MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 600/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 600         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 26 iulie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

509. - Hotărâre pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal”, prevăzuţi în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal”, bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A.

 

510. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa

 

514. - Hotărâre pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare voluntare a României pentru anii 2017 şi 2018 către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economic㠖 OCDE

 

515. - Hotărâre privind aprobarea bilanţului general al Trezoreriei Statului şi a contului de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 37 din 29 mai 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal”, prevăzuţi în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal”, bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal”, prevăzuţi în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal”, bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 767 din 22 octombrie 2014, se modifică şi se înlocuiesc cu indicatorii tehnico-economici prevăzuţi în anexa care face parte din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 iulie 2017.

Nr. 509.

 

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova - Stadion de fotbal”, bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A.

 

Titular: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Beneficiar: U.A.T., municipiul Craiova

Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” - S.A. - pe perioada realizării investiţiei

Amplasament: bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)

mii lei

239.979

 

(în preţuri valabile la 29.03.2017; 1 euro = 4,5575 lei), din care:

 

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

187.087

 

- Valoare rest de executat (inclusiv TVA)

mii lei

123.346

 

(în preţuri valabile la 29.03.2017; 1 euro = 4,5575 lei), din care:

 

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

95.561

 

- Capacităţi:

 

 

 

- Suprafaţa desfăşurată

mp Ad

54.159,96

 

- Suprafaţa construită

mp Ac

27.001,42

 

- Locuri în tribună

nr.

30.983

 

- Durata rest de executat a investiţiei

luni

4

 

 

Factori do risc

Construcţia se va proteja antiseismic conform Normativului P100-1/2013, cu modificările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, de la bugetul local, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 4 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Pucioasa” la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 şi 276 bis din 24 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică şi se completează după cum urmează:

a) se modifică următoarele poziţii:

- la poziţia nr. 2, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt. De la Bd. Gării la Parcul Independenţei, în suprafaţă totală de 5.920 mp. Situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, compusă din două loturi, din care: lot 1 în suprafaţă de 3977 mp, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu nr. 71363 şi număr cadastral 71363 şi lot 2 în suprafaţă de 1943 mp, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu nr. 71365 şi număr cadastral 71365”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „105.955,85”;

- la poziţia nr. 4, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt - perpendiculară cu strada C. Olănescu, în suprafaţă de 5547 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu nr. 73307 şi număr cadastral 73307”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „33.884,24”;

- la poziţia nr. 6, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt. De la Gară la Str. Republicii, în suprafaţă de 4435 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu nr. 73339 şi număr cadastral 73339”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „301.198,89”;

- la poziţia nr. 7, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt. De la Str. Republicii la str. T. Vladimirescu, în suprafaţă de 3174 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu nr. 73336 şi număr cadastral 73336”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „23.084,54”;

- la poziţia nr. 8, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt. De la str. DN 71 până la Canera, în suprafaţă de 11093 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73345 şi număr cadastral 73345”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „14.984,61”;

- la poziţia nr. 10, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt. De la Str. Republicii la Str. Gării, în suprafaţă de 2331 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73315 şi numărul cadastral 73315”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „17.284,85”;

- la poziţia nr. 11, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt. De la Str. Republicii până la stadion, în suprafaţă de 2517 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73341 şi număr cadastral 73341”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „21.620,21”;

- la poziţia nr. 14, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Strada Florin Popescu (piaţetă gară + varianta DN 71)”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt. De la Str. Fântânelor până la intersecţia cu Bd. Gării, în suprafaţă totală de 20853 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, compusă din două loturi, din care: lot 1 în suprafaţă de 19657 mp, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 70716 şi numărul cadastral 70716, şi lot 2 în suprafaţă de 1196 mp, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73377 şi număr cadastral 73377”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „39.578,09”;

- la poziţia nr. 19, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt. De la Str. 1 Decembrie 1918 până la Bd. Gării, în suprafaţă de 2604 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73337 şi număr cadastral 73337”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „18.145,58”;

- la poziţia nr. 29, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt de la Str. Republicii până la str. Dacia, în suprafaţă de 4701 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73338 şi număr cadastral 73338”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „22,067,12”;

- la poziţia nr. 46, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt, în suprafaţă de 4873 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73310 şi număr cadastral 73310”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „26.629,29”;

- la poziţia nr. 56, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt, în suprafaţă de 1715 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73312 şi număr cadastral 73312”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „19.526,9”;

- la poziţia nr. 58, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt, în suprafaţă de 8198 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73311 şi număr cadastral 73311”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „26.629,47”;

- la poziţia nr. 61, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt, în suprafaţă de 9625 mp, situată în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscrisă în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73316 şi număr cadastral 73316”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „26.627,71”;

- la poziţia nr. 71, coloana 2 va avea următorul cuprins: „DC136A Pucioasa Sat”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Două benzi asfalt, în suprafaţă de 41746 mp, situat în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscris în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73347 şi număr cadastral 73347”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „35.506,49”;

- la poziţia nr. 239, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Teren intravilan, strada Florin Popescu nr. 6A”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Teren intravilan în suprafaţă de 4668 mp, situat în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscris în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 71418 şi număr cadastral 71418”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „288.287,94”;

- la poziţia nr. 338, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Teren intravilan în suprafaţă de 7630 mp, situat în oraşul Pucioasa, Str. Republicii nr. 95, incinta Spitalului Orăşenesc Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, înscris în Cartea funciară a oraşului Pucioasa cu numărul 73280 şi număr cadastral 73280”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „322.378,18”;

b) după poziţia nr. 433 se introduc patru noi poziţii, poziţiile nr. 434-437, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 20 iulie 2017.

