MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 614/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 614         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 28 iulie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 166 din 16 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 212 din 4 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 221 din 4 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

6. - Ordonanţă pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

 

521. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Maramureş de către domnul Lupuţ Sebastian-Mihai

 

522. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Maramureş de către domnul Ardelean Gavriş

 

523. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Maramureş de către domnul Moldovan Vasile

 

524. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Maramureş de către domnul Cosma Alexandru

 

525. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa

 

527. - Hotărâre privind constatarea încetării, prin efectul legii, a mandatului unui membru al Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, precum şi pentru numirea unor membri ai Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

59. - Ordin al directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, versiunea mai 2014

 

876/824. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind reglementarea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru punerea în aplicare a prevederilor art. VII pct. 1 şi art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2017 privind unele măsuri în vederea accelerării implementării proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, pentru completarea Legii nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 166

din 16 martie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Simona Dana Niculescu în Dosarul nr. 30.966/3/2014 al Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 415D/2016,

2. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate. care susţine admiterea acesteia şi prezintă unele aspecte legate de fondul cauzei.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că cererea de recuzare este o procedură integrată al cărei scop este asigurarea desfăşurării normale a procesului şi nu împiedicarea accesului liber la justiţie. Prin dispoziţiile legale criticate, legiuitorul nu a dorit să restrângă accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci a asigurat cadrul juridic necesar exercitării celor două drepturi constituţionale prin impunerea unor exigenţe în măsură să prevină anumite abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzei, în ceea ce priveşte invocarea unei pretinse diferenţe de tratament juridic raportată la starea cauzei până la soluţionarea declaraţiei de abţinere, respectiv a cererii de recuzare, apreciază că premisa de la care a plecat autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv aceea că, dacă ambele măsuri au acelaşi scop - înlăturarea judecătorului incompatibil - tratamentul juridic ar trebui să fie identic, este una greşită. Astfel, în cazul unei declaraţii de abţinere, judecătorul reclamă fără dubiu existenţa unei stări de incompatibilitate în privinţa propriei persoane, fiind firesc ca acesta să nu mai poată participa la soluţionarea cauzei, care se suspendă până la soluţionarea declaraţiei de abţinere. În cazul în care motivul de incompatibilitate este reclamat de parte prin formularea unei cereri de recuzare, iar judecătorul, care a cunoscut aceste motive, a declarat că nu se abţine, acesta este prezumat a fi imparţial până la soluţionarea cererii de recuzare. Legiuitorul, pentru a preveni judecarea cauzei de către un judecător incompatibil a stabilit prin textul legal criticat că pronunţarea pe fond poate avea loc doar după soluţionarea cererii de recuzare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 22 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 30.966/3/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Simona Dana Niculescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Bucureşti prin care a fost respinsă acţiunea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare a unui judecător formulată de aceasta.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că instituţia recuzării este golită de conţinut, din moment ce judecătorul recuzat poate judeca, în continuare, în cauză. Dispoziţiile art. 49 din Codul de procedură civilă creează două regimuri distincte de soluţionare a recuzării şi a cererii de abţinere, deşi efectele admiterii ambelor cereri este acelaşi, respectiv parţialitatea judecătorului prin raportare la pricina cu a cărei soluţionare a fost învestit. Însă, în situaţia în care un judecător formulează cerere de abţinere, nu se mai face niciun act de procedură până la soluţionarea declaraţiei de abţinere. Cele două regimuri diferite de soluţionare a recuzării şi a abţinerii nu au nicio justificare obiectivă, deşi, în ambele situaţii, acest incident procedural se soluţionează cu celeritate şi au ca scop respectarea principiului înfăptuirii justiţiei de către un magistrat imparţial.

