MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 441/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 441         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 14 iunie 2017

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

380. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012

 

398. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen

 

403. - Hotărâre privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare şi inovare „Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

114. - Ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare privind aprobarea Normelor fundamentale de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare

 

815. - Ordin al ministrului afacerilor externe pentru publicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2347 (2017)

 

2.052. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind declasarea parţială din Lista monumentelor istorice, categoria monument, grupa valorică B, a corpului B al Casei din bd. Lascăr Catargiu nr. 56, sectorul 1, municipiul Bucureşti

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

2. - Hotărâre privind aprobarea organizării Conferinţei pentru alegerea membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România şi a membrilor Comisiei de auditori statutari a Camerei Auditorilor Financiari din România în luna septembrie 2017

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012

 

Având în vedere prevederile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile art. 3 alin. (11) şi art. 4 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 28 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - În subordinea Agenţiei Naţionale funcţionează 42 de oficii de cadastru şi publicitate imobiliară, organizate în fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, denumite în continuare oficii teritoriale, şi Centrul Naţional de Cartografie, denumit în continuare Centrul Naţional ca instituţii publice cu personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în imobile aflate în administrarea acestora. În condiţiile legii.”

2. Articolele 21 şi 22 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 21. - În subordinea Agenţiei Naţionale funcţionează Centrul de Pregătire Profesională al Agenţiei Naţionale, a cărui activitate este finanţată din veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale şi constă în activităţile prevăzute de art. 4 lit. p) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, precum şi în organizarea de conferinţe şi sesiuni de pregătire profesională pentru alte persoane,

Art. 22. - Structura organizatorică, atribuţiile şi răspunderea Centrului de Pregătire Profesională se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia, aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale.”

3. La articolul 3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Atribuţiile şi structura compartimentelor funcţionale din organigrama Agenţiei Naţionale se stabilesc prin ordin al directorului general.”

4. La articolul 6 alineatul (5), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) administrează, în condiţiile legii, bunurile imobile proprietate a statului aflate în patrimoniul Agenţiei Naţionale;”.

5. La articolul 7, după litera s) se introduce o nouă literă, litera ş), cu următorul cuprins:

„ş) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătoare funcţiilor de conducere din cadrul instituţiilor subordonate, în condiţiile legii.”

6. La articolul 15, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Directorul general numeşte şi eliberează din funcţie personalul Agenţiei Naţionale, directorii instituţiilor subordonate, precum şi registratorii-şefi, registratorii coordonatori şi registratorii de carte funciară, în condiţiile legii. În cazul registratorilor-şefi, al registratorilor coordonatori şi al registratorilor de carte funciară, eliberarea din funcţie se face în baza deciziei directorului oficiului teritorial, în calitate de angajator.”

7. La articolul 16 alineatul (1), literele a) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) aprobă, prin ordin cu caracter normativ, structura-cadru de organizare şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale instituţiilor subordonate;

e) asigură organizarea patrimoniului şi integritatea bunurilor din patrimoniul Agenţiei Naţionale;”.

8. La articolul 16 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

,,a1) aprobă, prin ordin, statele de funcţii ale Agenţiei Naţionale şi ale instituţiilor subordonate;”.

9. La articolul 16, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) în cadrul compartimentelor prevăzute în structura organizatorică a Agenţiei Naţionale, directorul general poate înfiinţa servicii, birouri sau, după caz, compartimente, în condiţiile legii.”

10. La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) în activitatea sa curentă directorul general poate fi sprijinit de către consilieri ai directorului general, conform anexei nr. I, capitolul II, litera A, secţiunea a 2-a, punctul 3, subpunctul 2 «Funcţii specifice Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară» la Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliara, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 28 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministru] dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 31 mai 2017.

Nr. 380.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 15 august 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„m) autorizează şi efectuează plăţi către contractanţi, cu excepţia TVA, în baza facturilor aprobate de organismele intermediare, cu menţiunea «citit şi aprobat», însoţite de documentele justificative necesare efectuării plăţii, prevăzute în contract;”

2. La articolul 17 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„m) verifică şi se asigură că toate facturile sunt emise în numele beneficiarului, iar aceste facturi sunt înregistrate corespunzător în contabilitatea beneficiarului;”.

3. La articolul 18, după litera q) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:

„r) efectuează plata TVA către contractanţi, din bugetul propriu, în baza facturilor aprobate de organismele intermediare, cu menţiunea «citit şi aprobat», însoţite de documentele justificative necesare efectuării plăţii, prevăzute în contract.”

4. În tot cuprinsul hotărârii, următoarele sintagme se înlocuiesc după cum urmează:

a) „Departamentul Schengen, Direcţia generală Schengen din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative” cu „Direcţia fonduri externe nerambursabile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”;

b) „Oficiul pentru Plăţi şi Contractare PHARE, denumit în continuare OPCP, din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor” cu „Direcţia generală mecanisme şi instrumente financiare europene nerambursabile, denumită în continuare DGMIFEN, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene”.

Art. II. - Dispoziţiile art. 18 lit. r) din Hotărârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta hotărâre, se aplică inclusiv pentru facturile emise anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dar pentru care TVA nu a fost achitat, în condiţiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul delegat pentru fonduri europene,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 31 mai 2017.

Nr. 398.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare şi inovare „Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 29 coroborat cu art. 41 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Programul de granturi pentru cercetare-dezvoltare şi inovare „Grantul pentru tineri cercetători REGELE CAROL I”, denumit în continuare Grantul REGELE CAROL I.

Art. 2. - (1) Obiectivele generale ale Grantului REGELE CAROL I sunt:

a) valorizarea investiţiei naţionale în educaţie prin atragerea de studenţi de înaltă performanţă către cariere profesionale în domeniul cercetării;

b) dezvoltarea în ţara noastră a unei generaţii de cercetători, cu viitoare performanţe confirmate la nivel internaţional, în vederea susţinerii procesului de creştere a competitivităţii în economie;

c) creşterea vizibilităţii unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare şi inovare din România.

(2) Obiectivele specifice ale Grantului REGELE CAROL I sunt:

a) restrângerea fenomenului masiv de plecare din ţară a tinerilor dotaţi - brain-drain, manifestat tot mai acut în rândul tinerilor, încă de foarte timpuriu, chiar din etapa premergătoare pregătirii pentru studiile universitare;

b) creşterea numărului de tineri cercetători, prin stabilizarea absolvenţilor de liceu cu rezultate deosebite în ţară şi atragerea acestora către domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare românesc, denumit în continuare CDI;

c) asigurarea sinergiei celorlalte iniţiative derulate din fonduri publice pentru educaţie, instruire, cercetare şi carieră în profesii înalt calificate în România.

Art. 3, - (1) Sunt eligibili pentru acordarea Grantului REGELE CAROL I candidaţii care sunt:

a) absolvenţi de liceu care au obţinut cel puţin o dată, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 Ea olimpiadele internaţionale de ştiinţe şi care sunt înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior din România începând cu anul universitar 2017-2018;

b) absolvenţi de liceu care au obţinut cel puţin o dată, pe perioada studiilor liceale, locurile 1, 2 sau 3 la olimpiadele naţionale de ştiinţe şi care sunt înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior din România începând cu anul universitar 2017-2018.

(2) întocmirea listei candidaţilor eligibili, cu încadrarea pe fiecare dintre categoriile prevăzute la alin. (1), se realizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale, se verifică şi se validează de către Ministerul Cercetării şi Inovării şi se face publică de către acesta înainte de începerea anului universitar, până cel târziu la data de 15 iulie a anului în care se vor înmatricula candidaţii eligibili.

Art. 4. - (1) Grantul REGELE CAROL I se acordă fiecărui candidat cuprins în lista prevăzută la art. 3 alin. (2), înmatriculat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din România pe întreaga durată a studiilor universitare din ciclul 1 - licenţă şi, după caz, conform deciziei studentului, şi din ciclul 2 - masterat şi are o valoare anuală al cărei cuantum este stabilit în funcţie de performanţa maximă obţinută de către fiecare candidat, astfel:

a) pentru laureaţii la olimpiade internaţionale se acordă suma de 3.500 euro pe an pentru locul 1, 3.000 euro pe an pentru locul 2, 2.500 euro pe an pentru locul 3;

b) pentru laureaţii la olimpiade naţionale se acordă suma de 2.500 euro pe an pentru locul 1,2.000 euro pe an pentru locul 2, 1.500 euro pe an pentru locul 3.