Nr. 510.

 

ANEXĂ

 

COMPLETĂRI

la Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Pucioasa

 

SECŢIUNEA I

Bunuri imobile

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau,

după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică actuală

Denumire act proprietate sau alte acte doveditoare

434

1.6.2.

Teren aferent Cinematografului Dacia

Teren în suprafaţă totală de 1740 mp aferent Cinematografului Dacia.

Este situat în oraşul Pucioasa, Str. Republicii nr. 61, categorie de folosinţă curţi construcţii, parcelele nr. 1838, 1839, 1840 şi 1841, tarlaua 38, conform cadastrului din 1988, compus din două loturi, din care:

lot 1 - teren în suprafaţă de 1192 mp cu nr. cadastral 73127, înscris în Cartea funciară cu nr. 73127 Vecinătăţi:

N - nr. cad. 386 şi U.A.T. oraşul Pucioasa:

E - U.A.T. oraşul Pucioasa şi U.A.T. oraşul Pucioasa - Grădina de vară, Năstăsescu Gheorghe;

S - Năstăsescu Gheorghe, nr. cad. 206 şi Orza Livia;

V - U.A.T. oraşul Pucioasa - Str. Republicii, şi lot 2 - teren în suprafaţă de 548 mp, nr. cadastral 206 înscris în Cartea funciară cu nr. 70486

2004

93.876,39

Domeniul public al oraşului Pucioasa, potrivit hotărârilor Consiliului Local al Oraşului Pucioasa nr. 210/20.12.2010 şi nr. 47/14.03.2017

Cartea funciară nr. 73127 şi nr. 70486

435

1.6.1.1.

Cămin nefamilişti

Construcţie P + 2, situată în oraşul Pucioasa, Strada Rândunelelor nr. 18, judeţul Dâmboviţa

Suprafaţă construită 305 mp, cu număr cadastral 489

- C1 înscrisă în cartea funciară nr. 70199 şi teren aferent în suprafaţă de 805 mp, cu număr cadastral 70199, înscris în Cartea funciară nr. 70199

2012

1.252.774,21

Domeniul public al oraşului Pucioasa, potrivit hotărârilor Consiliului Local al Oraşului Pucioasa nr. 80/31.07.2012 şi nr. 47/14.03.2017

Protocol

nr. 251507/8483/02.05.2012

Cartea funciară nr. 70199

436

 

Teren punct „Staţie de epurare”

Teren categoria curţi construcţii în suprafaţă totală de 12.032 mp, situat în oraşul Pucioasa, Sir. Zorilor nr. 6, judeţul Dâmboviţa. Construcţiile C1, C2, C4, C5. C6 situate pe acesta - punct „Staţie de epurare” în prezent dezafectate.

C1 - construcţie din cărămidă cu planşeu din beton, în suprafaţă de 34 mp;

C2 - construcţie din cărămidă cu planşeu din beton, în suprafaţă de 113 mp

C4 - construcţie din beton, în suprafaţă de 2923 mp

C5 - construcţie din beton, în suprafaţă de 364 mp

C6 - construcţie din beton în suprafaţă 365 mp

Tarlaua 99, parcela 5035 curţi construcţii înscris în Cartea funciară nr. 71145 nr. cadastral 71145

2012

324.463,11

Domeniul public al oraşului Pucioasa, potrivit hotărârilor Consiliului local nr. 103/27.09.2012 şi nr. 47/14.03.2017

Procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publică nr. 16922/29,08.2012

Cartea funciară nr. 71145

437

-

Teren punct „Stadion lot 3 (Fără destinaţie de construcţie)

Teren în suprafaţă de 2579 mp, situat în oraşul Pucioasa, Strada Stadionului nr. 31 A, judeţul Dâmboviţa, intravilan, categorie de folosinţă curţi-construcţii, parcela 2812, tarlaua 52

înscris în Cartea funciară a oraşului Pucioasa nr. 2390 vechi şi nr. nou 73372 cu nr. cadastral vechi 2951 şi nr. nou 73372 cu vecinii:

N - Alexe Nelena şi Vladone Viorica-Cornelia

E - U.A.T. oraşul Pucioasa - blocuri ANL

S - drum U.A.T. oraşul Pucioasa

V - lot 2 U.A.T. oraşul Pucioasa

2006

69.555,63

Domeniul public al oraşului Pucioasa, potrivit hotărârilor Consiliului Local al Oraşului Pucioasa nr. 124/18.08.2016 şi nr. 47/14.03.2017

Act de dezmembrare prin lotizare nr. 3879/04.10.2006

Cartea funciară nr. 73372

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare voluntare a României pentru anii 2017 şi 2018 către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă plata contribuţiei financiare voluntare a României pentru anii 2017-2018 către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE, în limita echivalentului în lei al sumei totale de40.000 euro-20.000 euro/an.

