MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 608/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 608         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 27 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 245 din 25 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) şi (8) şi ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

5. - Ordonanţă privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României

 

504. - Hotărâre pentru aprobarea înţelegerii dintre Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România şi Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul securităţii nucleare, semnată la Bucureşti la 2 martie 2017 şi la Rockville, Maryland, la 16 martie 2017

 

Înţelegere între Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România şi Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul securităţii nucleare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

251. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 245

din 25 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) şi (8) şi ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) şi (8) şi ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.440/117/2015* al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 27D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar un punct de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, prin care apreciază că aceasta este neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că îşi menţine valabilitatea jurisprudenţa Curţii Constituţionale existentă în materie. Apreciază, totodată, că autorul excepţiei solicită, în realitate, completarea textului în sensul ca şi entităţile deţinătoare să aibă posibilitatea de a contesta deciziile de anulare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, ceea ce excedează competenţelor Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 12 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.440/117/2015*, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) şi (8) şi ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei decizii prin care Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a invalidat decizia prin care autoarea excepţiei, în calitate de entitate deţinătoare, a propus acordarea de despăgubiri prin echivalent pentru un imobil revendicat, cu motivarea că acesta fusese expropriat şi preluat de stat cu titlu valabil, fiind, în prezent, proprietatea universităţii menţionate.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) şi cele ale art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi deciziilor sau dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, confirmate implicit prin hotărâri judecătoreşti definitive/irevocabile de obligare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilele pentru care persoanele juridice deţinătoare au emis decizie de restituire prin echivalent. Aşadar, Comisia nu ar putea, ulterior pronunţării unei hotărâri judecătoreşti, să invalideze decizia persoanei juridice deţinătoare şi, implicit, să cenzureze actul de justiţie, lăsându-l fără efect. În caz contrar, s-ar încălca principiul securităţii juridice şi principiul separaţiei puterilor în stat, eludându-se, printr-un act administrativ, efectele obligatorii ale actului jurisdicţional.

7. În ce priveşte prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 susţine că sunt neconstituţionale în măsura în care deciziile emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor pot fi atacate doar de persoana care se consideră îndreptăţită, nu şi de persoana care justifică un interes legitim, în acest sens arată că deciziile emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor prin care aceasta invalidează deciziile emise de entităţile învestite de lege cu soluţionarea notificărilor sunt opozabile şi acestora din urmă, astfel că limitarea persoanei care are calitate procesuală activă doar la persoana care se consideră îndreptăţită, definită de art. 3 pct. 2 din Legea nr. 165/2013, aduce atingere dreptului oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea interesului său legitim, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la un recurs efectiv.

8. Tribunalul Cluj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 269 din 7 mâi 2014.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, prevederile art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) şi (8) şi ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Din motivarea scrisă a excepţiei rezultă, însă, că, în ceea ce priveşte art. 35 din Legea nr. 165/2013, autorul acesteia critică doar prevederile alin. (1). Prin urmare, Curtea va examina, ca obiect al excepţiei, dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) şi (8) şi ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următoarea redactare:

- Art. 17 alin. (1) lit. a): (1) în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor; denumită în continuare Comisia Naţională, care funcţionează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru şi are. În principal, următoarele atribuţii:

a) validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entităţile învestite de lege care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii;”:

- Art. 21 alin. (5) şi (8): „(5) Secretariatul Comisiei Naţionale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar; Secretariatul Comisiei Naţionale poate solicita documente în completare entităţilor învestite de lege, titularilor dosarelor şi oricăror altor instituţii care ar putea deţine documente relevante. (...)

(8) Ulterior verificării şi evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, Comisia Naţională validează sau invalidează decizia entităţii învestite de lege şi, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).

- Art. 35 alin. (1): „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării”.

14. Art. 33 stabileşte termenele în care entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar art. 34 prevede termenele în care trebuie soluţionate dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

15. În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 16 alin. (1) şi (2) privind principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 alin. (1) şi (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil şi la art. 53 privitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Prin raportare la art. 20 - „Tratatele internaţionale privind drepturile omului” din Constituţie invocă, totodată, şi art. 6 şi ale art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv. Menţionează, de asemenea, prevederile art. 8 şi ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului care, în esenţă, vizează dreptul de acces la o instanţă şi judecată în cadrul unui proces echitabil.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii formulate de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca de anulare a unei decizii prin care Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a invalidat o decizie prin care universitatea menţionată, în calitate de entitate deţinătoare, a propus acordarea de despăgubiri prin echivalent pentru un imobil revendicat. Propunerea de acordare de despăgubiri prin echivalent formulată de entitatea deţinătoare a fost motivată de faptul că imobilul în discuţie fusese expropriat şi preluat de stat cu titlu valabil, fiind, în prezent, proprietatea acestei universităţi. Decizia de invalidare a fost emisă în considerarea faptului că există posibilitatea restituirii în natură a imobilului solicitai:. Pentru a contracara diminuarea propriului patrimoniu în situaţia în care va proceda la restituirea în natură a bunului solicitat, astfel cum s-a prevăzut prin decizia de invalidare emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, unitatea deţinătoare a bunului a formulat contestaţie împotriva acestei decizii, ridicând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale ce formează obiectul prezentului dosar în cursul procesului având ca obiect soluţionarea contestaţiei.

17. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) şi ale art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, confirmate implicit de hotărâri judecătoreşti definitive/irevocabile prin care instanţele de judecată au obligat Comisia Naţională pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, în condiţiile legii speciale.

18. În raport cu aceste critici, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, a constatat că dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. a) şi ale art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate a acestora. În prezenta cauză, din examinarea obiectului litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, reiese că decizia referitoare la propunerea de acordare de despăgubiri, emisă de unitatea deţinătoare a bunului imobil, în speţă Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, nu este consecinţa unor sentinţe judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate al acestora, astfel că nu se regăseşte ipoteza avută în vedere în Decizia Curţii Constituţionale nr. 686 din 26 noiembrie 2014. Împrejurarea că decizia unităţii deţinătoare a imobilului conţinând propunerea de acordare de despăgubiri a fost «confirmată implicit de o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care instanţele de judecată au obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, în condiţiile legii speciale”, este diferită de ipoteza în care deciziile administrative privind acordarea de despăgubiri au fost emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate al acestora. Astfel, în speţă, prin hotărârea judecătorească pe care autoarea excepţiei o invocă, instanţa nu s-a pronunţat pe fondul dreptului şi nu a analizat calitatea de persoană îndreptăţită la restituire sau întinderea dreptului pretins. Prin Sentinţa civilă nr. 307/2010, pronunţată în Dosarul nr. 041/33/2010, Curtea de Apel Cluj a stabilit în sarcina Comisiei Centrale obligaţia de evaluare a bunului şi de emitere a titlului de despăgubire, Iară a se pronunţa asupra fondului dreptului pretins sau a documentaţiei existente referitoare la posibilitatea restituirii în natură.

19. Prin urmare, Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, mai sus citată, nu este incidenţă în cauză. Situaţia existentă în cauză este similară celor pe care Curtea Constituţională le-a avut în vedere când s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) şi ale art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, prin deciziile nr. 269 din 7 mai 2014,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, sau nr. 724 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2015.

20. Astfel, analizând de principiu atribuţia Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor de a valida/invalida în tot sau în parte deciziile emise de entităţile învestite de lege care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, că aceasta nu este de natură să aducă atingere certitudinii raporturilor juridice, întrucât nu determină o destabilizare a acestora, ci oferă un control suplimentar pentru asigurarea legalităţii dreptului recunoscut. Scopul unei asemenea verificări suplimentare faţă de cea realizată de entitatea învestită îl reprezintă confirmarea cu certitudine sporită a unui drept, ceea ce nu constituie o nesocotire a dreptului de proprietate, din perspectiva speranţei legitime de valorificare a acestuia, ci, dimpotrivă, o garanţie a recunoaşterii acestuia în mod just.

