. (3) şi (4) ale art. 221 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 iulie 2017.

Nr. 759.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 301 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane

Art. 301. - (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.”

2. La articolul 308, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 308. - (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-300 şi art. 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 24 iulie 2017.

Nr. 193.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 iulie 2017.

Nr. 765.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - La articolul 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (3)-(6), cu următorul cuprins:

„(3) Comisiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.

(4) în cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă.

(6) Refuzul persoanelor invitate la comisia de ancheta de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

PETRU-GABRIEL VLASE

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 24 iulie 2017.

Nr. 195.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 iulie 2017.

Nr. 767.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit, aprobată prin Legea nr. 542/2001, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne, în semn de înaltă apreciere pentru devotamentul şi profesionalismul de care a dat dovadă în slujba legii, îndeplinindu-şi datoria cu preţul sacrificiului suprem,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă post-mortem Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler subinspectorului de poliţie Vezeteu Dumitru Constantin-Sorin.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 22 iulie 2017.

Nr. 769.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Aeronautică

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 460/2002 privind Ordinul Virtutea Aeronautică şi Medalia Virtutea Aeronautică, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor remarcabile obţinute de personalul unităţii, în îndeplinirea cu succes a misiunilor specifice încredinţate,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, cu însemn de pace, Drapelului de Luptă al Grupului 4 Război Electronic.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

 

Bucureşti, 24 iulie 2017.

Nr. 770.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 360

din 30 mai 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, excepţie ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 43D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - SA din Bucureşti, domnul avocat Cristian Păuna, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a transmis note scrise prin care solicită admiterea acesteia, precum şi judecata în lipsă.

4. De asemenea, magistratul-asistent învederează Curţii că partea Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. din Bucureşti, denumită în prezent Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. din Bucureşti, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, a transmis la dosar concluzii scrise prin care, în esenţă, arată că Legea nr. 198/2004 a fost adoptată cu respectarea prevederilor Constituţiei.

5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că Legea nr. 198/2004 a fost abrogată, dar prevederile sale se aplică speţei în soluţionarea căreia a fost ridicată excepţia. Arată că legea, în ansamblul său, şi, în particular, art. 5 din aceasta au mai fost examinate de Curtea Constituţională, care a constatat constituţionalitatea acestora.

Menţionează că cele două articole criticate îi asigurau autorului excepţiei tocmai posibilitatea de a intra în posesia despăgubirilor.

6. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Observă că autorul acesteia este nemulţumit mai mult de modul de aplicare a dispoziţiilor legale criticate, acesta susţinând faptul că obţinerea despăgubirii este condiţionată pe nedrept de depunerea unei cereri. Arată că legea în ansamblul său, precum şi prevederile criticate au mai format obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatând conformitatea acestora cu dispoziţiile Legii fundamentale,

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Decizia civilă nr. 344/R/2015 din 9 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 24.973/271/2014/a1, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, excepţie ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. din Bucureşti la plata unei sume de bani la care reclamantul se consideră îndreptăţit în urma exproprierii unui teren. Curtea Constituţională a fost sesizată prin decizia Curţii de Apel Oradea, pronunţată în soluţionarea recursului împotriva încheierii prin care Tribunalul Bihor a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale,