(2) Plata contribuţiei financiare voluntare a României prevăzute la alin. (1) se aprobă în vederea finanţării proiectului ce se realizează de către OCDE - Sistemul comun de transmitere a datelor, proiect ce vizează protecţia şi confidenţialitatea datelor transmise de către ţările care implementează Standardul comun de raportare al OCDE.

(3) Sumele necesare plăţii contribuţiei financiare voluntare a României prevăzute la alin. (1) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Finanţelor Publice pentru anul 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 20 iulie 2017,

Nr. 514.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bilanţului general al Trezoreriei Statului şi a contului de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă bilanţul general al Trezoreriei Statului, încheiat la data de 31 decembrie 2016, care cuprinde atât în activ, cât şi în pasiv suma de 57.158.987.713 lei, prevăzut în anexa nr. 1

Art. 2. - Se aprobă contul de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016, care cuprinde la venituri suma de 361.562.279 lei şi la cheltuieli suma de 40.063.524 lei şi un excedent curent în sumă de 321.498.755 lei, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 iulie 2017.

Nr. 515.

 

ANEXA Nr. 1

 

BILANŢUL GENERAL AL TREZORERIEI STATULUI

la data de 31.12.2016

 

 

- lei –

 

Denumirea posturilor bilanţiere

Sold la

începutul anului

finele anului

 

A

1

2

A

DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTI ŞI CASA

6.933.014.985

10.694.437.262

B

ALTE ACTIVE

976.618

981.698

C

DEFICITE, total,

39.389.229.694

46.463.568.753

 

din care:

 

 

C1

SECTORUL 01 “Administraţia publică centrală”, total din care:

35.795.331.196

41.748.249.571

c11

Deficit al bugetului de stat

35.795.331.196

41.748.249.571

C2

SECTORUL 03 “Bugetul asigurărilor sociale de stat” total din care:

2.261.036.842

2.261.036.842

c22

Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat

2.261.036.842

2.261.036.842

C4

SECTORUL 05 “Bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate “ total, din care:

1.332.861.656

2.454.282.340

c41

Deficit al bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

1.332.861.656

2.454.282.340

 

TOTAL ACTIV

46.323.221.297

57.158.987.713

A

DISPONIBILITĂŢI ŞI DEPOZITE ÎN CONTURI DESCHISE LA TREZORERIA STATULUI

16.480.637.188

21.166.583.521

a1

Disponibilităţi ale instituţiilor publice în conturi deschise la Trezoreria Statului

3.986.246.247

4.746.806.214

a2

Disponibilităţi ale operatorilor economici în conturi deschise la Trezoreria Statului

6.887.384.445

5.643.757.374

a3

Disponibil din sume reprezentând garanţie de bună execuţie

1.551.460.425

1.473.704.635

a4

Disponibil din fonduri externe nerambursabile postaderare şi cofinanţarea/prefinanţarea acestora în conturile structurilor de implementare

1.331.596.334

4.955.439.496

a5

Disponibil pentru finanţarea obiectivelor pentru perioada de programare 2014 - 2020 în conturile structurilor de implementare

0

137.922.864

a6

Depozite constituie din disponibilităţi ale instituţiilor publice(exclusiv depozite din excedente ale sursei A şi ale sursei I) şi ale operatorilor economici

1.128.030.000

1.187.130.000

a7

Disponibilităţi în conturi deschise la Trezoreria Operativă Centrală

1.297.245.126

1.742.111.576

a8

Contul României de resurse proprii al Uniunii Europene

22.491.208

1.018.896.859

a9

Disponibilităţi din certificate de depozit ale populaţiei

276.183.403

260.814.503

B

CONTURI DE DECONTARE ŞI ALTE PASIVE

1.496.990.158

25.789.131

C

EXCEDENTE, total, din care:

28.345.593.951

35.966.615.061

C1

SECTORUL 01 “Administraţia publică centrală”, total din care:

11.700.786.161

15.043.580.165

c12

Disponibil al bugetului fondurilor externe nerambursabile din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţie publică centrală

17.829.330

6.377.065

c13

Excedent al bugetului fondurilor externe nerambursabile

80.805.490

46.181.538

c14

Excedent al bugetului aferent activităţii finanţate integral din venituri proprii

2.964.120.835

3.781.575.223

c15

Excedent al bugetului aferent sursei de finanţare integral venituri proprii

3.350.974.873

4.533.872.113

c16

Excedent al bugetului aferent sursei de finanţare venituri proprii şi subvenţii

699.256.657

1.167.566.576

c17

Excedent al bugetului aferent activităţii din privatizare

50.111.538

47.025.004

c18

Excedent al bugetului Fondului pentru mediu, total

2.018.029.210

2.619.825.662

 

- din care în depozite

1.598.000.000

2.018.000.000

c19

Excedent al bugetului trezoreriei statului

2.519.658.228

2.841.156.984

C2

SECTORUL 02 “Administraţia publică local㔠total, din care:

10.099.677.356

13.129.510.769

c21

Excedent al bugetului local

8.353.398.880

11.586.702.566

c22

Disponibil al bugetului creditelor externe din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţie publică locală

106.367.641

153.836.632

c23

Disponibil al bugetului creditelor interne din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţie publică locală

700.009.231

263.138.610

c24

Disponibil al bugetului fondurilor externe nerambursabile din sume neutilizate în anul curent şi reportate în anul următor - sectorul administraţie publică locală