21. Totodată, prin Decizia nr. 724 din 16 decembrie 2014, Curtea a mai reţinut că din Hotărârea-pilot, pronunţată la 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, se desprinde constatarea Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la existenţa, pe fondul vidului legislativ în materie, a numeroase situaţii de suprapunere de titluri de proprietate, ce stau la originea multora dintre litigiile aduse în faţa sa, ceea ce imprimă necesitatea rezolvării interne şi a acestui aspect. Or, verificarea efectuată de Comisia Naţională reprezintă o asemenea atribuţie legală de control suplimentar, conferită unui organism central, şi răspunde astfel acestei cerinţe.

22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, autoarea excepţiei susţine că acestea sunt neconstituţionale în măsura în care deciziile emise de Comisia Naţională pot fi atacate doar de persoana care se consideră îndreptăţită, în sensul art. 3 pct. 2 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu şi de O altă persoană care justifică un interes legitim, ceea ce contravine dreptului de a se adresa justiţiei pentru apărarea unui interes legitim, dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv.

23. Cu privire la critici identice, formulate tot de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca în calitate de entitate deţinătoare, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 10*) din 17 ianuarie 2017, nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii, constatând că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi respingând-o ca atare.

24. Astfel, Curtea a observat că din textul de lege criticat rezultă că legea nu conferă unităţii deţinătoare a bunului imobil solicitat/entităţii învestite cu soluţionarea notificării legitimare procesuală activă pentru contestarea în instanţă a deciziei Comisiei Naţionale de invalidare a propunerii sale de acordare de măsuri reparatorii în echivalent (paragraful 30).

25. Curtea a reţinut (paragraful 32), totodată, că în operaţiunea de determinare a măsurii reparatorii entitatea învestită de lege în sensul art. 3 pct. 4 lit. a) şi b) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, are interesul ca persoanei îndreptăţite să i se acorde măsuri de compensare prin puncte, întrucât, în acest caz, patrimoniul său nu va fi afectat, direct sau indirect, prin măsura reparatorie propusă. Izvorul dreptului la despăgubire al persoanei îndreptăţite îl constituie, însă, bunul imobil preluat în mod abuziv, compensarea prin echivalent fiind o măsură excepţională care se abate de la principiul restituirii în natură. În cazul compensării prin puncte, statul a ales ca el însuşi să preia sarcina despăgubirii cu privire la bunurile care fac obiectul legii; prin urmare, în lipsa acestui mecanism ar fi revenit unităţii deţinătoare obligaţia fie de a restitui bunul în natură, fie de a acorda o măsură reparatorie prin echivalent, indiferent deforma acestuia. Diminuarea patrimoniului unităţii deţinătoare ca urmare a deciziei Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, prin care se invalidează decizia entităţii învestite de lege care conţine propunerea de acordare de măsuri compensatorii, se datorează notificării depuse, unitatea deţinătoare fiind cea avantajată în ipotezele care nu dau loc la restituire în natură sau la măsuri reparatorii prin echivalent, caz în care devine aplicabilă măsura compensării prin puncte. Unitatea deţinătoare - indiferent de regimul său juridic - şi statul formează un corp procesual unitar în concepţia legiuitorului. Această realitate normativă, fiind rezultatul unei ficţiuni juridice pe care legiuitorul a creat-o, constituie, în mod indubitabil, o regulă de drept în materia restituirii reglementată de Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, iar caracteristica esenţială a acesteia este faptul că nu poate fi făcută proba contrară împotriva unei asemenea reguli, prin mijlocirea art. 21 din Constituţie, Regula de drept enunţată impune, în mod axiomatic, concluzia potrivit căreia acest corp acţionează unitar prin actul care produce efecte în circuitul juridic, şi anume: (1) decizia entităţilor învestite de lege de restituire în natură a bunului imobil sau (2) decizia Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor de invalidare sau validare în tot sau în parte a deciziilor emise de entităţile învestite de lege care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii. Competenţa Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor nu naşte un drept al unităţii deţinătoare la a contesta actul acesteia, ci de a concura la realizarea actului care produce efecte juridice şi este opozabil şi persoanei îndreptăţite Răsturnarea acestei concepţii legislative poate duce la golirea de conţinut a întregii proceduri de restituire, aceasta disipându-se între diversele interese mai mult sau mai puţin îndreptăţite ale subiecţilor ce participă şi concură la realizarea întregului proces (paragraful 32).

26. Curtea a statuat, prin aceeaşi decizie (paragraful 33), că, din moment ce atât unităţii deţinătoare, cât şi Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor le incumbă obligaţia de restituire, nu se poate reţine existenţa unei limitări a accesului liber la justiţie a uneia împotriva celeilalte. Prin urmare, legiuitorul a considerat că în cadrul procesului de restituire nu pot exista interese legitime divergente între acestea; ceea ce este actual şi primează este interesul legitim al persoanei îndreptăţite de a i se restitui bunul în natură/echivalent, aspect pe care numai aceasta îl poate contesta. În consecinţă, deşi unitatea deţinătoare ar putea invoca un interes de fapt în promovarea unei căi de atac împotriva deciziei de invalidare a Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, Curtea a apreciat că acest interes nu este unul legitim pentru a putea fi valorificat în sensul art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Caracterul legitim al interesului aparţine doar persoanei îndreptăţite, căreia, de altfel, legea îi şi recunoaşte dreptul de a contesta actul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor. Prin urmare, Curtea a constatat că textul legal criticat nu încalcă art. 21 din Constituţie.

27. În considerarea acestor argumente, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în raport cu art. 21 din Constituţie.

28. Întrucât în cauza de faţă nu au intervenit elemente noi, îşi menţin valabilitatea atât soluţia pronunţată prin deciziile menţionate, cât şi considerentele care au stat la baza acesteia.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.440/117/2015* al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. a), ari. 21 alin. (5) şi (8) şi ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 25 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 10 din 17 ianuarie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017.

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. III.4 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. 1. - În termenele prevăzute de prezenta ordonanţă, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale preia activităţile şi structurile Departamentului Centenar, structură fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi în subordinea prim-ministrului, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Art. 2. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale propune Guvernului spre adoptare proiectul hotărârii Guvernului pentru reglementarea măsurilor privind organizarea şi funcţionarea acestui minister, conform prevederilor prezentei ordonanţe.

(2) Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale preia numărul de posturi şi personalul aferent Departamentului Centenar.

(3) Personalul preluat din cadrul Departamentului Centenar îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

(4) Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Departamentului Centenar.

(5) Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale preia de la Secretariatul General al Guvernului, pe bază de protocol de predare-preluare, prevederile bugetare pe anul 2017, execuţia bugetară până la data preluării, precum şi patrimoniul aferent Departamentului Centenar stabilit pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (li) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.

(6) încadrarea personalului preluat potrivit alin. (2) se realizează cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în termen de minimum 30 de zile de la dală intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la alin. (1).

(7) La data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la alin. (1), Departamentul Centenar se desfiinţează.

Art. 3. - Pentru realizarea unei bune coordonări la nivel naţional a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial se constituie Comitetul interministerial pentru Centenar, denumit în continuare Comitet interministerial.

Art. 4. - (1) Componenţa Comitetului interministerial este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă.

(2) Comitetul interministerial este condus de prim-ministru, în calitate de preşedinte, şi de ministrul culturii şi identităţii naţionale, în calitate de vicepreşedinte.

