MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 606/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 606         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 27 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 260 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (i) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 266 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariate, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

464. - Hotărâre privind ambarcaţiunile de agrement şi motovehiculele nautice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

927. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru abrogarea unor dispoziţii cuprinse în ordinele directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.092/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 12 unităţi administrativ-teritoriale, nr. 1.150/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a Imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 25 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt, nr. 1.170/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt şi nr. 1.208/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt

 

933. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru abrogarea unor dispoziţii ale Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.136/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 16 unităţi administrativ-teritoriale din judeţele Brăila şi Ilfov

 

943. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru abrogarea ordinelor directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.166/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în două unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea şi nr. 1.186/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Sfântu Gheorghe din judeţul Tulcea

 

944. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind abrogarea unor ordine ale directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

 

945. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Orbească, judeţul Teleorman

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 260

din 27 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Felicia Marian în Dosarul nr. 807/103/2015 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 335D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de Citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autoarea acesteia critică modalitatea în care Ministerul Justiţiei a interpretat şi aplicat dispoziţiile de lege invocate. Pe fond, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 8 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 807/103/2015, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 şi ale art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010, „în măsura în care sunt interpretate în sensul că distinct de drepturile salariale corespunzătoare gradelor profesionale nu se acordă drepturile salariate cuvenite funcţiei de conducere”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelanta-reclamantă Felicia Marian într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 1.006/C din 28 mai 2015, pronunţată de Tribunalul Neamţ, prin care s-a respins acţiunea privind obligarea pârâţilor la calcularea şi plata drepturilor salariale aferente funcţiei de conducere, distinct faţă de celelalte drepturi salariale cuvenite pentru gradele profesionale de judecător de tribunal şi judecător de curte de apel.

5 În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate - în măsura în care sunt interpretate în sensul că distinct de drepturile salariale corespunzătoare gradelor profesionale nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcţiei de conducere - contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii. În acest sens, arată că, pentru toată perioada în care a exercitat funcţia de conducere la o instanţă judecătorească, din 2009 până în prezent, nu i s-a acordat niciun drept salarial aferent acestei responsabilităţi. Altfel spus, chiar dacă în perioada menţionată nu ar fi deţinut funcţia de conducere, ar fi primit aceleaşi drepturi salariale, situaţie ce contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Susţine că, prin anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, legiuitorul a prevăzut că, pentru funcţia de preşedinte de judecătorie, se aplică un coeficient de multiplicare 15, faţă de cel de 13,5 aplicabil unui judecător cu grad de judecătorie cu vechime peste 3 ani. Din interpretarea teleologică a acestei dispoziţii, rezultă că scopul urmărit de legiuitor a fost acela de a acorda persoanelor care ocupă o funcţie de conducere o remuneraţie aferentă asumării atribuţiilor şi responsabilităţilor specifice. Astfel, practic, diferenţa dintre coeficienţii de multiplicare, de la 13,5 la 15, înmulţită cu valoarea de referinţă sectorială, reprezintă indemnizaţia de conducere care, în acord cu principiul egalităţii în faţa legii, ar trebui să se acorde, în mod egal şi nediscriminatoriu, pentru toate persoanele care ocupă funcţia de conducere la nivel de judecătorie. De altfel, acelaşi scop urmărit de legiuitor este în acord şi cu principiile care stau la baza teoriei motivaţionale şi care rezidă, în esenţă, în ideea că pentru orice muncă prestată trebuie să existe o contraprestaţie, principiu care se regăseşte în prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit căruia salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse. Or, dispoziţiile de lege criticate nu pot fi interpretate decât în acord cu principiul respectării drepturilor câştigate. Cu toate acestea, pârâtul Ministerul Justiţiei, ca ordonator principal de credite, nu a acordat drepturile salariale cuvenite pentru funcţia de conducere, cu justificarea că celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcţiei de execuţie sunt mai favorabile. Cu alte cuvinte, această interpretare exclude acordarea drepturilor salariale cuvenite funcţiei de preşedinte, fiind neconstituţională.

6. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece autoarea acesteia îndeplineşte o funcţie de conducere la o instanţă inferioară, indemnizaţia ei lunară fiind mai mare decât a unui judecător cu grad de judecătorie care ar fi ocupat funcţia de preşedinte al acestei instanţe. În lipsa dispoziţiilor de lege criticate, indemnizaţia lunară obţinută de autoarea excepţiei ar trebui să fie mai mică, şi anume corespunzătoare coeficientului de multiplicare prevăzut de lege pentru funcţia de preşedinte de judecătorie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţia de lege criticată introduce o reglementare în favoarea magistraţilor numiţi în funcţii de conducere, astfel încât această numire să nu afecteze drepturile deja câştigate, aferente funcţiei de execuţie din care provine magistratul. Modul de ierarhizare a funcţiilor şi salariilor în sistemul justiţiei, precum şi posibilitatea unor magistraţi de la instanţe/parchete superioare de a candida pentru funcţii de conducere la instanţe inferioare (salarizate egal sau inferior, în unele cazuri, faţă de funcţiile de execuţie de la instanţele superioare) a dus la necesitatea instituirii unei dispoziţii care să acopere situaţiile în care, în urma numirilor pe funcţii de conducere la instanţe inferioare, magistraţii să nu sufere o diminuare a indemnizaţiei lunare. Textul de lege criticat acoperă doar acele cazuri particulare în care ar exista posibilitatea diminuării salariului în urma numirii (ca urmare a opţiunii proprii a magistratului) într-o anumită funcţie de conducere, inexistenţa acestui text ducând la acordarea salariului pentru funcţia de conducere corespunzătoare (salariu mai mic decât cel avut în plată la instanţa de unde provine).

9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În primul rând, arată că dispoziţiile Legii-cadru nr. 330/2009 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 284/2010, însă soluţia legislativă prevăzută de art. 12 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 a fost preluată în art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate, apreciază că acestea ţin de aplicarea legii, nefiind de competenţa Curţii Constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (1) din anexa nr. VI: „Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei” la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, şi ale art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI: FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „JUSTIŢIE” la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:

- Art. 12 alin, (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009: „Judecătorii şi procurorii numiţi, în urma concursurilor în funcţii de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor îşi păstrează indemnizaţia şi celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcţiei de execuţie pe care o deţin, dacă acestea sunt mai favorabile.

- Art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010: „Judecătorii şi procurorii numiţi, în urma concursurilor; în funcţii de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor îşi păstrează indemnizaţia de încadrare şi celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcţiei de execuţie pe care o deţin, dacă acestea sunt mai favorabile.”

13. Cu privire la aceste dispoziţii de lege, Curtea reţine că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost abrogată prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare”din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile art. 12 alin. (1) din anexa VI la Legea-cadru nr. 330/2009 produc în continuare efecte juridice, deoarece autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a îndeplinit funcţia de conducere începând cu anul 2009, solicitând, în cadrul acţiunii din faţa instanţei de judecată, plata drepturilor aferente funcţiei de conducere. Prin urmare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate atât art. 12 alin. (1) din anexa nr. VI: „Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei” la Legea-cadru nr. 330/2009 şi art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI: FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „JUSTIŢIE” la Legea-cadru nr. 284/2010.

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd că judecătorii şi procurorii numiţi în funcţii de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor îşi păstrează indemnizaţia de încadrare şi celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcţiei de execuţie pe care o deţin, „dacă acestea sunt mai favorabile”. Astfel, dispoziţiile de lege criticate instituie o măsură de protecţie în favoarea magistraţilor numiţi în funcţii de conducere, aşa încât această numire să nu afecteze drepturile deja câştigate, aferente funcţiei de execuţie din care provine judecătorul sau procurorul.

16. În speţă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate îndeplineşte o funcţie de conducere la o instanţă inferioară celei al cărei grad îl deţine corespunzător funcţiei de execuţie (având grad de judecător de curte de apel, este preşedinte de judecătorie), indemnizaţia sa lunară fiind mai mare decât cea a unui judecător cu grad de judecătorie care ar fi ocupat funcţia de preşedinte al acestei instanţe. În aceste condiţii, autoarea excepţiei susţine că prevederile de lege criticate - în măsura în care sunt interpretate în sensul că distinct de drepturile salariale corespunzătoare gradelor profesionale nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcţiei de conducere - contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii.

17. Cu privire la această critică de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în mod contrar susţinerilor autoarei excepţiei, dispoziţiile de lege contestate nu prevăd că nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcţiei de conducere, ci doar introduc o reglementare în favoarea judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, aşa încât această numire să nu afecteze drepturile deja câştigate, aferente funcţiei de execuţie din care provine judecătorul sau procurorul. Curtea reţine că introducerea unei dispoziţii legate de protecţie, astfel încât numirea în funcţii de conducere să nu afecteze drepturile deja câştigate, aferente funcţiei de execuţie din care provine judecătorul sau procurorul, a fost determinată de specificul sistemului de salarizare a judecătorilor şi procurorilor dat de acordarea indemnizaţiei de încadrare stabilite în raport cu gradul şi cu funcţia deţinute şi de inexistenţa unei indemnizaţii de conducere distincte.

18. Astfel, ţinând cont şi de existenţa posibilităţii unor judecători sau procurori cu grad de instanţe/parchete superioare de a candida pentru funcţii de conducere la instanţe/parchete inferioare, salarizate inferior faţă de funcţiile de execuţie de la instanţele superioare, legiuitorul a considerat necesară introducerea unei dispoziţii de lege de protecţie, aşa încât numirea în funcţiile de conducere, în aceste cazuri, să nu afecteze drepturile deja câştigate, aferente funcţiei de execuţie din care provine judecătorul sau procurorul. Or, în lipsa măsurii de protecţie prevăzute de dispoziţiile de lege criticate, indemnizaţia lunară obţinută de autoarea excepţiei ar trebui să fie mai mică, şi anume corespunzătoare celei prevăzute de lege pentru funcţia de preşedinte de judecătorie,

19. În ceea ce priveşte principiul egalităţii în drepturi, consacrat prin art. 16 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea, a stabilit că acesta „presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea ei nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice” (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, nu se poate susţine că dispoziţiile de lege criticate instituie un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, întrucât autoarea excepţiei, preşedinte de judecătorie, cu grad de judecător de curte de apel, nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu preşedintele de judecătorie, cu grad de judecător de judecătorie.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Felicia Marian în Dosarul nr. 807/103/2015 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 12 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport ou criticii© formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 266

din 27 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, ari. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne - Biroul teritorial Suceava, în numele şi pentru membrii săi, în Dosarul nr. 4.005/86/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 492D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarele nr. 543D/2016 şi nr. 1.027D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 523/86/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, respectiv excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, excepţie ridicata de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.623/86/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

5. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

6. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 543D/2016 şi nr. 1.027D/2016 la Dosarul nr. 492D/2016, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 708 din 29 noiembrie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 14 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.005/86/2015, prin încheierea din 19 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 523/86/2015 şi prin încheierea din 10 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.623/86/2015, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţi a Guvernului nr. 84/2012, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, respectiv cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne - Biroul teritorial Suceava, în numele şi pentru membrii săi, în cauze având ca obiect soluţionarea apelurilor declarate împotriva unor sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Suceava, prin care s-au respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată privind acordarea unor diferenţe băneşti reprezentând actualizarea normei de hrană, pentru perioada 1 februarie 2013-30 iunie 2015.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, potrivit art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, ale anexei la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, dar şi ale Ordinului Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. S/310/2009 privind hrănirea efectivelor Ministerului Administraţiei şi Internelor În timp de pace, pentru personalul căruia i se aplică Statutul poliţistului şi care îndeplineşte misiuni cu pericol deosebit, care execută, conduce sau coordonează misiuni Operative ori contribuie la realizarea acestora, se acordă un drept de hrană zilnic fiecărui individ. Prin art. 6 din acest din urmă act normativ s-a prevăzut că, atunci când dreptul la hrană nu se acordă gratuit sub formă de alimente sau hrană preparată, va fi acordată în schimb valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană. În anul 2010, prin Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, dreptul la hrană a fost redus temporar cu 25%, revenindu-se apoi, prin acte normative succesive, la nivelul în vigoare în luna iunie 2010, dar fără ca suma să fie actualizată, astfel că rezultă o diminuare a normei de hrană, valoarea acordată neasigurând numărul de calorii necesare. Actualizarea, care reprezintă corelarea valorii financiare a normelor de hrană cu indicii preţului de consum, este reglementată de art. 5 din Legea nr. 523/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994. În intervalul dintre anii 2010-2013, contravaloarea caloriilor a crescut, prin ordine ministeriale succesive, însă instituţiile bugetare nu au aplicat această actualizare până la data de 1 iulie 2015, când dispoziţiile art. 12 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aşa cum au fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2015 pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, au prevăzut în mod expres acordarea dreptului la hrană la valoarea actualizată. Aşa fiind, având în vedere că. până la data de 1 iulie 2015, dreptul la hrană a fost restrâns, autorul excepţiei consideră că nu a fost respectat caracterul temporar al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, prevăzut de art. 53 din Constituţie.

10. De asemenea, autorul excepţiei consideră că se creează o stare de discriminare între personalul instituţiilor publice care primeşte dreptul la hrană prin acordarea de alimente ori de hrană preparată şi care beneficiază în continuare de numărul de calorii necesare şi persoanele care primesc dreptul la hrană în bani şi care primesc o valoare cu care nu se pot asigura numărul de calorii necesare. În acest sens compară situaţia mai multor categorii de persoane care se bucură de dreptul la hrană potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/1994.

11. Totodată, autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât dreptul la hrană reprezintă un „bun”, precum şi art. 41 alin. (2) din Constituţie, deoarece dreptul la hrană reprezintă o măsură de protecţie socială a salariaţilor care lucrează în condiţii deosebite.

12. În final, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate nu sunt suficient de clare şi previzibile, unele instanţe considerând că trebuie acordată valoarea actualizată de 27 de lei, prevăzută prin Ordinul ministrului apărării naţionale MS 76 din 19 iulie 2013, în timp ce altele au apreciat, în mod contrar, că valoarea acordată nu o poate depăşi pe cea din luna iunie 2010.

13. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 492D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, iar Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 543D/2016 şi nr. 1.027D/2016, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că aceste dispoziţii se aplică tuturor persoanelor aflate în aceleaşi situaţii, fără excepţii. De asemenea, arată că dreptul la hrană nu este menţionat în mod expres în art. 41 alin. (2) din Constituţie, iar maniera concretă de acordare a protecţiei sociale revine legiuitorului, care poate hotărî ce cuantum bănesc se acordă pentru protecţia sănătăţii sau pentru munca în condiţii deosebite sau speciale. Totodată, consideră că art. 53 din Constituţie nu este încălcat, întrucât alocaţia pentru hrană nu este un drept fundamental,

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Guvernul, în dosarele nr. 492D/2016 şi nr. 543D/2016, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece criticile autorilor excepţiei constituie aspecte privind aplicarea legii, care nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, în Dosarul nr. 1.027D/2016, Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

16. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, fără privilegii sau discriminări. De asemenea arată că alocaţia pentru hrană nu este un drept fundamental.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere transmis la dosare de Ministerul Afacerilor Interne, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, şi ale art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012: „Cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1 )lit. d) din Legea nr. 118/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează potrivit art. 1 alin. (1), fără a depăşi nivelul în vigoare în luna iunie 2010.”;

- Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012: „În anul 2013 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 şi art. 3-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.”

- Art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013: „În anul 2014. cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul stabilit pentru anul 2013”;

- Art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 83/2014: „În anul 2015, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul stabilit pentru anul 2014.”

20. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) privind protecţia socială a salariaţilor şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea susţine că sunt încălcate dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cele ale art. 1 referitor la dreptul de proprietate din Primul Protocol la Convenţie,

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la aceleaşi susţineri, raportate la aceleaşi dispoziţii din Constituţie, excepţia fiind invocată de acelaşi sindicat, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 708 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 20 martie 2017, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că autorul excepţiei critică, în principal, faptul că revenirea la cuantumul alocaţiei pentru hrană avut anterior reducerii cu 25% a acestui drept prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a realizat fără actualizarea acestei sume, prevăzute de dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 9 aprilie 1998. O primă consecinţă pretins neconstituţională a acestui fapt este că dreptul de hrană suferă o diminuare contrară art. 53 şi art. 41 alin. (2) din Constituţie. Faţă de această critică, Curtea a reţinut că alocaţia pentru hrană reprezintă unul dintre drepturile acordate poliţiştilor în virtutea specificului activităţii pe care o desfăşoară, activitate care este de natură să supună organismul şi psihicul unor solicitări şi riscuri sporite.

22. La paragrafele 25-29 ale acestei decizii, referitor la conţinutul dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, Curtea a arătat că, prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 20, a reţinut, în esenţă, că textul constituţional enumeră elementele componente ale dreptului la protecţie socială a salariaţilor, respectiv securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihna plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi „alte situaţii specifice, stabilite prin lege”. Curtea a considerat că dreptul la alocaţia de hrană nu reprezintă un element esenţial pentru existenţa raportului de serviciu al poliţiştilor şi exercitarea drepturilor şi îndatoririlor ce decurg din acesta, ci doar o modalitate prin care legiuitorul, în funcţie de resursele financiare disponibile, a înţeles să creeze condiţii adecvate desfăşurării acestei profesii. Legiuitorul are libertatea de a opta care sunt modalităţile concrete prin care asigură diverselor categorii profesionale condiţiile adecvate desfăşurării muncii, fără a se putea considera că toate aceste măsuri reprezintă drepturi fundamentale, în măsura în care nu sunt determinante pentru existenţa şi desfăşurarea raporturilor de muncă. De asemenea, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecţie socială, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi. Aşadar, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării acestor măsuri de protecţie socială, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi.