2.086.045

0

c25

Excedent al bugetului fondurilor externe nerambursabile

29.253.120

30.351.239

c26

Excedent al bugetului aferent activităţii finanţate integral din venituri proprii

296.700.456

316.785.923

c27

Excedent al bugetului aferent sursei de finanţare integral venituri proprii

579.565,581

738.428.507

c28

Excedent al bugetului aferent sursei de finanţare venituri proprii şi subvenţii

32.296.402

40.267.292

C3

SECTORUL 03 “Bugetul asigurărilor sociale de stat “ total, din care:

4.535.457.706

4.807.768.964

c31

Excedent al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, total

4.535.457.706

4.807.768.964

 

- din care în depozite

4.298.596.000

4.535.457.000

C4

SECTORUL 04 “Bugetul asigurărilor pentru şomaj “ total, din care:

2.009.672.728

2.985.755.163

c41

Excedent al Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, total

1.848.396.567

2.134.516.191

 

- din care în depozite

1.592.797.000

1.848.396.000

c42

Excedent al bugetului asigurărilor pentru şomaj

161.276.161

851.238,972

 

- din care în depozite

0

0

 

TOTAL PASIV

46.323.221.297

57.158.987.713

 

ANEXA Nr. 2

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

DIRECŢIA GENERALĂ TREZORERIE ŞI CONTABILITATE PUBLICĂ

 

Contul de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului la 31 decembrie 2016

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- lei -

Capitol

Subcapitol/

Paragraf

Titlu

Articol

Alineat

Denumire indicator

Prevederi iniţiale an 2016

Prevederi definitive an 2016

Încasări realizate/

Plaţi efectuate

31 decembrie 2016

%

3/2

A

B

1

2

3

4

 

 

 

 

VENITURI

112.449.000

112.449.000

361.562.279

321,53%

 

 

 

 

1. Venituri curente

112.449.000

112.449.000

361.562.279

321,53%

 

 

 

 

C. VENITURI NEFISCALE

112.449.000

112.449.000

361.562.279

321,53%

 

 

 

 

Ci. Venituri din proprietate

58.994.000

58.994.000

104.299.055

176,80%

31

 

 

 

Venituri din dobânzi

58.994.000

58.994.000

104.299.055

176,80%

 

01

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte bugete

31,820.000

31.820.000

91.795.810

288,48%

 

02

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Stalului de la alte sectoare

27.174.000

27.174.000

12.503.245

46,01%

 

03

 

 

Alte venituri din dobânzi

0

0

0

 

 

 

 

 

C2. Vânzări de bunuri şi servicii

53.455.00fi

53.455.000

257.263.224

481,27%

35

 

 

 

Amenzi, penalităţi şi confiscări

50.000.000

50.000.000

253.796.443

507,59%

 

04

 

 

Majoraţi de întârziere pentru venituri nevărsate la termen

50.000.000

50.000.000

253.796.443

507,59%

36

 

 

 

Diverse venituri

3,455.000

3.455.000

3.466.781

100,34%

 

32.01

 

 

Sume provenite din finanţarea bugetara a anilor precedenţi

0

0

10

 

 

50

 

 

Alte venituri

3.455.000

3.455.000

3.466.771

100,34%

 

 

 

 

CHELTUIELI

47.133.000

47.133.000

40.063.524

85,00%

 

 

 

 

a) Clasificaţia funcţionala

 

 

 

 

 

 

 

 

Partea a I a - Servicii publice generale

47.133.000

47.133.000

40.063.524

85,00%

51

 

 

 

Autoritari publice şi acţiuni externe

12.326.000

12.326.000

9.965.776

80,85%

 

01

 

 

Autoritari executive şi legislative

12,326.000

12.326.000

9.965.776

80,85%

 

01.03

 

 

Autoritari executive

12.326.000

12.326.000

9.965.776

80,85%

55

 

 

 

Tranzacţii privind datoria publica şi împrumuturi

34.807.000

34.807.000

30.097.748

86,47%

 

 

 

 

b. clasificaţia economica

 

 

 

 

 

 

 

 

CHELTUIELI

47.133.000

47.133.000

40.063.524

85,00%

51

 

 

 

AUTORITĂŢI PUBLICE SI ACŢIUNI EXTERNE

12.326.000

12.326.000

9.965.776

80,85%

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

12.326.000

12J26.000

9.965.776

80,85%

 

 

20

 

Titlul II Bunuri şi servicii

12.026.000

12.116.000

9.889.103

81,62%

 

 

20.01

 

Bunuri şi servicii

12.026.000

12.116.000

9.889.103

81,62%

 

 

 

09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

12.026.000

12.116.000

9.889.103

81,62%

 

 

59

 

Titlul XI Alte cheltuieli

300.000

210.000

76.673

36,51%

 

 

59.17

 

Despăgubiri civile

300.000

210.000

76.673

36,51%

 

 

 

 

 

34.807 000

34.807.000

30.097.748

86,47%

55

 

 

 

TRANZACŢII PRIVIND DATORIA PUBLICĂ ŞI ÎMPRUMUTURI

 

 

 

 

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

34.807.000

34.807.000

30.097.748

86,47%

 

 

30

 

Titlul III - Dobânzi

34.807.000

34.807.000

30.097.748

86,47%

 