(3) în activitatea sa, Comitetul interministerial este sprijinit de un secretariat tehnic asigurat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

(4) Componenţa nominală a Comitetului interministerial se stabileşte prin decizie a prim-ministrului, pe baza nominalizărilor transmise de instituţiile prevăzute în anexă, la nivel de ministru, respectiv conducător al instituţiei publice, care poate fi înlocuit de un secretar de stat sau asimilatul acestuia.

(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a secretariatului tehnic se stabileşte de Comitetul interministerial în prima şedinţă a acestuia.

Art. 5. - Comitetul interministerial are următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte, pe baza propunerilor centralizate şi evaluate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, manifestările, acţiunile şi proiectele de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial, formulate şi asumate de ministerele şi instituţiile publice implicate;

b) monitorizează şi ia măsuri privind implementarea manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial, aprobate potrivit dispoziţiilor prevăzute la lit. a);

c) stabileşte, la propunerea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, calendarul activităţilor ce decurg ca obligaţii legale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, cu privire la aniversarea Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial.

Art. 6. - (1) Comitetul interministerial se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, transmisă membrilor Comitetului interministerial prin intermediul secretariatului tehnic.

(2) La şedinţele Comitetului interministerial, în funcţie de tematica supusă dezbaterii, pot fi invitaţi să participe şi reprezentanţi ai altor ministere sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi reprezentanţi ai mediului academic, ai organizaţiilor neguvernamentale şi reprezentanţi ai sindicatelor reprezentative pentru administraţia publică.

Art. 7. - (1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetelor Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, pe anul 2017, corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza protocolului de predare-preluare.

(2) Se autorizează Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale să detalieze modificările prevăzute la alin. (1), să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetele proprii şi să le comunice Ministerului Finanţelor Publice.

(3) Efectuarea modificărilor în execuţia bugetului de stat, în condiţiile prezentei ordonanţe, se face de către Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

(4) Până la introducerea modificărilor prevăzute la alin. (1) finanţarea Departamentului Centenar se asigură din bugetul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Lucian Romaşcanu

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Teiu Păunescu,

secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat Ministrul apărării naţionale,

Adrian Ţuţuianu

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 20 iulie 2017.

Nr. 5.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA

Comitetului interministerial pentru Centenar

 

1. Prim-ministru - preşedinte

2. Reprezentant al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale - vicepreşedinte

3. Reprezentant al Secretariatului General al Guvernului - membru

4. Reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice - membru

5. Reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - membru

6. Reprezentant al Ministerului Apărării Naţionale - membru

7. Reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe - membru

8. Reprezentant al Institutului Cultural Român - membru

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea înţelegerii dintre Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România şi Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul securităţii nucleare, semnată la Bucureşti la 2 martie 2017 şi la Rockville, Maryland, la 16 martie 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă înţelegerea dintre Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România şi Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul securităţii nucleare, semnată la Bucureşti la 2 martie 2017 şi la Rockville, Maryland, la 16 martie 2017.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Rodin Traicu

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 iulie 2017.

Nr. 504.

 

ÎNŢELEGERE

între Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România şi Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul securităţii nucleare

 

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România (denumită în continuare CNCAN) şi Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii (denumită în continuare USNRC), ambele denumite în continuare părţi,

având interes reciproc în efectuarea unui schimb continuu de informaţii aferente problematicii de reglementare şi de standarde solicitate sau recomandate de organismele lor pentru reglementarea securităţii nucleare, a siguranţei nucleare şi a impactului instalaţiilor nucleare asupra mediului,

având în vedere faptul că România este stat membru al Uniunii Europene şi al Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi ca atare este legată de aplicarea prevederilor Tratatelor Uniunii Europene (Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene a Energiei Atomice) şi a legislaţiei secundare a acestora,

luând în considerare Acordul de cooperare în domeniul utilizărilor energiei nucleare în scopuri paşnice între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Statele Unite ale Americii - Minuta convenită - Declaraţia privind politica de neproliferare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 1995 denumit în continuare Acord Euratom - SUA,

având cooperări similare în cadrul înţelegerilor anterioare privind schimbul de informaţii tehnice şi cooperarea în domeniul securităţii nucleare (cea mai recentă înţelegere semnată la data de 4 aprilie 2011); au convenit cele ce urmează:

 

ARTICOLUL I

Domeniul de aplicare al înţelegerii

 

A. Schimbul de informaţii tehnice

În măsura în care le este permis părţilor, în conformitate cu legile, reglementările şi liniile politice din ţările respective, părţile vor schimba, incluzând dar fără a se limita la, următoarele tipuri de informaţii tehnice neclasificate referitoare la reglementări în domeniul securităţii nucleare, siguranţei nucleare, gestionării deşeurilor radioactive, securităţii radiologice (incluzând autorizarea şi controlul surselor radioactive) şi al impactului instalaţiilor nucleare asupra mediului şi referitoare la programele de cercetare în domeniul securităţii nucleare:

1. Rapoarte curente privind securitatea nucleară, gestionarea deşeurilor radioactive, securitatea radiologică şi efectele asupra mediului, redactate de către o parte sau pentru una dintre părţi, ca bază pentru sau în sprijinul deciziilor şi politicilor de reglementare,

2. Documente referitoare la activităţi semnificative de autorizare şi la decizii privind securitatea nucleară şi mediul care privesc instalaţiile nucleare.

3. Documente detaliate care descriu procesul USNRC de autorizare şi reglementare a anumitor instalaţii nucleare din SUA desemnate de CNCAN ca fiind similare cu anumite instalaţii construite sau planificate a fi construite în România şi documente echivalente privind asemenea instalaţii din România.

4. Informaţii în domeniul cercetărilor de securitate a reactoarelor, pe care părţile au dreptul să le dezvăluie, aflate fie în posesia uneia dintre părţi sau la dispoziţia acesteia, inclusiv informaţii cu privire la securitatea reactoarelor cu apă uşoară din domeniile tehnice descrise în anexele „A” şi „B”, ataşate prezentei înţelegeri şi făcând parte integrantă din aceasta. Cooperarea în aceste domenii de cercetare detaliate poate necesita un acord separat, după cum se stabileşte a fi necesar de către organismele de cercetare ale uneia sau ale ambelor părţi. Fiecare parte va transmite imediat celeilalte părţi informaţii cu privire la rezultatele cercetării care necesită atenţie din timp, în interesul securităţii publice, însoţite de indicaţii asupra implicaţiilor semnificative.

5. Rapoarte privind experienţa de exploatare, precum rapoarte privind incidentele şi accidentele nucleare, opriri ale instalaţiilor nucleare şi compilaţii cuprinzând evoluţia în timp a indicatorilor de fiabilitate a componentelor şi sistemelor.

6. Proceduri de reglementare referitoare la analiza şi evaluarea, inspecţia şi autorizarea în domenii precum: securitate nucleară, siguranţă nucleară, gestionarea deşeurilor radioactive, securitate radiologică (inclusiv autorizarea şi controlul surselor radioactive) şi impactul instalaţiilor nucleare asupra mediului.

7. Comunicarea din timp a evenimentelor importante, precum incidente semnificative de operare, opriri de reactor decise de Guvern şi probleme tehnice care pot apărea şi care prezintă interes imediat pentru părţi.

B. Cooperarea în domeniul cercetării privind securitatea nucleară

Termenii cooperării pentru programele şi proiectele comune în domeniul cercetării şi dezvoltării în domeniul securităţii nucleare sau ale acelor programe şi proiecte în cadrul cărora activităţile sunt distribuite între cele două părţi, inclusiv utilizarea instalaţiilor de testare şi/sau a programelor de soft deţinute de oricare dintre părţi, vor fi conveniţi de la caz la caz şi pot face obiectul unui acord separat, după cum se stabileşte a fi necesar de către instituţiile de cercetare din ţările părţilor. Când nu este cazul încheierii unui acord separat, termenii cooperării pot fi stabiliţi printr-un schimb de scrisori între organizaţiile de cercetare din ţările părţilor şi vor respecta termenii şi condiţiile din prezenta înţelegere. Domeniile tehnice specificate în astfel de schimburi de scrisori pot fi modificate ulterior, de comun acord.