7. Totodată, se susţine că dispoziţia legală criticată permite continuarea judecăţii şi efectuarea de acte de procedură ce pot prejudicia partea care a formulat cererea de recuzare, iar faptul că pronunţarea soluţiei în cauză se face numai după soluţionarea cererii de recuzare nu garantează imparţialitatea judecătorului recuzat, respectarea şi aplicarea corectă a legii de către magistratul suspectat că este incompatibil.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că textele legale criticate apar ca fiind constituţionale, instituţia recuzării, prin modalitatea în care a fost reglementată, nu este lipsită de conţinut, ci doar lipsită de aptitudinea de a temporiza excesiv judecata procesului în care este invocată, în condiţiile în care garanţia analizării cererii de recuzare, înainte de pronunţarea unei soluţii, este în mod expres prevăzută de lege.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, text de lege care are următorul cuprins: „Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii. Cu toate acestea, pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare. “

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 privind statul român, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi pe cele ale art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei din Legea fundamentală.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 754 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 6 decembrie 2006) a stabilit că judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanţa pronunţând în şedinţă publică o încheiere asupra recuzării, prin aceasta legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri. Cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine stătătoare, având ca Obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului liber la justiţie.

17. În ceea ce priveşte cererea de abţinere formulată de un judecător, Curtea a reţinut că aceasta reprezintă un incident procedural menit să garanteze stabilirea adevărului şi asigurarea unei judecaţi imparţiale şi echitabile în toate cauzele, judecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa fiind dator să se abţină de la judecarea cauzei, în vederea respectării condiţiei de imparţialitate prevăzute de art. 124 alin. (2) din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 620 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007).

18. Curtea reţine că cererea de recuzare este formulată de părţile din proces, iar declaraţia de abţinere este formulată de chiar judecătorul cauzei, care apreciază că s-ar afla într-unul dintre motivele de incompatibilitate prevăzute de lege. Aşadar, cele două instituţii procesuale se deosebesc în funcţie de subiectele care formulează cererile respective, părţile din proces în cazul recuzării, şi însuşi judecătorul cauzei în cazul abţinerii. Dispoziţiile art. 49 din Codul de procedură civilă reglementează cu privire la starea cauzei în cele două ipoteze, statuând că, în situaţia formulării declaraţiei de abţinere, nu se va mai putea face niciun act de procedură în cauză, având în vedere că dubiile asupra incompatibilităţii sunt exprimate de chiar judecătorul însuşi, care, odată ce a formulat o astfel de declaraţie, nu mai dispune în cauză până la soluţionarea incidentului procedural. Prin urmare, pentru a se preveni nulitatea unor acte de procedură, până la soluţionarea declaraţiei de abţinere, nu se mai face niciun act de procedură în acea cauză, în afara celor referitoare la abţinere.

19. În cazul formulării unei cereri de recuzare, judecata nu se suspendă, având în vedere că judecătorul împotriva căruia este formulată cererea de recuzare este prezumat a fi imparţial, până la proba contrarie. În cazul în care Instanţa se află în etapa pronunţării soluţiei în acea cauză, legiuitorul a prevăzut că pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare.

20. Curtea observă că, potrivit art. 43 alin. (1) din Cod, grefierul de şedinţă, înainte de primul termen de judecată, pe baza dosarului cauzei, verifică dacă judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate absolută, întocmind, dacă este cazul, un referat corespunzător, având în vedere situaţia existentă la momentul verificării. În acest fel, legiuitorul a reglementat o procedură utilă pentru a se deschide procedura abţinerii sau a recuzării, după caz.

21. În continuare, Curtea reţine că, în cazul admiterii celor două cereri, abţinerea şi recuzarea, legiuitorul a reglementat, prin art. 51 alin. (6) din Codul de procedură civilă, că încheierea va arăta şi în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate, iar în situaţia în care cererea de recuzare a fost respinsă, încheierea poate fi atacată de părţi odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza sau separat, cu recurs, în cazul în care hotărârea asupra cauzei este definitivă. Dacă instanţa de control judiciar constată că cererea de recuzare a fost în mod greşit respinsă, reface toate actele de procedură şi dovezile administrate la prima instanţă sau, după caz, casează hotărârea dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare, în condiţiile art. 53 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

22. Totodată, Curtea observă că procedura de soluţionare a cererii de recuzare şi a declaraţiei de abţinere are un caracter urgent, instanţa hotărând, de îndată, în camera de consiliu, şi fără prezenţa părţilor.