(2) Suplimentar faţă de prevederile alin. (1) se mai pot acorda:

a) 500 euro/an, pentru fiecare beneficiar de grant, pentru participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală;

b) maximum 3.500 euro/an/echipă formată din cei puţin 5 studenţi, provenind din una sau mai multe universităţi, pentru materiale, subansamble şi subcontractări pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipă, cu care aceasta se prezintă şi se clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu.

(3) Sumele, în cuantumurile prevăzute la alin. (1), se asigură de către Ministerul Cercetării şi Inovării în lei, la cursul stabilit de Banca Naţională a României în prima zi din anul respectiv, şi se plătesc către instituţia de învăţământ superior la care este înmatriculat studentul,* care le virează în contul bancar al studentului respectiv în două tranşe, din care prima de 80% din valoarea anuală a grantului până la încheierea anului financiar, iar diferenţa înainte de finalizarea anului universitar respectiv. Sumele se vor derula prin contul de disponibil al universităţilor „Sume de mandat şi în depozit”.

(4) Sumele, în cuantumurile prevăzute la alin. (2), se asigură de către Ministerul Cercetării şi Inovării în lei, la cursul stabilit de Banca Naţională a României în data începerii anului universitar din anul respectiv, care le virează instituţiei de învăţământ superior, în condiţiile şi la termenele prevăzute printr-un contract-cadru multianual.

Art. 5. - Ministerul Cercetării şi Inovării stabileşte anual în bugetul propriu plafoanele de angajare a cheltuielilor pentru Grantul REGELE CAROL I şi detalierea pe categorii de cheltuieli, respectiv granturi noi şi granturi în continuare.

Art. 6 - (l)Aplicantul eligibil din lista prevăzută la art. 3 alin. (2) depune o cerere de acordare a Grantului REGELE CAROL I la instituţia de învăţământ superior acreditată din România la care se înmatriculează până la data-limită de 1 august din anul absolvirii cu diplomă de bacalaureat a cursurilor liceale.

(2) Ministerul Cercetării şi Inovării va semna, până la data de 30 octombrie a anului universitar respectiv, câte un contract-cadru multianual cu fiecare dintre instituţiile de învăţământ superior acreditate din România la care au fost depuse cereri de către candidaţi.

Art. 7. - (1) Modelul cererii pentru acordarea Grantului REGELE CAROL I şi, respectiv, al contractului-cadru multianual, prevăzute la art. 6, şi, respectiv, al contractului de finanţare multianual prevăzut la alin. (2), precum şi procedurile de verificare şi validare a listei candidaţilor eligibili prevăzute la art. 3 alin. (2) se aprobă prin ordin al ministrului cercetării şi inovării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare â prezentei hotărâri.

(2) Instituţiile de învăţământ superior acreditate din România care au înmatriculat studenţii beneficiari ai Grantului REGELE CAROL I vor semna cu fiecare student în parte, în baza contractului-cadru multianual încheiat cu Ministerul Cercetării şi Inovării, un contract de finanţare multianual, până la termenul de încetare a contractului asumat de părţi, în care se vor stipula în mod obligatoriu:

a) dreptul studentului de a primi, corespunzător performanţei realizate prin locul ocupat la olimpiadă, cuantumul sumei prevăzute la art. 4 alin. (1), conform eşalonării prevăzute la art. 4 alin. (3), în contul bancar comunicat de acesta, fără alte formalităţi prealabile sau documente justificative;

b) obligaţia studentului de a realiza un raport ştiinţific cu privire la activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul grantului, pe care îl va prezenta în cadrul seminarului facultăţii sau al altei manifestări ştiinţifice stabilite de conducerea instituţiei de învăţământ superior;

c) obligaţia studentului de a promova studiile universitare pe perioada grantului pentru ciclul 1, respectiv-licenţă, după caz, şi pentru ciclul 2 - maşter şi de a se angaja pentru o perioadă minimă de patru ani după finalizarea acestora în unităţi şi instituţii din România care fac parte din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes naţional, aşa cum este acesta definit prin Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi de a desfăşura activităţi CDI ca angajat al acestora. Se consideră la calculul duratei obligatorii de angajare şi perioada efectuării şi absolvirii studiilor doctorale într-o instituţie organizatoare de doctorat din România, inclusiv în cotutelă;

d) obligaţia instituţiei de învăţământ superior de a furniza, la solicitarea studentului beneficiar, sume în avans pentru realizarea de cheltuieli pentru destinaţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) şi de a asigura decontarea acestora conform regulilor şi documentelor justificative aplicabile pentru instituţiile publice;

e) obligaţia instituţiilor de învăţământ superior semnatare ale contracte I o r-cadru de a facilita constituirea de echipe multidisciplinare de cercetători dintre studenţii beneficiari ai grantului;

f) obligaţia instituţiei de învăţământ superior de a recupera integral, atât pe durata studiilor, cât şi pe durata perioadei de angajare obligatorie, stabilită conform contractului, sumele plătite studentului, în cazul nerespectării de către acesta a obligaţiilor prevăzute la lit. c), şi de a returna aceste sume în contul comunicat de către Ministerul Cercetării şi Inovării;

g) obligaţia studentului/absolventului beneficiar al Grantului REGELE CAROL I de a plăti, în contul instituţiei de învăţământ superior în care este/a fost înmatriculat, sumele comunicate de aceasta, în termen de 30 de zile de la primirea notificării din partea acesteia privind încălcarea de către student a contractului.

(3) în ultimul an de studiu, beneficiarul Grantului REGELE CAROL I va notifica Ministerul Cercetării şi Inovării şi instituţia de învăţământ superior despre unitatea sau instituţia CDI unde doreşte Să îşi continue activitatea după absolvirea ciclului 1, precum şi, după caz, şi a ciclului 2 de studii universitare.

Art. 8. - (1) Ministerul Cercetării şi Inovării va realiza baza de date cu entităţile şi studenţii beneficiari ai Grantului REGELE

CAROL I şi anual va face public un raport cu privire la impactul prezentei iniţiative.

(2) Absolvenţii beneficiari ai Granturilor REGELE CAROL I vor notifica obligatoriu în scris, cu confirmare de primire, Ministerul Cercetării şi Inovării şi instituţiile de învăţământ superior la care au absolvit studiile universitare despre unitatea sau instituţia din domeniul CDI din România şi funcţia în care sunt încadraţi în urma finalizării grantului, pe durata celor patru ani după absolvire.

(3) Notificarea menţionată la alin. (2) se va transmite, în scris, la adresa menţionată în contractul de finanţare multianual, în termen de 15 zile de la încadrare sau, dacă este cazul, în acelaşi termen la orice schimbare a locului de muncă.

(4)  Sumele recuperate de instituţia de învăţământ superior se virează, în maximum 45 de zile de la notificarea studentului/absolventului care atestă încălcarea contractului, astfel:

a) în cazul în care sumele recuperate provin din finanţarea anului curent, acestea se virează în contul de cheltuieli bugetare din care au fost efectuate;

b) sumele provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, care se restituie în condiţiile legii bugetelor din care au fost acordate, se evidenţiază în execuţie la titlul de cheltuieli bugetare 85 „Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent” cu semnul minus.

(5) Reprezentanţii Ministerului Cercetării şi Inovării, precum şi ai instituţiei de învăţământ superior vor verifica la angajator încadrarea studentului, beneficiar de grant, în activităţi din domeniul CDI, aşa cum acestea sunt definite în Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata de minimum patru ani de la absolvire.

(6) Termenul de valabilitate a contractului asumat de părţi prevăzut la art. 7 alin. (2) este de 5 ani de la absolvire.