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că obţinerea despăgubirilor este condiţionată de depunerea unei cereri, chiar şi atunci când transferul dreptului de proprietate a operat deja, statul devenind proprietar prin expropriere asupra terenului. Or, potrivit art. 44 alin. (3) din Constituţie, exproprierea poate avea loc doar după o prealabilă despăgubire, ceea ce presupune că transferul de proprietate poate opera după plata efectivă a despăgubirii, iar nu după recunoaşterea doar a unui drept la despăgubire, cu îndeplinirea anumitor condiţii şi cerinţe. Arată că, deşi despăgubirile se consemnează într-un cont deschis pe numele expropriatului, acesta nu are acces efectiv la banii din cont, întrucât nu i se comunică originalul recipisei de consemnare, adică singurul document în baza căruia ar putea să ridice banii, decât după depunerea cererii, respectiv după dovedirea dreptului de proprietate, în condiţiile în care terenul a fost deja expropriat. Susţine că nu ar mai fi necesar să facă dovada că este proprietar al terenului, deoarece nu ar mai fi avut loc nicio expropriere dacă nu ar fi fost proprietar. Ca atare, nu se poate vorbi despre o prealabilă despăgubire. Mai arată că, potrivit art. 15 din aceeaşi lege, transferul dreptului de proprietate operează la data plăţii despăgubirilor, aşadar simultan, iar nu anterior, prealabil. Totodată, textul prevede situaţia în care transferul nu operează la data plăţii despăgubirilor, ci la data consemnării acestora pe numele persoanei expropriate, care nu echivalează cu o plată, atât timp cât expropriatul nu are acces la acei bani. Autorul excepţiei precizează că expropriatorul are chiar posibilitatea de a retrage banii din cont, aşa cum s-a şi întâmplat în cazul său.

9. Pe fondul cauzei, autorul excepţiei arată că a cerut instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a hotărârii emise de Comisia Locală Sârbi, judeţul Bihor, pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 şi a procesului-verbal referitor la depunerea de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. din Bucureşti a unei copii a recipisei de consemnare la dispoziţia acestuia a sumei cuvenite ca despăgubire. Precizează că nu a contestat şi cuantumul despăgubirilor, arătând, totodată, că acţiunea sa a fost respinsă. Ulterior, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S A. din Bucureşti i-a solicitat să depună cerere pentru plata despăgubirilor, precum şi actele prevăzute de Legea nr. 198/2004 pentru dovedirea calităţii de proprietar, deşi aceste acte deja le depusese, punându-i, totodată, în vedere că nu i se pot elibera banii decât dacă va depune cerere pentru plata despăgubirilor.

10. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 910 din 23 iunie 2009, Decizia nr. 1.648 din 15 decembrie 2009 sau Decizia nr. 577 din 4 mai 2010). Totodată, apreciază că din criticile autorului excepţiei rezultă, în special, probleme ce ţin de interpretarea şi aplicarea prevederilor legii în cauză, în condiţiile în care acesta susţine, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, inclusiv faptul că, la aproape 7 ani de la expropriere, i se refuză plata despăgubirilor pe motiv că nu a formulat cerere şi nu şi-a dovedit dreptul de proprietate. Or, soluţionarea unor astfel de probleme revine competenţei instanţelor judecătoreşti, potrivit legii.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile reprezentatului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008. Legea nr. 198/2004 a fost abrogată expres prin art. 35 lit. c) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010.

16. Având în vedere că textele de lege criticate, deşi abrogate prin Legea nr. 255/2010, continuă să fie aplicabile cauzei deduse judecăţii, potrivit principiului tempus regit actum, în condiţiile în care exproprierea cu privire la care poartă litigiul în soluţionarea căruia a fost ridicată prezenta excepţie a avut loc în anul 2008, deci sub imperiul Legii nr. 198/2004, sunt aplicabile cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 30 august 2011, potrivit cărora sintagma „îh vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Autorul excepţiei critică textele de lege menţionate în următoarea redactare:

- Art. 5 alin. (1), (2) şi (4): „(1) Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un interes legitim.

(2) Cererea pentru plata despăgubirilor va conţine numele şi prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu, actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale şi/sau copii legalizate, va fi depusă, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul. (...)

(4) în cazul în care titularii drepturilor reale nu depun cererea şi/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului. Despăgubirile vor fi eliberate în condiţiile prezentei legi.