23. Analizând pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a constatat, la paragraful 30, că alocaţia pentru hrană acordată poliţiştilor constituie un „bun”, întrucât are o valoare patrimonială, astfel că intră sub protecţia prevederilor convenţionale amintite. Cu toate acestea, având în vedere cele mai sus reţinute, referitor la dreptul legiuitorului dea stabili care sunt măsurile concrete de protecţie socială a salariaţilor care nu au un caracter fundamental, precum şi de a modifica ori dispune încetarea acordării acestor drepturi, Curtea apreciază că dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt incidente decât cu privire la sumele deja încasate cu acest titlu, sume devenite certe, lichide şi exigibile, iar nu şi cu privire la sumele viitoare asupra cărora legiuitorul este liber să dispună în privinţa cuantumului şi a condiţiilor de acordare. De altfel, prin Hotărârea din 8 noiembrie2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat c㠄statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuşi, atunci când o dispoziţie legală este în vigoare şi prevede plata anumitor beneficii, iar condiţiile stipulate sunt respectate, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispoziţiile legale rămân în vigoare.”

24. În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei referitoare la caracterul discriminatoriu al textelor de lege criticate, Curtea a constatat, la paragraful 31, că autorul excepţiei are în vedere diferenţele care apar între beneficiarii dreptului la alocaţie de hrană ca urmare a modalităţii diferite de acordare a acestui drept. Diferenţierile între normele de hrană stabilite şi modalităţile de acordare a acestora se fac în funcţie de specificul activităţii şi gradul de solicitare apreciat ca fiind aferent activităţii desfăşurate. Prin urmare, fiecare dintre persoanele aflate în cadrul uneia dintre categoriile reglementate de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 se supune aceluiaşi tratament juridic ca toate celelalte persoane aflate în aceeaşi situaţie cu a sa. În acelaşi timp, fiecare categorie de persoane se află într-o situaţie distinctă sub aspectul condiţiilor care justifică acordarea normei de hrană în raport cu celelalte categorii de persoane menţionate în acelaşi act normativ. Or, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a reţinut că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, violarea principiului egalităţii şi nediscriminării existând doar atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2003, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001), Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu au efecte de natură a contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.

25. Curtea a statuat, la paragrafele 35 şi 36 ale Deciziei nr. 708 din 29 noiembrie 2016, că nici critica de neconstituţionalitate referitoare la caracterul neclar şi imprevizibil al textelor de lege care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi reţinută. Astfel, dreptul la care se referă aceste texte de lege priveşte „alocaţia valorică pentru drepturile de hrană”. Or, aşa cum s-a reţinut mai sus, Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 face distincţie între acordarea dreptului de hrană în natură faţă de acordarea sa prin alocaţie valorică, sub forma unei sume de bani. Prin urmare, nu poate fi făcută o confuzie referitoare la natura dreptului vizat de aceste dispoziţii de lege. Totodată, Curtea a reţinut că, apare ca evident că, până la data de 1 iulie 2015, acest drept s-a acordat în cuantumul stabilit de textele de lege supuse analizei de constituţionalitate, fără a fi actualizat, iar o eventuală interpretare contrară reprezintă un aspect particular de aplicare a legii, a cărui temeinicie nu revine însă analizei exercitate de instanţa de contencios constituţional.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne - Biroul teritorial Suceava, în numele şi pentru membrii săi, în Dosarul nr. 4.005/86/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia l civilă şi în dosarele nr. 523/86/2015 şi nr. 1.623/86/2015 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind ambarcaţiunile de agrement şi motovehiculele nautice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 55/2015, şi al art. 6 alin. (1) din Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Obiect

 

Prezenta hotărâre stabileşte cerinţe pentru proiectarea şi fabricarea produselor prevăzute la art. 2 alin. (1), precum şi norme privind libera lor circulaţie pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 2

Domeniul de aplicare

 

(1) Prezenta hotărâre se aplică următoarelor produse, pentru care cerinţele esenţiale sunt prevăzute în anexa nr. 1:

a) ambarcaţiuni de agrement şi ambarcaţiuni de agrement parţial construite;

b) motovehicule nautice şi motovehicule nautice parţial construite;

c) componentele prevăzute în anexa nr. 2, în cazul în care sunt introduse separat pe piaţa Uniunii Europene, denumite în continuare componente;

d) motoare de propulsie care sunt instalate sau sunt destinate special pentru a fi instalate pe sau în ambarcaţiuni;

e) motoare de propulsie instalate pe sau în ambarcaţiuni care fac obiectul unei modificări majore a motorului;

f) ambarcaţiuni care fac obiectul unei transformări majore,

(2) Prezenta hotărâre nu se aplică următoarelor produse:

a) cu privire la cerinţele referitoare la proiectare şi construcţie prevăzute în anexa nr. 1 partea A:

(i) ambarcaţiuni concepute exclusiv pentru competiţii sportive, inclusiv ambarcaţiuni cu vâsle şi ambarcaţiunile destinate instruirii în canotaj, care au fost desemnate ca atare de către producător;

(ii) canoe şi caiace concepute pentru propulsie exclusiv prin forţă umană, gondole şi hidrobiciclete;

(iii) planşe pentru surfing concepute exclusiv pentru propulsie eoliană şi pentru a fi acţionate de una sau mai multe persoane care stau în picioare;

(iv) planşe pentru surfing;

(v) originale şi copii individuale ale ambarcaţiunilor istorice, concepute înainte de 1950. construite în cea mai mare parte din materiale originale şi desemnate ca atare de către producător;

(vi) ambarcaţiuni experimentale, cu condiţia să nu fie introduse pe piaţa Uniunii Europene;

(vii) ambarcaţiuni construite pentru uz propriu, cu condiţia să nu fie ulterior introduse pe piaţa Uniunii Europene în decursul unei perioade de 5 ani de la punerea în funcţiune a ambarcaţiunii;

(viii) ambarcaţiuni special destinate să aibă echipaj şi să transporte pasageri în scop comercial, cu excepţia celor prevăzute la alin. (3), indiferent de numărul pasagerilor;

(ix) submersibile;

(x) ambarcaţiuni pe pernă de aer;

(xi) ambarcaţiuni pe aripi portante;

(xii) ambarcaţiuni propulsate cu aburi produşi prin combustie externă pe bază de cărbune, cocs, lemn, petrol sau gaz;

(xiii) vehicule amfibii, de exemplu autovehicule cu tracţiune pe roţi sau pe şenile, care sunt capabile de funcţionare atât pe apă, cât şi pe uscat;

(xiv) produsele aflate în înzestrarea forţelor armate;

b) cu privire la cerinţele privind emisiile de gaze de eşapament prevăzute în anexa nr. 1 partea B:

(i) motoare de propulsie instalate sau destinate în mod special instalării pe următoarele produse:

(1.1) ambarcaţiuni concepute exclusiv pentru competiţii sportive care au fost desemnate ca atare de către producător;

(1.2) ambarcaţiuni experimentale, cu condiţia să nu fie introduse pe piaţa Uniunii Europene;

(1.3) ambarcaţiuni special destinate să aibă echipaj şi să transporte pasageri în scop comercial, cu excepţia celor prevăzute la alin. (3), indiferent de numărul pasagerilor;

(1.4) submersibile;

(1.5) ambarcaţiuni pe pernă de aer;

(1.6) ambarcaţiuni pe aripi portante;

(1.7) vehicule amfibii, de exemplu autovehicule cu tracţiune pe roţi sau pe şenile, care sunt capabile de funcţionare atât pe apă, cât şi pe uscat;

(1.8) produsele aflate în înzestrarea forţelor armate;

(ii) originale şi copii individuale ale motoarelor de propulsie istorice, realizate pe baza unor modele concepute înainte de 1950, care nu sunt produse în serie şi sunt instalate pe ambarcaţiunile prevăzute la lit. a) pct. (v) sau (vii);

(iii) motoare de propulsie construite pentru uz propriu, cu condiţia să nu fie introduse ulterior pe piaţa Uniunii Europene în decursul unei perioade de 5 ani de la punerea în funcţiune a ambarcaţiunii cu respectivul motor instalat la bord;

c) cu privire la cerinţele privind emisiile de zgomot prevăzute în anexa nr. 1 partea C:

(i) toate ambarcaţiunile prevăzute la lit. b);

(ii) ambarcaţiuni construite pentru uz propriu, cu condiţia să nu fie ulterior introduse pe piaţa Uniunii Europene pe o perioadă de 5 ani de la punerea în funcţiune a ambarcaţiunii.

(3) Faptul că aceeaşi ambarcaţiune poate fi utilizată pentru închiriere şi/sau pentru instruirea sportivă şi recreativă nu exclude ca aceasta să intre sub incidenţa prezentei hotărâri în cazul în care este introdusă pe piaţa Uniunii Europene în scopul agrementului.

 

ARTICOLUL 3

Definiţii

 

În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) acreditare - acreditare astfel cum este definită la art. 2 pct. 10 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93;

b) ambarcaţiune - orice ambarcaţiune de agrement sau motovehicul nautic;

c) ambarcaţiune construită pentru uz propriu - o ambarcaţiune construită în cea mai mare parte de către viitorul său utilizator, pentru utilizare proprie;

d) ambarcaţiune de agrement-orice ambarcaţiune de orice tip, cu excepţia motovehiculelor nautice, destinată a fi utilizată în scopuri sportive şi recreative, având o lungime a corpului între 2,5 m şi 24 m, indiferent de modul de propulsie;

e) autoritate competentă - autoritate competentă, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 50/2015, cu modificările ulterioare. Ministerul Transporturilor, denumit în continuare MT, organ al administraţiei centrale, este desemnat autoritate competentă, responsabilă pentru asigurarea măsurilor necesare aplicării prezentei hotărâri;

f) autoritate de supraveghere a pieţei - autoritate de supraveghere a pieţei, astfel cum este definită la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008. Autoritatea Navală Română, denumită în continuare ANR, autoritate centrală de specialitate din subordinea MT, este desemnată ca autoritate de supraveghere a pieţei şi care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri;

g) distribuitor - orice persoană fizică sau juridică din lanţul de aprovizionare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziţie pe piaţă un produs;

h) evaluare a conformităţii - procesul care demonstrează dacă au fost respectate cerinţele prevăzute în prezenta hotărâre referitoare la un produs;

i) familie de motoare - gruparea de motoare efectuată de producător, care, prin proiectarea lor, au caracteristici similare privind emisiile de gaze de eşapament sau de zgomot;

j) importator - orice persoană fizică ori juridică stabilită în Uniunea Europeană care introduce pe piaţa din România un produs dintr-o ţară terţă sau orice persoană fizică ori juridică stabilită în România care introduce pe piaţa Uniunii Europene un produs dintr-o ţară terţă;

k) importator privat - orice persoană fizică sau juridică stabilită În Uniunea Europeană care importă în Uniunea Europeană în cursul unei activităţi necomerciale un produs dintr-o ţară terţă cu intenţia de a-l pune în funcţiune pentru uz propriu;

l) introducere pe piaţă - punerea la dispoziţie a unui produs pentru prima dată pe piaţa Uniunii Europene;

m) legislaţia de armonizare a Uniunii Europene - orice legislaţie a Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor;

n) lungime a corpului - lungimea corpului măsurată în conformitate cu standardul armonizat;

o) marcaj CE - un marcaj prin care producătorul indică faptul că produsul este în conformitate cu cerinţele aplicabile prevăzute în legislaţia Uniunii Europene de armonizare care prevede aplicarea respectivului marcaj pe produs;

p) mod de propulsie - metoda prin care este propulsată ambarcaţiunea;

q) modificare majoră a motorului - modificarea unui motor de propulsie care poate eventual cauza depăşirea de către motor a limitelor pentru emisii prevăzute în anexa nr. 1 partea B sau poate mări puterea nominală a motorului cu peste 15%;

r) motor de propulsie - orice motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie sau prin compresie, utilizat direct sau indirect pentru propulsie;

s) motovehicul nautic - o ambarcaţiune destinată utilizării în scopuri sportive şi recreative, având o lungime a corpului mai mică de 4 m, care utilizează un motor de propulsie cu o pompă cu jet de apă ca sursă principală de propulsie şi este concepută să fie operată de către una sau mai multe persoane care stau jos, în picioare sau în genunchi, mai degrabă pe corpul ambarcaţiunii decât în interiorul acesteia;

ş) operatori economici - producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul şi distribuitorul;

t) organism de evaluare a conformităţii - un organism care efectuează activităţi de evaluare a conformităţii, inclusiv etalonare, testare, certificare şi inspecţie;

ţ) organism naţional de acreditare - organism naţional de acreditare, astfel cum este definit la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

u) producător - orice persoană fizică sau juridică ce fabrică un produs sau care comandă proiectarea sau fabricarea unui produs şi comercializează produsul respectiv sub numele sau marca comercială proprie;

v) punere în funcţiune - folosirea pentru prima dată în Uniunea Europeană de utilizatorul final a unui produs reglementat de prezenta hotărâre;

w) punere la dispoziţie pe piaţă - orice furnizare pe piaţa Uniunii Europene a unui produs în vederea distribuirii, consumului sau utilizării, în cadrul unei activităţi comerciale, contra cost sau gratuit;

x) rechemare - orice măsură ce are scopul de a returna un produs care a fost pus deja la dispoziţia utilizatorului final;

y) reprezentant autorizat - orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniunea Europeană care a primit un mandat scris din partea producătorului pentru a acţiona în numele acestuia în legătură cu sarcini specifice;

z) retragere - orice măsură ce are scopul de a împiedica punerea la dispoziţie pe piaţă a unui produs în lanţul de aprovizionare;

aa) standard armonizat - standard armonizat astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeana, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului;

bb) supraveghere a pieţei - activităţile desfăşurate şi măsurile luate de autorităţile definite la lit. e) şi f) pentru a asigura că produsele sunt conforme cerinţelor aplicabile prevăzute în legislaţia Uniunii Europene de armonizare şi că nu pun în pericol sănătatea, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice;

cc) transformare majoră a ambarcaţiunii - o transformare a unei ambarcaţiuni care schimbă modul de propulsie a acesteia, implică o modificare majoră a motorului sau modifică ambarcaţiunea într-o asemenea măsură încât ar putea să nu îndeplinească cerinţele esenţiale aplicabile în materie de siguranţă şi de mediu prevăzute în prezenta hotărâre.

 

ARTICOLUL 4

Cerinţe esenţiale

 

(1) Produsele prevăzute la art. 2 alin. (1) pot fi puse la dispoziţie pe piaţă sau pot fi puse în funcţiune doar în cazul în care nu pun în pericol sănătatea şi siguranţa persoanelor, a bunurilor sau a mediului, dacă sunt corect întreţinute şi utilizate în conformitate cu scopul căruia îi sunt destinate şi numai cu condiţia ca acestea să îndeplinească cerinţele esenţiale aplicabile prevăzute în anexa nr. 1.

(2) ANR, prin procedura proprie, se asigură că produsele prevăzute la art. 2 alin. (1) sunt puse la dispoziţie pe piaţa din România sau puse în funcţiune pe teritoriul României numai dacă respectă cerinţele prevăzute la alin. (1).

 

 

ARTICOLUL 5

Dispoziţiile naţionale privind navigaţia

 

Prezenta hotărâre nu contravine adoptării unor dispoziţii privind navigaţia în anumite sectoare de cale navigabilă în scopul protecţiei mediului, pentru configurarea căilor navigabile şi pentru asigurarea siguranţei căilor navigabile, sub rezerva ca aceste dispoziţii să nu impună modificarea ambarcaţiunilor conforme cu prezenta hotărâre.

 

ARTICOLUL 6

Libera circulaţie

 

(1) ANR nu poate restricţiona punerea la dispoziţie pe piaţă sau, având în vedere şi prevederile art. 5, punerea în funcţiune pe teritoriul României a ambarcaţiunilor care sunt conforme cu prezenta hotărâre.

(2) ANR nu poate restricţiona punerea la dispoziţie pe piaţă a ambarcaţiunilor parţial construite, în cazul în care producătorul sau importatorul declară, în conformitate cu anexa nr. 3, că sunt destinate să fie finalizate de alte persoane.

(3) ANR nu poate restricţiona punerea la dispoziţie pe piaţă sau punerea în funcţiune pe teritoriul României a componentelor care sunt conforme cu prezenta hotărâre şi care sunt destinate încorporării în ambarcaţiuni, în conformitate cu declaraţia producătorului sau a importatorului prevăzută la art. 15.

(4) ANR nu poate restricţiona punerea la dispoziţie pe piaţă sau punerea în funcţiune pe teritoriul României a niciunuia din următoarele motoare de propulsie:

a) motoare, montate sau nu pe ambarcaţiuni, conforme cu prezenta hotărâre;

b) motoare montate pe ambarcaţiuni şi omologate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt conforme cu etapele III A, III B sau IV ale limitelor de emisii pentru motoarele AC utilizate în alte aplicaţii decât propulsia navelor pentru navigaţie interioară, locomotivelor, automotoarelor, astfel cum se prevede în anexa nr. I pct. 4.1.2 a directivei respective, conforme cu prezenta hotărâre, cu excepţia cerinţelor privind emisiile de gaze de eşapament prevăzute în anexa nr. 1 partea B;

c) motoarele montate pe ambarcaţiuni şi omologate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) şi accesul la informaţii privind repararea şi întreţinerea vehiculelor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 şi a Directivei 2007/46/CE şi de abrogare a Directivelor 80/1.269/CEE, 2005/55/CE şi 2005/78/CE, conforme cu prezenta hotărâre, cu excepţia cerinţelor privind emisiile de gaze de eşapament prevăzute în anexa nr. 1 partea B.