Art. 9. - Ministerul Cercetării şi Inovării şi Ministerul Educaţiei Naţionale vor asigura evaluarea impactului implementării Grantului REGELE CAROL I, după primii 10 ani de implementare, iar în baza acestei evaluări vor supune Guvernului spre aprobare măsuri privind modul de continuare a acestuia.

Art. 10. - (1) Pentru beneficiarii granturilor REGELE CAROL I, transferul, pe durata studiilor universitare, suspendarea studiilor sau, după caz, a raporturilor de muncă, la iniţiativa beneficiarului Grantului REGELE CAROL I, se face conform prevederilor legale avute în vedere, cu notificarea Ministerului Cercetării şi Inovării şi, după caz, a instituţiei de învăţământ superior la care este/a fost înmatriculat, în termen de 15 zile de la transferare sau, respectiv, de la începerea suspendării

(2) Ministerul Cercetării şi Inovării va realiza şi va acorda absolvenţilor beneficiari ai grantului însemnul „Grantul REGELE CAROL r.

(3) Titularii însemnului „Grantul REGELE CAROL I” au obligaţia de a-l purta în cadrul tuturor manifestărilor tehnico-ştiinţifice la care participă.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul cercetării şi inovării,

Şerban-Constantin Valeca

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 31 mai 2017.

Nr. 403.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor fundamentale de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare

 

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Referatul Direcţiei ciclul combustibilului nuclear nr. 16.407 din 26.05.2017,

preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se aprobă Normele fundamentale de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Rodin Traicu

 

Bucureşti, 30 mai 2017.

Nr. 114.

 

ANEXĂ

 

NORME FUNDAMENTALE

de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare

 

CAPITOLUL I

Domeniu, scop, definiţii

 

SECŢIUNEA 1

Domeniu şi scop

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme fundamentale sunt emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin prezentele norme fundamentale se stabilesc cerinţe generale de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare.

(3) îndeplinirea prevederilor prezentelor norme fundamentale constituie o condiţie necesară pentru autorizarea de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, a activităţilor de proiectare, amplasare, construcţie şi montaj, punere în funcţiune, exploatare şi dezafectare a unei instalaţii nucleare.

(4) Prevederile prezentelor norme fundamentale se aplică atât titularilor, cât şi solicitanţilor de autorizaţie, pentru fazele de proiectare, amplasare, construcţie şi montaj, punere în funcţiune, exploatare şi dezafectare a unei instalaţii nucleare, după caz.

Art. 2. - Prezentele norme fundamentale se aplică următoarelor categorii de instalaţii nucleare:

a) centrale nuclearoelectrice;

b) reactoare de cercetare, reactoare de putere zero şi ansambluri subcritice;

c) reactoare de demonstraţie;

d) fabrici de combustibil nuclear;

e) instalaţii de depozitare a combustibilului nuclear uzat;

f) orice alte instalaţii nucleare a căror autorizare este necesară în baza prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii

 

Art. 3. - (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme fundamentale sunt definiţi în anexă, cu excepţia acelora ale căror definiţii se regăsesc în textul prezentelor norme fundamentale.

(2) Funcţionarea de probă, funcţionarea propriu-zisă, întreţinerea, repararea, modificarea şi conservarea instalaţiei nucleare sunt considerate componente ale fazei de exploatare.

 

CAPITOLUL II

Cerinţe generale de securitate nucleară

 

SECŢIUNEA 1

Obiectivul general de securitate nucleară

 

Art. 4. - (1) Obiectivul general de securitate nucleară care trebuie avut în vedere în proiectarea, amplasarea, construcţia, punerea în funcţiune, exploatarea şi dezafectarea unei instalaţii nucleare este de a reduce la minimum riscurile asociate expunerii la radiaţii ionizante pentru personalul care desfăşoară activităţi profesionale, populaţie şi mediul înconjurător.

(2) Titularul, respectiv solicitantul de autorizaţie, trebuie să ia toate măsurile rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic şi practicabile pentru prevenirea evenimentelor care ar putea conduce la expunerea personalului care desfăşoară activităţi profesionale, a populaţiei şi a mediului peste limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. De asemenea trebuie luate toate măsurile rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic şi practicabile pentru limitarea consecinţelor accidentelor nucleare, pentru situaţiile în care astfel de evenimente ar putea avea loc.

(3) în scopul îndeplinirii obiectivului general de securitate nucleară, instalaţiile nucleare trebuie să fie proiectate, amplasate, construite, puse în funcţiune, exploatate şi dezafectate astfel încât să se prevină accidentele şi, în cazul unui accident, să se atenueze consecinţele acestuia şi să se evite:

a) eliberările timpurii/intempestive de materiale radioactive, care ar impune luarea de măsuri de răspuns la urgenţă în afara amplasamentului fără să existe suficient timp pentru punerea în aplicare a acestora;

b) eliberările masive de materiale radioactive, care ar necesite măsuri de protecţie care nu pot fi limitate în spaţiu sau timp.

(4) Cerinţele stabilite la alin. (3) trebuie să se aplice instalaţiilor nucleare pentru care autorizaţiile pentru fazele de proiectare, amplasare, construcţie şi montaj se emit pentru prima oară după data intrării în vigoare a prezentelor norme fundamentale.

(5) Cerinţele stabilite la alin. (3) trebuie să fie utilizate ca referinţă pentru punerea în aplicare la timp a îmbunătăţirilor rezonabile din punct de vedere practic în materie de securitate nucleară aduse instalaţiilor nucleare existente la data intrării în vigoare a prezentelor norme fundamentale, inclusiv în cadrul procesului de revizuire periodică a securităţii nucleare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Demonstrarea îndeplinirii obiectivului general de securitate nucleară

 

Art. 5. - Documentaţia care stă la baza autorizării unei instalaţii nucleare, pentru fazele de proiectare, amplasare, construcţie şi montaj, punere în funcţiune, exploatare şi dezafectare, trebuie să includă o evaluare corespunzătoare a securităţii nucleare, specifică amplasamentului şi instalaţiei nucleare respective. Evaluarea securităţii nucleare trebuie să cuprindă o analiză a conformităţii cu cerinţele din normele CNCAN aplicabile, inclusiv demonstrarea îndeplinirii obiectivului general de securitate nucleară, în baza prevederilor stabilite la art. 4 din prezentele norme fundamentale.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Aplicarea conceptului de protecţie în adâncime

 

Art. 6. - (1) Conceptul de protecţie în adâncime trebuie să fie aplicat pentru instalaţiile nucleare în toate activităţile cu impact asupra securităţii nucleare.

(2) Titularul, respectiv solicitantul de autorizaţie, trebuie să asigure că proiectul instalaţiei nucleare prevede o serie de bariere fizice de protecţie succesive în calea eliberării necontrolate de materiale radioactive în mediul înconjurător.

(3) Pentru menţinerea barierelor fizice de protecţie, titularul, respectiv solicitantul de autorizaţie, trebuie să stabilească măsurile şi procedurile administrative necesare, pentru fiecare nivel de protecţie în adâncime. Nivelurile de protecţie în adâncime se referă la prevenirea condiţiilor adverse pentru securitatea nucleară, controlul şi limitarea impactului acestora, protecţia barierelor fizice de protecţie în caz de accident şi atenuarea consecinţelor accidentelor.