C. Pregătirea profesională şi schimburi de personal

În limita resurselor disponibile şi cu condiţia respectării tuturor legilor şi reglementărilor aplicabile şi a disponibilităţii fondurilor necesare, USNRC va coopera cu CNCAN asigurând anumite forme de pregătire şi practică pentru personalul CNCAN din domeniul securităţii nucleare. Suplimentar vor fi luate în considerare detaşări ale personalului unei părţi la sediul celeilalte părţi, de la caz la caz, şi, în general, vor face obiectul unui acord separat între părţi. Cu excepţia cazului în care se convine altfel, costurile cu salariile, diurna şi transportul participanţilor vor fi suportate de partea care îi trimite. Pot fi asigurate următoarele tipuri de pregătire şi practică, dar care nu sunt în mod necesar exclusive:

1. Participarea inspectorilor desemnaţi ai CNCAN la vizitele efectuate de inspectorii USNRC la reactoarele din Statele Unite ale Americii aflate în exploatare şi în construcţie, precum şi la activităţi legate de controlul surselor de radiaţii, inclusiv participarea la reuniuni de informări extinse la sediile regionale de inspecţie ale USNRC.

2. Participarea angajaţilor CNCAN la cursurile de instruire ale personalului USNRC.

3. Detaşarea personalului CNCAN la sediul USNRC, pe o durată stabilită de ambele părţi, pentru a-şi desfăşura activitatea alături de personalul USNRC şi pentru a dobândi experienţă practică.

4. Instruirea angajaţilor CNCAN în cadrul programului de control al radiaţiilor în Statele Unite ale Americii.

 

ARTICOLUL II

Administrare

 

A. Schimbul de informaţii în cadrul prezentei înţelegeri se va realiza prin scrisori, rapoarte şi alte documente şi prin vizite şi întâlniri organizate din timp, de la caz la caz. Vor avea loc întâlniri periodice, stabilite de comun acord, pentru a se analiza schimbul de informaţii şi cooperarea în cadrul prezentei înţelegeri, pentru a recomanda revizuiri ale prevederilor prezentei înţelegeri şi pentru a discuta aspecte apărute în cadrul cooperării. Data, locul şi agenda pentru asemenea întâlniri vor fi convenite în prealabil. Vizitele care se vor desfăşura în baza înţelegerii, inclusiv programul acestora, vor avea aprobarea prealabilă a administratorilor menţionaţi la art. II lit. B.

B. Fiecare parte va desemna câte un administrator care să coordoneze participarea respectivei părţi în cadrul întregului schimb de informaţii în cadrul prezentei înţelegeri. Administratorii vor fi destinatarii tuturor documentelor transmise în cadrul schimbului de informaţii, incluzând copii ale tuturor scrisorilor, cu excepţia cazurilor în care se convine altfel. În cadrul schimbului de informaţii, administratorii vor fi responsabili pentru extinderea acestuia, inclusiv pentru acordul cu privire la stabilirea instalaţiilor nucleare care fac subiectul schimbului de informaţii şi al documentelor şi standardelor specifice care vor fi schimbate. Unul sau mai mulţi coordonatori tehnici vor fi desemnaţi ca persoane de contact directe în sectoarele de activitate specifice. Aceşti coordonatori tehnici se vor asigura ca ambii administratori să primească copii ale tuturor comunicărilor transmise. Aceste înţelegeri detaliate au scopul de a asigura, printre altele, existenţa şi menţinerea unui schimb rezonabil echilibrat, permiţând accesul la informaţii echivalente care sunt disponibile.

C. Administratorii vor stabili numărul de copii pentru documentele care fac obiectul schimbului. Fiecare document va fi însoţit de un rezumat în limba engleză, având 250 de cuvinte sau mai puţin, care să prezinte domeniul şi conţinutul.

D. Utilizarea oricăror informaţii schimbate sau transferate între părţi în temeiul prezentei înţelegeri va fi responsabilitatea părţii care le primeşte; partea care le transmite nu oferă garanţii privind corectitudinea informaţiilor pentru o anumită utilizare.

E. Recunoscând că anumite informaţii, de tipul celor menţionate în prezenta înţelegere, nu sunt disponibile părţilor la prezenta înţelegere, dar sunt disponibile în cadrul altor instituţii ale guvernelor părţilor, fiecare parte îi va acorda celeilalte părţi tot sprijinul posibil, prin organizarea de vizite şi direcţionarea solicitărilor cu privire la asemenea informaţii către instituţiile guvernamentale care deţin astfel de informaţii. Cele menţionate anterior nu vor constitui un angajament pentru aceste instituţii de a furniza astfel de informaţii sau de a primi astfel de vizitatori,

 

ARTICOLUL III

Schimbul şi utilizarea informaţiilor

 

A. Generalităţi

Părţile vor sprijini diseminarea cât mai larg posibilă a informaţiilor furnizate, create sau schimbate în cadrul prezentei înţelegeri, sub rezerva respectării legilor, reglementărilor şi liniilor politice din ţările părţilor şi a necesităţii de a proteja informaţiile proprietare şi alte informaţii confidenţiale ori privilegiate şi sub rezerva respectării prevederilor drepturilor de proprietate intelectuală, aşa cum sunt stipulate în anexa C, care face parte integrantă din prezenta înţelegere.

B. Definiţii

1. Termenul „informaţii” se referă la datele neclasificate ştiinţifice sau tehnice privind reglementările în domeniul energiei nucleare, securităţii nucleare, siguranţei nucleare, gestionării deşeurilor radioactive, securităţii radiologice, date ştiinţifice sau tehnice, inclusiv informaţii privind rezultatele sau metodele evaluării, cercetării şi orice alte cunoştinţe furnizate, create sau schimbate în cadrul prezentei înţelegeri.

2. Termenul „informaţii proprietare” înseamnă informaţiile disponibile în cadrul prezentei înţelegeri, care conţin secrete comerciale sau alte informaţii privilegiate sau confidenţiale (astfel încât persoana care deţine informaţia să poată obţine un beneficiu comercial sau să poată avea un avantaj comercial asupra celor care nu o au), şi poate include numai informaţii care:

a) au fost păstrate confidenţial de către proprietar;

b) nu au fost transmise de către proprietar altor entităţi (inclusiv părţii care le primeşte), cu excepţia cazurilor în care se asigură păstrarea confidenţialităţii;

c) nu sunt altfel disponibile din altă sursă părţii care le primeşte fără restricţii asupra diseminării ulterioare a acestora;

d) nu se află încă în posesia părţii care le primeşte.

3. Termenul „alte informaţii confidenţiale sau privilegiate” înseamnă informaţii neclasificate, altele decât „informaţiile proprietare”, care au fost transmise şi primite în mod confidenţial în baza prezentei înţelegeri şi sunt protejate împotriva divulgării publice, în conformitate cu legile, reglementările sau liniile politice din ţara părţii care furnizează informaţiile sau care au fost altfel restricţionate de către furnizor.