(5) Prevederile alin. (4) lit. b) şi c) se aplică numai dacă, în situaţia în care un motor este adaptat pentru instalarea pe o ambarcaţiune, persoana care realizează adaptarea să se asigure că s-a ţinut pe deplin cont de datele şi de alte informaţii disponibile de la producătorul motorului pentru a se asigura că, în situaţia în care este instalat în conformitate cu instrucţiunile de instalare furnizate de persoana care adaptează motorul, motorul respectiv continuă să îndeplinească cerinţele privind emisiile de gaze de eşapament prevăzute fie în actele interne de transpunere a Directivei 97/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanţi gazoşi şi de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinaţie rutieră, fie în Regulamentul (CE) nr. 595/2009, conform declaraţiei producătorului motorului. Persoana care adaptează motorul declară, astfel cum este prevăzut la art. 15, că motorul continuă să îndeplinească cerinţele privind emisiile de gaze de eşapament prevăzute fie în Directiva 97/68/CE, fie în Regulamentul (CE) nr. 595/2009, conform declaraţiei producătorului motorului, în cazul în care este instalat în conformitate cu instrucţiunile de instalare furnizate de persoana care adaptează motorul.

(6) La târguri, expoziţii, demonstraţii şi la alte evenimente de acest tip, ANR nu restricţionează prezentarea produselor prevăzute la art. 2 alin. (1), care nu sunt conforme cu dispoziţiile prezentei hotărâri, cu condiţia ca un semn vizibil să indice clar că aceste produse nu sunt conforme cu prezenta hotărâre şi că nu vor fi puse la dispoziţie sau puse în circulaţie în Uniunea Europeană înainte ca acestea să devină conforme.

 

CAPITOLUL II

Obligaţiile operatorilor economici şi ale importatorilor privaţi

 

ARTICOLUL 7

Obligaţiile producătorilor

 

(1) în cazul în care introduc pe piaţă produsele lor, producătorii trebuie să se asigure că acestea au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1

(2) Producătorii întocmesc documentaţia tehnică în conformitate cu art. 25 şi efectuează procedura aplicabilă de evaluare a conformităţii sau contractează efectuarea acesteia în conformitate cu art. 19-22 şi cu art. 24. În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unui produs cu cerinţele aplicabile prin procedura menţionată, producătorii întocmesc o declaraţie, potrivit prevederilor art. 15, şi marchează şi aplică marcajul CE, potrivit prevederilor art. 17 şi 18.

(3) Producătorii păstrează documentaţia tehnică şi o copie a declaraţiei, potrivit prevederilor art. 15, timp de 10 ani după ce produsul a fost introdus pe piaţă.

(4) Producătorii se asigură că există proceduri care garantează conformitatea permanentă a producţiei de serie. Modificările în proiectarea sau caracteristicile produsului şi modificările standardelor armonizate cu referire la care se declara conformitatea unui produs se iau în considerare în mod corespunzător. Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de un produs, pentru a proteja sănătatea şi siguranţa consumatorilor, producătorii trebuie să testeze prin eşantionare produsele puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, după caz, ţin un registru de reclamaţii, produse neconforme şi rechemări ale unor produse şi informează distribuitorii privind orice astfel de activităţi de monitorizare.

(5) Producătorii trebuie să se asigure de faptul că produsele lor afişează tipul, lotul sau numărul de serie ori alt element de identificare sau, în cazul în care mărimea ori natura componentelor nu permite acest lucru, producătorii se asigură că informaţia solicitată este menţionată pe ambalaj sau într-un document care însoţeşte produsul.

(6) Producătorii trebuie să indice pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată şi adresa la care pot fi contactaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoţeşte produsul. Adresa indică un singur punct de contact pentru producător. Datele de contact sunt comunicate în limba română.

(7) Producătorii trebuie să se asigure că produsul privind siguranţa este însoţit de instrucţiuni şi informaţii în limba română sau în alte limbi uşor de înţeles de consumatori, care se regăsesc în manualul proprietarului.

(8) Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piaţă nu este conform prezentei hotărâri trebuie să ia de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectivul produs, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. De asemenea, în cazul în care produsul prezintă un risc, producătorii trebuie să informeze imediat în acest sens autoritatea de supraveghere a pieţei, indicând detalii, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective care s-au luat.

(9) Producătorii, în urma unei cereri motivate din partea autorităţii de supraveghere a pieţei, trebuie să furnizeze acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară în limba română pentru a demonstra conformitatea produsului. Producătorii trebuie să coopereze cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu privire la orice măsură întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pe care aceştia le-au introdus pe piaţă.

 

ARTICOLUL 8

Reprezentanţi autorizaţi

 

(1) Un producător poate numi un reprezentant autorizat printr-un mandat scris,

(2) Obligaţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi întocmirea documentaţiei tehnice nu sunt incluse în mandatul reprezentantului autorizat.

(3) Reprezentantul autorizat îndeplineşte sarcinile specificate în mandatul primit de la producător, Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puţin următoarele sarcini:

a) să păstreze o copie a declaraţiei, potrivit prevederilor art. 15, şi documentaţia tehnică la dispoziţia autorităţii de supraveghere a pieţei timp de 10 ani după ce produsul a fost introdus pe piaţă;

b) în urma unei cereri motivate din partea autorităţii de supraveghere a pieţei, să furnizeze acestei autorităţi toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea unui produs;

c) să coopereze cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele acoperite de mandatul lor.

 

ARTICOLUL 9

Obligaţiile Importatorilor

 

(1) Importatorii trebuie să introducă pe piaţă numai produse conforme.

(2) înainte de introducerea unui produs pe piaţă, importatorii trebuie să garanteze că procedura corespunzătoare de evaluare a conformităţii a fost efectuată de către producător. Importatorii trebuie să se asigure că producătorul a întocmit documentaţia tehnică, că produsul poartă marcajul CE, potrivit prevederilor art. 17, că acesta este însoţit de documentele cerute în conformitate cu art. 15 şi cu anexa nr. 1 partea A pct. 2.5, anexa nr. 1 partea B pct. 4 şi anexa nr. 1 partea C pct. 2 şi că producătorul a respectat cerinţele prevăzute la art. 7 alin. (5) şi (6). În cazul în care un importator consideră sau are motive să creadă că un produs nu este conform cu cerinţele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi anexa nr. 1, acesta nu introduce produsul pe piaţă până când acesta nu a devenit conform. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, importatorul trebuie să informeze în acest sens producătorul şi autoritatea de supraveghere a pieţei.

(3) Importatorii trebuie să indice pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată şi adresa la care pot fi contactaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoţeşte produsul. Datele de contact sunt comunicate în limba română.

(4) Importatorii trebuie să se asigure că produsul este însoţit de instrucţiuni şi informaţii privind siguranţa, în limba română sau în alte limbi uşor de înţeles de consumatori, care se regăsesc în manualul proprietarului.

(5) Importatorii trebuie să se asigure de faptul că, atât timp cât un produs se află în responsabilitatea for, condiţiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea acestuia cu cerinţele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1.

(6) Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de un produs, pentru a proteja sănătatea şi siguranţa consumatorilor, importatorii trebuie să testeze prin eşantionare produsele puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, după caz, ţin un registru de reclamaţii, produse neconforme şi rechemări ale unor produse şi informează distribuitorii privind orice astfel de activităţi de monitorizare.

(7) Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piaţă nu este conform prezentei hotărâri trebuie să ia de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectivul produs, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, importatorii trebuie să informeze imediat autoritatea de supraveghere a pieţei, indicând detalii, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective luate.

(8) importatorii trebuie să păstreze o copie a declaraţiei, potrivit prevederilor art. 15, la dispoziţia autorităţii de supraveghere a pieţei timp de 10 ani de la introducerea pe piaţă a produsului şi trebuie să se asigure că documentaţia tehnică poate fi pusă la dispoziţia autorităţii de supraveghere a pieţei, la cerere.

(9) Importatorii, în urma unei cereri motivate din partea autorităţii de supraveghere a pieţei, trebuie să furnizeze acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea unui produs, în limba română. Importatorii trebuie să coopereze cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pe care aceştia le-au introdus pe piaţă.

 

ARTICOLUL 10

Obligaţiile distribuitorilor

 

(1) Distribuitorii care pun la dispoziţie pe piaţă un produs trebuie să îndeplinească prevederile prezentei hotărâri.

(2) înainte de punerea la dispoziţie a unui produs pe piaţă, distribuitorii trebuie să verifice dacă produsul poartă marcajul CE, potrivit prevederilor art. 17, dacă acesta este însoţit de documentele necesare, în temeiul art. 7 alin. (7), al art. 1Ł> şi al anexei nr. 1 partea A pct. 2.5, al anexei nr. 1 partea B pct. 4 şi al anexei nr. 1 partea C pct. 2, precum şi de instrucţiuni şi informaţii privind siguranţa redactate în limba română şi dacă producătorul şi importatorul au respectat cerinţele prevăzute la art. 7 alin. (5) şi (6) şi art. 9 alin. (3). În cazul în care un distribuitor consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerinţele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1, acesta trebuie sa nu pună la dispoziţie produsul pe piaţă până când acesta nu devine conform. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorul trebuie să informeze în acest sens producătorul sau importatorul, precum şi autoritatea de supraveghere a pieţei.

(3) Distribuitorii trebuie să asigure faptul că, atât timp cât un produs se află în responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea acestuia cu cerinţele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1.

(4) Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au pus la dispoziţie pe piaţă nu este conform prezentei hotărâri trebuie să ia de îndată măsurile corective necesare pentru a pune în conformitate respectivul produs, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorii trebuie să informeze imediat în acest sens autoritatea de supraveghere a pieţei, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective luate.

(5) Distribuitorii, la cererea motivată a autorităţii de supraveghere a pieţei, trebuie să furnizeze acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea produsului. Aceştia cooperează cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune de eliminare a riscurilor prezentate de produsele puse la dispoziţie pe piaţă.

 

ARTICOLUL 11

Situaţiile în care obligaţiile producătorilor se aplică importatorilor şi distribuitorilor

 

Un importator sau un distribuitor este considerat producător în sensul prezentei hotărâri şi trebuie să respecte obligaţiile prevăzute pentru producător la art. 7 în cazul în care introduce pe piaţă un produs sub numele său sau marca sa ori modifică un produs deja introdus pe piaţă într-o manieră care poate afecta conformitatea cu cerinţele prezentei hotărâri.

 

ARTICOLUL 12

Obligaţiile importatorilor privaţi

 

(1) în cazul în care producătorul nu îşi îndeplineşte responsabilităţile privind conformitatea produsului cu prezenta hotărâre, un importator privat trebuie să se asigure, înainte de a pune produsul în funcţiune, că acesta a fost proiectat şi fabricat în conformitate cu cerinţele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1 şi îndeplineşte sau respectă îndeplinirea obligaţiilor producătorului prevăzute la art. 7 alin. (2), (3), (7) i (9)..

(2) În cazul în care documentaţia tehnică solicitată nu este pusă la dispoziţie de către producător, importatorul privat trebuie să întocmească documentaţia respectivă folosind expertiza corespunzătoare,

(3) Importatorul privat trebuie să se asigure că numele şi adresa organismului notificat care a efectuat evaluarea conformităţii produsului sunt marcate pe produs.

 

ARTICOLUL 13

Identificarea operatorilor economici

 

(1) Operatorii economici trebuie să transmită, la cerere, către autoritatea de supraveghere a pieţei datele de identificare ale:

a) oricărui operator economic care le-a furnizat un produs;

b) oricărui operator economic căruia i-au furnizat un produs.

(2) Operatorii economici trebuie să prezinte informaţiile prevăzute la alin. (1) timp de 10 ani după ce produsul le-a fost furnizat şi, respectiv, pentru o perioadă de 10 ani după ce au furnizat produsul.

(3) Importatorii privaţi trebuie să transmită, la cerere, către autoritatea de supraveghere a pieţei datele de identificare a operatorului economic care le-a furnizat produsul. Importatorii privaţi trebuie să prezinte informaţiile prevăzute la alin. (1) pentru o perioadă de 10 ani după ce produsul le-a fost furnizat.

 

CAPITOLUL III

Conformitatea produsului

 

ARTICOLUL 14

Prezumţia de conformitate

 

(1) Produsele care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părţi ale acestora, ale căror referinţe sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate ca fiind conforme cu cerinţele aflate sub incidenţa respectivelor standarde sau a unor părţi ale acestora, prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1.

(2) Lista standardelor româneşti care adoptă standardele armonizate, prevăzute la alin. (1), ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se elaborează şi se aprobi prin ordin al ministrului transporturilor, se actualizează periodic şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

 

 

ARTICOLUL 15

Declaraţia de conformitate UE şi declaraţia în conformitate cu anexa nr. 3

 

(1) Declaraţia de conformitate UE atestă îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1 sau acelor prevăzute la art. 6 alin. (4) lit. b) şi c).

(2) Modelul declaraţiei de conformitate UE este prevăzut în anexa nr. 4 şi cuprinde elementele specificate în modulele relevante prevăzute în anexa nr. II la Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor şi de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului, precum şi în anexa nr. 5 şi se actualizează constant. Aceasta se traduce în limba română pentru produsele introduse pe piaţa din România.

(3) Prin redactarea declaraţiei de conformitate UE, producătorul, importatorul privat sau persoana care adaptează motorul prevăzut la art. 6 alin. (4) lit. b) şi c) îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului.

(4) Declaraţia de conformitate UE prevăzută la alin. (3) însoţeşte următoarele produse în cazul în care sunt introduse pe piaţă sau puse în funcţiune:

a) ambarcaţiunile;

b) componentele, în cazul în care sunt introduse pe piaţă separat;

c) motoarele de propulsie.

(5) Declaraţia din partea producătorului sau a importatorului prevăzută în anexa nr. 3, pentru ambarcaţiunile parţial construite, conţine elementele specificate în anexa respectivă şi însoţeşte ambarcaţiunile parţial construite. Aceasta se traduce în limba română pentru produsele introduse pe piaţa din România.

 

ARTICOLUL 16

Principii generale ale marcajului CE

 

Marcajul CE este reglementat de principiile generale prevăzute la art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

 

ARTICOLUL 17

Produsele care fac obiectul marcajului CE

 

(1) Următoarele produse fac obiectul marcajului CE, în cazul în care acestea sunt introduse pe piaţă sau puse în funcţiune:

a) ambarcaţiunile;

b) componentele;

c) motoarele de propulsie.

(2) Produsele prevăzute la alin. (1), care poartă marcajul CE, sunt considerate conforme cu prezenta hotărâre.

 

ARTICOLUL 18

Norme şi condiţii pentru aplicarea marcajului CE

 

(1) Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil şi imposibil de şters pe produsele prevăzute la art. 17 alin. (1). În cazul componentelor, dacă acest lucru nu este posibil sau nu se justifică având în vedere mărimea sau natura produsului respectiv, marcajul poate fi, de asemenea, aplicat pe ambalaj şi pe documentele însoţitoare. În cazul ambarcaţiunilor, marcajul CE se aplică pe plăcuţa producătorului ambarcaţiunii, montată separat de numărul de identificare al ambarcaţiunii. În cazul unui motor de propulsie, marcajul CE se aplică pe motor.

(2) Marcajul CE se aplică înainte ca produsul să fie introdus pe piaţă sau pus în funcţiune. Marcajul CE şi numărul de identificare prevăzut la alin. (3) pot fi urmate de o pictogramă sau orice alt însemn care indică un risc special sau o utilizare specială.

(3) Marcajul CE este urmat de numărul de identificare al organismului notificat, în cazul în care un astfel de organism este implicat în faza de control al producţiei sau în evaluarea postconstrucţie. Numărul de identificare al organismului notificat se aplică chiar de către organismul notificat sau, conform instrucţiunilor acestuia, de către producător sau reprezentantul său autorizat ori de către persoana prevăzută la art. 19 alin. (2). (3) sau (4).

 

CAPITOLUL IV

Evaluarea conformităţii

 

ARTICOLUL 19

Procedurile aplicabile de evaluare a conformităţii

 

(1) Producătorul aplică procedurile prevăzute în modulele prevăzute la art. 20-22, înainte de introducerea pe piaţă a produselor prevăzute la art. 2 alin. (1).

(2) Importatorul privat aplică procedura de evaluare postconstrucţie, înainte de punerea în funcţiune a unui produs prevăzut la art. 2 alin. (1) în cazul în care producătorul nu a efectuat evaluarea conformităţii pentru produsul în cauză.

(3) Orice persoană care introduce pe piaţă sau pune în funcţiune un motor de propulsie sau o ambarcaţiune după o modificare ori transformare majoră a acesteia sau orice persoană care schimbă destinaţia unei ambarcaţiuni care nu este sub incidenţa prezentei hotărâri astfel încât aceasta să se încadreze în domeniul de aplicare al hotărârii aplică procedura de evaluare postconstrucţie, înainte de introducerea produsului pe piaţă sau punerea acestuia în funcţiune.

(4) Orice persoană care introduce pe piaţă o ambarcaţiune construită pentru uz propriu înainte de sfârşitul perioadei de 5 ani prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) pct. (vii) aplică procedura de evaluare postconstrucţie, înainte de introducerea produsului pe piaţă.