- Art. 6 alin. (2): „(2) La solicitarea comisiei, petentul are obligaţia să completeze documentaţia depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea Pi termen de 15 zile. În caz contrar, comisia va consemna despăgubirea pe numele solicitantului, însă plata acesteia se va face numai la data la care solicitantul îşi va dovedi dreptul în condiţiile prezentei legi.”

17. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-S.A. din Bucureşti, denumită, în prezent, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. din Bucureşti, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016, la plata unei sume de bani la care reclamantul, autor al prezentei excepţii de neconstituţionalitate, se consideră îndreptăţit în urma exproprierii unui teren, actualizată la zi potrivit cursului de schimb valutar, precum şi a unor daune interese şi daune moratorii.

19. În esenţă, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că obţinerea despăgubirilor pentru imobilul expropriat este condiţionată de depunerea unei cereri, însoţită de documente care să dovedească dreptul de proprietate. Susţine, totodată, că, deşi despăgubirile se consemnează într-un cont deschis pe numele expropriatului, acesta nu are acces efectiv la banii din cont decât după depunerea cererii, respectiv după dovedirea dreptului de proprietate, în condiţiile în care terenul a fost deja expropriat, ceea ce constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie, care permite exproprierea doar după plata prealabilă a despăgubirii corespunzătoare,

20. Ţinând cont de succesiunea etapelor prevăzute de lege în ce priveşte exproprierea, Curtea constată că nu pot fi reţinute aceste critici, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

21. Astfel, Legea nr. 198/2004 stabileşte cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, printre acestea numărându-se şi exproprierea imobilelor aflate pe coridorul dedicat respectivelor lucrări.

22. În redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004, declanşarea procedurii de expropriere a acestor imobile se aprobă prin hotărâre a Guvernului [art. 4 alin. (1) din lege). Prin acelaşi act normativ se aprobă şi suma globală a despăgubirilor, termenul în care aceasta se virează într-un cont bancar deschis pe numele expropriatorului şi sursa de finanţare. Planul cu amplasamentul lucrării se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, unde rămâne afişat până la finalizarea procedurii de despăgubire, precum şi prin publicare într-un ziar local.

23. Art. 7 din lege prevede că hotărârea de stabilire a despăgubirilor, emisă de o comisie - numită de expropriator conform art. 6 din lege - după verificarea dreptului de proprietate ori a altui drept real în temeiul căruia a fost formulată cererea de acordare de despăgubiri, se comunică petentului şi se afişează, în extras, la sediul consiliului local în raza căruia se află situat imobilul expropriat, precum şi la sediul expropriatorului.

24. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 198/2004, criticate de autorul excepţiei, titularii drepturilor reale trebuie să solicite plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate printr-o cerere însoţită de actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Această cerere, împreună cu documentele doveditoare, trebuie depusă, potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) în redactarea anterioară modificării operate prin Legea nr. 184/2008, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul.

25. În ipoteza în care titularii drepturilor reale nu depun această cerere şi/sau documentele doveditoare, expropriatorul va notifica titularilor drepturilor reale sumele propuse pentru plata despăgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele acestora, potrivit art. 5 alin. (4) din lege, urmând ca plata acestora să se facă numai la data la care solicitantul îşi va dovedi dreptul în condiţiile legii.

26. Art. 8 stabileşte că, în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de 15 zile de la data emiterii hotărârii comisiei prevăzute la art. 6, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor reale asupra imobilelor expropriate sau consemnarea acestora în condiţiile art. 5 alin. (4)-(6) şi ale art. 8 alin. ţ2).