 

30.03

 

Alte dobânzi

34.807.000

34.807.000

30.097.748

86/17%

 

 

 

04

Dobânzi la depozite şi disponibilităţi păstrate în contul trezoreriei statului

34.807.000

34.807.000

30.097.748

86,47%

98

 

 

 

Excedent

65.316.000

65316.000

321.498.755

492,22%

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 37

din 29 mai 2017

 

Dosar nr. 88/1/2017

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Eugenia Marin - pentru preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă

Bianca Elena Ţăndărescu - judecător Sa Secţia I civilă

Lavinia Dascălu - judecător la Secţia I civilă

Simona Lala Cristescu - judecător la Secţia I civilă

Cristina Petronela Văleanu - judecător la Secţia I civilă

Ruxandra Monica Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă

Minodora Condoiu - judecător la Secţia a II-a civilă

Paulina Lucia Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Florica Voicu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Decebal Constantin Vlad - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Laura-Mihaela Ivanovici - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 88/1/2017, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salariată ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă intră sub incidenţa acestor prevederi şi personalul care, deşi nesalarizat conform Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, a primit drepturi de natură salarială considerate necuvenite tocmai prin încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; apelantul-pârât a depus, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin încheierea din 9 decembrie 2016, în Dosarul nr. 38.833/3/2015, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salariată ale personalului plătit din fonduri publice. cu modificările ulterioare (Legea nr. 124/2014), în sensul de a se stabili dacă intră sub incidenţa acestor prevederi şi personalul care, deşi nesalarizat conform Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar (Legea nr. 283/2011), a primit drepturi de natură salariată considerate necuvenite tocmai prin încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010)”.

II. Expunerea succintă a procesului

2. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale cu nr. 38.833/3/2015, astfel cum a fost completată, reclamanta Autoritatea de Supraveghere Financiară a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, obligarea acestuia la plata sumei de 19.934 lei cu titlu de primă de merit, primă de vacanţă şi cheltuieli de deplasare nedatorate.

3. Prin Sentinţa civilă nr. 3.823 din 11 aprilie 2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis acţiunea, obligând pârâtul la plata sumei de 19.902 lei reprezentând drepturi salariate încasate necuvenit cu titlu de primă de merit şi primă de vacanţă, precum şi a dobânzii legale aferente, calculate de la data pronunţării hotărârii până la data achitării integrale a debitului.

4. În considerente s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Pârâtul este salariatul reclamantei, angajat cu contract individual de muncă, iar reclamanta este continuatoarea personalităţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Ca urmare a misiunii de audit desfăşurate în perioada 25 februarie 2013-19 aprilie 2013 asupra contului de execuţie al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Curtea de Conturi a României a emis Decizia nr. 11 din 17 mai 2013, prin care a dispus o serie de măsuri, una dintre acestea având ca obiect recuperarea de la salariaţi a sumelor acordate necuvenit prin emiterea de acte administrative cu încălcarea condiţiilor legale privind validarea lor, respectiv recuperarea tuturor sumelor plătite sub formă de primă de vacanţă, premii, cu ocazia căsătoriei, precum şi a tichetelor cadou, acordate fără temei legal în anul 2012. Această decizie a fost contestată însă prin Sentinţa civilă nr. 3.642 din 20 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. 5.666/2/2013, s-a stabilit că măsurile adoptate sunt temeinice şi legale, recursul autorităţii fiind, de asemenea, respins ca nefondat prin Decizia nr. 3.647 din 17 noiembrie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

5. Împotriva Sentinţei civile nr. 3.823 din 11 aprilie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de munca şi asigurări sociale, au declarat apel, în termen legal şi motivat, ambele părţi, căile de atac fiind înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

6. În problema care interesează prezenta sesizare, prin apelul pârâtului s-a apreciat că, în mod greşit, prima instanţă a statuat că salarizarea în baza contractului colectiv de muncă ar determina excluderea beneficiarilor de la exonerarea de la plata debitelor, reglementată de Legea nr. 124/2014.

Dezlegarea dată acestei chestiuni prin hotărârea apelată este profund eronată şi lipsită de coerenţă, din moment ce, independent de încheierea unui contract colectiv de muncă, Legea nr. 124/2014 amnistiază de la plata debitelor toate categoriile de personal ce cad sub incidenţa vreunei legi, la care actul normativ se referă. Or, nici Legea nr. 124/2014 şi nici un alt act normativ nu prevăd incompatibilitatea dintre existenţa unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate şi actele normative privind salarizarea din sectorul public ori bugetar în contextul în care obligaţia de plată s-a impus în temeiul unei legi pentru care ulterior sumele au fost amnistiate, rezultă în mod clar că solicitarea intimatei trebuie respinsă ca neîntemeiată. Chiar dacă Decizia Curţii de Conturi a României nr. 11 din 17 mai 2013 a fost declarată ca legală de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în mod definitiv, legalitatea acestei decizii nu poate bloca efectele pe care Legea nr. 124/2014 le produce.

7. La termenul de judecată din 11 noiembrie 2016, din oficiu, Curtea de Apel Bucureşti a pus în discuţie sesizarea instanţei supreme cu pronunţarea unei hotărâri prin care să dea o rezolvare de principiu acestei chestiuni de drept.