C. Procedura de marcare a informaţiilor documentare proprietare

O parte care primeşte informaţii documentare proprietare ca urmare a prezentei înţelegeri va respecta natura privilegiată a acestor informaţii, cu condiţia ca informaţiile proprietare să fie marcate clar cu următoarea legendă restrictivă (sau substanţial similară):

„Acest document conţine informaţii proprietare, furnizate în regim confidenţial, în cadrul înţelegerii, semnată la Bucureşti la 2 martie 2017 şi la Rockville, Maryland, la 16 martie 2017 şi intrată în vigoare la data de ........................................., [inserează data înştiinţării din partea CNCAN că au fost terminate procedurile interne] dintre Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România şi Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii şi care nu vor fi diseminate în afara acestor organizaţii, a consultanţilor, contractorilor şi deţinătorilor de autorizaţii ale acestora sau departamentelor şi instituţiilor implicate ale Guvernului României şi Guvernului Statelor Unite ale Americii, fără aprobarea scrisă în prealabil a ........................................................................... [inserează numele părţii care le transmite]

Această notă se va regăsi pe fiecare pagină a oricărei reproduceri a acesteia, în totalitate sau parţial. Aceste restricţii vor fi ridicate automat de îndată ce informaţia proprietară va fi difuzată, de către proprietar, fără restricţii”.

Această legendă restrictivă va fi respectată de către părţile la prezenta înţelegere. Informaţiile proprietare care poartă această legendă restrictivă nu vor fi făcute publice sau altfel diseminate, în orice mod nespecificat sau în contradicţie cu termenii prezentei înţelegeri, fără consimţământul prealabil scris al părţii care le transmite. Informaţiile proprietare care poartă această legendă restrictivă nu vor fi utilizate de către partea care le primeşte sau de către contractorii şi consultanţii acesteia pentru orice scop comercial fără consimţământul prealabil scris al părţii care le transmite.

D. Diseminarea informaţiilor documentare proprietare

1. În general, informaţiile proprietare primite în cadrul prezentei înţelegeri pot fi diseminate de către partea care le primeşte, fără consimţământul prealabil al părţii care transmite, persoanelor din cadrul sau angajate de către partea care le primeşte şi ministerelor şi instituţiilor guvernamentale abilitate din ţara părţii care le primeşte, cu condiţia ca:

a) o astfel de diseminare să fie făcută, de la caz la caz, persoanelor sau ministerelor şi instituţiilor care au o nevoie legitimă de aceste informaţii: şi

b) astfel de informaţii proprietare să poarte legenda restrictivă la care se face referire în art. III lit. C din prezenta înţelegere.

2. Informaţiile proprietare primite în baza prezentei înţelegeri pot fi diseminate de către partea care le primeşte, fără consimţământul prealabil al părţii care le transmite, contractorilor şi consultanţilor părţii care le primeşte aflaţi în limitele geografice ale ţării acestei părţi, cu condiţia ca:

a) informaţiile proprietare să fie utilizate de către aceşti contractori şi consultanţi numai pentru lucrul în domeniile de aplicare a contractelor acestora cu partea care le primeşte, cu privire la subiectul informaţiilor proprietare, şi nu vor putea fi folosite de către aceşti contractori şi consultanţi pentru orice alte scopuri comerciale private;

b) asemenea diseminare să se facă, de la caz la caz, la contractorii şi consultanţii care au semnat un acord de confidenţialitate; şi

c) asemenea informaţii proprietare să poarte legenda restrictivă la care se face referire în art. III lit. C din prezenta înţelegere.

3. Cu consimţământul prealabil scris al părţii care transmite informaţii proprietare în baza prezentei înţelegeri, partea care le primeşte poate disemina astfel de informaţii proprietare într-o arie mai largă decât este permis în condiţiile prevăzute de prezenta înţelegere. Părţile vor depune eforturi să acorde asemenea aprobări în măsura în care legile, reglementările şi liniile politice aplicabile în ţările respective le permite, cu condiţia ca:

a) entităţile care primesc informaţii proprietare în conformitate cu prevederile art. III lit. D.3 din prezenta înţelegere, inclusiv organizaţiile naţionale cărora le este permis sau care sunt autorizate de către partea care le primeşte să construiască sau să exploateze instalaţii de producere sau utilizare a energiei nucleare ori să utilizeze materiale nucleare şi surse radioactive, au semnat un acord de confidenţialitate; şi

b) entităţile care primesc informaţii proprietare  în conformitate cu prevederile art. III lit. D.3 din prezenta înţelegere, inclusiv organizaţiile naţionale cărora le este permis sau care sunt autorizate de către partea care le primeşte să construiască sau să exploateze instalaţii de producere sau utilizare a energiei nucleare, nu vor folosi asemenea informaţii proprietare pentru orice scop comercial privat; şi

c) acele entităţi care primesc informaţii proprietare în conformitate cu prevederile art. III lit. D.3 din prezenta înţelegere, care sunt organizaţii naţionale cărora le este permis sau sunt autorizate de către partea care le primeşte, să fie de acord să utilizeze informaţii proprietare doar pentru activităţi desfăşurate în cadrul sau în condiţiile permisului sau autorizaţiei specifice.

E. Procedura de marcare pentru alte informaţii confidenţiale sau privilegiate cu caracter documentar

O parte care primeşte, în baza prezentei înţelegeri, alte informaţii confidenţiale sau privilegiate, va respecta natura lor confidenţială, cu condiţia ca astfel de informaţii să fie clar marcate pentru a se indica regimul confidenţial sau privilegiat al acestora şi sunt însoţite de o declaraţie din care să reiasă că:

1. informaţia este protejată împotriva difuzării publice de către guvernul părţii care transmite; şi

2. informaţia este transmisă cu condiţia că va fi menţinut regimul de confidenţialitate.

F. Diseminarea altor informaţii confidenţiale sau privilegiate cu caracter documentar

Alte informaţii confidenţiale sau privilegiate pot fi diseminate în condiţii similare ca şi cele stabilite în art. III lit. D „Diseminarea informaţiilor documentare proprietare”.

G. Informaţiile proprietare nedocumentare şi alte informaţii confidenţiale sau privilegiate

Informaţiile proprietare nedocumentare sau alte informaţii confidenţiale sau privilegiate furnizate în cadrul seminarelor sau altor întâlniri organizate în baza prezentei înţelegeri sau informaţiile obţinute cu ocazia schimburilor de personal, a folosirii instalaţiilor sau a proiectelor comune vor fi tratate de către părţi conform principiilor specificate în prezenta înţelegere pentru informaţiile documentare; însă, cu condiţia ca partea care furnizează astfel de informaţii proprietare sau confidenţiale ori privilegiate să notifice primitorul în ceea ce priveşte caracterul informaţiei transmise

H. Consultări

În cazul în care, pentru orice motiv, una dintre părţi îşi dă seama că va fi sau că se poate aştepta să se afle în imposibilitatea de a respecta prevederile de nediseminare din prezenta înţelegere va informa imediat cealaltă parte. Părţile se vor consulta pentru a stabili un mod de acţiune corespunzător.

I. Altele

Niciuna din prevederile prezentei înţelegeri nu va împiedica o parte să utilizeze sau să disemineze informaţiile primite fără restricţii de către o parte din surse externe prezentei înţelegeri.

 

ARTICOLUL IV

Obligaţii externe

 

A. Prezenta înţelegere nu va prejudicia drepturile şi obligaţiile care rezultă din acorduri anterioare în vigoare între EURATOM şi Statele Unite ale Americii.

B. Prezenta înţelegere nu va afecta obligaţiile care decurg din aderarea României la EURATOM şi la Uniunea Europeană.

 

ARTICOLUL V

Prevederi finale

 

A. Niciuna din prevederile prezentei înţelegeri nu va obliga oricare dintre părţi să întreprindă orice acţiune care ar fi în contradicţie cu legile, regulamentele şi liniile politice aflate în vigoare în ţara respectivă. În cazul în care prevederile prezentei înţelegeri se află în conflict cu legile, regulamentele sau liniile politice respective, părţile sunt de acord să se consulte înainte de întreprinderea oricărei acţiuni. Nicio informaţie din domeniul nuclear privind tehnologiile sensibile din punctul de vedere al proliferării nu va fi schimbată în baza prezentei înţelegeri.