 

ARTICOLUL 20

Proiectare şt construcţie

 

(1) Cu privire la proiectarea şi construcţia ambarcaţiunilor de agrement, următoarele proceduri prevăzute în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE se aplică:

a) pentru categoriile de proiectare Aşi B prevăzute în anexa nr. 1 partea A pct. 1:

(i) pentru ambarcaţiunile de agrement cu lungimea corpului între 2,5 m şi mai puţin de 12 m, oricare din următoarele module:

(1.1) modulul A1 - controlul intern al producţiei plus încercarea supravegheată a produsului;

(1.2) modulul B - examinarea de tip UE - împreună cu modulul C, D, E sau F;

(1.3) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

(1.4) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii;

(ii) pentru ambarcaţiunile de agrement cu lungimea corpului între 12 m şi 24 m, oricare din următoarele module:

(11.1) modulul B-examinarea de tip UE - împreună cu modulul C, D, E sau F;

(11.2) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

(11.3) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii;

b) pentru categoria de proiectare C prevăzută în anexa nr. 1 partea A pct. 1:

(i) pentru ambarcaţiunile de agrement cu lungimea corpului între 2,5 m şi mai puţin de 12 m, oricare din următoarele module:

(1.1) în cazul în care standardele armonizate referitoare la pct. 3.2 şi 3.3 din anexa nr. 1 partea A sunt respectate: modulul A - controlul intern al producţiei, modulul A1 - controlul intern al producţiei plus încercarea supravegheată a produsului, modulul B - examinarea de tip UE - împreună cu modulul C, D, E sau F, modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs sau modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii;

(1.2) în cazul în care standardele armonizate referitoare la pct. 3.2 şi 3.3 din anexa nr. 1 partea A nu sunt respectate: modulul A1 - controlul intern al producţiei plus încercarea supravegheată a produsului, modulul B - examinarea de tip UE - împreună cu modulul C, D, E sau F, modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs sau modulul H - conformitatea bazata pe asigurarea totală a calităţii;

(ii) pentru ambarcaţiunile de agrement cu lungimea corpului între 12 m şi 24 m, oricare din următoarele module:

(ii. 1) modulul B - examinarea de tip UE - împreună cu modulul C, D, E sau F;

(11.2) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

(11.3) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii;

c) pentru categoria de proiectare D prevăzută în anexa nr. 1 partea A pct. 1: pentru ambarcaţiunile de agrement cu lungimea corpului între 2,5 m şi 24 m, oricare din următoarele module:

(i) modulul A - controlul intern al producţiei;

(ii) modulul A1 - controlul intern al producţiei plus încercarea supravegheată a produsului:

(iii) modulul B - examinarea UE de tip - împreună cu modului C, D, E sau F;

(iv) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

(v) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii.

(2) în ceea ce priveşte proiectarea şi construcţia motovehiculelor nautice, se aplică oricare din următoarele proceduri prevăzute în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

a) modulul A-controlul intern al producţiei;

b) modulul A1 - controlul intern al producţiei plus încercarea supravegheată a produsului;

c) modulul B - examinarea de tip UE - împreună cu modulul C, D, E sau F;

d) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

e) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii.

(3) în ceea ce priveşte proiectarea şi construcţia de componente se aplică oricare din următoarele proceduri prevăzute în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

a) modulul B - examinarea de tip UE - împreună cu modulul C, D, E sau F;

b) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

c) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii.

 

ARTICOLUL 21

Emisii de gaze de eşapament

 

în ceea ce priveşte emisiile de gaze de eşapament, pentru produsele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) şi e), producătorul motorului aplică următoarele proceduri prevăzute în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

a) în cazul în care testele sunt efectuate utilizând standardul armonizat, oricare din următoarele module:

(i) modulul B - examinarea de tip UE - împreună cu modulul C, D, E sau F;

(ii) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

(iii) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii;

b) în cazul în care testele sunt efectuate fără a se utiliza standardul armonizat, oricare din următoarele module:

(i) modulul B - examinarea de tip UE - împreună cu modulul C1;

(ii) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs.

 

ARTICOLUL 22

Emisii de zgomot

 

(1) Cu privire la emisiile de zgomot pentru ambarcaţiunile de agrement cu motoare de propulsie inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată sau cu instalaţii cu motor de propulsie inboard şi pentru ambarcaţiunile de agrement cu motoare de propulsie inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată sau cu instalaţii cu motor de propulsie inboard, care fac obiectul unei transformări majore a ambarcaţiunilor şi sunt introduse ulterior pe piaţă în termen de 5 ani de la efectuarea transformării, producătorul aplică următoarele proceduri prevăzute în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

a) în cazul în care testele sunt efectuate utilizând standardul armonizat pentru măsurarea zgomotului, oricare din următoarele module:

(i) modulul A1 - controlul intern al producţiei plus încercarea supravegheată a produsului;

(ii) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

(iii) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii;

b) în cazul în care testele sunt efectuate fără a se utiliza standardul armonizat pentru măsurarea zgomotului, modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

C) în cazul în care numărul Fraude şi metoda raportului putere/deplasament sunt utilizate pentru evaluare, oricare dintre următoarele module:

(i) modulul A-controlul intern al producţiei;

(ii) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

(iii) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii.

(2) Cu privire la emisiile de zgomot pentru motovehiculele nautice şi motoarele de propulsie outboard şi motoarele de propulsie inboard cu propulsor orientabil cu evacuare integrată destinate instalării pe ambarcaţiunile de agrement, producătorul motovehiculului nautic sau al motorului aplică următoarele proceduri prevăzute în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

a) în cazul în care testele sunt efectuate utilizând standardul armonizat pentru măsurarea zgomotului, oricare din următoarele module:

(i) modulul A1 - controlul intern al producţiei plus încercarea supravegheată a produsului;

(ii) modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs;

(iii) modulul H - conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii;

b) în cazul în care testele sunt efectuate fără a se utiliza standardul armonizat pentru măsurarea zgomotului, modulul G - conformitatea bazată pe verificarea unităţii de produs.

 

ARTICOLUL 23

Evaluarea postconstrucţie

 

Evaluarea postconstrucţie, pentru situaţiile prevăzute la art. 19 alin. (2)-(4), se realizează în conformitate cu anexa nr. 5.

 

ARTICOLUL 24

Cerinţe suplimentare

 

(1) Când se utilizează modulul B din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, examinarea de tip UE se desfăşoară potrivit prevederilor pct. 2 a două liniuţă din modulul menţionat. Un tip de produs menţionat în modulul B poate acoperi mai multe variante ale produsului în măsura în care:

a) diferenţele între variante nu afectează nivelul de siguranţă şi celelalte cerinţe de performanţă ale produsului;

b) se menţionează variante ale produsului în certificatul de examinare de tip UE corespunzător, dacă este cazul prin intermediul unor modificări ale certificatului original.

(2) Când se utilizează modulul A1 din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, controalele asupra produsului se efectuează pe una sau mai multe ambarcaţiuni care reprezintă fabricaţia producătorului şi se aplică cerinţele suplimentare prevăzute în anexa nr. 6.

(3) Posibilitatea de a utiliza organismele interne acreditate menţionate în modulele A1 şi C1 din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE nu se aplică.

(4) Când se utilizează modulul F din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, procedura descrisă în anexa nr. 7 se aplică pentru evaluarea conformităţii cu cerinţele privind emisiile de gaze de eşapament.

(5) Când se utilizează modulul C din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, cu privire la evaluarea conformităţii cu cerinţele privind emisiile de gaze de eşapament prevăzute de prezenta hotărâre şi în cazul în care producătorul nu funcţionează în conformitate cu un sistem de calitate relevant, astfel cum este descris în modulul H din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, un organism notificat ales de producător realizează verificarea produselor sau poate dispune efectuarea acesteia la intervale aleatorii prevăzute de organismul respectiv, pentru a verifica calitatea controalelor interne asupra produsului. În cazul în care nivelul calităţii pare nesatisfăcător sau când se consideră necesar să se verifice valabilitatea datelor prezentate de către producător, se aplică procedura prevăzută în anexa nr. 8.

 

ARTICOLUL 25

Documentaţia tehnică

 

(1) Documentaţia tehnică prevăzută la art. 7 alin. (2) trebuie să conţină toate datele şi detaliile relevante referitoare la mijloacele utilizate de producător pentru a garanta faptul că produsul respectă cerinţele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1 şi conţine, în special, documentele relevante prevăzute în anexa nr. 9.

(2) Documentaţia tehnică trebuie să permită înţelegerea clară a proiectării, a construcţiei, a funcţionării şi a evaluării conformităţii.

 

CAPITOLUL V

Notificarea organismelor de evaluare a conformităţii

 

ARTICOLUL 26

Notificarea

 

MT notifică Comisiei Europene şi celorlalte state membre organismele desemnate să îndeplinească sarcini de evaluare a conformităţii ca părţi terţe în temeiul prezentei hotărâri.

 

ARTICOLUL 27

Autoritatea de notificare

 

(1) MT este autoritatea de notificare responsabilă de instituirea şi îndeplinirea procedurilor necesare pentru evaluarea şi notificarea organismelor de evaluare a conformităţii în sensul prezentei hotărâri şi de monitorizare a organismelor notificate, inclusiv privind conformitatea cu dispoziţiile art. 32.

 

(2) Evaluarea şi monitorizarea prevăzute la alin. (1) sunt efectuate de către organismul naţional de acreditare în sensul şi în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 765/2008.

ARTICOLUL 28

 

Cerinţe referitoare la autoritatea de notificare

(1) Autoritatea de notificare îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. R15 alin, (1) şi (4) din anexa l la Decizia nr. 768/2008/CE,

(2) Autoritatea de notificare este organizată şi funcţionează astfel încât să garanteze obiectivitatea şi imparţialitatea activităţilor sale

(3) Autoritatea de notificare este organizată astfel încât fiecare decizie cu privire la notificarea organismului de evaluare a conformităţii să fie luată de persoane competente, altele decât cele care au efectuat evaluarea.

(4) Autoritatea de notificare garantează confidenţialitatea informaţiilor obţinute.

(5) Autoritatea de notificare dispune de personal competent şi suficient în vederea îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor sale.

 

ARTICOLUL 29

Obligaţia de informare în sarcina autorităţii de notificare

 

MT informează Comisia Europeană în legătură cu procedura de evaluare şi notificare a organismelor de evaluare a conformităţii şi de monitorizare a organismelor notificate, precum şi în legătură cu orice modificări aduse acesteia.

 

ARTICOLUL 30

Cerinţe cu privire la organismele notificate

 

(1) în scopul notificării în temeiul prezentei hotărâri, un organism de evaluare a conformităţii trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la alin. (2)-(12).

(2) Organismul de evaluare a conformităţii este înfiinţat în baza legislaţiei naţionale în vigoare şi are personalitate juridică.

(3) Organismul de evaluare a conformităţii este un organism terţ, independent de organizaţia sau de produsul pe care îl evaluează. Un organism care aparţine unei asociaţii de afaceri sau unei federaţii profesionale care reprezintă întreprinderile implicate în proiectarea, fabricarea, furnizarea, asamblarea, utilizarea sau întreţinerea produselor pe care le evaluează poate fi considerat a fi un astfel de organism, cu condiţia să se demonstreze că este independent şi că nu există conflicte de interese.

(4) Organismul de evaluare a conformităţii, personalul cu funcţii superioare de conducere şi personalul responsabil cu îndeplinirea atribuţiilor de evaluare a conformităţii trebuie să respecte cerinţele prevăzute la alin. (4) al art. R17 din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(5) Personalul organismului de evaluare a conformităţii îndeplineşte activităţile de evaluare a conformităţii la cel mai înalt grad de integritate profesională şi de competenţă tehnică necesară în domeniul respectiv şi fără a fi supus la orice presiuni şi stimulente, îndeosebi financiare, care i-ar putea influenţa aprecierea sau rezultatele activităţilor de evaluare a conformităţii, în special în ceea ce priveşte persoanele sau grupurile de persoane interesate de rezultatele activităţilor în cauză.

(6) Organismul de evaluare a conformităţii este capabil să îndeplinească cerinţele de evaluare a conformităţii, potrivit dispoziţiilor art. 19-24 şi pentru care a fost notificat, indiferent dacă acestea sunt îndeplinite chiar de către organismul de evaluare a conformităţii sau în numele şi sub responsabilitatea acestuia. De fiecare dată şi pentru fiecare procedură de evaluare a conformităţii şi pentru fiecare tip sau categorie de produse pentru care este notificat, organismul de evaluare a conformităţii are la dispoziţie:

a) personalul necesar având cunoştinţe tehnice şi experienţă suficientă şi corespunzătoare pentru a îndeplini atribuţiile de evaluare a conformităţii;

b) descrierile necesare ale procedurilor în conformitate cu care se realizează evaluarea conformităţii, asigurându-se transparenţa şi posibilitatea de a reproduce procedurile în cauză. Acesta dispune de politici şi proceduri adecvate care fac o distincţie între atribuţiile îndeplinite ca organism notificat şi orice alte activităţi;

c) procedurile necesare pentru a-şi desfăşura activităţile ţinând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate şi structura acesteia, de gradul de complexitate al tehnologiei utilizate pentru realizarea produsului respectiv, precum şi de caracterul de serie sau de masă al procesului de producţie.

(7) Organismul de evaluare a conformităţii are mijloacele necesare pentru a-şi îndeplini sarcinile tehnice şi administrative legate de activităţile de evaluare a conformităţii în mod corespunzător şi are acces la toate echipamentele sau facilităţile necesare.

(8) Personalul responsabil de îndeplinirea activităţilor de evaluare a conformităţii dispune de următoarele:

a) o pregătire tehnică şi profesională solidă care acoperă toate activităţile de evaluare a conformităţii din domeniul de aplicare relevant pentru care organismul de evaluare a conformităţii a fost notificat;

b) cunoaşterea satisfăcătoare a cerinţelor evaluărilor pe care le efectuează şi autoritatea corespunzătoare pentru realizarea acestor evaluări;

c) cunoaşterea şi înţelegerea corespunzătoare a cerinţelor esenţiale, a standardelor armonizate aplicabile, a legislaţiei de armonizare relevantă a Uniunii Europene şi a legislaţiei naţionale relevante;

d) capacitatea de a întocmi certificate, evidenţe şi rapoarte care să demonstreze că au fost realizate evaluări.

(9) Imparţialitatea organismului de evaluare a conformităţii, a conducerii generale şi a personalului de evaluare al acestora este garantată. Remuneraţia conducerii generale şi a personalului de evaluare din cadrul organismului de evaluare a conformităţii nu depinde de numărul de evaluări realizate sau de rezultatele evaluărilor respective.

(10) Organismul de evaluare a conformităţii trebuie să îndeplinească obligaţia prevăzută la alin. (9) al art. R17 din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(11) Personalul organismului de evaluare a conformităţii îndeplineşte obligaţia prevăzută la alin. (10) al art. R17 din anexa I la Decizia nr. 768/2008/CE.

(12) Organismul de evaluare a conformităţii participă la activităţile de standardizare relevante şi la activităţile grupului sau grupurilor sectoriale ale organismelor notificate, prevăzute la art. 42, sau se asigură de informarea personalului său de evaluare cu privire la aceste activităţi şi pune în aplicare, ca orientare generală, deciziile şi documentele administrative produse ca rezultat al activităţii grupurilor respective.

 

ARTICOLUL 31

Prezumţia de conformitate

 

În cazul în care un organism de evaluare a conformităţii demonstrează conformitatea sa cu criteriile prevăzute în standardele armonizate, ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau părţi ale acestora, se consideră că organismul de evaluare a conformităţii îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 30 în măsura în care respectivele standarde aplicabile acoperă aceste cerinţe.

 

ARTICOLUL 32

Filiale şi subcontractanţi al organismelor notificate

 

(1) în cazul în care organismul notificat subcontractează anumite sarcini referitoare la evaluarea conformităţii sau recurge la o filială, acesta se asigură că subcontractantul sau filiala îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 30 şi informează MT în acest sens.

(2) Organismul notificat preia întreaga responsabilitate pentru sarcinile realizate de subcontractanţi sau filiale oriunde ar fi acestea prevăzute.

(3) Activităţile pot fi subcontractate sau realizate de o filială doar cu acordul clientului organismului notificat.

(4) Organismul notificat pune la dispoziţia MT documentele relevante privind evaluarea calificărilor subcontractantul ui sau ale filialei şi privind activităţile realizate de aceştia în temeiul art. 19-24.

 

ARTICOLUL 33

Cererea de notificare

 

(1) Pentru a fi notificat, organismul de evaluare a conformităţii trebuie să depună la MT o cerere de desemnare în vederea notificării.

(2) Modelul cererii prevăzute la alin. (1), precum şi lista documentelor de care trebuie să fie însoţită cererea vor fi stabilite prin ordin al ministrului transporturilor în termen de 3 luni de la data publicării prezentei hotărâri.

(3) Cererea trebuie să fie însoţită de un certificat de acreditare, emis de organismul naţional de acreditare, care să ateste că organismul de evaluare a conformităţii îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 30.

 

ARTICOLUL 34

Procedura de notificare

 

(1) MT notifică numai organismele de evaluare a conformităţii care au îndeplinit cerinţele prevăzute la art. 30.

(2) MT înştiinţează Comisia Europeană şi celelalte state membre folosind aplicaţia de notificare electronică dezvoltată şi gestionată de Comisia Europeană.