23. Aşadar, Curtea reţine că legiuitorul, prin reglementarea criticată, nu a restrâns accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare, ci a instituit un climat de ordine indispensabil exercitării, în condiţii optime, a acestor drepturi constituţionale, întrucât exercitarea drepturilor poate avea loc doar într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.

24. Legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată intră în competenţa sa exclusivă.

25. Având în vedere că nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi, nu poate fi reţinută nici critica formulată prin raportare la art. 53 din Constituţie.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Simona Dana Niculescu în Dosarul nr. 30.966/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI l-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI l-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 212

din 4 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Federaţia pentru Protecţia Animalelor din Bucureşti în Dosarul nr. 2.316/104/2015 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 227D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.001D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură, excepţie ridicată de Societatea „Farmavet” - S A. din Bucureşti în Dosarul nr. 51/33/2016 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul identic al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.001 D/2016 la Dosarul nr. 227D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care formulează concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate cuprind modul de reglementare al contestaţiei în anulare şi nu instituie privilegii sau discriminări între cetăţeni şi nici nu încalcă accesul liber la justiţie, întrucât orice persoană poate să uzeze de această cale de atac. De altfel, dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea constatând constituţionalitatea acestora.

7. La închiderea dezbaterilor se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată în Dosarul nr. 1.001D/2016, domnul avocat Cosmin Libotean din Baroul Bucureşti, depunând delegaţia la dosar.

8. Preşedintele, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, acordă cuvântul domnului avocat Cosmin Libotean, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că are cunoştinţă de pronunţarea Deciziei nr. 483 din 23 iunie 2015, însă, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, faptul că prin decizia menţionată s-a respins excepţia de neconstituţionalitate nu reprezintă o cauză de inadmisibilitate a excepţiei invocate în prezenta cauză. În continuare, în ceea ce priveşte temeinicia excepţiei, arată că dispoziţiile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21,24 şi 129, precum şi pe cele ale art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale, Astfel, dacă o instanţă de recurs nu se pronunţă asupra unui motiv de casare, hotărârea astfel pronunţată poate fi atacată cu contestaţie în anulare.

Însă, în mod nejustificat, legiuitorul a apreciat că situaţia nu poate fi văzută, în mod similar, şi în cazul unei hotărâri pronunţate în apel, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs. Aşadar, nu se justifică ca, în cazul necercetării efective a unui motiv de apel, partea să nu aibă acces la această cale extraordinară de atac.

9. Reprezentantul Ministerului Public precizează că menţine concluziile anterior depuse.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierile din 11 februarie şi 10 martie 2016, pronunţate în dosarele nr. 2.316/104/2015 şi nr. 51/33/2016, Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţii ridicate de Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor din Bucureşti, respectiv Societatea „Farmavet - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii în anulare formulate împotriva unor hotărâri pronunţate în apel, contestaţii întemeiate pe art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă,

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate generează o inechitate între părţile unui proces în apel, ca şi ultimă instanţă, faţă de părţile unui proces în recurs, cei din urmă având o poziţie favorabilă, întrucât pot uza de calea de retractare a contestaţiei în anulare. Încălcarea principiului egalităţii în drepturi trebuie analizată nu din perspectiva inechităţii între părţile din apel, ci din prisma inechităţii între părţile a căror hotărâre judecătorească definitivă este pronunţată în apel şi părţile a căror hotărâre judecătorească definitivă este pronunţată în recurs. Dispoziţiile legale criticate încalcă şi accesul liber la justiţie al persoanei participante la procesul civil în ultimă instanţă, respectiv accesul la o cale extraordinară de atac. Astfel, textul legal criticat reglementează o limitare nejustificată a motivelor pentru care se poate formula o contestaţie în anulare împotriva hotărârilor pronunţate în calea de atac a apelului şi care, potrivit legii, nu pot face obiectul recursului. Această limitare nu a fost însoţită de instituirea unei căi de atac efective la dispoziţia persoanei vătămate prin hotărârea instanţei de apel care a omis să cerceteze unul sau mai multe dintre motivele de apel cu care a fost învestită.