B. Cu excepţia cazurilor în care s-a convenit altfel, toate cheltuielile care rezultă din cooperarea în conformitate cu prezenta înţelegere vor fi în responsabilitatea părţii care le efectuează. Abilitatea părţilor de a-şi îndeplini obligaţiile este condiţionată de fondurile alocate de autorităţile guvernamentale implicate şi de legile, regulamentele şi liniile politice aplicabile părţilor.

C. Cooperarea în baza prezentei înţelegeri trebuie să fie în conformitate cu legile şi regulamentele aplicabile în ţările respectivelor părţi. Orice dispută sau întrebări apărute între părţi cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei înţelegeri vor fi soluţionate de comun acord între părţi.

D. Prezenta înţelegere va intra în vigoare după notificarea în scris, prin canale diplomatice, prin care părţile se informează reciproc de finalizarea procedurilor interne cu privire la intrarea în vigoare a prezentei înţelegeri şi, sub rezerva lit. E a acestui articol, va rămâne în vigoare pentru o perioadă de cinci ani. Aceasta poate fi prelungită ulterior pentru o perioadă de timp de 5 (cinci) ani prin acordul prealabil scris al părţilor.

E. Oricare parte poate denunţa prezenta înţelegere prin notificarea scrisă a celeilalte părţi cu 180 de zile înainte dedata la care se intenţionează încetarea valabilităţii.

 

Semnată la Bucureşti la 2 martie 2017 şi la Rockville, Maryland, la 16 martie 2017, în două exemplare originale, în limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice. În cazul unor divergenţe în interpretare, varianta în limba engleză va prevala.

 

Pentru Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România,

Pentru Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii,

Cristian Gentea,

Kristine L. Svinicki,

preşedinte

preşedinte

 

 

 

ANEXA A

 

SCHIMB

de Informaţii între CNCAN şi USNRC în domeniul cercetării securităţii reactoarelor

 

Domenii în care USNRC efectuează sau sponsorizează cercetări

1. Instrumentaţia digitală şi control

2. Calificarea echipamentelor reactorului şi a echipamentelor electrice

3. Transferul în mediu

4. Transportul radionuclizilor şi gestionarea deşeurilor radioactive

5. Containere pentru transport şi stocare uscată

6. Cercetări în domeniul protecţiei la incendiu

7. Analiza combustibilului nuclear

8. Analiza accidentelor severe

9. Experienţa de exploatare şi probleme generice

10. Performanţele factorilor umani

11. Factori organizaţionali/cultura de securitate

12. Analiza erorii umane (AEU)

13. Evaluarea riscului prin metode probabilistice

14. Radioprotecţia şi efectele asupra sănătăţii

15. Asigurarea securităţii nucleare în situaţii de seism

16. Metode moderne de evaluare a consecinţelor accidentelor la reactoarele nucleare

17. Asigurarea integrităţii structurii anvelopei reactorului

18. Integritatea vasului de presiune a reactorului şi a sistemelor de conducte

19. Actualizări ale ghidurilor de reglementare

20. Proiecte privind generaţiile noi şi avansate de reactoare nucleare

21. Dezafectarea

22. Aplicaţiile şi mentenanţa codurilor termohidraulice

23. Analiza incertitudinii cineticii termohidraulice

24. Hidraulica neutronilor cuplaţi 3D şi a centralelor termale

25. Producerea de izotropi medicali

26. Managementul operării pe termen lung

27. Operarea centralei şi a sistemelor

 

ANEXA B

 

SCHIMB

de informaţii între CNCAN şi USNRC în domeniul cercetării securităţii reactoarelor

 

Domenii în care CNCAN efectuează şi supervizează cercetări

1. Fizica şi dinamica reactoarelor

2. Analize termohidraulice

3. Comportamentul combustibilului

4. Comportarea materialelor şi componentelor reactorului

5. Modelarea accidentelor severe şi comportarea anvelopei

6. Cercetări privind securitatea instalaţiilor nucleare în faza de exploatare

7. Evaluări probabilistice de securitate nucleară (nivel 1 - evenimente interne şi externe, nivel 2 şi nivel 3)

8. Aspecte privind securitatea transportului şi a depozitării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat

9. Instrumentaţie şi control

10. Securitatea reactoarelor nucleare de cercetare/testare

11. Revizuirea reglementărilor de securitate nucleară

12. Supravegherea culturii de securitate nucleară

 

ANEXA C

 

Drepturi de proprietate intelectuală

 

În conformitate cu art. III din prezenta înţelegere:

I. Obligaţii generale

Părţile vor asigura protecţia adecvată şi eficientă a proprietăţii intelectuale create sau furnizate în cadrul prezentei înţelegeri şi în cadrul acordurilor de implementare relevante. Drepturile privind proprietatea intelectuală vor fi atribuite după cum se prevede în prezenta anexă.

II. Domeniul de aplicare

A. Prezenta anexă se aplică tuturor activităţilor de cooperare întreprinse în conformitate cu prezenta înţelegere, în afară de cazurile în care părţile sau reprezentanţii acestora convin altfel.

B. În scopul prezentei înţelegeri, „proprietatea intelectuală” va avea înţelesul menţionat în art. 2 din Convenţia privind instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, încheiată la Stockholm la 14 iulie 1967, şi poate include şi alte elemente convenite de către părţi.

C. Fiecare parte se va asigura, prin intermediul contractelor sau al altor mijloace legale, cu proprii participanţi, dacă va fi necesar, ca cealaltă parte să poată obţine drepturi de proprietate intelectuală atribuite în conformitate cu prezenta anexă. Prezenta anexă nu alterează sau prejudiciază în vreun fel atribuirea de asemenea drepturi, între o parte şi conaţionalii săi. care se va stabili pe baza legislaţiei şi practicilor existente în ţara acesteia.

D. Cu excepţia situaţiilor prevăzute altfel de prezenta înţelegere, diferendele privind proprietatea intelectuală care decurg din prezenta înţelegere vor fi soluţionate prin discuţii între instituţiile participante abilitate sau, dacă va fi necesar, între părţi ori reprezentanţii acestora. Cu acordul reciproc al părţilor, diferendul va fi înaintat unei instanţe de arbitraj pentru o hotărâre de arbitraj obligatorie, conform regulilor aplicabile ale dreptului internaţional. Cu excepţia cazurilor în care părţile sau reprezentanţii acestora convin altfel în scris, se vor aplica regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Legislaţia Internaţională a Comerţului (UNCITRAL).

E. Denunţarea sau încetarea valabilităţii prezentei înţelegeri nu va afecta drepturile şi obligaţiile din prezenta anexă.

III. Atribuirea drepturilor

A. Fiecare parte va avea dreptul la o licenţă internaţională, neexclusivă, irevocabilă, gratuită în toate ţările pentru a traduce, reproduce şi pentru a distribui public monografii, articole ştiinţifice şi tehnice, rapoarte şi cărţi rezultate direct din cooperarea în baza prezentei înţelegeri. Toate exemplarele distribuite public ale unei lucrări cu drepturi de autor, efectuate în baza prezentei înţelegeri, vor indica numele autorilor lucrării, cu excepţia cazului în care un autor refuză în mod explicit să fie numit.