(3) Notificarea include detalii complete ale activităţilor de evaluare a conformităţii, ale modulului sau modulelor de evaluarea conformităţii şi ale aparatului sau aparatelor în cauză şi atestă competenţa necesară.

(4) Organismele de evaluare a conformităţii prevăzute la art. 26 se desemnează prin ordin al ministrului transporturilor care se actualizează ori de câte ori este necesar.

(5) Desemnarea prevăzută la alin. (4) se realizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului transporturilor prevăzut la art. 33 alin. (2).

(6) Organismele prevăzute la alin. (1) pot îndeplini activităţile unui organism notificat numai în situaţia în care Comisia Europeană sau celelalte state membre nu au ridicat obiecţii în termen de două săptămâni de la notificare. Numai un astfel de organism este considerat organism notificat în sensul prezentei hotărâri.

(7) în situaţia în care MT are obiecţii cu privire la notificarea unui organism de către alt stat membru, comunică acest lucru Comisiei Europene şi celorlalte state membre în termen de două săptămâni de la notificare, dacă se utilizează un certificat de acreditare, sau în termen de două luni de la notificare, în cazul în care nu se utilizează acreditarea.

(8) MT înştiinţează Comisia Europeană şi celelalte state membre despre orice modificări ulterioare relevante aduse notificării.

 

ARTICOLUL 35

Numere şi coduri de identificare a organismelor notificate

 

(1) MT recunoaşte numerele unice de identificare atribuite de către Comisia Europeană fiecărui organism notificat.

(2) MT alocă un cod de identificare unui organism notificat care a fost autorizat de acesta să îndeplinească evaluări ale conformităţii postconstrucţie.

 

ARTICOLUL 36

Modificări aduse notificărilor

 

(1) ir» cazul în care a constatat sau a fost informat că un organism notificat nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 30 sau că acesta nu îşi îndeplineşte obligaţiile, MT restricţionează, suspendă sau retrage notificarea, după caz, în funcţie de gravitatea încălcării cerinţelor sau a neîndeplinirii obligaţiilor. MT informează de îndată Comisia Europeană şi celelalte state membre cu privire Sa aceasta.

(2) în caz de restricţionam, suspendare sau retragere a notificării ori în cazul în care organismul notificat şi-a încetat activitatea, MT ia măsurile adecvate pentru a se asigura că dosarele organismului respectiv fie sunt preluate de un alt organism notificat, fie sunt puse la dispoziţia MT şi ANR, la cererea acestora.

 

ARTICOLUL 37

Contestarea competenţei organismelor notificate

 

(1) în cazurile în care Comisia Europeană investighează competenţa unui organism notificat sau continuarea îndeplinirii de către un organism notificat a cerinţelor şi a responsabilităţilor care îi revin, MT prezintă acesteia, la cerere, toate informaţiile care au fundamentat notificarea sau menţinerea competenţei organismului în cauză.

(2) în cazul în care Comisia Europeană adoptă un act de punere în aplicare, în urma constatării că un organism notificat nu satisface sau nu mai satisface cerinţele pentru a fi notificat şi comunică aceasta MT, acesta la măsurile corective necesare, inclusiv retragerea notificării, după caz.

 

ARTICOLUL 38

Obligaţii operaţionale ale organismelor notificate

 

(1) Organismele notificate realizează evaluări ale conformităţii în concordanţă cu procedurile de evaluare a conformităţii prevăzute la art. 19-24,

(2) Evaluarea conformităţii se realizează în mod proporţional, evitând sarcinile inutile pentru operatorii economici şi importatorii privaţi. Organismul de evaluare a conformităţii îşi desfăşoară activitatea ţinând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate şi structura acesteia, de gradul de complexitate a tehnologiei utilizate pentru realizarea produselor, precum şi de caracterul de serie sau de masă al procesului de producţie. Procedând astfel, organismele în cauză respectă gradul de precizie şi nivelul de protecţie necesare pentru conformitatea produsului cu cerinţele prevăzute în prezenta hotărâre.

(3) în cazul în care un organism notificat constată că cerinţele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi în anexa nr. 1 sau în standardele armonizate corespunzătoare nu sunt îndeplinite de către un producător sau un importator privat, acesta solicită producătorului sau importatorului privat să ia măsurile corective corespunzătoare şi nu emite un certificat de conformitate.

(4) în cazul în care, pe parcursul monitorizării conformităţii, ulterior eliberării certificatului de conformitate, un organism notificat constată că un produs nu mai este conform, acesta solicită producătorului să ia măsurile corective corespunzătoare şi suspendă sau retrage certificatul de conformitate, după caz.

(5) în cazul în care nu sunt luate măsuri corective sau acestea nu au efectul necesar, organismul notificat restricţionează, suspendă sau retrage orice certificat, după caz.

 

ARTICOLUL 39

Cale de atac

 

Refuzul emiterii, măsurile de restricţionare, suspendare sau retragere a certificatului de conformitate luate de organismul notificat trebuie aduse de către acesta la cunoştinţa părţii în cauză, care este informată în acelaşi timp cu privire la căile de atac pe care le are la dispoziţie în condiţiile legii, precum şi la termenele În care poate acţiona în acest sens.

 

ARTICOLUL 40

Obligaţia de informare în sarcina organismelor notificate

 

(1) Organismele notificate informează MT cu privire la:

a) orice refuz, restricţie, suspendare sau retragere a unui certificat;

b) orice circumstanţă care afectează domeniul de aplicare şi condiţiile notificării;

c) orice cerere de informare cu privire la activităţile de evaluare a conformităţii, primită de la autorităţile de supraveghere a pieţei;

d) la cerere, activităţile de evaluare a conformităţii realizate în limita domeniului de aplicare al notificării şi orice altă activitate realizată, inclusiv activităţile şi subcontractările transfrontaliere.

(2) Organismele notificate din România furnizează celorlalte organisme notificate în temeiul Directivei 2013/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind ambarcaţiunile de agrement şi motovehiculele nautice şi de abrogare a Directivei 94/25/CE, denumită în continuare Directiva, care îndeplinesc activităţi similare de evaluare a conformităţii cu privire la aceleaşi produse, informaţii relevante privind aspecte legate de rezultatele negative şi, la cerere, rezultatele pozitive ale evaluării conformităţii,

 

ARTICOLUL 41

Schimbul de experienţă

 

MT participă la schimbul de experienţă organizat de Comisia Europeană Intre autorităţile naţionale ale statelor membre responsabile de politica privind notificarea.

 

ARTICOLUL 42

Coordonarea organismelor notificate

 

În temeiul prezentei hotărâri, organismele notificate participă în mod direct sau prin reprezentanţi desemnaţi la activitatea grupului sau grupurilor sectoriale ale organismelor notificate în temeiul Directivei 2013/53/UE, monitorizate de Comisia Europeană.

 

CAPITOLUL VI

Supravegherea pieţei, controlul produselor care Intră pe piaţă şi procedurile de salvgardare

 

ARTICOLUL 43

Supravegherea pieţei şi controlul produselor care intră pe piaţă

 

Art. 15 alin. (3) şi art. 16-29 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică în cazul produselor reglementate de prezenta hotărâre.

 

ARTICOLUL 44

 

Procedura aplicabilă produselor are prezintă un risc la nivel naţional

(1) în cazul în care ANR consideră că un produs reprezintă un risc pentru sănătatea sau siguranţa persoanelor, a bunurilor ori a mediului, aceasta efectuează o evaluare cu privire la produsul în cauză, acoperind cerinţele prevăzute în prezenta hotărâre. Operatorii economici relevanţi sau importatorul privat trebuie să coopereze cu ANR.

(2) în cazul unui operator economic pentru care, pe parcursul evaluării prevăzute la alin. (1), se constată că produsul nu este conform cerinţelor prevăzute în prezenta hotărâre, ANR solicită de îndată operatorului economic în cauză să întreprindă acţiunile corective corespunzătoare pentru aducerea produsului în conformitate cu acele cerinţe, retragerea produsului de pe piaţă sau rechemarea lui în decursul unei perioade rezonabile, proporţională cu natura riscului, pe care o stabileşte ANR.

(3) în cazul unui importator privat pentru care, pe parcursul evaluării prevăzute la alin. (1), se constată că produsul nu este conform cerinţelor prevăzute în prezenta hotărâre, ANR informează imediat importatorul privat cu privire la acţiunea corectivă corespunzătoare care trebuie întreprinsă pentru aducerea produsului în conformitate cu acele cerinţe, suspendarea punerii în funcţiune a produsului sau suspendarea utilizării lui, proporţional cu natura riscului.

(4) ANR informează organismul notificat în cauză, cu privire la măsurile prevăzute la alin. (2) şi (3).

(5) Prevederile art. 21 clin Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică măsurilor prevăzute la alin. (2) şi (3).

(6) în cazul în care ANR consideră că neconformitatea nu este limitată la teritoriul naţional, aceasta informează MT, Comisia Europeană şi celelalte state membre cu privire la rezultatele evaluării şi la acţiunile solicitate a fi întreprinse de operatorul economic în cauză.

(7) Operatorul economic trebuie să se asigure că sunt întreprinse acţiunile corective adecvate pentru toate produsele vizate pe care acesta le-a pus la dispoziţie pe piaţă în cadrul Uniunii Europene.

(8) Importatorul privat trebuie să se asigure că se iau măsurile corective corespunzătoare în ceea ce priveşte produsul pe care l-a importat în România pentru uz propriu.

(9) în cazul în care operatorul economic nu întreprinde acţiunile corective adecvate în termenul prevăzut la alin. (2), ANR ia toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restrânge punerea la dispoziţie a produsului pe piaţa din România sau a retrage ori a rechema produsul de pe piaţă.

(10) în cazul în care importatorul privat nu ia măsurile corective adecvate, ANR ia toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice punerea în funcţiune a produsului sau pentru a interzice ori a limita utilizarea produsului pe teritoriul României.

(11) ANR informează MT, Comisia Europeană şi celelalte state membre, fără întârziere, cu privire la măsurile luate conform prevederilor alin. (9) şi (10).

(12) Informaţiile prevăzute la alin. (11) trebuie să cuprindă toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru a identifica produsul neconform, originea produsului, natura neconformităţii invocate şi a riscului implicat, natura şi durata măsurilor naţionale luate, precum şi punctul de vedere al operatorului economic în cauză sau al importatorului privat. ANR indică în special dacă neconformitatea se datorează:

a) neîndeplinirii de către produs a cerinţelor cu privire la sănătatea sau siguranţa persoanelor, a bunurilor sau a mediului prevăzute în prezenta hotărâre; sau

b) deficienţelor existente în standardele armonizate prevăzute la art. 14, care conferă o prezumţie de conformitate.

(13) Dacă alt stat membru a iniţiat procedura în temeiul legislaţiei sale de transpunere a art. 44 din Directivă, ANR informează imediat MT, Comisia Europeană şi celelalte state membre în legătură cu toate măsurile adoptate şi cu toate informaţiile suplimentare deţinute referitoare la neconformitatea produsului în cauză şi obiecţiile sale, în caz de dezacord cu măsura naţională notificată de respectivul stat membru.

(14) în cazul în care, în termen de 3 luni de la primirea informaţiilor prevăzute la alin. (11), niciun stat membru şi nici Comisia Europeană nu ridică vreo obiecţie cu privire la o măsură provizorie luată de ANR, măsura respectivă este considerată justificată.

(15) ANR se asigură că se iau măsurile restrictive corespunzătoare în legătură cu produsul în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a produsului.

 

ARTICOLUL 45

Procedura de salvgardare la nivelul Uniunii Europene

 

(1) în cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la art. 44 alin. (7)-(11), se ridică obiecţii la adresa unei măsuri naţionale luate de ANR sau în cazul în care Comisia Europeană consideră că măsura naţională contravine legislaţiei Uniunii Europene, la iniţiativa Comisiei Europene, MT şi ANR participă la consultările cu statele membre şi cu operatorul (operatorii) economic(i) în cauză ori cu importatorul privat şi evaluează măsura naţională.

(2) în cazul în care măsura naţională este considerată justificată de către Comisia Europeană prin actul de punere în aplicare prevăzut la art. 45 alin. (1) din Directiva 2013/53/UE, ANR trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta că produsul neconform este retras de pe piaţa din România şi va informa MT şi Comisia Europeană în consecinţă.

(3) în cazul în care măsura naţională este considerată nejustificată de către Comisia Europeană prin actul de punere în aplicare prevăzut la art. 45 alin. (1) din Directiva 2013/53/UE, ANR revocă această măsură.

 

ARTICOLUL 46

Neconformităţi formale

 

(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 44, MT solicită operatorului economic relevant sau importatorului privat să pună capăt neconformităţii în cauză, în cazul în care acesta constată unul dintre următoarele aspecte:

a) marcajul CE este aplicat prin încălcarea art. 16, 17 sau 18;

b) marcajul CE, astfel cum este prevăzut la art. 17, nu este aplicat;

c) declaraţia de conformitate UE sau declaraţia prevăzută în anexa nr. 3 nu este întocmită;

d) declaraţia de conformitate UE sau declaraţia prevăzută în anexa nr. 3 nu este întocmită corect;

e) documentaţia tehnică nu este disponibilă sau este incompletă;

f) informaţiile prevăzute la art. 7 alin. (6) sau art. 9 alin. (3) lipsesc, sunt false sau incomplete;

g) orice alte cerinţe administrative prevăzute la art. 7 sau 9 nu sunt îndeplinite.

(2) în cazul în care neconformitatea prevăzută la alin. (1) se menţine, ANR ia toate măsurile corespunzătoare pentru a restricţiona sau a interzice punerea la dispoziţie pe piaţă a produsului ori pentru a se asigura că acesta este rechemat sau retras de pe piaţă ori, în cazul unui produs importat de un importator privat pentru utilizarea proprie, că utilizarea acestuia este interzisă sau restricţionată.

 

CAPITOLUL VII

Sancţiuni

 

ARTICOLUL 47

Contravenţii şi sancţiuni

 

(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează:

a) punerea la dispoziţie pe piaţă sau punerea în funcţiune a produselor, fără respectarea prevederilor art. 4 alin. (1), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (5) de către persoana care realizează adaptarea motorului, cu amendă de la 2.500 lei la 25.000 lei;

c) expunerea de către operatorii economici a produselor la târguri, expoziţii, demonstraţii şi evenimente similare, fără respectarea prevederilor art. 6 alin. (6), cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei;

d) nerespectarea de către producători a prevederilor art. 7 alin. (1), (2) şi (8), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei, retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe piaţă ori a punerii în funcţiune a produselor neconforme, precum şi rechemarea produselor neconforme, aflate în utilizare;

e) nerespectarea de către producători a prevederilor art. 7 alin. (3), (4), (7) şi (9) cu amendă de la 2.500 lei la 25.000 lei;

f) nerespectarea de către producători a prevederilor art. 7 alin. (5) şi (6), cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 iei;

g) nerespectarea de către reprezentanţii autorizaţi a prevederilor art. 8 alin. (3), cu amendă de la 2.500 lei la 25.0D0 lei;

h) nerespectarea de către importatori a prevederilor art. 9 alin. (1), (2) şi (7), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei, retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe piaţă ori a punerii în funcţiune a produselor neconforme, precum şi rechemarea produselor neconforme, aflate în utilizare;

i) nerespectarea de către importatori a prevederilor art. 9 alin. (3) cu amendă de la 1,000 lei la 10.000 lei;

j) nerespectarea de către importatori a prevederilor art. 9 alin. (4)-(6), (8) şi (9), cu amendă de la 2.500 lei la 25.000 lei;

k) nerespectarea de către distribuitori a prevederilor art. 10 alin. (2) şi (4), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei, retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe piaţă ori a punerii în funcţiune a produselor neconforme, precum şi rechemarea produselor neconforme, aflate în utilizare;

l) nerespectarea de către distribuitori a prevederilor art. 10 alin. (3) şi (5), cu amendă de la 2.500 lei la 25.000 lei;

m) nerespectarea de către importatorii privaţi a prevederilor art. 12 alin, (1), cu amendă de la 5.000 lei la 50,000 lei, retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe piaţă ori a punerii în funcţiune a produselor neconforme, precum şi rechemarea produselor neconforme, aflate în utilizare;

n) nerespectarea de către importatorii privaţi a prevederilor ari, 12 alin. (2), cu amendă de la 2.500 lei la 25,000 lei;

o) nerespectarea de către importatorii privaţi a prevederilor art. 12 alin. (3), cu amendă de la 1.000 lei Sa 10.000 lei;

p) nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 13 alin, (1) şi (2) şi de către importatorii privaţi a prevederilor art. 13 alin. (3), cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei;

q) nerespectarea de către producători, importatori şi distribuitori a prevederilor art. 15 alin. (2), cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei;

r) nerespectarea de către producători, importatori şi distribuitori a prevederilor art. 18, cu amendă de la 2.500 lei la 25.000 lei, retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe piaţă ori a punerii în funcţiune a produselor neconforme, precum şi rechemarea produselor neconforme, aflate în utilizare.

(2) Contravenientul poate achita, de îndată sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzilor prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 48

Autorităţi care aplică sancţiunile

 

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 47 alin. (1) se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai ANR.