8. Sesizarea a fost considerată admisibilă prin încheierea pronunţată la 9 decembrie 2016, ocazie cu care s-a dispus şi suspendarea judecăţii, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

III. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

9. Prin încheierea pronunţată la data de 9 decembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele considerente:

- cauza se află pe rolul unui complet al Curţii de Apel Bucureşti, care judecă în ultimă instanţă;

- de dezlegarea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a procesului, problema aplicabilităţii în speţă a amnistiei reglementate de Legea nr. 124/2014 fiind unul dintre aspectele centrale ale speţei, antamând atât obiectul, cât şi cauza juridică a cererilor;

- problema de drept este nou-ivită pe rolul instanţelor, nefăcând obiectul dezlegării printr-o altă hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori printr-un recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Se învederează în acest context necesitatea sesizării instanţei supreme din perspectiva opiniilor divergente exprimate în materie, prin soluţii de practică judiciară ori prin poziţiile adoptate cu ocazia întâlnirilor de unificare a practicii (în acest sens, minuta întâlnirii din data de 5 octombrie 2016, în cadrul Secţiei a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Bucureşti), fără să se poată constata cristalizarea unei jurisprudenţe clare.

IV. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept au fost exprimate atât prin cererile de chemare în judecată şi de exercitare a căii de atac, apărările formulate în proces, cât şi la termenul de judecată din 25 noiembrie 2016, la care s-a dezbătut problema admisibilităţii sesizării.

10. Declarându-se de acord cu admisibilitatea formulării sesizării pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, apelantul-pârât a învederat practica neunitară de la nivelul Secţiei a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Bucureşti, arătând că în speţe identice completurile de judecată au reţinut argumente diferite cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 124/2014, ajungând să pronunţe soluţii opuse. Pe fond, a reiterat poziţia sa privind exonerarea angajatului de la restituirea drepturilor salariale ori de câte ori sunt incidente actele normative prevăzute de art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, chiar dacă prevederile legale restrâng drepturile salariale ale angajaţilor.

11. Cât o priveşte pe reclamanta-intimată, aceasta a exprimat constant, în primul rând prin temeiurile acţiunii formulate, opinia inaplicabilităţii Legii nr. 124/2014 angajaţilor fostei Comisii de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, ale căror drepturi salariale erau stabilite prin regulamentul de salarizare şi contractul colectiv de muncă, instituţia nefiind una bugetară, ci finanţată din venituri proprii, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări prin Legea nr. 313/2005, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005).

12. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii- raportori, în termen legal, apelantul-reclamant a depus, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a susţinut că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, inclusiv în ceea ce priveşte condiţia noutăţii, deoarece deciziile nr. 33 din 24 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 8 februarie 2017 (Decizia nr. 33/2016), şi nr. 13 din 6 martie 2017, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii (Decizia nr. 13/2017), pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocate în raport, nu tranşează chestiunea de drept supusă dezlegării în cauza de faţă.

Asupra fondului sesizării apreciază că angajaţii ale căror drepturi salariale au fost reduse, restrânse sau afectate în sens negativ de unul din actele normative enumerate în art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 sunt exoneraţi de obligaţia restituirii sumelor de bani încasate pretins necuvenit.

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

13. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 38.833/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a apreciat că nu sunt aplicabile prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 personalului ale cărui drepturi salariate nu au fost stabilite în baza actelor normative prevăzute în ipoteza acestui text, chiar dacă sumele imputate au fost constatate nedatorate tocmai prin încălcarea prevederilor uneia dintre legile enumerate de norma supusă interpretării.

S-a avut în vedere, în acest sens, că personalul în cauză era salarizat, atât la data încasării sumelor pretins necuvenite, cât şi la momentul adoptării Legii nr. 124/2014, în temeiul unei hotărâri interne emise de Consiliul Comisiei, potrivit art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005. Tot ca premisă de fapt, reieşită din actul de control al Curţii de Conturi a României şi din hotărârea judecătorească irevocabilă ce l-a avut drept obiect, s-a subliniat caracterul nedatorat al plăţilor, ca urmare a încălcării prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, potrivit cărora: „în anul 2013, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţă”.

În justificarea punctului de vedere, completul a apreciat că dispoziţiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 nu se aplică automat personalului instituţiei reclamante, ca urmare a incidenţei prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010.

Dispoziţiile celor două texte au o sferă a destinatarilor diferită. Astfel, în timp ce art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 dispune pentru toate autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare, în sensul că le este interzis să acorde premii şi prime de vacanţă, art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 se referă, în calitate de beneficiar, la personalul ale cărui drepturi de natură salarială au fost stabilite, între altele, în baza Legii nr. 283/2011.

Nu există niciun motiv identificabil în textele de lege evocate pentru care să se adopte concluzia că, dacă autoritatea administrativă reclamantă intră în ipoteza unei dispoziţii speciale a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, care îi formulează o interdicţie, atunci personalului său îi profită prevederile Legii nr. 124/2014.

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

14. Jurisprudenţa Curţii de Apel Bucureşti - instanţa de trimitere a depus şapte decizii ale Curţii şi o încheiere a Tribunalului Bucureşti, relevante pentru problema de drept în discuţie. Tribunalul Bucureşti şi-a exprimat opinia în sensul că şi personalul nesalarizat conform Legii nr. 83/2011 beneficiază de dispoziţiile Legii nr. 124/2014.