B. Drepturile privind toate formele de proprietate intelectuală, altele decât cele descrise în secţiunea III. A de mai sus, vor fi atribuite după cum urmează:

(1) înainte de participarea în activităţi de cooperare în baza prezentei înţelegeri de către un cercetător aflat în vizită, partea gazdă sau reprezentanţii acesteia şi partea sau reprezentantul său care este angajatorul sau sponsorizează vizita cercetătorului pot să se consulte şi să determine atribuirea drepturilor privind proprietatea intelectuală creată de către cercetătorul aflat în vizită. În cazul în care o asemenea hotărâre lipseşte, cercetătorul aflat în vizită va primi drepturi, premii, bonusuri şi redevenţe în conformitate cu politicile instituţiei gazdă. În scopul prezentei înţelegeri, un cercetător care efectuează o vizită este un cercetător vizitând instituţia celeilalte părţi (instituţia gazdă), angajat în activităţi planificate exclusiv de instituţia gazdă.

(2) a) Orice proprietate intelectuală creată de persoane angajate sau sponsorizate de către una dintre părţi în cadrul activităţilor de cooperare, altele decât cele acoperite de secţiunea III. B (1), va fi deţinută de acea parte. Proprietatea intelectuală creată de către persoane angajate sau sponsorizate de către ambele părţi va fi deţinută în comun de către părţi. În plus, fiecare creator va avea dreptul la premii, bonusuri şi redevenţe, în conformitate cu politicile instituţiei care a angajat sau a sponsorizat acea persoană.

b) Cu excepţia cazului în care se convine altfel în cadrul unei înţelegeri de implementare sau de altă natură, fiecare parte are dreptul ca pe teritoriul său să utilizeze sau să permită terţilor să utilizeze obiectele proprietăţii intelectuale rezultate în cursul activităţilor de cooperare.

c) Drepturile unei părţi în afara teritoriului acesteia vor fi stabilite de comun acord, având în vedere, de exemplu, contribuţiile reciproce ale părţilor şi ale participanţilor acestora la activităţile de cooperare, gradul de implicare în obţinerea protecţiei juridice şi licenţei asupra proprietăţii intelectuale şi alţi asemenea factori consideraţi adecvaţi.

d) Prin derogare de la secţiunea III. B (2) lit. a) şi b) de mai sus, în cazul în care oricare dintre părţi consideră că un anumit proiect ar putea conduce sau a condus la crearea de proprietate intelectuală care nu este protejată de legile existente în ţara celeilalte părţi, părţile vor avea imediat discuţii pentru a stabili atribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Dacă nu se poate ajunge la un acord în termen de trei luni de la data iniţierii discuţiilor, cooperarea cu privire la proiectul în cauză va fi terminată la cererea oricăreia dintre părţi. Creatorii de proprietate intelectuală vor avea totuşi dreptul la premii, bonusuri şi redevenţe, în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea III. B (2) lit. a).

e) Pentru fiecare invenţie efectuată în cadrul oricărei activităţi de cooperare, partea care angajează sau sponsorizează inventatorul (ii) va dezvălui prompt invenţia celeilalte părţi, împreună cu orice documente şi informaţii necesare, pentru a permite celeilalte părţi să stabilească drepturile pe care le poate avea. Oricare dintre părţi poate solicita celeilalte părţi, în scris, să amâne publicarea sau divulgarea publică a unor asemenea documentaţii sau informaţii, în scopul de a-şi proteja drepturile în invenţie. Cu excepţia cazului în care s-a convenit altfel, întârzierea nu va depăşi o perioadă de şase luni de Sa data dezvăluirii de către partea inventatoare către cealaltă parte.

IV. Informaţii comerciale confidenţiale

În cazul în care informaţiile identificate din timp ca fiind comerciale confidenţiale sunt furnizate sau create în conformitate cu prezenta înţelegere, fiecare parte şi participanţii săi vor proteja astfel de informaţii în conformitate cu legile, regulamentele şi practicile administrative aplicabile, informaţiile pot fi identificate ca fiind „confidenţiale comercial” dacă persoana ce deţine aceste informaţii poate obţine un beneficiu economic din acestea sau poate obţine un avantaj competitiv asupra celor care nu le deţin, iar informaţiile nu sunt în general cunoscute sau disponibile publicului din alte surse, iar proprietarul nu a făcut anterior informaţiile disponibile fără să impună prompt o obligaţie de a le păstra confidenţial.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor

 

Văzând Referatul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Praf. dr. G.K. Constantinescu” nr. 11.158 din 11.07.2017, în temeiul prevederilor:

- Regulamentului nr. 1.366/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol;

- Hotărârii Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Praf. dr. G.K. Constantinescu”, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor reprezintă totalitatea mijloacelor şi documentelor utilizate pentru identificarea stupinelor şi stupilor;

b) panou de identificare a stupinelor - mijloc oficial de identificare a stupinelor pe perioada deplasării în pastoral şi/sau în perioada de iernare, după caz, pe care se înscriu următoarele date: numele apicultorului, adresa vetrei permanente, codul stupinei şi, după caz, în partea inferioară, tipul stupinei: elită, multiplicare, producţie;

c) mijloace pentru identificarea stupilor - pirogravare, vopsire;

d) codul de identificare a stupinei - cod alcătuit din 2 litere care reprezintă codul judeţului şi 4 cifre care reprezintă numărul de ordine al apicultorului de la 0001 la 9999, eliberat de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Praf. dr. G.K. Constantinescu”, denumită în continuare ANZ, prin oficiile judeţene de zootehnie, denumite în continuare OJZ-uri;

e) codul de identificare a stupului reprezintă codul de identificare a stupinei însoţit de un număr de ordine, care se inscripţionează de către apicultor, obligatoriu pe toţi stupii declaraţi;

f) familia de albine - unitate biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori, faguri pentru dezvoltarea şi depozitarea hranei, care se află într-un stup;

g) stupina/exploataţie apicolă - totalitatea familiilor de albine deţinute de o persoană, care poate fi amplasată pe o singură vatră sau pe mai multe vetre, în număr variabil. O stupină/exploataţie apicolă poate cuprinde echipamente specifice, utilaje şi construcţii necesare pentru desfăşurarea activităţii apicole;

h) stup - echipament apicol asamblat, care adăposteşte familia de albine În perioada de creştere şi exploatare şi este utilizat atât în stupăritul staţionar, cât şi în stupăritul pastoral;

i) cutie - echipament apicol cu rol de adăpost pentru familia de albine, fiind necesar pentru dezvoltarea acestora, depozitarea rezervelor de hrană, realizarea recoltei, dar şi pentru transportul în vederea valorificării culesurilor de producţie;

j) produse apicole - produsele obţinute de la familia de albine ca rezultat al activităţii acesteia, sub denumirea de miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, ceară, propolis, venin de albine.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 119/2011 pentru aprobarea Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 2 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 24 iulie 2017.

Nr. 251.

 

ANEXĂ

 

SISTEMUL UNITAR

de identificare a stupinelor şi stupilor

 

CAPITOLUL I

Cerinţele tehnice care trebuie îndeplinite da mijloacele oficiale de identificare a stupinelor şi stupilor

 

Art. 1. - (1) Panoul de identificare al stupinelor trebuie:

a) să fie confecţionat din material rezistent de culoare deschisă;

b) să fie amplasat într-un loc în care este uşor vizibil de la distanţă, orientat spre calea de acces exterioară a stupinei, respectiv către drumul de acces;

c) să aibă dimensiuni de minimum 100 cm lungime şi minimum 50 cm lăţime.

(2) Datele se înscriu în panou astfel: în partea superioară numele apicultorului, adresa vetrei permanente, în centru codul stupinei şi după caz, în partea inferioară tipul stupinei: elită, multiplicare, producţie.