(2) Organele de control prevăzute la alin. (1) pot preleva produse în vederea încercării acestora în laboratoare. Contravaloarea produselor prelevate şi a cheltuielilor legate de testarea lor se suportă de către autoritatea de supraveghere a pieţei, dacă în urma încercării nu se constată neconformităţi faţă de cerinţele esenţiale din anexa nr. 1. În caz contrar, cheltuielile respective se suportă de către operatorul economic.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

ARTICOLUL 49

Perioada de tranziţie

 

(1) ANR nu împiedică punerea la dispoziţie pe piaţă sau punerea în funcţiune a produselor reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi/sau punere în funcţiune a ambarcaţiunilor de agrement, care sunt în conformitate cu prevederile respectivei hotărâri şi care au fost introduse pe piaţă sau puse în funcţiune înainte de 18 ianuarie 2017.

(2) ANR nu împiedică punerea la dispoziţie pe piaţă sau punerea în funcţiune a motoarelor de propulsie AS outboard cu o putere inferioară sau egală cu 15 kW care sunt conforme cu limitele de emisii de gaze de eşapament din etapa I prevăzută în anexa nr. 1 partea B pct. 2.1 şi care au fost fabricate de către întreprinderi mici şi mijlocii, * astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei Europene din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi care au fost introduse pe piaţă înainte de 18 ianuarie 2020.

 

ARTICOLUL 50

Raportare

 

Până la data de 18 ianuarie 2021 şi, ulterior, la fiecare 5 ani, ANR completează un chestionar emis de Comisia Europeană cu privire la aplicarea prezentei hotărâri, care va fi înaintat MT, spre a fi transmis Comisiei Europene.

 

ARTICOLUL 51

Abrogare

 

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 2 195/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi/sau punere în funcţiune a ambarcaţiunilor de agrement, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2005, se abrogă.

 

ARTICOLUL 52

Anexe

 

Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

ARTICOLUL 53

Aplicare

 

Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

Prezenta hotărâre transpune Directiva 2013/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind ambarcaţiunile de agrement şi motovehiculele nautice şi de abrogare a Directivei 94/25/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 28 decembrie 2013.

 

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Ilan Laufer

Ministrul economiei,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana-Doina Pană

Ministrul sănătăţii,

Florian-Dorel Bodog

Ministrul apărării naţionale,

Adrian Ţuţuianu

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

Ministrul finanţelor publice,

Ionuţ Mişa

 

Bucureşti, 30 iunie 2017.

Nr. 464.

 

ANEXA Nr.1

 

CERINŢE ESENŢIALE

 

A. Cerinţa esenţiale pentru proiectare şi construcţie a produselor menţionate la ari 2 alin. (1)

1. Categorii de proiectare a ambarcaţiunilor

 

Categorie de proiectare

Forţa vântului (pe scara Beaufort)

Înălţimea semnificativă a valurilor (H 1/3, metri)

A

peste 8

peste 4

B

până la şi inclusiv 8

până la şi inclusiv 4

C

până la şi inclusiv 6

până la şi inclusiv 2

D

până la şi inclusiv 4

până la şi inclusiv 0,3

 

Note explicative:

A. Se consideră că o ambarcaţiune de agrement încadrată în categoria de proiectare A este proiectată pentru condiţii de vânt cu o forţă care poate depăşi 8 (pe scara Beaufort) şi valuri cu o înălţime semnificativă de cel puţin 4 metri, excluzând totuşi situaţiile extreme, cum ar fi furtunile, furtunile violente, uraganele, tornadele şi condiţiile extreme pe mare sau valurile gigant.

B. Se consideră că o ambarcaţiune de agrement încadrată în categoria de proiectare B este proiectată pentru condiţii de vânt cu O forţă de până la 8 inclusiv şi valuri cu o înălţime semnificativă de până la 4 metri inclusiv.

C. Se consideră că o ambarcaţiune încadrată în categoria de proiectare C este proiectată pentru condiţii de vânt cu o forţă de maximum 6 inclusiv şi valuri cu o înălţime semnificativă de până la 2 metri inclusiv.

D. Se consideră că o ambarcaţiune încadrată în categoria de proiectare D este proiectată pentru condiţii de vânt cu o forţă de maximum 4 inclusiv şi valuri cu o înălţime semnificativă de până la 0,3 metri inclusiv, cu valuri ocazionale cu o înălţime de maximum 0,5 metri.

Ambarcaţiunile din fiecare categorie de proiectare trebuie proiectate şi construite pentru a corespunde parametrilor în ceea ce priveşte stabilitatea, flotabilitatea şi celorlalte cerinţe esenţiale relevante prevăzute în prezenta anexă, precum şi caracteristicilor de conducere şi manevrare.

2. Specificaţii generale

2.1. Identificarea ambarcaţiunii

Fiecare ambarcaţiune se marchează cu un număr de identificare care include următoarele informaţii:

1. codul ţării producătorului;

2. codul unic al producătorului, alocat de autoritatea naţională desemnată. Pentru producătorii români, autoritatea naţională desemnată este ANR. Modul de acordare a codului unic al producătorului se va stabili prin ordin al ministrului transporturilor;

3. numărul unic de serie;

4. luna şi anul de fabricaţie;

5. anul modelului.

Cerinţele detaliate privind numărul de identificare menţionat la primul paragraf sunt prevăzute în standardul armonizat relevant.

2.2. Plăcuţa constructorului ambarcaţiunii

Fiecare ambarcaţiune poartă o plăcuţă fixată permanent şi separată de numărul de identificare al ambarcaţiunii, cuprinzând cel puţin următoarele informaţii:

a) numele producătorului, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată a acestuia, precum şi adresa de contact;

b) marcajul CE, astfel cum este menţionat la art. 18;

c) categoria de proiectare a ambarcaţiunii în conformitate cu secţiunea 1;

d) capacitatea maximă de încărcare recomandată de producător, conform pct. 3.6, exclusiv greutatea conţinutului rezervoarelor fixe în cazul în care sunt pline;

e) numărul de persoane recomandat de către producător, pentru care a fost proiectată ambarcaţiunea.

În cazul unei evaluări postconstrucţie, datele de contact şi cerinţele menţionate la lit. a) le cuprind pe cele ale organismului notificat care â efectuat evaluarea conformităţii.

2.3. Prevenirea căderilor peste bord şi mijloace care permit revenirea la bord

Ambarcaţiunile se proiectează astfel încât riscul de cădere peste bord să fie redus la minimum şi să se faciliteze revenirea la bord. Mijloacele de revenire la bord sunt accesibile pentru o persoană aflată în apă sau pot fi desfăşurate de aceasta fără ajutor.

2.4. Vizibilitatea de la postul principal de comandă

Pe ambarcaţiunile de agrement, postul principal de comandă oferă conducătorului, în condiţii normale de utilizare (viteză şi încărcare), o vizibilitate bună de jur-împrejur.

2.5. Manualul proprietarului

Fiecare produs dispune de un manual al proprietarului în conformitate cu art. 7 alin. (7) şi cu art. 9 alin. (4). Manualul respectiv furnizează toate informaţiile necesare pentru utilizarea produsului în condiţii de siguranţă, atrăgând atenţia în mod special asupra instalării, întreţinerii, exploatării în condiţii normale, prevenirii riscurilor şi gestionării riscurilor.

3. Cerinţe referitoare la integritate şi la caracteristici structurale

3.1. Structură

Alegerea şi combinarea materialelor, precum şi construcţia garantează că ambarcaţiunea este suficient de robustă din toate punctele de vedere. O atenţie specială se acordă categoriei de proiectare, în conformitate cu secţiunea 1, şi capacităţii maxime de încărcare recomandate de către producător, în conformitate cu pct. 3.6.

3.2. Stabilitate şi bord liber

Ambarcaţiunile au o stabilitate şi un bord liber suficiente, ţinându-se seama de categoria lor de proiectare în conformitate cu secţiunea 1 şi de capacitatea maximă de încărcare recomandată de producător în conformitate cu pct. 3.6.

3.3. Plutire şi flotabilitate

Ambarcaţiunile sunt construite în aşa fel încât să se asigure caracteristici de flotabilitate corespunzătoare categoriei or de proiectare în conformitate cu secţiunea 1 şi capacităţii maxime de încărcare recomandate de producător în conformitate cu pct. 3.6. Toate ambarcaţiunile de agrement cu mai multe corpuri locuibile susceptibile de răsturnare au o flotabilitate suficientă pentru a le permite să plutească în poziţie răsturnată.

Ambarcaţiunile cu o lungime mai mică de 6 metri care sunt susceptibile de inundare în cazul în care sunt utilizate conform categoriei lor de proiectare sunt prevăzute cu mijloace de flotabilitate adecvate în condiţii de inundare.

3.4. Deschideri în corp, punte şi suprastructură

Deschiderile practicate în corp, în punte (sau punţi) şi în suprastructură nu afectează integritatea structurală a ambarcaţiunii sau etanşeitatea acesteia în cazul în care sunt închise.

Ferestrele, hublourile, uşile şi bocaporţii rezistă la presiunea apei care ar putea să se înregistreze în locul unde acestea sunt amplasate, precum şi la sarcini concentrate reprezentând greutatea persoanelor care se deplasează pe punte.

Armăturile destinate să permită trecerea apei către sau dinspre interiorul corpului, aflate sub linia de plutire corespunzând capacităţii maxime de încărcare recomandate de către producător în conformitate cu pct. 3.6, se prevăd cu dispozitive de închidere uşor accesibile.

3.5. Inundare

Toate ambarcaţiunile se proiectează astfel încât riscul de scufundare să fie redus la minimum.

Atunci când este cazul, se acordă o atenţie deosebită:

a) cockpiturilor şi nişelor, care ar trebui să fie cu autodrenare sau să fie prevăzute cu alte mijloace care să împiedice apa să intre în interiorul ambarcaţiunii;

b) dispozitivelor de ventilare;

c) evacuării apei prin pompe sau prin alte mijloace.

3.6. Capacitatea maximă de încărcare recomandată de producător

Capacitatea maximă de încărcare recomandată de producător [combustibil, apă, provizii, echipamente diverse şi persoane (în kilograme)] pentru care a fost proiectată ambarcaţiunea se determină în conformitate cu categoria de proiectare (secţiunea 1), stabilitatea şi bordul liber (pct. 3.2) şi plutirea şi flotabilitatea (pct. 3.3) acesteia.

3.7. Amplasarea plutei de salvare

Toate ambarcaţiunile de agrement din categoriile de proiectare Aşi B, precum şi cele din categoriile de proiectare C şi D cu o lungime mai mare de 6 metri sunt prevăzute cu unul sau mai multe amplasamente pentru una sau mai multe plute de salvare, de dimensiuni suficiente, pentru a prelua numărul de persoane pe care ambarcaţiunea de agrement este concepută să le transporte, în conformitate cu recomandarea producătorului. Acest(e)amplasament(e) pentru pluta (plutele) de salvare trebuie să fie uşor accesibil(e) în orice moment

3.8. Ieşiri de urgenţă

Toate ambarcaţiunile de agrement cu mai multe corpuri locuibile sunt prevăzute cu mijloace de evacuare eficiente în caz de răsturnare. În cazul în care se prevede o ieşire de urgenţă pentru utilizarea în poziţie răsturnată, aceasta nu compromite structura (pct. 3.1), stabilitatea (pct. 3.2) sau flotabilitatea (pct. 3.3), indiferent dacă ambarcaţiunea de agrement este în poziţie normală sau răsturnată,

Toate ambarcaţiunile de agrement cu spaţii locuibile se prevăd cu ieşiri de urgenţă viabile în caz de incendiu.

3.9. Ancorarea, amararea şi remorcarea

Toate ambarcaţiunile, ţinându-se seama de categoria lor de proiectare şi de caracteristicile lor, se prevăd cu unul sau mai multe puncte întărite sau cu alte mijloace capabile să suporte, în deplină siguranţă, solicitările de ancorare, amarare şi remorcare.

4. Caracteristici de conducere şi manevrare

Producătorul se asigură că ambarcaţiunea prezintă caracteristici de conducere şi manevrare satisfăcătoare în cazul în care este echipată cu motorul de propulsie cel mai puternic pentru care ambarcaţiunea este proiectată şi construită. Pentru toate motoarele de propulsie, puterea maximă a motorului se declară în manualul proprietarului.

5. Cerinţe pentru instalaţii

5.1. Motoare şi compartimente pentru motoare

5.1.1. Motoarele inboard

Toate motoarele inboard se amplasează într-un spaţiu închis şi izolat de spaţiile pentru locuit şi de o manieră care să reducă la minimum riscurile de incendiu sau de propagare a incendiilor, precum şi riscurile cauzate de emanaţiile toxice, căldură, zgomot sau vibraţii în spaţiile pentru locuit.

Părţile şi accesoriile motorului, care necesită o inspectare şi/sau o întreţinere frecvente, sunt uşor accesibile.

Materialele izolante utilizate în interiorul compartimentelor pentru motoare sunt ignifuge.

5.1.2. Ventilaţia

Compartimentele pentru motoare sunt ventilate. Trebuie să se reducă la minimum pătrunderea apei prin deschideri în compartimentele pentru motoare.

5.1.3. Părţile expuse

În cazul în care motorul nu este protejat de o carcasă sau nu are un locaş propriu închis, părţile expuse mobile sau fierbinţi, caro ar putea provoca vătămări corporale, se protejează eficient.

5.1.4. Pornirea motorului de propulsie outboard

Toate motoarele outboard instalate pe ambarcaţiuni se prevăd cu un dispozitiv care să prevină pornirea în priză a motorului, cuplat la propulsor, cu excepţia cazurilor următoare:

a) când tracţiunea la punct fix produsă de motor este mai mică de 500 de newtoni (N);

b) când motorul este echipat cu un limitator de putere care limitează tracţiunea la 500 N în momentul pornirii motorului.

5.1.5. Motovehicule nautice care funcţionează fără pilot

Motovehiculele nautice sunt echipate cu un dispozitiv de oprire automată a motorului de propulsie sau cu un dispozitiv automat care să asigure o mişcare circulară de avans cu viteză redusă în cazul în care pilotul părăseşte ambarcaţiunea în mod deliberat sau în cazul în care cade peste bord.

5.1.6. Motoarele de propulsie outboard prevăzute cu eche se echipează cu un dispozitiv de oprire de avarie care poate fi ataşat timonierului.

5.2. Instalaţia de alimentare cu combustibil

5.2.1. Observaţii generale

Dispozitivele şi echipamentele de umplere, de înmagazinare, de aerisire şi de alimentare cu combustibil a carburantului se concep şi se instalează de o manieră care să reducă la minimum riscurile de incendiu şi de explozie.

5.2.2. Rezervoare de combustibil

Rezervoarele, conductele şi furtunurile de combustibil sunt fixate în condiţii de siguranţă şi separate sau protejate de orice sursă de căldură puternică. Alegerea materialelor constitutive şi a metodelor de fabricaţie a rezervoarelor se face în funcţie de conţinutul rezervorului şi de tipul de combustibil.

Spaţiile destinate rezervoarelor de benzină sunt ventilate.

Rezervoarele de benzină nu fac parte din corp şi sunt:

a) protejate împotriva pericolului de incendiu provocat de orice motor şi de alte surse de aprindere;

b) izolate de spaţiile pentru locuit de la bord.

Rezervoarele de motorină pot fi integrate în corpul ambarcaţiunii.

5.3. Instalaţia electrică

Instalaţia electrică se proiectează şi se realizează de O manieră care să asigure buna funcţionare a ambarcaţiunii în condiţii de utilizare normale şi să reducă la minimum riscurile de incendiu şi de electrocutare.

Toate circuitele electrice, cu excepţia circuitelor de pornire a motorului de la baterii, sunt protejate contra suprasarcinilor.

Circuitele instalaţiei de propulsie electrică nu interacţionează cu alte circuite într-un mod în care acestea să înceteze să funcţioneze astfel cum au fost concepute.

Se asigură ventilaţie pentru a preveni acumularea de gaze explozive pe care bateriile le-ar putea degaja. Bateriile se fixează solid şi se protejează împotriva infiltrării apei.

5.4. Sistemul de guvernare

5.4.1. Observaţii generale

Sistemul de guvernare şi cel de control al propulsiei se proiectează, se construiesc şi se instalează astfel încât să permită transmisia forţelor de guvernare, în condiţii de funcţionare previzibile.

5.4.2. Guvernarea de avarie

Toate velierele de agrement şi ambarcaţiunile de agrement cu propulsie asigurată doar de un motor, echipate cu un sistem de guvernare cu comandă de la distanţă a cârmelor, se prevăd cu un sistem de guvernare de avarie care să permită manevrarea ambarcaţiunii de agrement la viteză redusă.

5.5. Aparate cu gaz

Aparatele cu gaz de folosinţă domestică sunt de tipul celor cu evacuare a vaporilor şi se proiectează şi se instalează de o manieră care să prevină scurgerile şi riscurile de explozie şi să permită verificări ale etanşeităţii. Materialele şi componentele sunt adecvate gazului specific utilizat pentru a rezista solicitărilor şi acţiunilor specifice mediului marin.

Fiecare aparat cu gaz se utilizează conform scopului indicat de producător şi se instalează în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Fiecare aparat cu gaz trebuie să fie alimentat printr-o racordare separată din sistemul de distribuţie şi fiecare aparat trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de închidere propriu. Se asigură o ventilare adecvată pentru a preveni pericolele datorate scurgerilor şi produselor rezultate din ardere.

Toate ambarcaţiunile dotate cu aparate cu gaz instalate permanent se echipează cu o incintă destinată tuturor buteliilor de gaz. Incinta se izolează faţă de spaţiile pentru locuit de la bord, este accesibilă doar de la exterior şi se ventilează către exterior astfel încât gazele care scapă să fie evacuate în afara ambarcaţiunii.