Art. 7. - În implementarea conceptului de protecţie în adâncime trebuie asigurate măsuri pentru:

a) reducerea la minimum a impactului pericolelor externe extreme de origine naturală, precum şi a celor provocate neintenţionat de om;

b) prevenirea defectărilor şi a condiţiilor de operare anormală;

c) depistarea şi remedierea defectărilor şi controlul condiţiilor de operare anormală, în scopul prevenirii accidentelor;

d) controlul accidentelor bază de proiect astfel încât să se prevină depăşirea limitelor de securitate nucleară;

e) controlul condiţiilor severe, care ar putea fi cauzate de defectări multiple, cum ar fi pierderea completă a tuturor funcţiilor unui sistem de securitate sau de un eveniment extrem de improbabil, inclusiv prevenirea creşterii în amploare a accidentelor şi atenuarea consecinţelor accidentelor severe;

f) gestionarea pe amplasament a situaţiilor de urgenţă.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Funcţiile generate de securitate nucleară

 

Art. 8.-Titularul, respectiv solicitantul de autorizaţie, trebuie să asigure toate măsurile necesare pentru menţinerea următoarelor funcţii generale de securitate nucleară pentru instalaţia nucleară, atât în condiţii normale de operare, cât şi în condiţii de operare anormală şi condiţii de accident, inclusiv pentru accidentele severe, în măsura în care este practic posibil:

a) controlul reactivităţii; pentru un reactor nuclear, această funcţie se referă atât la reducerea puterii, oprirea reactorului şi menţinerea acestuia într-o stare de oprire sigură pentru o perioadă de timp nedeterminată, cât şi la prevenirea criticităţii în instalaţiile de depozitare a combustibilului nuclear uzat;

b) răcirea combustibilului nuclear: pentru un reactor nuclear, această funcţie se referă atât la răcirea combustibilului din reactor, cât şi la răcirea combustibilului uzat din instalaţiile de depozitare aferente;

c) reţinerea materialelor radioactive, inclusiv menţinerea barierelor fizice în calea eliberării acestora în mediul înconjurător;

d) monitorizarea stării instalaţiei nucleare şi furnizarea serviciilor-suport necesare pentru menţinerea funcţiilor prevăzute la lit. a), b) şi c).

 

SECŢIUNEA a 5-a

Bazele de proiectare

 

Art. 9. - (1) Bazele de proiectare trebuie documentate şi menţinute pe toată durata de viaţă a instalaţiei nucleare, precum şi actualizate atunci când este necesar, pentru a reflecta modificările instalaţiei nucleare.

(2) Bazele de proiectare trebuie revizuite cu regularitate, precum şi ori de câte ori este necesar pentru a ţine cont de experienţa de exploatare, de informaţii noi semnificative pentru securitatea nucleară provenite din reevaluarea amplasamentului, din analizele de securitate nucleară şi din dezvoltarea standardelor şi practicilor de securitate nucleară.

(3) Pentru revizuirea bazelor de proiectare trebuie folosite analize şi evaluări deterministice şi probabilistice, precum şi judecata inginerească, în baza rezultatelor acestor activităţi de revizuire trebuie să se determine dacă bazele de proiectare continuă să fie adecvate, să se identifice necesităţile şi oportunităţile de îmbunătăţire şi să se implementeze măsurile necesare pentru asigurarea securităţii nucleare.

 

CAPITOLUL III

Analizele şi evaluările de securitate nucleară

 

SECŢIUNEA 1

Cerinţe generale privind analizele şi evaluările de securitate nucleară

 

Art. 10. - (1) Pentru orice fază de autorizare a unei instalaţii nucleare, solicitantul de autorizaţie trebuie să efectueze, să documenteze şi să transmită la CNCAN o evaluare a securităţii nucleare. Domeniul de aplicare şi nivelul de detaliere ale acestei evaluări trebuie să fie proporţionale cu amploarea potenţială şi cu natura riscului asociat instalaţiei nucleare şi amplasamentului acesteia.

(2) Analizele şi evaluările de securitate nucleară trebuie efectuate pentru:

a) a estima frecvenţa de apariţie şi consecinţele a evenimentelor care pot afecta funcţiile de securitate nucleară şi care pot duce la expunerea personalului care desfăşoară activităţi profesionale, a populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele prevăzute de legislaţia în vigoare;

b) a identifica şi a stabili sistemele, structurile, componentele şi echipamentele unei instalaţii nucleare, inclusiv software-ul pentru sistemele de instrumentaţie şi control, care sunt importante pentru securitatea nucleară;

c) a demonstra implementarea corespunzătoare a conceptului de protecţie în adâncime;

d) a demonstra îndeplinirea obiectivului general de securitate nucleară;

e) a defini bazele de proiectare şi a stabili cerinţele de performanţă pentru sistemele de securitate nucleară;

f) a defini limitele şi condiţiile care trebuie respectate pentru exploatarea în siguranţă a instalaţiei nucleare;

g) a confirma că riscul datorat evenimentelor care depăşesc bazele de proiectare este neglijabil;

h) a determina fezabilitatea diferitelor acţiuni de răspuns la situaţii de accident şi măsurile de protecţie pentru personalul de operare şi personalul de intervenţie, luând în considerare pericolele radiologice şi de oricare altă natură, care pot apărea în astfel de situaţii;

i) a stabili bazele tehnice pentru procedurile de operare la urgenţă, ghidurile de management al accidentelor severe şi planurile de răspuns la urgenţă.

(3) Estimările prevăzute la alin, (2) lit. a) trebuie să cuantifice eliberările de materiale radioactive din instalaţia nucleară în mediul înconjurător în diverse scenarii de accident, respectiv termenii-sursă, momentele de producere a emisiilor şi durata acestora.

(4) Analizele şi evaluările de securitate nucleară trebuie revizuite pentru a reflecta orice modificări relevante ale instalaţiei nucleare sau ale factorilor legaţi de amplasamentul acesteia.

(5) Toate analizele şi evaluările de securitate nucleară trebuie documentate, actualizate după caz şi menţinute sub controlul titularului de autorizaţie pe toată durata de viaţă a instalaţiei nucleare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Capabilitatea pentru efectuarea şi revizuirea analizelor şi evaluărilor de securitate nucleară

 

Art. 11. - (1) Solicitantul, respectiv titularul de autorizaţie trebuie să stabilească, să documenteze şi să supună avizării CNCAN un program strategic de analize şi evaluări de securitate nucleară, cu următoarele obiective:

a) să asigure menţinerea conformităţii cu bazele de proiectare, ţinând cont de efectul cumulat al modificărilor şi al îmbătrânirii asupra sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor instalaţiei nucleare;

b) să asigure că orice cerinţe noi aplicabile, orice noi informaţii provenite din experienţa de exploatare, precum şi orice schimbări survenite în factorii legaţi de amplasamentul instalaţiei nucleare sunt evaluate şi luate în considerare la actualizarea, completarea şi extinderea, după caz, a analizelor şi evaluărilor de securitate nucleară,

c) să asigure suport pentru punerea în funcţiune şi exploatarea în condiţii de securitate nucleară a instalaţiei nucleare;

d) să asigure dezvoltarea analizelor şi evaluărilor de securitate nucleară în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale curente;

e) să menţină capabilităţile proprii ale titularului de autorizaţie de a efectua analize şi evaluări de securitate nucleară şi de a verifica şi/sau revizui analizele şi evaluările de securitate nucleară elaborate în beneficiul său de organizaţii externe.

(2) Analizele şi evaluările de securitate nucleară efectuate de organizaţii externe în beneficiul solicitantului sau titularului de autorizaţie trebuie verificate independent de către acesta pentru a se asigura că respectă cerinţele şi recomandările aplicabile, conform normelor şi ghidurilor CNCAN în vigoare şi standardelor şi bunelor practici recunoscute la nivel internaţional.

 

CAPITOLUL IV

Responsabilităţile generale ale titularului de autorizaţie

 

SECŢIUNEA 1

Răspunderea pentru securitatea nucleară

 

Art. 12. - (1) Răspunderea pentru securitatea nucleară a unei instalaţii nucleare îi revine în întregime titularului de autorizaţie. Această răspundere nu poate fi delegată şi include responsabilitatea pentru activităţile contractanţilor şi subcontractanţilor, furnizorilor şi subfurnizorilor de produse şi de servicii, care ar putea afecta securitatea nucleară a instalaţiei nucleare.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să evalueze cu regularitate, să verifice şi să îmbunătăţească permanent securitatea nucleară a instalaţiei nucleare, în măsura în care este rezonabil din punct de vedere practic, în mod sistematic şi verificabil. Aceste evaluări trebuie să includă verificarea faptului că sunt instituite măsuri pentru prevenirea accidentelor şi atenuarea consecinţelor acestora, inclusiv verificarea aplicării prevederilor de protecţie în adâncime.

(3) Titularul de autorizaţie trebuie să reexamineze sistematic şi periodic, cel puţin o dată la 10 ani, securitatea nucleară a instalaţiei nucleare, în conformitate cu prevederile alin. (2) şi utilizând ca referinţă obiectivul general de securitate nucleară stabilit la art. 4.