12. Astfel, se apreciază că, prin neanalizarea motivelor de apel cu a căror judecată a fost învestită instanţa de apel, nu se respectă exigenţele specifice unui grad de jurisdicţie, deşi Codul de procedură civilă reglementează pentru astfel de cauze principiul dublului grad de jurisdicţie. Totodată, negarea posibilităţii de acces la instanţă pentru retractarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă şi o încălcare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la apărare şi la folosirea căilor de atac.

13. Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale. Lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta un motiv de casare este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie, neputându-se, astfel, reţine nici existenţa unei limitări a drepturilor sau libertăţilor fundamentale, respectiv a dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea reţine ca obiect al acestora dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apei care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs”.

19. Art. 503 alin. (2), la care textul criticat face trimitere, are următorul cuprins:

„(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză”.

20. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea se mai invocă dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, paragrafele 16, 17 şi 20, Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, paragrafele 22-24, sau Decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 23 februarie 2016, paragrafele 13-14, Curtea a reţinut că motivul contestaţiei în anulare specială - omisiunea cercetării unui motiv de casare - priveşte exclusiv hotărârile instanţelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres şi limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară şi devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configuraţia actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt şi de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabileşte în mod expres motivele pentru exercitarea apelului şi, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum şi pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac.

22. Curtea a mai reţinut că lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta „un motiv de casare” este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie.

23. Curtea a mai observat că o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi formulate orice critici de apelant cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor din Bucureşti şi de Societatea „Farmavet” - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 2.316/104/2015 şi nr. 51/33/2016 ale Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, respectiv Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 221

din 4 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (55) şi (510) din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Victor Năstase, Sanda Radu, Loredana Turcan, Tudoriţa Popa şi Eugenia Slăniceanu în Dosarul nr. 8.332/105/2015 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 978D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei şi părţile Direcţia de Sănătate Publică Prahova, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice. Procedura de citare este legat îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată în acest sens arată că legiuitorul, având în vedere raţiuni diferite, poate institui un regim juridic diferit sub aspectul salarizării pentru anumite categorii de personal, iar autorii excepţiei se află într-o situaţie diferită faţă de celelalte categorii de personal din sistemul sanitar.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 15 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.332/105/2015, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (55) şi (510) din acelaşi act normativ.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Victor Năstase, Sanda Radu, Loredana Ţurcan, Tudoriţa Popa şi Eugenia Slăniceanu cu prilejul soluţionării unei acţiuni privind drepturi salariale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că art. 1 alin. (55) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 a prevăzut o majorare cu 25% a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, majorare raportată la nivelul acestor venituri acordat pentru luna septembrie 2015. Prin alin. (10) al aceluiaşi articol de lege, de la această majorare a fost exclus personalul din direcţiile de sănătate publică. Astfel, s-a creat o discordanţă flagrantă Intre modalitatea de salarizare a unor categorii de personal cu aceleaşi atribuţii în cadrul funcţiilor pe care le îndeplinesc,

6. Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 293/2015 prin care s-au modificat parţial dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, în sensul acordării majorării salariale de 25% şi pentru personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică, prin raportare la cuantumul brut al salariilor de bază aferente lunii iunie 2015.

7. Cu toate acestea, autorii excepţiei consideră că discriminarea este perpetuată, întrucât majorarea este mai mare pentru categoriile de personal pentru care creşterea salarială se raportează la nivelul veniturilor acordate pentru luna septembrie 2015. Astfel, amintesc că, în luna iulie 2015, a avut loc asimilarea acestor categorii de personal la funcţiile şi salariile personalului din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi, prin urmare, în luna septembrie 2015, au avut venituri mai mari faţă de luna iulie a aceluiaşi an.

8. Pentru personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică majorarea se aplică însă luându-se în calcul salariul de bază din luna iunie 2015, chiar dacă şi acestor categorii de salariaţi li s-a operat, în cursul lunii iulie 2015, asimilarea cu salariile personalului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Prin urmare, baza de calcul al majorării salariale este diferită, rezultând salarii mai mici decât cele pentru care baza de calcul este cuantumul veniturilor aferente lunii septembrie 2015.