În mod particular, orice aparat cu gaz instalat permanent este încercat după instalare.

5.6. Protecţie contra incendiilor

5.6.1. Observaţii generale

Tipurile de echipament instalate şi planul de amenajare a ambarcaţiunii sunt determinate luând în considerare riscurile de incendiu şi de propagare a focului. Se acordă o atenţie deosebită zonelor din apropierea dispozitivelor cu flacără liberă, zonelor fierbinţi ale motoarelor şi maşinilor auxiliare, scurgerilor de ulei şi de combustibil, conductelor de ulei şi combustibil neacoperite, precum şi, în mod special, amplasarea cablurilor electrice departe de surse de căldură şi de zonele fierbinţi.

5.6.2. Echipamentul de prevenire şi stingere a incendiilor

Ambarcaţiunile de agrement sunt prevăzute cu echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor adecvate pericolului de incendiu sau se indică amplasarea şi capacitatea echipamentului de prevenire şi stingere a incendiilor corespunzătoare pericolului de incendiu. Ambarcaţiunea este pusă în funcţiune doar după montarea echipamentelor corespunzătoare de prevenire şi stingere a incendiilor.

Compartimentele motoarelor pe benzină se protejează printr-un sistem de stingere a incendiului care evită necesitatea deschiderii lor în caz de incendiu. Stingătoarele portabile se amplasează în locuri uşor accesibile şi unul dintre ele se amplasează astfel încât să se poată ajunge cu uşurinţă la el din postul principal de comandă al ambarcaţiunii de agrement.

5.7. Lumini de navigaţie, figuri de semnalizare şi semnale sonore

În cazul în care sunt instalate lumini de navigaţie, figuri de semnalizare şi semnale sonore, acestea se conformează prevederilor Convenţiei referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiată la Londra la 20 octombrie 1972 (COLREG 1972), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 239/1974, sau ale

Codului european pentru navigaţia pe căile navigabile interioare (CEVNI), preluat în legislaţia naţională prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 859/2013 pentru aprobarea „Regulamentului de navigaţie pe Dunăre în sectorul românesc” - ediţia 2013, cu modificările ulterioare, după caz.

5.8. Prevenirea deversării poluanţilor şi instalaţiile care facilitează evacuarea deşeurilor la ţărm

Ambarcaţiunile se construiesc astfel încât să se prevină orice deversare accidentală de substanţe poluante (ulei, combustibil etc.) peste bord.

Orice grup sanitar instalat pe o ambarcaţiune de agrement se conectează doar la o instalaţie cu rezervor de stocare sau la o instalaţie de tratare a apei.

Ambarcaţiunile de agrement echipate cu rezervoare de stocare sunt prevăzute cu un racord standard de evacuare pentru a permite tubulaturii instalaţiilor de recepţie de la ţărm să fie racordată la tubulatura de evacuare a ambarcaţiunii de agrement.

În plus, orice tubulatură pentru deversarea dejecţiilor în exteriorul ambarcaţiunii este prevăzută cu clapete care să poată fi închise cu un dispozitiv de securitate normal închis.

B. Cerinţe esenţiale pentru emisiile de gaze de eşapament produse de motoarele de propulsie

Motoarele de propulsie respectă cerinţele esenţiale privind emisiile de gaze de eşapament menţionate în prezenta parte.

1. Identificarea motorului de propulsie

1.1. Fiecare motor este clar marcat cu următoarele informaţii:

a) numele, marca înregistrată sau denumirea comercială înregistrată şi adresa de contactate producătorului motorului şi, după caz, numele şi adresa de contact ale persoanei care adaptează motorul;

b) tipul motorului, familia de motoare, după caz;

c) numărul unic de serie al motorului;

d) marcajul CE, potrivit prevederilor art. 18.

1.2. Marcajele menţionate la pct. 1.1 trebuie să fie durabile pe durata normală de viaţă a motorului şi trebuie să fie lizibile în mod clar şi să nu poată fi şterse. În cazul în care se utilizează etichete sau plăci, acestea trebuie să fie ataşate astfel încât fixarea lor să fie durabilă pe durata normală de viaţă a motorului şi să nu poată fi îndepărtate fără să fie distruse sau deformate.

1.3. Marcajele trebuie să fie fixate pe o componentă a motorului necesară funcţionării normale a acestuia şi care, în mod normal, nu trebuie înlocuită în cursul duratei de viaţă a motorului.

1.4. Marcajele trebuie să fie aplicate în aşa fel încât să fie uşor de văzut şi după ce motorul a fost asamblat cu toate componentele necesare pentru funcţionarea sa.

2. Cerinţele privind emisiile de gaze de eşapament

Motoarele de propulsie sunt proiectate, construite şi asamblate astfel încât, în cazul în care sunt instalate corect şi utilizate normal, emisiile să nu depăşească valorile-limită prevăzute la pct. 2.1 tabelul 1 şi pct. 2.2 tabelele 2 şi 3:

2.1. Valori aplicabile în sensul art. 49 alin. (2) şi al tabelului 2 de la pct. 2.2:

 

Tabelul 1

 

 

 

 

 

 

(g/kWh)

Tip

Monoxid de carbon

CO=A+B/PNn

Hidrocarburi

HC=A+B/PNn

Oxizi de azot NOx

Particule PT

 

A

B

n

A

B

n

 

 

Aprindere prin scânteie în doi timpi

150,0

600,0

1,0

30,0

100,0

0,75

10,0

Nu se aplică.

Aprindere prin scânteie în patru timpi

150,0

600,0

1,0

6,0

50,0

0,75

15,0

Nu se aplică.

Aprindere prin compresie

5,0

0

0

1.5

2,0

0,5

9,8

1,0

 

unde A, B şi n sunt constante conform tabelului, Pn este puterea nominală a motorului în kW.

 

2.2. Valori aplicabile după 18 ianuarie 2016:

 

Tabelul 2

Limitele pentru emisiile de gaze de eşapament produse de motoarele cu aprindere prin compresie (AC)(++)

 

Cilindree SV

(L/cyl)

Puterea nominală a motorului PN

(KW)

Particule PT

(g/KWh)

Hidrocarburi + oxizi de azot

HC + NOx

(g/kWh)

SV < 0,9

PN < 37

Valorile menţionate în tabelul 1

37 ≤ PN < 75(+)

0,30

4,7

75 ≤ PN< 3.700

0,15

5,8

0,9 ≤ SV < 1,2

PN < 3.700

0,14

5,8

1,2 ≤ SV < 2,5

0,12

5,8

2,5 ≤ SV < 3,5

0,12

5,8

3,5 ≤ SV < 7,0

0,11

5,8

 

(+) Alternativ, motoarele cu aprindere prin compresie cu puterea nominală a motorului mai mare sau egala cu 37 kW. dar mai mică de 75 kW şi cu o cilindree sub 0,9 L/cyl nu depăşesc o limită a emisiilor de PT de 0,20 g/kWh şi o limită a emisiilor combinate de HC + NOx de 5,8 g/kWh.

(**) Orice motor cu aprindere prin compresie nu depăşeşte o limită a emisiilor de monoxid de carbon (CO) de 5,0 g/kWh.

 

Tabelul 3

Limitele pentru emisiile de gaze de eşapament produse de motoarele cu aprindere prin scânteie (AS)

 

Tipul de motor

Puterea nominală a motorului PN

(kW)

Monoxid de carbon CO

(g/kWh)

Hidrocarburi + oxizi de azot

HC + NOx

(g/kWh)

Motoare inboard cu propulsor orientabil şi motoare inboard

PN ≤ 373

75

5

373 < PN ≤ 485

350

16

PN > 485

350

22

Motoare outboard şi motoare de motovehicule nautice

PN <≤ 4,3

500 - (5,0 x PN)

30

4,3 < PN ≤ 40

500 - (5,0 x PN)

PN > 40

300

 

2.3. Ciclurile de încercare:

Ciclurile de încercare şi coeficienţii de ponderare ce trebuie să fie aplicaţi:

Se utilizează următoarele cerinţe ale standardului ISO 8178-4:2007, ţinând seama de valorile prevăzute în tabelul de mai jos.

Pentru motoarele AC cu turaţie variabila se aplica ciclul de încercare E1 sau E5 sau, alternativ, la peste 130 kw se poate aplica ciclul de încercare E3. Pentru motoarele AS cu turaţie variabilă se aplică ciclul de încercare E4.

 

Ciclul E1, numărul de mod

1

2

3

4

5

Viteză

Nominală

Intermediară

Viteză de mers în gol

Cuplu, %

100

75

75

50

0

Coeficient de ponderare

0,08

0,11

0,19

0,32

0,3

Viteză

Nominală

Intermediară

Viteză de mers în gol

Ciclul E3, numărul de mod

1

2

3

4

 

Viteză, %

100

91

80

63

 

Putere, %

100

75

50

25

 

Coeficient de ponderare

0,2

0,5

0,15

0,15

 

Ciclul E4, numărul de mod

1

2

3

4

5

Viteză, %

100

80

60

40

Mers în gol

Cuplu, %

100

71,6

46,5

25,3

0

Coeficient de ponderare

0,06

0,14

0,15

0,25

0,40

Ciclul E5, numărul de mod

1

2

3

4

5

Viteză, %

100

91

80

63

Mers în gol

Putere, %

100

75

50

25

0

Coeficient de ponderare

0,08

0,13

0,17

0,32

0,3

 

Organismele notificate pot accepta încercările efectuate pe baza altor cicluri de încercare specificate într-un standard armonizat şi aplicabile pentru ciclul de funcţionare al motorului.

2.4. Aplicarea familiei de motoare de propulsie şi alegerea motorului de propulsie reprezentativ

Constructorul motorului este răspunzător pentru definirea motoarelor din seria sa care urmează a fi incluse într-o familie de motoare.

Un motor reprezentativ este selectat dintr-o familie de motoare astfel încât caracteristicile sale în ceea ce priveşte emisiile să fie reprezentative pentru toate tipurile de motoare din familia de motoare respectivă. Motorul având acele caracteristici care se preconizează că produc emisiile specifice cele mai ridicate (exprimate în g/kWh), în cazul în care sunt măsurate în cadrul ciclului de încercare aplicabil, ar trebui în mod normal să fie selectat drept motor reprezentativ pentru o familie.

2.5. Combustibili de încercare

Combustibilul de încercare folosit pentru încercarea emisiilor de gaze de eşapament are următoarele proprietăţi:

 

Combustibili pe bază de benzină

Proprietate

RF-02-99

RF-02-03

Fără plumb

Fără plumb

 

min.

max.

min.

max.

Cifra octanică utilizată la cercetare (RON)

95

-

95

-

Cifra octanică a motorului (MON)

85

-

85

-

Densitatea la 15°C (kg/m3)

748

762

740

754

Punctul iniţial de fierbere (°C)

24

40

24

40

Fracţia masică de sulf (mg/kg)

-

100

-

10

Combustibili pe bază de benzină

Proprietate

RF-02-99

RF-02-03

Fără plumb

Fără plumb

 

min.

max.

min.

max.

Conţinut de plumb (mg/l)

-

5

-

5

Presiunea vaporilor (metoda Reid) (kPa)

56

60

-

-

Presiunea vaporilor (DVPE) (kPa)

-

-

56

60

Combustibili diesel

Proprietate

RF-06-99

RF-06-03

 

min.

max.

min.

max.

Cifra cetanică

52

54

52

54

Densitatea la 15°C (kg/m3)

833

837

833

837

Punctul final de fierbere (°C)

-

370

-

370

Punct de aprindere (°C)

55

-

55

-

Fracţia masică de sulf (mg/kg)

Se raportează

300 (50)

-

10

Fracţia masică de cenuşă (%)

Se raportează

0,01

-

0,01

 

Organismele notificate pot accepta încercările efectuate pe baza altor combustibili de încercare specificaţi într-un standard armonizat.

3. Durabilitate

Producătorul motorului furnizează instrucţiuni de instalare şi întreţinere a motorului, a căror aplicare ar trebui să asigure faptul că motorul utilizat normal respectă limitele specificate la pct. 2.1 şi 2.2 pe întreaga sa durată de viaţă normală, în condiţii normale de utilizare.

Producătorul motorului obţine informaţiile în cauză prin încercări prealabile de anduranţă, bazate pe cicluri de funcţionare normală, şi prin calcularea uzurii componentelor, astfel încât să poată elabora instrucţiunile necesare pentru întreţinere şi să le pună la dispoziţia utilizatorilor odată cu prima introducere pe piaţă a motoarelor noi.

Durata de viaţă normală a motorului este, după caz, următoarea:

a) pentru motoare AC: 480 de ore de funcţionare sau 10 ani, în funcţie de care dintre acestea survine mai întâi;

b) pentru motoarele AS inboard sau motoarele AS inboard cu propulsor orientabil cu sau fără evacuare integrată:

(i) pentru categoria de motoare PN ≤ 373 kW: 480 de ore de funcţionare sau 10 ani, în funcţie de care dintre acestea survine mai întâi;

(ii) pentru motoarele din categoria 373 < PN ≤ 485 kW: 150 de ore de funcţionare sau trei ani, în funcţie de care dintre acestea survine mai întâi;

(iii) pentru categoria de motoare PN > 485 kW: 50 de ore de funcţionare sau un an, în funcţie de care dintre acestea survine mai întâi;

c) pentru motoarele motovehiculelor nautice: 350 de ore de funcţionare sau 5 ani, în funcţie de care dintre acestea survine mai întâi;

d) pentru motoare outboard: 350 de ore de funcţionare sau 10 ani, în funcţie de care dintre acestea survine mai întâi.

4. Manualul proprietarului

Fiecare motor este însoţit de manualul proprietarului, redactat în limba română sau limbi uşor de înţeles de către consumatori şi alţi utilizatori finali.

Manualul proprietarului:

a) furnizează instrucţiunile în vederea instalării, utilizării şi întreţinerii necesare pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a motorului în conformitate cu cerinţele prevăzute la secţiunea 3 (durabilitate);

b) specifică puterea motorului măsurată în conformitate cu standardul armonizat.

C. Cerinţe esenţiale pentru emisiile de zgomot

Ambarcaţiunile de agrement cu motoare inboard sau motoare inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată, motovehiculele nautice şi motoarele outboard şi motoarele inboard cu propulsor orientabil cu evacuare integrată respectă cerinţele esenţiale pentru emisiile de zgomot prevăzute în prezenta parte,

1. Nivelurile emisiilor de zgomot

1.1. Ambarcaţiunile de agrement cu motoare inboard sau motoare inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată, motovehiculele nautice şi motoarele outboard şi motoarele inboard cu propulsor orientabil cu evacuare integrată sunt proiectate, construite şi asamblate astfel încât emisiile de zgomot să nu depăşească valorile-limită din următorul tabel:

 

Puterea nominală a motorului

(motor unic)

în kW

Nivelul maxim al presiunii acustice = LpASmax în dB

PN ≤ 10

67

10 < PN 40

72

PN >40

75

 

unde Pn = puterea nominală a motorului unic în kW în regim nominal, iar LpASmax = nivelul maxim al presiunii acustice, în dB.

Pentru instalaţiile cu două motoare identice şi motoare multiple, indiferent de tipul acestora, se poate aplica o toleranţă de 3 dB.

1.2. Ca alternativă la încercările de măsurare acustică, ambarcaţiunile de agrement echipate cu motor inboard sau cu motor inboard cu propulsor orientabil, fără evacuare integrată, sunt considerate conforme cu cerinţele referitoare la zgomot specificate la pct. 1.1 în cazul în care au un număr Froude ≤ 1,1 şi un raport putere/deplasament ≤ 40 şi în cazul în care motorul şi sistemul de evacuare sunt instalate în conformitate cu specificaţiile producătorului motorului.

1.3. „Numărul Froude” Fn se calculează prin împărţirea vitezei maxime a ambarcaţiunii de agrement V (m/s) la rădăcina pătrată a produsului dintre lungimea liniei de plutire lwl (m) şi acceleraţia gravitaţională data g = 9,8 m/s 2.

 

 

„Raportul putere/deplasament” se calculează împărţind puterea nominală a motorului PN (în kW) la deplasamentul ambarcaţiunii de agrement D (în tone).

Pn

 

Raportul putere/deplasament = PN/D

 

2. Manualul proprietarului

Pentru ambarcaţiunile de agrement echipate cu motor inboard sau motor inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată şi pentru motovehiculele nautice, manualul proprietarului, prevăzut în partea A pct. 2.5, include informaţiile necesare pentru menţinerea ambarcaţiunii de agrement şi a sistemului de evacuare într-o stare care, pe cât posibil, să asigure conformitatea cu valorile-limită de zgomot specificate, în cazul în care sunt utilizate în mod normal,

Pentru motoarele outboard şi motoarele inboard cu propulsor orientabil cu evacuare integrată, manualul proprietarului prevăzut în partea B secţiunea 4 furnizează instrucţiunile necesare pentru ca motorul să se menţină într-o stare care, pe cât posibil, să asigure conformitatea cu valorile-limită de zgomot specificate, în cazul în care este utilizat în mod normal.

3. Durabilitate

Dispoziţiile privind durabilitatea din partea B secţiunea 3 se aplică mutatis mutandis în cazul conformităţii cu cerinţele privind emisiile de zgomot prevăzute în prezenta parte la secţiunea 1.