(4) Revizuirea periodică a securităţii nucleare, prevăzută la alin. (3), trebuie efectuată pentru asigurarea conformităţii cu bazele de proiectare curente/actualizate şi identificarea de noi îmbunătăţiri în domeniul securităţii nucleare, ţinând cont de efectele cumulate ale îmbătrânirii instalaţiei nucleare, modificărilor, experienţei de exploatare şi schimbărilor legate de amplasament, precum şi de rezultatele analizelor de securitate nucleară realizate cu metode şi coduri de calcul mai performante, cele mai recente rezultate ale activităţilor de cercetare, de evoluţia ştiinţifică şi tehnologică şi de cele mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional.

Art. 13. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că instalaţia nucleară şi activităţile asociate acesteia respectă toate cerinţele legale şi reglementările de securitate nucleară aplicabile.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure conformitatea cu cerinţele şi prevederile din documentaţia de securitate nucleară a instalaţiei nucleare. Orice deviaţie de la cerinţele şi prevederile din documentaţia de securitate nucleară care face parte din bazele de autorizare pentru instalaţia nucleară trebuie prompt identificată, analizată şi raportată la CNCAN.

(3) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că deciziile ce privesc securitatea nucleară sunt luate în timp util şi au la bază analize, evaluări şi consultări adecvate, ţinând cont de toate aspectele relevante. Procesul de luare a deciziilor în probleme de securitate nucleară trebuie să fie transparent şi verificabil.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Asigurarea resurselor financiare şi umane adecvate

 

Art. 14. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să evalueze, să prevadă şi să menţină resursele financiare şi resursele umane cu calificări şi competenţe adecvate, necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile cu privire la securitatea nucleară a instalaţiei nucleare.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure, de asemenea, că furnizorii şi subfurnizorii de produse şi servicii pentru instalaţia nucleară şi contractanţii şi subcontractanţii de care răspund şi ale căror activităţi ar putea afecta securitatea nucleară a instalaţiei nucleare au resursele financiare şi resursele umane necesare, cu calificările şi competenţele adecvate pentru îndeplinirea obligaţiilor lor.

Art. 15. - (1) Numărul necesar de personal pentru proiectarea, amplasarea, construcţia şi montajul, punerea în funcţiune, exploatarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare, în condiţii de securitate nucleară, precum şi competenţele şi calificările necesare ale personalului trebuie să fie analizate într-o manieră sistematică, documentate şi reevaluate periodic.

(2) Analiza necesarului de personal trebuie să includă atât personalul necesar în condiţii normale, cât şi personalul necesar pentru răspunsul la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă.

(3) Analiza necesarului de personal şi orice revizii ale acesteia trebuie prezentate la CNCAN pentru evaluare.

(4) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească un plan pe termen lung pentru a asigura suficient personal calificat, care are competenţele şi îndemânările necesare, pentru toate activităţile importante pentru securitatea nucleară.

(5) Planul prevăzut la alin. (4) trebuie să ia în considerare îmbătrânirea forţei de muncă, potenţialele plecări nedorite ale personalului şi timpul necesar pentru recrutarea şi pregătirea personalului. În planificarea resurselor umane trebuie asigurate marje adecvate astfel încât titularul de autorizaţie să aibă în permanenţă suficient personal calificat pentru toate activităţile importante pentru securitatea nucleară.

(6) Pentru instalaţiile nucleare aflate în faza de exploatare, planul prevăzut la alin. (4) trebuie întocmit pentru o perioadă de cel puţin 10 ani, trebuie reevaluat cel puţin o dată la 3 ani şi trebuie actualizat după cum este necesar pentru a acoperi întreaga durată de viaţă a instalaţiei nucleare.

Art. 16. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să aibă permanent, în cadrul organizaţiei proprii suficient personal competent care să înţeleagă bazele de proiectare şi bazele de autorizare ale instalaţiei nucleare, inclusiv documentaţia de securitate nucleară a instalaţiei nucleare respective, precum şi funcţionarea instalaţiei nucleare în toate modurile de operare.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să aibă permanent, în cadrul organizaţiei proprii, suficient personal competent care să stabilească standardele şi specificaţiile pentru activităţile furnizorilor de produse şi servicii pentru instalaţia nucleară şi care să gestioneze şi să evalueze activităţile cu impact asupra securităţii nucleare prestate de contractanţi şi subcontractanţi.

Art. 17. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să aibă suficiente resurse financiare, aflate la dispoziţia sa sau garantate, pentru a asigura proiectarea, amplasarea, construcţia, punerea în funcţiune, exploatarea şi dezafectarea instalaţiei nucleare în condiţii de securitate nucleară.

(2) Modul de stabilire şi de alocare a resurselor financiare pentru programele, procesele, activităţile şi investiţiile cu impact asupra securităţii nucleare trebuie să fie documentat şi trebuie prezentat la CNCAN pentru evaluare.

Art. 18. - (1) Schimbările organizaţionale trebuie să fie evaluate şi clasificate în funcţie de importanţa pentru securitatea nucleară, iar fiecare schimbare trebuie să fie justificată.

(2) Schimbările organizaţionale reprezintă orice modificări care afectează structura organizaţiei, procesele şi organizarea activităţilor, resursele financiare şi/sau resursele umane ale titularului de autorizaţie.

(3) Titularul de autorizaţie trebuie să obţină aprobarea CNCAN pentru schimbările organizaţionale înainte de implementarea acestora.

(4) Implementarea schimbărilor organizaţionale trebuie să fie planificată, controlată, comunicată, monitorizată, urmărită şi înregistrată pentru a se asigura că acestea nu au impact negativ asupra securităţii nucleare.

Art. 19. - Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că personalul dispune de facilităţile necesare şi condiţii adecvate de muncă, conform standardelor de securitate nucleară aplicabile.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Managementul competenţelor

 

Art. 20. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să ia măsuri pentru educarea şi formarea iniţială şi continuă a personalului care are responsabilităţi legate de securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare, în vederea obţinerii, menţinerii şi dezvoltării în continuare a competenţelor şi abilităţilor în domeniul securităţii nucleare şi al pregătirii pentru răspunsul la situaţii de urgenţă pe amplasament.

(2)  Titularul de autorizaţie trebuie să implementeze o abordare sistematică pentru pregătirea personalului care are responsabilităţi legate de securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare, prin parcurgerea următoarelor etape:

a) analiza şi documentarea competenţelor cerute şi a necesităţilor de pregătire, pentru fiecare categorie de personal şi fiecare tip de activitate;

b) proiectarea programelor de pregătire în baza analizei prevăzute la lit. a);

c) dezvoltarea programelor de pregătire, inclusiv asigurarea materialelor şi facilităţilor aferente;

d) implementarea programelor de pregătire iniţială şi continuă;

e) evaluarea competenţelor dobândite prin pregătire şi analiza eficacităţii programelor de pregătire.

(3) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că tot personalul este competent pentru a realiza sarcinile atribuite şi înţelege consecinţele activităţilor sale asupra securităţii nucleare. Prin pregătire trebuie să se asigure că personalul este conştient de relevanţa şi importanţa propriilor activităţi, precum şi de modul în care acestea contribuie la asigurarea securităţii nucleare.

(4) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că personalul furnizorilor de servicii, contractanţilor şi subcontractanţilor care desfăşoară activităţi cu impact direct asupra instalaţiei nucleare îndeplineşte aceleaşi standarde de pregătire şi calificare ca şi personalul propriu.