9. Autorii excepţiei consideră că nu se poate susţine că salariile lor au fost deja majorate prin aplicarea Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 43/491/6.7.2015, astfel încât nu s-ar mai impune o majorare a salariului în plată în luna septembrie 2015, întrucât la momentul aplicării dispoziţiilor ordinului amintit, cuantumul salariilor lor a ajuns la un nivel pe care personalul Casei de Asigurări de Sănătate îl încasa deja de mai mulţi ani.

10. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, având în vedere că personalul din direcţiile de sănătate publică este supus unui tratament juridic diferit faţă de alte categorii de personal din sistemul public sanitar, întrucât nu îşi desfăşoară activitatea în acelaşi condiţii.

11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 332 din 30 aprilie 2015 şi Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 1 alin. (13), prin raportare la art. 1 alin. (55) şi (510) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Examinând conţinutul criticilor formulate, Curtea constată că, în realitate, acestea vizează doar dispoziţiile art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, dispoziţii introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 293/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 25 noiembrie 2015, şi care au următorul conţinut: Pentru personalul direcţiilor de sănătate publică prevederile alin. (55) se aplică la cuantumul brut al salariilor de bază aferente lunii iunie 2015.” Dispoziţiile art. 1 alin. (55) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introduse prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 2 septembrie 2015, şi modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 293/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 25 noiembrie 2015, au următorul conţinut: „începând cu data de 1 decembrie 2015, prin excepţie de la prevederile alin. (1), cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015.”

16. Curtea mai observă că dispoziţiile de lege criticate au fost aplicabile în anul 2015, fiind cuprinse în cadrul unui act normativ care privea salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015. Cu toate acestea, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile de lege cu care a fost sesizată, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege sunt discriminatorii, contravenind astfel art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică modul diferit de reglementare a majorărilor salariale acordate personalului direcţiilor de sănătate publică în comparaţie cu cel acordat personalului din sistemul public sanitar, precum şi personalului din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii. În acest sens, autorii arată că, pentru prima categorie de personal, majorările salariale se calculează raportat la cuantumul brut al salariilor de bază aferente lunii iunie 2015, în timp ce, pentru cea de-a două categorie de personal, se are în vedere nivelul salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare acordat pentru luna septembrie 2015. Premisa acestei critici este aceea că cele două categorii de persoane trebuie să se supună aceloraşi reglementări referitoare la salarizare.

19. Faţă de aceste critici, Curtea aminteşte că, referindu-se în jurisprudenţa sa la principiul constituţional al egalităţii în drepturi, a reţinut că „egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat.” (Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005)

20. Făcând aplicarea acestor considerente de principiu situaţiei puse în discuţie de autorii excepţiei, referitoare la salarizarea diferită a unor categorii de personal, Curtea apreciază că un tratament juridic identic sub aspectul salarizării apare ca un imperativ în situaţia în care categoriile de persoane comparate desfăşoară o muncă egală, în condiţii identice ori similare şi cu rezultate ori un impact comparabil, iar în situaţia în care aceste cerinţe nu sunt satisfăcute, o reglementare asemănătoare sub aspectul salarizării este o opţiune exclusivă a legiuitorului, motivată de diferite raţiuni obiective, dar care nu sunt un reflex al prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În sensul celor arătate, Curtea, prin Decizia nr. 243 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010, a precizat că „rolul instanţei de contencios constituţional este acela de a veghea la respectarea principiilor constituţionale în reglementarea salarizării, printre acestea regăsindu-se şi principiul egalităţii în drepturi, care presupune un salariu egal pentru o muncă egală.”

21. Cât priveşte categoriile de persoane comparate de autorii excepţiei, Curtea constată că acestea sunt personalul direcţiilor de sănătate publică, pe de o parte, şi personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, de cealaltă parte. Or, Curtea observă că aceste categorii de personal au atribuţii diferite, îndeplinind sarcini diferite, chiar dacă obiectivul final urmărit, acela de a asigura sănătatea publică, este comun.

Astfel, în ansamblul activităţilor prin care se asigură funcţionarea sistemului public de sănătate, personalul direcţiilor de sănătate publică este orientat doar către anumite sarcini specifice, respectiv punerea în aplicare a unor politici şi programe naţionale de sănătate publică pe plan local, identificarea problemelor locale prioritare de sănătate publică, elaborarea şi implementarea acţiunilor locale de sănătate publică [art. 17 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015].