Cu toate acestea, din verificările proprii efectuate a rezultat că pe rolul Curţii de Apel Bucureşti există 60 de dosare având ca obiect problema dedusă judecăţii în cauza de faţă, în care s-au pronunţat soluţii contrare.

15. Jurisprudenţa celorlalte instanţe din ţară. Nu a fost identificată jurisprudenţă în această materie, cu excepţia Tribunalului Botoşani, unde, într-o speţă izolată, s-a statuat că obligaţia de restituire pentru sume ce constituie drepturi salariale nu mai există, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014.

Curtea de Apel laşi a transmis opinia judecătorilor, în sensul că personalul Autorităţii de Supraveghere Financiară nu intră sub incidenţa Legii nr. 124/2014.

Curtea de Apel Constanţa a apreciat că dacă funcţionarii publici au primit drepturi speciale în baza unor contracte şi acorduri colective de muncă, acestea nu constituie venituri de natură salarială şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014.

Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materia ce face obiectul sesizării şi nici nu au comunicat opinii teoretice ale judecătorilor.

16. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Prin Decizia nr. 33/2016 s-a stabilit că: „în interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege”.

Prin Decizia nr. 13/2017 s-a statuat: „Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 7,430/118/2015, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (5), art. 33 alin. (3) teza ultimă şi art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, măsura impusă prin decizia Curţii de Conturi privind recuperarea prejudiciului produs prin alocarea nelegală de fonduri publice, printr-un act al administraţiei publice locale cu caracter individual, constatat nelegal în temeiul dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, deschide calea recuperării sumelor de la terţii beneficiari, conform dispoziţiilor art. 1.635 şi următoarele din Codul civil”.

17. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat şi nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

18. În urma verificărilor efectuate se constată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014, reţinând că nicio normă constituţională nu interzice acordarea de facilităţi fiscale unor categorii de contribuabili ori stabilirea condiţiilor de acordare sau retragere a facilităţilor fiscale prevăzute în beneficiul unor contribuabili, în scopul unei bune înfăptuiri a politicii economice, fiscale şi sociale a statului 1; chiar dacă statul este acţionar majoritar la o societate de utilităţi publice, sursa de finanţare este proprie, ceea ce determină o justificare a diferenţei de tratament juridic prin prisma faptului că finanţarea pentru cele două categorii de personal se asigură din surse diferite, care au la bază principii diferite.2 Mai mult, Curtea a statuat 3 că aceia care sunt angajaţi în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legaţi, în mod esenţial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizaţiile sau soldele de bugetul public naţional, de încasările şi cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecinţe în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare.

19. Pronunţându-se asupra constituţionalităţii prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, criticate din perspectiva încălcării art. 41 alin. (5) din Constituţie, Curtea a reţinut* că premiile şi primele de vacanţă nu constituie drepturi fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia prestaţiilor sociale, potrivit căreia un stat poate introduce, suspenda sau elimina plata unor remuneraţii, prin intermediul unor modificări legislative (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23).

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

20. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea întruneşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Asupra admisibilităţii sesizării

21. În privinţa regularităţii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi îndeplinite în mod cumulativ, respectiv:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza în ultimă instanţă:

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

22. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că toate aceste condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite.

23. Astfel, Curtea de Apei Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale este legal învestită cu soluţionarea apelurilor în cauza în care s-a formulat sesizarea, judecând cauza în ultimă instanţă, urmând a pronunţa o hotărâre definitivă, potrivit dispoziţiilor art. 96 pct. 2 şi art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

24. De dezlegarea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei, atâta vreme cât, în problema care interesează sesizarea pendinte, critica formulată prin apelul pârâtului vizează greşita aplicare a legii de către instanţa de fond, potrivit căreia salarizarea în temeiul unei hotărâri interne emise de Consiliul fostei Comisii de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ar determina excluderea beneficiarilor de la exonerarea de plata debitelor, reglementată prin Legea nr. 124/2014. Or, ceea ce se solicită a fi dezlegat prin sesizarea Curţii de Apel Bucureşti este tocmai modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 din perspectiva categoriei de personal din care face parte pârâtul.

25. Cât priveşte noutatea chestiunii de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reaminteşte că scopul sesizării cu pronunţarea unei hotărâri prealabile este acela de a preîntâmpina generarea unei jurisprudenţe neunitare, ca urmare a unei interpretări şi aplicări diferite a unei dispoziţii legale. Or, din documentele depuse la dosar rezultă existenţă mai multor cauze soluţionate la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, în care au fost pronunţate soluţii divergente, ceea ce, în speţă, justifică utilizarea mecanismului prevăzut de art. 519 din Codul procedură civilă.

26. În acelaşi timp, evaluarea noutăţii chestiunii de drept presupune, între altele, ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat deja asupra acesteia şi să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluţionare. Aşa cum s-a menţionat anterior (punctul 16 din prezentă decizie), instanţa supremă a pronunţat deciziile nr. 33/2016 şi nr. 13/2017, care conturează atât domeniul de aplicare a art. 1 din Legea nr. 124/2016, cât şi efectele art. 33 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la modalitatea de recuperare a prejudiciului constatat de această autoritate. Chestiunea de drept de care depinde soluţionarea cauzei nu se suprapune însă, în totalitate, cu aspectele soluţionate prin deciziile amintite, astfel încât şi această condiţie de admisibilitate este îndeplinită.