(3) în afara datelor prevăzute la alin. (2) se poate adăuga sigla sau însemnele caracteristice formei de organizare din care face parte apicultorul sau sigla/însemnele caracteristice a/ale apicultorului.

(4) Caracterele trebuie să aibă dimensiunea minimă de 10 cm, iar culoarea acestora trebuie să fie închisă, astfel încât să fie lizibilă pe fundalul panoului.

Art. 2. - Confecţionarea panoului de identificare a stupinelor şi a mijloacelor de identificare a stupilor se realizează de către apicultor, conform cerinţelor tehnice stabilite în prezentul ordin.

Art. 3. - Mijloacele pentru identificarea stupilor sunt următoarele:

1. pirogravarea stupilor:

- codul de identificare a stupului să se aplice într-un loc în care este uşor vizibil de la distanţă;

- apicultorul îşi numerotează stupii declaraţi;

- codul de identificare al stupului se inscripţionează obligatoriu pe toţi stupii declaraţi de către apicultorul care solicită cod de stupină în felul următor: partea codului care este identică cu codul de identificare a stupinei este dispusă pe un rând, fiecare cifră sau literă are lăţimea de 1 cm şi înălţimea de 3 cm, iar numărul de ordine al stupului poate avea dimensiuni mai mari, în funcţie de tipul stupului, pentru a fi distins uşor în tehnica apicolă; apicultorul îşi numerotează stupii declaraţi;

- inscripţionarea codului de identificare a stupilor folosind orice metal înroşit electric sau în foc;

2. vopsirea stupilor:

- codul de identificare a stupului să se aplice într-un loc în care este uşor vizibil de la distanţă:

- apicultorul îşi numerotează stupit declaraţi;

- codul de identificare a stupului se inscripţionează obligatoriu pe toţi stupii declaraţi de către apicultorul care solicită cod de stupină în felul următor: partea codului care este identică cu codul de identificare a stupinei este dispusă pe un rând, fiecare cifră sau literă are lăţimea de 1 cm şi înălţimea de 3 cm, iar numărul de ordine al stupului poate avea dimensiuni mai mari, în funcţie de tipul stupului, pentru a fi distins uşor în tehnica apicolă;

- inscripţionarea codului de identificare a stupilor prin vopsirea acestuia cu vopsea rezistentă la umiditate şi la temperaturile extreme ale mediului ambiant.

 

CAPITOLUL II

Procedura de identificare a stupilor

 

Art. 4. - (1) Pe teritoriul României toţi apicultorii sunt obligaţi să îşi identifice stupii.

(2) în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, apicultorii au obligaţia să îşi identifice stupii.

Art. 5. - (1) Apicultorii depun la oficiul judeţean de zootehnie, denumit în continuare OJZ, cererea de alocare a codurilor de identificare a stupinelor, însoţită de următoarele documente:

- copie a actului de identitate Bl/CI/certificatului de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatului de înregistrare fiscală, după caz;

- copie a adeverinţei care atestă proprietatea şi numărul familiilor de albine înscrise în registrul agricol la data solicitării acesteia, eliberată de consiliul local.

(2) Codul de identificare a stupinei se alocă la adresa vetrei permanente; în cazul în care un apicultor deţine stupine ale căror vetre permanente se află în mai multe judeţe, apicultorul va solicita coduri şi de la judeţele unde se află efectiv vetrele permanente ale stupinelor. În cererea de alocare a codului de identificare a stupinei, apicultorul are obligaţia să specifice vetrele tuturor stupinelor pe care le deţine.

(3) Cererea prevăzută la alin. (î), al cărei model este prezentat în anexa nr. 1, poate fi depusă direct la sediile OJZ sau prin fax, prin e-mail, prin oficiul poştal cu confirmare de primire.

Art. 6. - (1) OJZ înregistrează cererile de acordare a codurilor de identificare a stupinelor depuse de solicitanţi, verifică documentele însoţitoare şi acordă codurile de identificare în maximum 10 zile lucrătoare de la înregistrare, eliberând adeverinţa al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2.

(2) ANZ elaborează procedura de lucru şi de control privind implementarea prevederilor prezentului act normativ şi o aprobă prin decizie a directorului general.

Art. 7. - Apicultorii transmit anual, în perioada 1 septembrie-31 decembrie, la ANZ, prin OJZ, declaraţia pe propria răspundere cu numărul de stupi identificaţi pregătiţi pentru iernare; declaraţia poate fi depusă direct la sediile OJZ sau prin fax, e-mail, oficiul poştal cu confirmare de primire,

Art. 8. - Apicultorii au obligaţia de a duce la îndeplinire identificarea stupilor cu respectarea cerinţelor tehnice, în maximum 30 de zile de la data primirii codului de identificare a stupinei de la OJZ,

Art. 9. - (1) ANZ, prin OJZ, verifică, ori de câte ori este cazul, atât evidenţele oficiale, cât şi stupii existenţi la faţa locului în stupină, conform procedurii de lucru şi de control aprobate prin decizie a directorului general.

(2) Neprezentarea evidenţelor oficiale şi neidentificarea stupilor şi stupinelor se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

Art. 10 - Exemplul codului de identificare a unui stup este prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 11. - Cererile pentru alocarea codurilor de identificare a stupinelor se depun la OJZ numai în perioada 1 aprilie-31 octombrie a fiecărui an.

Art. 12. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul sistem unitar de identificare a stupinelor şi stupilor.

 

 

ANEXA Nr. 1

la sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor

 

CERERE

pentru alocarea codului de identificare a stupinei

 

Nume şi prenume apicultor

 

CNP apicultor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BI/CI/Certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/Certificatul de înregistrare fiscală, după caz

Seria ....... nr. .................................., eliberat(ă) de ........................................ la data de .........................

Adresă stupină vatra permanentă:

 

 

 

Număr familii de albine deţinute:

TOTAL:

 

În fiecare stupină

 

Solicit alocarea codului de identificare a stupinei .......................................................

Data

Semnătura, nume şi prenume în clar/

Semnătura, ştampila

 

Anexez la prezenta cerere următoarele documente:

 

Nr. crt.

Tipul documentului

Depus (da/nu)

1.

Copie de pe actul de identitate Bl/CI/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz

 

2.

Copie de pe adeverinţa care atestă proprietatea şi numărul familiilor de albine înscrise în registrul agricol, eliberată de consiliul local în cazul în care un apicultor deţine stupine în mai multe judeţe, acesta depune copii de pe adeverinţele care atestă proprietatea şi numărul familiilor de albine înscrise în registrul agricol, eliberate de consiliile locale de la toate judeţele unde se află efectiv stupinele deţinute

 

 

ANEXA Nr. 2

la sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor

 

 

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

SIGLĂ

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ZOOTEHNIE

 

 

„Prof. Dr. G. K. Constantinescu”

 

 

OFICIUL JUDEŢEAN DE ZOOTEHNIE ............................................

Nr. de înregistrare ............................................

 

ADEVERINŢĂ

pentru alocarea codului de identificare a stupinei

 

Nume şi prenume apicultor: .................................................................................................

CNP:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CUI/CIF:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Codul de identificare alocat stupinei este: ......................................................................................

 

DATA:

COORDONATOR.................................................................

 

(nume, prenume/semnătură/ştampilă)

 

ANEXA Nr. 3

la sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor

 

Exemplu de cod de identificare al stupului:

 

Tipul mijlocului de identificare

Codul de identificare a stupinei

Codul de identificare a stupului

1. Pirogravare stup

2. Vopsire stup

IF 1) - 0001

IF 1) - 0001

stupii declaraţi sunt numerotaţi de către apicultor

 

1) Reprezintă codul judeţului (de exemplu: Alba - AB, Arad - AR, Ilfov - IF etc.)


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.