22. De altfel, Curtea constată că diferenţa de reglementare instituită de textul de lege criticat nu reprezintă o excepţie în ansamblul unei reglementări cu caracter uniform sub aspectul salarizării categoriilor de personal comparate, aşa cum pare să reiasă din susţinerile autorilor excepţiei, ci, dimpotrivă, reflectă opţiunea legiuitorului care, prin dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială în anul 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 6 noiembrie 2014 şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 185/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015, a stabilit, începând cu luna iulie 2015, un regim juridic diferit din punctul de vedere al salarizării pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Sănătăţii, precum şi al celui din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, asimilându-l cu cel al personalului din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, respectiv al caselor de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti.

23. Prin urmare, Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu creează un regim juridic diferit între persoane aflate în situaţii identice ori analoage, astfel că nu poate fi reţinută critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Năstase, Sanda Radu, Loredana Ţurcan, Tudoriţa Popa şi Eugenia Slăniceanu în Dosarul nr. 8.332/105/2015 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. XII din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Articol unic. - Termenul de intrare în vigoare prevăzut la art. 93 teza întâi din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Mihai-Viorel Fifor

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,

Marcel Bogdan Pandelică

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 iulie 2017.

Nr. 6.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Maramureş de către domnul Lupuţ Sebastian-Mihai

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Maramureş de către domnul Lupuţ Sebastian-Mihai.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 27 iulie 2017.

Nr. 521.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Maramureş de către domnul Ardelean Gavriş

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Maramureş de către domnul Ardelean Gavriş.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 27 iulie 2017.

Nr. 522.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Maramureş de către domnul Moldovan Vasile

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Moldovan Vasile exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Maramureş.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 27 iulie 2017.

Nr. 523.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Maramureş de către domnul Cosma Alexandru

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Cosma Alexandru exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de subprefect al judeţului Maramureş.

 

PR1M-MINISTRU MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 27 iulie 2017.

Nr. 524.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 9 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Amara” la Hotărârea Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 şi 205 bis din 26 martie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

- La secţiunea I „Bunuri imobile”, după poziţia 144 se introduce o nouă poziţie, poziţia 145, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 27 iulie 2017.

Nr. 525.

 

ANEXĂ

 

COMPLETĂRI

la Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Amara

 

Poz. înreg.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elementele de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de inventar

Situaţia juridică actuală, denumire act proprietate sau alte acte doveditoare

0

1

2

3

4

5

6

145

1.6.2

Grădina de vară Cinemascop Amara

Grădină de vară în aer liber pentru manifestări culturale, spectacole, inclusiv difuzare filme, compusă din:

- construcţie C1 cabină proiecţie, parter, suprafaţa construită la sol = 51 mp, suprafaţa construită desfăşurată - 51 mp, an construire 1962;

- construcţie C2 cabină poartă acces, parter, suprafaţa construită la sol = 163 mp, suprafaţa construită desfăşurată - 163 mp, an construire 1962;

- construcţie C3 vestiare, parter, suprafaţa construită la sol = 87 mp, suprafaţa construită desfăşurată -

87 mp, an construire 1962;

- construcţie C4 scena, parter, suprafaţa construită la sol = 299 mp, suprafaţa construită desfăşurată -

299 mp, an construire 1962;

- construcţie C5 grup sanitar, parter, suprafaţa construită la sol = 34 mp, suprafaţa construită desfăşurată -

34 mp, an construire 1962;

- construcţie C6 grup sanitar, parter, suprafaţa construită la sol = 12 mp, suprafaţa construită desfăşurată -

12 mp, an construire 1962;

- construcţie C7 incinta gradene, parter, suprafaţa construită la sol = 612 mp, suprafaţa construită desfăşurată - 612 mp, an construire 1962;

- capacitate - număr locuri 1.000;

- teren aferent în suprafaţă totală de 6.936 mp

Vecinătăţi:

- N - domeniul public al oraşului Amara (parc, tarlaua 32, parcela 6230);

- S - domeniul public al oraşului Amara (parc, tarlaua 32, parcela 6230);

- E - domeniul public al oraşului Amara (parc, tarlaua 32, parcela 6230);

- V - Aleea Ştefan Ionescu-Călineşti.