(5) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că personalul care ocupă poziţii de conducere, la toate nivelurile din cadrul organizaţiei, posedă competenţele tehnice şi manageriale specifice domeniului nuclear necesare pentru a asigura luarea deciziilor conservative, acordând prioritate securităţii nucleare.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Cultura de securitate nucleară

 

Art. 21. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să ia măsuri pentru a promova şi consolida o cultură de securitate nucleară eficace.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să includă în special următoarele:

a) angajamentul, la toate nivelurile personalului şi conducerii organizaţiei titularului de autorizaţie, faţă de securitatea nucleară şi îmbunătăţirea continuă a acesteia;

b) implementarea de către titularul de autorizaţie a unui sistem de management care acordă prioritatea cuvenită securităţii nucleare şi care promovează, la toate nivelurile personalului şi conducerii, capacitatea de a pune sub semnul întrebării aplicarea efectivă a principiilor de securitate nucleară şi a practicilor de îmbunătăţire continuă a securităţii nucleare şi de a raporta în timp util problemele legate de securitatea nucleară;

c) mecanisme prin care titularul de autorizaţie înregistrează, evaluează, documentează şi utilizează experienţa de exploatare, internă şi externă, semnificativă pentru securitatea nucleară;

d) obligaţia titularului de autorizaţie de a raporta la CNCAN evenimentele cu impact potenţial asupra securităţii nucleare;

e) mecanisme de educaţie şi formare, implementate de titularul de autorizaţie în conformitate cu prevederile art. 20.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Sistemele de management

 

Art. 22. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să implementeze un sistem de management care să acopere toate activităţile şi procesele importante pentru securitatea nucleară a instalaţiei nucleare, inclusiv activităţile desfăşurate de contractanţii şi subcontractanţii săi.

(2) Sistemul de management prevăzut la alin. (1) trebuie să asigure că:

a) cerinţele privind securitatea nucleară, protecţia împotriva radiaţiilor ionizante, protecţia fizică, controlul de garanţii nucleare, calitatea, protecţia mediului, sănătatea şi securitatea ocupaţională, securitatea cibernetică, protecţia informaţiilor clasificate şi aspectele economice sunt identificate şi implementate într-o manieră integrată, coerentă şi coordonată;

b) cerinţele de securitate nucleară au prioritate faţă de orice alte cerinţe, considerente şi interese.

(3) Titularul de autorizaţie trebuie să identifice şi să rezolve orice conflict între cerinţele aplicabile activităţilor sale, acordând prioritate securităţii nucleare şi cerinţelor de securitate nucleară stabilite prin legislaţie şi prin autorizaţia emisă de CNCAN.

(4) Atunci când se identifică un conflict între cerinţele legale impuse de diferite autorităţi şi cerinţele legale impuse de CNCAN, titularul de autorizaţie trebuie să îl aducă la cunoştinţa CNCAN în timp util.

(5) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că responsabilităţile, nivelele de autoritate, interfeţele şi liniile de comunicare sunt clar definite şi documentate pentru tot personalul cu atribuţii importante pentru securitatea nucleară.

(6) Titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze îndeplinirea efectivă a cerinţelor propriului sistem de management, în conformitate cu normele CNCAN aplicabile sistemelor de management.

(7) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că sistemul de management este monitorizat în mod permanent, evaluat periodic şi actualizat după cum este necesar, în scopul îmbunătăţirii continue a securităţii nucleare.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Măsuri de pregătire şi răspuns pe amplasament la situaţii de urgenţă

 

Art. 23. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să prevadă proceduri şi mecanisme corespunzătoare pentru răspunsul pe amplasament la situaţii de urgenţă, inclusiv ghiduri de management al accidentelor severe sau măsuri echivalente, pentru a reacţiona în mod eficace la accidente în scopul prevenirii sau atenuării consecinţelor acestora. Respectivele proceduri şi mecanisme trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

a) să fie compatibile cu alte proceduri operaţionale;

b) să fie testate periodic prin exerciţii pentru a confirma că sunt fezabile/practicabile;

c) Să fie adecvate pentru răspunsul la situaţii de accident, inclusiv accidente severe, care pot apărea în toate stările de operare ale instalaţiei nucleare;

d) să fie adecvate pentru răspunsul la situaţii de accident, inclusiv accidente severe, care pot implica sau afecta simultan mai multe instalaţii nucleare de pe acelaşi amplasament;

e) să prevadă măsuri de obţinere a asistenţei externe;

f) să fie revizuite periodic şi actualizate cu regularitate, ţinând cont de experienţa dobândita din exerciţii şi de lecţiile învăţate din accidente.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească structura organizaţională pentru pregătirea şi răspunsul pe amplasament la situaţii de urgenţă, cu alocarea clară a responsabilităţilor şi a coordonării dintre titularul autorizaţiei, autorităţile şi organizaţiile competente, conform legii, ţinând seama de toate etapele unei situaţii de urgenţă şi de reglementările aplicabile în vigoare, astfel încât să se asigure coerenţă şi continuitate în răspunsul la urgenţă.

(3) Exerciţiile de răspuns la urgenţă necesare pentru testarea capabilităţilor titularului de autorizaţie trebuie să includă atât exerciţii anunţate, planificate de titularul de autorizaţie, cât şi exerciţii neanunţate, efectuate din iniţiativa titularului de autorizaţie şi/sau la solicitarea CNCAN, în baza unor reguli stabilite de comun acord cu titularul de autorizaţie.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Transparenţă

 

Art. 24. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că lucrătorii şi populaţia primesc informaţiile necesare cu privire la securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare, acordând o atenţie specială autorităţilor locale, populaţiei şi părţilor interesate din vecinătatea unei instalaţii nucleare.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să prevadă în cadrul politicii de comunicare:

a) informarea lucrătorilor şi a publicului larg cu privire la condiţiile normale de operare a instalaţiilor nucleare;

b) informarea promptă a lucrătorilor şi a publicului larg în caz de incidente şi accidente.

(3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie puse la dispoziţia publicului în conformitate cu legislaţia aplicabilă în vigoare, cu condiţia ca acest fapt să nu pună în pericol alte interese legitime, cum ar fi siguranţa nucleară, respectiv protecţia fizică a instalaţiilor nucleare, protecţia informaţiilor clasificate, protecţia instalaţiilor nucleare împotriva ameninţărilor cibernetice.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Cerinţe generale privind interfaţa dintre securitatea nucleară, protecţia fizică şi controlul de garanţii nucleare

 

Art. 25. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să identifice şi să evalueze toate interfeţele dintre măsurile de securitate nucleară, măsurile de protecţie fizică şi măsurile ce ţin de controlul de garanţii nucleare, la nivelul structurilor, sistemelor, componentelor şi echipamentelor instalaţiei nucleare şi al proceselor şi activităţilor aferente.

(2) Măsurile de securitate nucleară, măsurile de protecţie fizică şi măsurile ce ţin de controlul de garanţii nucleare trebuie proiectate şi implementate într-o manieră integrată, astfel încât să nu aibă impact advers unele asupra altora.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Cerinţe generale privind raportarea la CNCAN

 

Art. 26. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure un sistem de raportare periodică către CNCAN, în conformitate CU cerinţele stabilite prin normele specifice şi prin autorizaţiile emise de CNCAN.

(2) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure informarea promptă a CNCAN asupra oricărui eveniment cu potenţial impact asupra securităţii nucleare, în conformitate cu cerinţele stabilite prin normele specifice şi prin autorizaţiile emise de CNCAN şi cu procedurile de raportare aprobate de CNCAN.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Evaluările externe

 

Art. 27. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să solicite şi să primească periodic evaluări externe, inclusiv evaluări internaţionale inter pares, care să analizeze diferite domenii de activitate şi subiecte importante pentru securitatea nucleară în raport cu standardele curente şi bunele practici internaţionale aplicabile.

(2) Evaluările externe prevăzute la alin. (1) trebuie să includă evaluările solicitate de CNCAN.

(3) Domeniile de activitate şi subiectele care fac obiectul evaluărilor externe, precum şi intervalele la care se solicită evaluările se stabilesc de către titularul de autorizaţie şi/sau de către CNCAN, după caz, luând în considerare tipurile de evaluări disponibile şi bunele practici recunoscute la nivel internaţional în ce priveşte efectuarea acestor evaluări, precum şi valoarea adăugată pe care acestea o pot aduce.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 28. - În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme fundamentale, titularii de autorizaţie pentru instalaţiile nucleare aflate în fazele de exploatare trebuie să transmită la CNCAN spre evaluare un raport care să prezinte analiza conformităţii cu cerinţele prezentelor norme fundamentale şi, după caz, un plan de acţiuni pentru asigurarea

implementării integrale a cerinţelor. Planul de acţiuni trebuie supus aprobării CNCAN.