 

ANEXA Nr. 2

 

Componentele ambarcaţiunilor

 

1. Echipament cu protecţie la aprindere pentru motoarele inboard şi motoarele inboard cu propulsor orientabil care funcţionează pe bază de benzină şi pentru spaţiile destinate rezervoarelor de benzină

2. Dispozitive de protecţie contra pornirii motoarelor outboard în cazul în care schimbătorul de viteze este cuplat

3. Timone, mecanisme de guvernare şi ansambluri de cabluri pentru guvernare

4. Rezervoare de combustibil destinate instalaţiilor fixe şi furtunuri pentru combustibil

5. Capace guri de acces prefabricate şi hublouri prefabricate

 

ANEXA Nr. 3

 

Declaraţia producătorului sau a importatorului ambarcaţiunii parţial construite [art. 6 alin. (2)]

 

Declaraţia producătorului sau a importatorului, menţionată la art. 6 alin. (2) din prezenta hotărâre, conţine următoarele:

a) numele şi adresa producătorului;

b) numele şi adresa reprezentantului producătorului stabilit în România sau în alt stat membru sau, după caz, ale persoanei responsabile cu introducerea pe piaţă;

c) o descriere a ambarcaţiunii parţial construite;

d) o declaraţie că ambarcaţiunea incompletă respectă cerinţele esenţiale care se aplică în această etapă de construcţie; aceasta include trimiteri la standardele armonizate relevante folosite sau trimiteri la specificaţiile în legătură cu care se declară conformitatea, în această etapă de construcţie; în plus, declaraţia este menită să fie completată de alte persoane juridice sau fizice în deplină conformitate cu prezenta hotărâre.

 

ANEXA Nr. 4

 

Declaraţia de conformitate UE nr. xxxxx (l)

 

1. Nr. xxxxx (Produs: produs, lot, tip sau număr de serie):

2. Numele şi adresa producătorului sau ale reprezentantului său autorizat (reprezentantul autorizat trebuie să specifice, de asemenea, denumirea comercială şi adresa producătorului) sau ale importatorului privat

3. Această declaraţie de conformitate este emisă pe răspunderea exclusivă a producătorului sau a importatorului privat sau a persoanei prevăzute la art. 19 alin. (3) sau (4), din prezenta hotărâre.

4. Obiectul declaraţiei (identificarea produsului permiţând trasabilitatea. Poate include şi o fotografie, dacă este cazul):

5. Obiectul declaraţiei descris la pct. 4 este în conformitate cu legislaţia armonizată relevantă a Uniunii Europene:

6. Trimiterile la standardele armonizate relevante folosite sau trimiterile la alte specificaţii tehnice în legătură cu care se declară conformitatea:

7. După caz, organismul notificat ................................................. (denumire, număr), a efectuat ................................................. (descrierea intervenţiei) şi a emis certificatul:

8. Datele de identificare ale persoanei împuternicite să semneze în numele producătorului sau al reprezentantului autorizat al acestuia

9. Informaţii suplimentare:

Declaraţia de conformitate UE include o declaraţie a producătorului motorului de propulsie şi pe cea a persoanei care adaptează motorul în conformitate cu art. 6 alin. (4) lit. b) şi c) din prezenta hotărâre, conform căreia:

a) în cazul în care este instalat pe o ambarcaţiune în conformitate cu instrucţiunile de instalare care însoţesc motorul, motorul satisface:

(i) cerinţele privind emisiile de gaze de eşapament din prezenta hotărâre;

(ii) limitele din Directiva 97/68/CE, transpusă prin

Hotărârea Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte motoarele omologate în conformitate cu Directiva 97/68/CE care sunt conforme cu etapele Iii A, iii B sau IV ale limitelor de emisii pentru motoarele AC utilizate în alte aplicaţii decât propulsia navelor pentru navigaţie interioară, a locomotivelor şi a automotoarelor, potrivit prevederilor pct. 4.1.2 din anexa I la directiva respectivă; sau

(iii) limitele Regulamentului (CE) nr. 595/2009 în ceea ce priveşte motoarele omologate în conformitate cu regulamentul respectiv.

Motorul nu trebuie să fie pus în funcţiune decât după ce ambarcaţiunea pe care urmează să fie instalat a fost declarată în conformitate, după caz, cu dispoziţiile relevante din prezenta hotărâre.

În cazul în care motorul a fost introdus pe piaţă pe parcursul perioadei suplimentare de tranziţie prevăzute la art. 47 alin. (2) din prezenta hotărâre, declaraţia de conformitate UE cuprinde o menţiune cu privire la aceasta.

 

Semnat pentru şi în numele:

.................................................

(locul şi data emiterii)

 

.................................................

(numele, funcţia) (semnătura)

 

(1) Alocarea unui număr pentru declaraţia de conformitate este opţională.

 

ANEXA Nr. 5

 

Conformitate echivalentă bazată pe evaluarea postconstrucţie (modulul EPC)

 

1. Conformitatea bazată pe evaluarea postconstrucţie este procedura de evaluare a conformităţii echivalente a unui produs pentru care producătorul nu îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu prezenta hotărâre şi prin care o persoană fizică sau juridică prevăzută la art. 19 alin. (2), (3) sau (4) din prezenta hotărâre, care introduce produsul pe piaţă sau îl pune în funcţiune pe propria răspundere îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea echivalentă a produsului. Această persoană îndeplineşte obligaţiile prevăzute la pct. 2 şi 4 şi asigură şi declară pe răspunderea sa exclusivă că produsul în cauză, care a făcut obiectul dispoziţiilor de la pct. 3, este conform cu cerinţele aplicabile din prezenta hotărâre.

2. Persoana care introduce produsul pe piaţă sau îl pune în funcţiune depune, la un organism notificat, o cerere pentru o evaluare postconstrucţie a produsului şi trebuie să furnizeze organismului notificat documentele şi dosarul tehnic care permit organismului notificat să evalueze conformitatea produsului cu cerinţele prezentei hotărâri, precum şi orice informaţii disponibile privind utilizarea produsului după prima punere în funcţiune a acestuia.

Persoana care introduce produsul pe piaţă sau îl pune în funcţiune menţine aceste documente şi informaţii la dispoziţia autorităţii de supravegherea pieţei pe o perioadă de 10 ani după ce produsul a fost evaluat cu privire la conformitatea sa echivalentă în conformitate cu procedura de evaluare postconstrucţie.

3. Organismul notificat examinează produsul în cauză şi efectuează calcule, încercări şi alte evaluări, în măsura în care este necesar pentru a asigura demonstrarea conformităţii echivalente a produsului cu cerinţele relevante din prezenta hotărâre.

Organismul notificat elaborează şi prezintă un certificat şi un raport aferent de conformitate cu privire la evaluarea efectuată şi păstrează o copie a certificatului respectiv, precum şi a raportului aferent de conformitate la dispoziţia autorităţii de supravegherea pieţei pe o perioadă de 10 ani de la data la care S-au emis aceste documente.

Organismul notificat aplică numărul său de identificare lângă marcajul CE pe produsul aprobat sau dispune aplicarea acestuia sub responsabilitatea sa.

În cazul în care produsul evaluat este o ambarcaţiune, organismul notificat dispune, de asemenea, aplicarea, pe răspunderea sa, a numărului de identificare, astfel cum se menţionează în partea A pct. 2.1 din anexa nr. 1, unde spaţiul destinat codului ţării producătorului este utilizat pentru a indica ţara în care este stabilit organismul notificat, iar spaţiile destinate pentru a indica codul unic al producătorului atribuit de autoritatea naţională desemnată, pentru a indica codul de identificare a evaluării postconstrucţie alocat organismului notificat, urmat de numărul de serie al certificatului de evaluare postconstrucţie. Spaţiile din numărul de identificare a ambarcaţiunii destinate lunii şi anului de producţie, precum şi spaţiul destinat anului modelului trebuie să fie utilizate pentru a indica luna şi anul în care a avut loc evaluarea postconstrucţie,

4. Marcajul CE şi declaraţia de conformitate UE

4.1. Persoana care introduce produsul pe piaţă sau îl pune în funcţiune aplică marcajul CE şi, pe răspunderea organismului notificat menţionat la pct. 3, numărul de identificare al acestuia din urmă pe produsul a cărui conformitate echivalentă cu cerinţele relevante din prezenta hotărâre a fost evaluată şi certificată de organismul notificat.

4.2. Persoana care introduce produsul pe piaţă sau îl pune în funcţiune elaborează o declaraţie de conformitate UE şi o păstrează la dispoziţia autorităţii de supravegherea pieţei pe o perioadă de 10 ani de la data la care a fost eliberat certificatul de evaluare postconstrucţie. Declaraţia de conformitate identifică produsul pentru care a fost întocmită.

O copie a declaraţiei de conformitate UE este pusă la dispoziţia autorităţii de supravegherea pieţei, la cerere.

4.3. În cazul în care produsul evaluat este o ambarcaţiune, persoana care introduce ambarcaţiunea pe piaţă sau o pune în funcţiune aplică pe ambarcaţiune plăcuţa producătorului descrisă în partea A pct. 2.2 din anexa nr. 1, care include cuvintele „evaluare postconstrucţie” şi numărul de identificare al ambarcaţiunii descris în anexa nr. 1, partea A, pct. 2.1, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la pct. 3.

5. Organismul notificat informează persoana care introduce produsul pe piaţă sau îl pune în funcţiune asupra obligaţiilor care îi revin în conformitate cu prezenta procedură de evaluare postconstrucţie.

 

ANEXA Nr. 6

 

Cerinţe suplimentare în cazul în care se utilizează controlul intern al producţiei plus încercarea supravegheată a produsului prevăzute în modulul A1 [art. 24 alin. (2)]

 

Proiectare şi construcţie

Producătorul efectuează sau dispune efectuarea în numele său, pe una sau mai multe ambarcaţiuni care reprezintă fabricaţia producătorului, una sau mai multe dintre următoarele încercări, calcule sau controale echivalente:

a) proba de stabilitate, în conformitate cu partea A pct. 3.2 din anexa nr. 1;

b) proba de flotabilitate în conformitate cu partea A pct. 3.3 din anexa nr. 1.

Emisii de zgomot

Pentru ambarcaţiunile de agrement echipate cu motoare inboard sau motoare inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată şi pentru motovehiculele nautice, încercările privind emisiile sonore prevăzute în partea C din anexa nr. 1 sunt efectuate de către producător, pe una sau mai multe ambarcaţiuni reprezentative pentru producţia sa, sau în numele acestuia, sub responsabilitatea unui organism notificat ales de producător.

Pentru motoarele outboard şi motoarele interioare cu propulsor orientabil cu evacuare integrată, încercările privind emisiile sonore prevăzute în partea C din anexa nr. 1 sunt efectuate de producător, pe unul sau mai multe motoare din fiecare familie de motoare reprezentative pentru producţia sa, sau în numele acestuia, sub responsabilitatea unui organism notificat ales de producător.

În cazul în care sunt efectuate încercări pe mai multe motoare dintr-o familie, se aplică metoda statistică prevăzută în anexa nr. 7 pentru a se asigura conformitatea eşantionului.

 

ANEXA Nr. 7

 

Evaluarea conformităţii producţiei în ce priveşte emisiile de gaze de eşapament şi emisiile de zgomot

 

1. Pentru verificarea conformităţii unei familii de motoare se ia un eşantion de motoare din seria de fabricaţie. Producătorul stabileşte dimensiunea (n) a eşantionului, de comun acord cu organismul notificat.

2. Media aritmetică X a rezultatelor obţinute pe baza eşantionului se calculează pentru fiecare componentă reglementată a emisiilor de gaze şi a emisiilor de zgomot. Fabricarea seriilor este considerată în conformitate cu cerinţele („decizie pozitivă”) în cazul în care se respectă următoarea condiţie:

X + k. S ≤ L

S este abaterea standard, unde:

S2 = Σ(x-X)2/(n-1)

X = media aritmetică a rezultatelor obţinute pe baza eşantionului

x = rezultatele individuale obţinute din eşantion

L = valoarea-limită relevantă

n = numărul de motoare din eşantion

k - factorul statistic în funcţie de n (a se vedea tabelul de mai jos)

 

n

2

3

4

5

6

7

8

9

10

k

0,973

0,613

0,489

0,421

0,376

0,342

0,317

0,296

0,279

n

11

12

13

14

15

16

17

18

19

k

0,265

0,253

0,242

0,233

0,224

0.216

0,210

0,203

0,198

În cazul în care n ≥ 20, atunci k = 0,860/ √n.

 

ANEXA Nr. 8

 

Procedura suplimentară aplicată în temeiul conformităţii de tip bazată pe controlul intern al producţiei (Modulul C)

 

În cazurile menţionate la art. 24 alin. (5) din prezenta hotărâre, în cazul în care nivelul calităţii pare a nu fi satisfăcător, se aplică următoarea procedură:

Se ia un motor din seria de fabricaţie şi se supune testelor descrise în partea B din anexa nr. 1 Motoarele supuse testelor sunt anterior rodate, parţial sau complet, conform specificaţiilor producătorului. În cazul în care emisiile de gaze de eşapament

specifice ale motorului luat din seria de fabricaţie depăşesc valorile-limită în conformitate cu partea B din anexa nr. 1, producătorul poate cere efectuarea măsurătorilor pe un eşantion de motoare luat din seria de fabricaţie care să includă şi motorul încercat iniţial. Pentru a asigura conformitatea eşantionului de motoare cu cerinţele prevăzute în prezenta hotărâre se aplică metoda statistică descrisă în anexa nr. 7.

 

ANEXA Nr. 9

 

Documentaţia tehnică

 

Documentaţia tehnică la care se face referire la art. 7 alin. (2) şi la art. 25 din prezenta hotărâre, în măsura în care este relevantă pentru evaluare, conţine următoarele:

a) o descriere generală a tipului;

b) proiectul conceptual, desenele de fabricaţie şi schemele componentelor, subansamblelor, circuitelor şi alte informaţii relevante;

c) descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea acestor desene şi scheme şi a funcţionării produsului;

d) o listă cu standardele prevăzute la art. 14 din prezenta hotărâre, aplicate integral sau parţial şi descrieri ale soluţiilor adoptate pentru a respecta cerinţele esenţiale, în cazul în care nu au fost aplicate standardele prevăzute la art. 14;

e) rezultatele calculelor de proiectare efectuate, ale examinărilor efectuate şi alte date relevante;

f) rapoartele încercărilor efectuate sau calcule, în special privind stabilitatea, în conformitate cu partea A pct. 3.2 din anexa nr. 1 şi privind flotabilitatea, în conformitate cu partea A pct. 3.3 din anexa nr. 1;

g) rapoartele încercărilor privind emisiile de gaze de eşapament, care demonstrează conformitatea cu partea B secţiunea 2 din anexa nr. 1;

h) rapoartele încercărilor privind emisiile sonore care demonstrează conformitatea cu partea C secţiunea 1 din anexa nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru abrogarea unor dispoziţii cuprinse în ordinele directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.092/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 12 unităţi administrativ-teritoriale, nr. 1.150/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 25 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt, nr. 1.170/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt şi nr. 1.208/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt

 

În temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) poziţia nr. 9 din anexa nr. 1 şi anexa nr. 10 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.092/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 12 unităţi administrativ-teritoriale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 27 septembrie 2016, cu modificările ulterioare;

b) poziţiile nr. 1 şi 22 din anexa nr. 1 şi anexele nr. 2 şi 23 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.150/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 25 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 30 septembrie 2016, cu modificările ulterioare;

c) poziţiile nr. 3, 4 şi 5 din anexa nr. 1 şi anexele nr. 4, 5 şi 6 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.170/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 4 octombrie 2016;

d) poziţiile nr. 1 şi 3 din anexa nr. 1 şi anexele nr. 2 şi 4 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1208/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Olt, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 12 octombrie 2016.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 6 iulie 2017.

Nr. 927.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru abrogarea unor dispoziţii ale Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.136/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 16 unităţi administrativ-teritoriale din judeţele Brăila şi Ilfov

 

În temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă poziţia nr. 7 din anexa nr. 1, precum şi anexa nr. 8 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.136/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 16 unităţi administrativ-teritoriale din judeţele Brăila şi Ilfov, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 28 septembrie 2016, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Stefănescu

 

Bucureşti, 10 iulie 2017.

Nr. 933.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru abrogarea ordinelor directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.166/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în două unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea şi nr. 1.186/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Sfântu Gheorghe din judeţul Tulcea

 

În temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1.-La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.166/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor pe sectoare cadastrale, în două unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 4 octombrie 2016;

b) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.186/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Sfântu Gheorghe din judeţul Tulcea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 796 din 10 octombrie 2016.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 12 iulie 2017.

Nr. 943.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind abrogarea unor ordine ale directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

 

În temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1,288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliară nr. 1.168/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 5 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 4 octombrie 2016;

b) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.283/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 3 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 13 octombrie 2016;

c) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.300/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Blândeşti din judeţul Botoşani, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 19 octombrie 2016;

d) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.325/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Vlăsineşti din judeţul Botoşani, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 19 octombrie 2016;

e) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.389/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Văculeşti din judeţul Botoşani, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 11 noiembrie 2016;

f) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.607/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 6 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 30 ianuarie 2017;

g) Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 65/2017 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în unitatea administrativ-teritorială Mitoc din judeţul Botoşani, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2017.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 12 iulie 2017.

Nr. 944.

 

AGENŢIA NAŢIONALA DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Orbească, judeţul Teleorman

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii Imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Orbească, judeţul Teleorman, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare.

Art. 2. -(1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc pentru unitatea administrativ-teritorială Orbească, judeţul Teleorman, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, în unitatea administrativ-teritorială Orbească, judeţul Teleorman, îşi pierd valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 12 iulie 2017.

Nr. 945.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.