27. În ce priveşte pretinsa lipsă a caracterului prealabil al despăgubirii, Curtea reţine că art. 15 din Legea nr. 198/2004 este textul care dă expresie exigenţei constituţionale cuprinse în art. 44 alin, (3) pe care o invocă autorul excepţiei. Dispoziţiile legale menţionate precizează momentul la care operează transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, şi anume la data plăţii despăgubirilor pentru expropriere, în cazul în care persoana expropriată îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, respectiv formulează cererea de plată a despăgubirilor şi îşi dovedeşte dreptul de proprietate sau alt drept real asupra acelui imobil sau, după caz, la data consemnării acestora, în situaţia în care fie refuză cuantumul despăgubirii propuse şi îl contestă în faţa instanţei judecătoreşti, fie nu depune cererea de despăgubire şi/sau documentele doveditoare ale dreptului de proprietate sau ale altui drept real care să îi confere titularului dreptul de a solicita şi a obţine despăgubiri pentru imobilul expropriat. Suma va rămâne consemnata pe numele acestuia până la data dovedirii dreptului de proprietate sau a altui drept real corespunzător, prin depunerea documentelor doveditoare solicitate sau a hotărârii judecătoreşti prin care se confirmă calitatea de titular al dreptului real a persoanei care a formulat cererea de despăgubire.

28. Aşadar, operaţiunea bancară a consemnării de către expropriator pe numele persoanei care susţine că este titularul dreptului real asupra imobilului supus exproprierii a sumei oferite ca despăgubire este asimilată îndeplinirii de către expropriator a obligaţiei de plată a acesteia, regula consemnării, prevăzută de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 198/2004, criticat de autorul excepţiei, fiind aplicabilă situaţiei în care persoana care se pretinde titularul unui drept real asupra bunului situat pe coridorul de expropriere nu depune în intervalul prescris de lege cererea de plată şi documentele doveditoare ale dreptului de proprietate sau ale unui alt drept real.

29. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 617 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 30 iulie 2012, prin care, soluţionând excepţia având ca obiect prevederile art. 15 din Legea nr. 198/2004, a statuat că transferul dreptului de proprietate operează întotdeauna ulterior consemnării despăgubirii la dispoziţia proprietarului sau a titularului altui drept real, în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie.

30. Textele de lege criticate de autorul prezentei excepţii nu fac altceva decât să instituie o condiţie formală pe care cel care pretinde că este titularul unui drept real asupra imobilului supus exproprierii trebuie să o îndeplinească în vederea dovedirii acestei calităţi. Cerinţa impusă de lege este firească, având ca scop determinarea persoanei care este în mod real îndreptăţită să primească despăgubirea şi evitarea situaţiei în care o persoană care nu este titular al unui drept real asupra imobilului în cauză să beneficieze în mod nejustificat de despăgubirea oferită pentru exproprierea bunului. Mai mult decât atât, chiar şi în cazul în care persoana care a solicitat despăgubirea nu prezintă dovezile referitoare la calitatea sa de proprietar sau titular al altui drept real asupra bunului, legea nu neagă dreptul acesteia la despăgubire, ci, prin art. 5 alin. (4) şi art. 6 alin. (2), stabileşte că despăgubirea va fi consemnată pe numele său, până la momentul la care va exista certitudinea că aceasta este într-adevăr titularul dreptului real.

31. Prin urmare, nu poate fi reţinută critica formulată de autorul excepţiei, prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate fiind în concordanţă cu dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie care consacră posibilitatea exproprierii pentru cauză de utilitate publică doar cu plata unei drepte şi prealabile despăgubiri.

32. De altfel. În contextul prezentei cauze, Curtea consideră că este relevant de amintit şi faptul că, prin Decizia nr. 617 din 12 iunie 2012, mai sus citată, pronunţându-se asupra constituţionalităţii prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, potrivit căruia „expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condiţiile art. 5 alin. (4)-(8) şi ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii”, Curtea Constituţională a constatat că reglementarea posibilităţii de a contesta în justiţie cuantumul despăgubirii consemnate pe numele expropriatului, fără a putea contesta şi transferul dreptului de proprietate către expropriator, se justifică din perspectiva scopului legitim mediat urmărit de legiuitor, şi anume realizarea unor lucrări de utilitate publică, de interes naţional sau local. Curtea a reţinut că există o altă cale de a pune în discuţie legalitatea procedurii de expropriere, şi anume prin posibilitatea conferită de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 de a contesta hotărârea Guvernului [sau a autorităţii publice locale, după caz] de declanşare a procedurii de expropriere, ca acte administrative ce pot fi supuse distinct controlului judecătoresc. Ca atare, Curtea a constatat că şi sub aspectul controlului judecătoresc exercitat asupra măsurii exproprierii, ce include atât declanşarea procedurilor, cât şi transferul efectiv al dreptului de proprietate, legiuitorul a stabilit proceduri speciale, în cadrul cărora părţile interesate îşi pot exercita în mod liber dreptul de acces la justiţie, dar cu respectarea stadiului în care se află procedura de expropriere.

33. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai constatat că instituţia juridică a exproprierii presupune operaţiuni juridice complexe, caracterizate de existenţa unui cadru legal adecvai procedurilor de expropriere şi de stabilire a despăgubirilor, în vederea asigurării unor garanţii pentru titularul dreptului de proprietate privată, şi anume obligativitatea respectării unei proceduri prealabile transferului dreptului de proprietate privată, ale cărei etape sunt în mod riguros stabilite prin lege, precum şi asigurarea accesului la justiţie, în cazul în care titularul dreptului de proprietate privată asupra bunului supus exproprierii este nemulţumit de cuantumul despăgubirii estimate de către autoritatea publică beneficiară a lucrării de utilitate publică, care are calitatea de expropriator.

34. În situaţia concretă a autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate, instanţele judecătoreşti au competenţa de a verifica în ce măsură fiecare dintre participanţii la procedura exproprierii, respectiv expropriatorul şi persoana care susţine că este titularul dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra imobilului supus exproprierii, şi-au îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile prescrise de lege, aşa cum au fost prezentate în cele de mai sus.

35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în redactarea anterioara Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004 sunt constituţional în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1. Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. 1.10 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. I. - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 140 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora, prevăzute la art. 136 lit. c)

Art. 140. - (1) Pentru persoanele prevăzute la art. 136 lit. c), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuţia individuală.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul câştigului lunar brut prevăzut la art. 139, realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică persoanelor prevăzute la art. 136 lit. c), pe perioada în care salariaţii acestora se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare:

b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;

c) sunt persoane cu dizabilităţi cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi;

d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

e) realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

(4) în aplicarea prevederilor alin. (3), angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) şi d), iar în cazul situaţiei prevăzute la alin, (3) lit. e), procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.”

2. La articolul 158, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prevederile art. 140 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.”

Art. II. - Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la data de 1 august 2017 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Teiu Păunescu,

secretar de stat

p. Ministrul sănătăţii,

Rareş Trişcă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 iulie 2017.

Nr. 4.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.850/2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică

 

În temeiul prevederilor art. 236 şi ale art. 237 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 8 şi 9 din Procedura privind recunoaşterea programelor de formare psihopedagogică finalizate în statele membre ale Uniunii Europene, în statele semnatare ale acordului privind Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană,

în vederea continuării studiilor sau desfăşurării activităţii didactice în România, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.415/2016, şi al prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.850/2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 16 mai 2017, se modifică după cum urmează:

1. Titlul ordinului va avea următorul cuprins:

„ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică”

2. În anexă, la articolul 5, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

(5) înscrierea la programul de formare psihopedagogică de nivel II într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din România este condiţionată de prezentarea documentului privind recunoaşterea pregătirii psihopedagogice finalizate în străinătate, alocarea de credite profesionale transferabile programelor de formare psihopedagogică finalizate sau echivalarea numărului de credite profesionale transferabile obţinute de personalul din învăţământul preuniversitar în cadrul formării psihopedagogice finalizate, emis de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Direcţia generală management preuniversitar, la propunerea Comisiei specializate de recunoaştere.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 22 iunie 2017.

Nr. 4.218.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.