Art. 29. - Orice dispoziţie contrară prevederilor prezentelor norme fundamentale se abrogă cu data intrării în vigoare a acestora.

Art. 30. - Anexa face parte integrantă din prezentele norme.

*

Prezentele norme transpun art. 1 alin. (1), (2), (3), (7) şi (8) şi art. 2 alin. (1) din Directiva 2014/87/EURATOM a Consiliului din 8 iulie 2014 de modificare a Directivei 2009/71/Euratom de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 219 din 25.07.2014.

 

ANEXĂ

la norme

 

Definiţii

 

Accident - reprezintă orice eveniment neintenţionat ale cărui consecinţe reale sau potenţiale sunt semnificative din punctul de vedere al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante sau al securităţii nucleare.

Accident bază de proiect - reprezintă orice situaţie de accident care a fost prevăzută la proiectarea unei instalaţii nucleare, în conformitate cu criterii stabilite de proiectare şi în cazul căreia avarierea combustibilului nuclear, acolo unde este cazul, şi eliberarea de materiale radioactive sunt menţinute în limitele autorizate.

Accident sever - reprezintă o situaţie de accident care implică defectări sistematice ale combustibilului nuclear care pot conduce la eliberarea produşilor de fisiune; pentru un reactor nuclear, aceste condiţii includ avarierea zonei active a reactorului şi topirea combustibilului nuclear.

Barieră fizică de protecţie - reprezintă orice sistem sau ansamblu de sisteme, pasive sau active, capabile să prevină sau să limiteze consecinţele unui eveniment care ar putea altfel conduce la eliberări de materiale radioactive în mediul înconjurător peste limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Bazele de proiectare - reprezintă totalitatea cerinţelor generate de condiţiile şi evenimentele considerate explicit în proiectarea instalaţiei nucleare, inclusiv la modernizarea acesteia, în temeiul unor criterii stabilite, astfel încât aceasta să reziste la aceste condiţii şi evenimente fără depăşirea limitelor autorizate cu operarea planificată a sistemelor de securitate.

Condiţie de operare anormală - reprezintă o situaţie în care un proces operaţional se abate de la condiţiile normale de operare şi care se preconizează că va avea loc cel puţin o dată pe durata de viaţă operaţională a instalaţiei nucleare, dar care, datorită sistemelor şi măsurilor corespunzătoare prevăzute în proiectul instalaţiei nucleare, nu provoacă daune semnificative sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor importante pentru securitatea nucleară şi nici nu creează condiţii de accident.

Condiţii severe - reprezintă condiţii care sunt mai severe decât condiţiile referitoare la accidentele bază de proiect; aceste condiţii pot fi cauzate de defectări multiple, cum ar fi pierderea completă a tuturor funcţiilor unui sistem de securitate sau de un eveniment extrem de improbabil; includ accidentele severe care nu au fost luate în considerare la stabilirea bazelor de proiectare ale unei instalaţii nucleare.

Cultură de securitate nucleară - reprezintă ansamblul caracteristicilor, atitudinilor şi comportamentelor indivizilor, organizaţiilor şi instituţiilor care servesc la susţinerea şi îmbunătăţirea securităţii nucleare şi care asigură că aspectele de securitate nucleară şi protecţie împotriva radiaţiilor ionizante au prioritate şi primesc atenţia corespunzătoare în funcţie de importanţa lor.

Documentaţia de securitate nucleară a instalaţiei nucleare - reprezintă totalitatea documentelor care conţin informaţiile şi raţionamentele necesare pentru a demonstra că instalaţia nucleară poate fi exploatată în condiţii de securitate nucleară, în conformitate cu cerinţele de reglementare şi standardele aplicabile.

Funcţie de securitate nucleară - reprezintă un scop specific care trebuie îndeplinit pentru asigurarea securităţii nucleare.

Incident - reprezintă orice eveniment neintenţionat ale cărui consecinţe reale sau potenţiale nu sunt neglijabile din punctul de vedere al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante sau al securităţii nucleare.

Securitate nucleară - reprezintă ansamblul de măsuri tehnice şi organizatorice destinate să asigure funcţionarea instalaţiilor nucleare în bune condiţii, să prevină şi să limiteze deteriorarea acestora şi să asigure protecţia personalului expus profesional, a populaţiei, mediului şi bunurilor materiale împotriva expunerii la radiaţii ionizante sau a contaminării radioactive peste limitele permise de legislaţia în vigoare.

Sisteme de securitate nucleară - sunt acele sisteme, încorporate în proiectul instalaţiei nucleare, care au rolul de a limita şi atenua consecinţele condiţiilor de operare anormală şi a accidentelor bază de proiect şi de a asigura menţinerea scăpărilor radioactive cauzate de aceste evenimente sub limitele stabilite de legislaţia în vigoare.

Sistemele, structurile, componentele şi echipamentele importante pentru securitatea nucleară - sunt acele sisteme, structuri, componente şi echipamente care contribuie, direct sau indirect, în condiţii de operare normală, în cazul condiţiilor de operare anormală şi/sau în condiţii de accident, la îndeplinirea funcţiilor generale de securitate nucleară; acestea includ sistemele, structurile, componentele şi echipamentele a căror defectare poate avea un impact advers asupra îndeplinirii unei funcţii de securitate nucleară.

Termen-sursă - reprezintă cantitatea şi compoziţia izotopică a eliberării de materiale radioactive dintr-o instalaţie nucleară ca urmare a unui accident.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

pentru publicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2347 (2017)

 

În baza art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2347 (2017), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 24 mai 2017.

Nr. 815.

 

ANEXĂ

 

Organizaţia Naţiunilor Unite

S/RES/2347 (2017)

 

 

Consiliul de Securitate

Distr.: General

 

24 martie 2017

 

REZOLUŢIA Nr. 2.347 (2017)

Adoptată de Consiliul de Securitate la a 7907-a întrunire din 24 martie 2017

 

Consiliul de Securitate,

reamintind rezoluţiile sale nr. 1267(1999), 1373(2001), 1483 (2003), 1546 (2004), 2056 (2012), 2071 (2012), 2085 (2012), 2100(2013), 2139 (2014), 2170 (2014), 2195 (2014), 2199 (2015), 2249 (2015), 2253 (2015) şi 2322 (2016), precum şi declaraţia preşedintelui Consiliului de Securitate S/PRST/2012/26,

luând notă de Rezoluţia 38 C/48 a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), prin care statele membre au adoptat Strategia pentru consolidarea acţiunilor UNESCO pentru protejarea culturii şi promovarea pluralismului cultural în eventualitatea unui conflict armat şi au invitat directorul general să elaboreze un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a strategiei,

reafirmând responsabilitatea sa principală pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi reafirmând, de asemenea, obiectivele şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite,

reafirmând că terorismul, sub toate formele şi manifestările sale, reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi că orice acte de terorism sunt criminale şi nejustificate, indiferent de motivaţiile care stau la baza acestora şi indiferent unde şi de cine sunt comise,

subliniind că distrugerea ilegală a patrimoniului cultural şi jafurile şi contrabanda cu bunuri culturale în eventualitatea unui conflict armat, în special de către grupările teroriste, şi încercarea de negare a rădăcinilor istorice şi a diversităţii culturale în acest context pot să alimenteze şi să exacerbeze conflictele şi pot să împiedice reconcilierea naţională postconflict, subminând astfel securitatea, stabilitatea, guvernanţa, dezvoltarea socială, economică şi culturală a statelor afectate,

constatând cu profundă îngrijorare implicarea actorilor nestatali, în special a grupărilor teroriste, în distrugerea patrimoniului cultural şi traficul cu bunuri culturale şi în alte infracţiuni similare, în special ameninţarea constantă la adresa păcii şi securităţii internaţionale din partea Statului Islamic în Irak şi Levant (ISIL, cunoscut şi sub numele de Daesh), Al-Qaida şi persoanele fizice, grupurile, întreprinderile şi entităţile asociate, şi reafirmând hotărârea sa de a aborda toate aspectele ameninţării respective,