Preluat în 2011

1.353.570,00 lei

Domeniul public al oraşului Amara, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 68/19.06.2017;

Protocol de predare-primire nr. 3.234/21 04.2011;

număr cadastral 23305;

număr carte funciară 23305.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind constatarea încetării, prin efectul legii, a mandatului unui membru al Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, precum şi pentru numirea unor membri ai Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

 

Având în vedere Adresa Ministerului Finanţelor Publice nr. 599.810 din 17 iulie 2017 şi Adresa Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. P/2687 din 13 iulie 2017 prin care au fost comunicate propunerile privind numirea unor noi reprezentanţi ai acestor instituţii în Plenul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 26 alin. (7) şi alin. (16) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului,republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Începând cu data de 6 iulie 2017 se constată încetarea, prin efectul legii, a mandatului de membru al Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor exercitat de domnul Bogdan Mihai Martimof, reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor.

Art. 2. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se numeşte în funcţia de membru al Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor doamna Aura Gabriela Socol, reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară, pentru o perioadă de 5 ani.

(2) începând cu data prevăzută la alin. (1) se renumeşte în funcţia de membru al Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor domnul Ion Gogoescu, reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, pentru o perioadă de 5 ani.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI TUDOSE

Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului,

Mihai Busuioc

 

Bucureşti, 27 iulie 2017.

Nr. 527.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL REGISTRULUI NAŢIONAL AL INFORMAŢIILOR SECRETE DE STAT

 

ORDIN

privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, versiunea mai 2014

 

În temeiul:

- art. 1 alin. (4) lit. b) şi art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, aprobată prin Legea nr. 101/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 55 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009,

directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Catalogul naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, versiunea mai 2014, aprobat prin Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. 34/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2014, denumit în continuare Catalog, se actualizează cu versiunea iulie 2017.

(2) Catalogul prevăzut la alin. (1), versiunea iulie 2017, se publică pe site-ul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi se actualizează periodic.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. 151/2016 privind actualizarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC versiunea mai 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 27 octombrie 2016, se abrogă.

Art. 4. - Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu

 

Bucureşti, 25 iulie 2017.

Nr. 59.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 876 din 27 iulie 2017

Nr. 824 din 25 iulie 2017

 

ORDIN

privind reglementarea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru punerea în aplicare a prevederilor art. VII pct. 1 şi art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2017 privind unele măsuri în vederea accelerării implementării proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, pentru completarea Legii nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative

 

Având în vedere:

- art. 16 alin. (1) lit. b) şi art. 280 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 şi 67 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 106/32/2015 pentru aprobarea Regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor naţionale şi a comisiilor de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare, a standardelor de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare, precum şi a metodologiei-cadru de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 867/541/2011 privind aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru servicii medicale clinice/biletului de internare utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi a Instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a biletului de trimitere pentru servicii medicale clinice/biletului de internare utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 868/542/2011 privind aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru investigaţii paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi a Instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a biletului de trimitere pentru investigaţii paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 212/2015 pentru aprobarea Metodologiei şi a formatului de raportare a Listei actualizate a medicamentelor pentru care se datorează contribuţie trimestrială;

- Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul de aprobare nr. FB 7.476 din 27.07.2017 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG 1.273 din 25.07.2017 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul;

- art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2017 privind unele măsuri în vederea accelerării implementării proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, pentru completarea Legii nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, precum şi furnizorii de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative - persoane fizice, persoane juridice de drept privat sau entităţi fără personalitate juridică, nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la casele de asigurări de sănătate ori emise sau încheiate în relaţia cu casele de asigurări de sănătate.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, îşi încetează aplicabilitatea orice prevedere legală contrară dispoziţiilor alin. (1).

Art. 2. - Direcţiile de specialitate şi structurile subordonate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, precum şi furnizorii de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare specifice, dispozitive medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative - persoane fizice, persoane juridice de drept privat sau entităţi fără personalitate juridică, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu 30 iulie 2017.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Florian-Dorel Bodog

Marian Burcea

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.