Asupra fondului sesizării

27. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reţine că problema de drept ce face obiectul sesizării presupune lămurirea a două aspecte: primul constând în a stabili dacă personalul fostei Comisii de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, actualmente Autoritatea de Supraveghere Financiară, era salarizat din venituri bugetare şi al doilea - dacă personalul amintit intră sub incidenţa legii de amnistie fiscală, respectiv a Legii nr. 124/2014.

28. În ceea ce priveşte primul aspect se reţine că din interpretarea coroborată a normelor de drept ce reglementează activitatea fostei Comisii de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private rezultă că personalul ce activa în instituţia menţionată nu era salarizat din fonduri bugetare.

29. În cursul anului 2012 salarizarea personalului s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005.

30. Potrivit dispoziţiilor art. 17 din actul normativ menţionat:

„(1) Veniturile bugetului Comisiei se constituie din: a) taxe pentru autorizare şi avizare, b) taxe de funcţionare plătite lunar;

c) venituri provenite din donaţii, publicaţii şi din alte surse legale.

(2) Cheltuielile privind administrarea Comisiei sunt finanţate din veniturile constituite conform alin. (1).

(3) în situaţia în care veniturile constituite conform alin. (1) nu sunt suficiente, Comisia apelează la alte surse de finanţare, potrivit legii, pe baza aprobării prin hotărâre de către Consiliul Comisiei. “

31. Potrivit dispoziţiilor art. 31 din acelaşi act normativ: „Salarizarea preşedintelui, a vicepreşedintelui, a directorului general şi a personalului de specialitate al Comisiei se stabileşte prin hotărâre a Consiliului. “

32. Aşadar, personalul fostei Comisii de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private era salarizat în temeiul unei legislaţii speciale, salariile nefiind acordate din bugetul de stat, ci stabilite prin hotărârea Consiliului Comisiei şi plătite personalului angajat din fonduri proprii.

33. În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect ce trebuie rezolvat pentru a lămuri chestiunea de drept constând în a statua dacă personalul amintit intră sub incidenţa legii de amnistie fiscală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reţine că enumerarea din lege nu include angajaţii salarizaţi din venituri care nu derivă din sectorul bugetar.

34. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014: „Prezenta lege se aplică: a) personalului ale cărui venituri de natură salariată au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, respectiv în anul 2009, Legii nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale judeţene şi locale, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare”.

35. În Decizia nr. 33/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea a unor chestiuni de drept a statuat incidental asupra domeniului de aplicare al art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, arătându-se, în cuprinsul paragrafului 47:

„(...) urmare a evaluării contextului în care a fost adoptat acest act normativ şi a scopului urmărit de legiuitor, se constată astfel că prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 nu au ca obiect de reglementare aplicarea în timp a dispoziţiilor ce exonerează personalul bugetar de la obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit. Textul de lege invocat stabileşte beneficiarii actului de clemenţă, împrejurare ce rezultă din sintagma utilizată de norma analizată. Intenţia legiuitorului, atunci când a folosit această formulare «prezenta lege se aplică: a) personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare (...)”, a fost aceea de a stabili sfera subiecţilor de drept ce pot beneficia de amnistie, ca fiind categoria personalului din sectorul bugetar, pe care a identificat-o ca fiind compusă din persoanele cărora li se aplică «actele normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar», conform art. 1 lit. a) din legea evocată.”

36. Aşadar, asupra domeniului de aplicare al legii de amnistie fiscală s-a statuat în precedent, arătându-se că se aplică personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar.

37. Or, din enumerarea actelor normative ce fac obiectul art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 nu rezultă că este inclusă şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005, ceea ce înseamnă că personalul salarizat în baza acestui act normativ nu intră sub incidenţa legii,

38. Faptul că, în raportul său, Curtea de Conturi s-a referit la încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 are, exclusiv în accepţiunea organului de control financiar, doar semnificaţia identificării normei de drept nerespectate de către angajator pentru acordarea unor drepturi de natură salarială necuvenite. Astfel, potrivit articolului menţionat: „în anul 2013, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţă”

39. Aşadar, ordonanţa amintită a avut scopul de a institui interdicţia acordării unor premii şi prime de vacanţă, neavând rolul de a institui modalitatea de salarizare, care pentru personalul în speţă era realizată la momentul respectiv în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 50/2005.

40. În consecinţă, personalul care nu este salarizat în sectorul bugetar nu intră sub incidenţa art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2004.

41. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, raportat la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 38.833/3/2015 şi, în consecinţă, stabileşte că:

Prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, se interpretează în sensul că nu intră sub incidenţa normei menţionate personalul care, deşi nesalarizat conform Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, a primit drepturi de natură salarială considerate necuvenite, prin încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 mai 2017.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA

CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu

 


1 Decizia Curţii Constituţionale nr. 622 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 noiembrie 2006.

2 Decizia Curţii Constituţionale nr. 760 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2016.

3 Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.265 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011.

* Decizia Curţii Constituţionale nr. 102 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 30 aprilie 2015.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.