remarcând, de asemenea, cu îngrijorare că Statul Islamic în Irak şi Levant (ISIL, cunoscut şi sub numele de Daesh), Al-Qaida şi persoanele fizice, grupurile, întreprinderile şi entităţile asociate generează venituri din implicarea directă sau indirectă în excavările ilegale şi jafurile şi contrabanda cu bunuri culturale provenind din situri arheologice, muzee, biblioteci, arhive şi alte situri, care sunt utilizate pentru sprijinirea eforturilor lor de recrutare şi consolidarea capacităţilor lor operaţionale de a organiza şi desfăşura atacuri teroriste,

constatând cu profundă îngrijorare ameninţarea gravă la adresa patrimoniului cultural de către minele terestre şi muniţia neexplodată,

fiind profund îngrijorat de legăturile dintre activităţile grupărilor teroriste şi ale grupărilor infracţionale organizate care, în unele cazuri, facilitează activităţile infracţionale, inclusiv traficul cu bunuri culturale, veniturile ilegale şi fluxurile financiare ilegale, precum şi spălarea de bani, luarea şi darea de mită şi corupţia,

reamintind Rezoluţia consiliului de Securitate nr. 1373 (2001) conform căreia toate statele trebuie să împiedice şi să elimine finanţarea actelor teroriste şi să se abţină de la acordarea oricărei forme de susţinere, activă sau pasivă, persoanelor fizice, grupurilor, întreprinderilor sau entităţilor implicate în astfel de acte, precum şi alte rezoluţii care subliniază necesitatea statelor membre de a exercita în continuare vigilenţă cu privire la tranzacţiile financiare şi de a îmbunătăţi capacităţile şi practicile referitoare la schimbul de informaţii, în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil, în cadrul guvernelor şi între acestea prin intermediul autorităţilor relevante,

recunoscând rolul indispensabil al cooperării internaţionale în prevenirea criminalităţii şi răspunsurile justiţiei penale la combaterea traficului cu bunuri culturale şi a infracţiunilor conexe, într-un mod cuprinzător şi eficace, subliniind faptul că dezvoltarea şi menţinerea unor sisteme de justiţie penală echitabile şi eficace ar trebui să facă parte din orice strategie de combatere a terorismului şi a criminalităţii organizate transnaţionale şi reamintind, în acest sens, dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale şi protocoalele la aceasta,

reamintind Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în eventualitatea unui conflict armat din 14 mai 1954 şi protocoalele la aceasta din 14 mai 1954 şi 26 martie 1999, Convenţia privind mijloacele de interzicere şi prevenire a importului, exportului şi transferului ilicit de proprietate a bunurilor culturale din 14 noiembrie 1970, Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural din 16 noiembrie 1972, Convenţia din 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial şi Convenţia din 2005 privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale,

luând act de eforturile constante depuse de Comitetul privind infracţiunile legate de bunuri culturale din cadrul Consiliului Europei cu privire la un cadru juridic de abordare a traficului ilicit de bunuri culturale,

felicitând eforturile depuse de statele membre pentru a proteja şi păstra patrimoniul cultural în contextul conflictelor armate şi luând act de declaraţia emisă de miniştrii culturii care au participat la conferinţa internaţională pe tema „Culture as an Instrument of Dialogue among Peoples” („Cultura - un instrument de dialog între popoare”), care a avut loc la Milano în perioada 31 iulie-1 august 2015, precum şi de Conferinţa internaţională privind victimele actelor de violenţă etnică şi religioasă din Orientul Mijlociu, care a avut loc la Paris la 8 septembrie 2015, şi de Conferinţa privind salvgardarea patrimoniului cultural în pericol, care a avut la Abu Dhabi la 3 decembrie 2016 şi declaraţia adoptată în acest context,

salutând rolul central pe care UNESCO îl joacă în protejarea patrimoniului cultural şi promovarea culturii ca instrument de a aduce oamenii aproape şi de a promova dialogul, inclusiv prin intermediul campaniei #Unite4Heritage, şi rolul central al Biroului Naţiunilor Unite pentru combaterea drogurilor şi a criminalităţii (UNODC) şi al INTERPOL în prevenirea şi combaterea tuturor formelor şi aspectelor traficului cu bunuri culturale şi ale infracţiunilor conexe, inclusiv prin promovarea aplicării legii la un nivel mai ridicat şi a cooperării judiciare, precum şi prin sensibilizarea cu privire la acest tip de trafic,

recunoscând, totodată, rolul Echipei de suport analitic şi de supraveghere a sancţiunilor din cadrul Comitetului pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Daesh) şi Al-Qaida, în identificarea şi sensibilizarea cu privire la provocările legate de comerţul ilicit cu bunuri culturale, întrucât privesc finanţarea terorismului în conformitate cu rezoluţiile nr. 2199 (2015) şi 2253 (2015), şi salutând Grupul de Acţiune Financiară (GAFI) privind recomandarea nr. 5 referitoare la incriminarea finanţării teroriste în orice scop, în conformitate cu aceste rezoluţii,

exprimându-şi, în acest sens, preocuparea cu privire la utilizarea continuă, într-o societate globalizată, de către terorişti şi susţinătorii acestora, a noilor tehnologii de informaţii şi de comunicaţii, în special a internetului, pentru a facilita actele teroriste, şi condamnând utilizarea acestora pentru finanţarea actelor teroriste prin intermediul comerţului ilicit cu bunuri culturale,

subliniind importanţa faptului ca toate entităţile relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite să îşi coordoneze eforturile şi să pună, totodată, în aplicare mandatele lor respective,

constatând decizia recentă a Curţii Penale Internaţionale, care, pentru prima dată, a condamnat un inculpat pentru crimele de război de a fi îndreptat în mod direct şi intenţionat atacuri împotriva clădirilor religioase şi monumentelor şi clădirilor istorice,

1. regretă şi condamnă distrugerea ilegală a patrimoniului cultural, printre altele, distrugerea siturilor şi artefactelor religioase, precum şi jefuirea şi contrabanda cu bunuri culturale provenind din situri arheologice, muzee, biblioteci, arhive şi alte situri, în contextul conflictelor armate, în special de către grupările teroriste;

2. reaminteşte faptul că condamnă toate tipurile de participare la activităţile comerciale directe şi indirecte care implică ISIL, Frontul Al-Nusra (ANF) şi toate celelalte persoane fizice, grupuri, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida şi reiterează că o astfel de participare ar reprezenta un sprijin financiar pentru entităţile desemnate de Comitetul pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Daesh) şi Al-Qaida şi poate conduce la adăugarea de noi nume pe listă de către Comitet;

3. condamnă, de asemenea, campaniile sistematice de excavare ilegală, precum şi jefuirea şi furtul de patrimoniu cultural, în special cele comise de ISIL, Al-Qaida şi persoanele fizice, grupurile, întreprinderile şi entităţile asociate;

4. afirmă că îndreptarea atacurilor ilegale împotriva siturilor şi clădirilor dedicate religiei, educaţiei, artei, ştiinţei sau în scopuri caritabile ori a monumentelor istorice poate constitui, în unele circumstanţe şi în conformitate cu dreptul internaţional, o crimă de război şi că autorii acestor atacuri trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei;

5. subliniază că statele membre au principala responsabilitate de a-şi proteja patrimoniul cultural şi că eforturile depuse pentru protejarea patrimoniului cultural în contextul conflictelor armate ar trebui să se desfăşoare în conformitate cu Carta, inclusiv cu obiectivele şi principiile sale, precum şi cu dreptul internaţional şi ar trebui să respecte suveranitatea tuturor statelor;

6. invită, în acest sens, Organizaţia Naţiunilor Unite şi toate celelalte organizaţii relevante să ofere în continuare statelor membre asistenţa de care acestea au nevoie, la cerere şi pe baza nevoilor lor identificate;

7. Încurajează toate statele membre care încă nu au făcut acest lucru să ia în considerare ratificarea Convenţiei pentru protecţia bunurilor culturale în eventualitatea unui conflict armat din 14 mai 1954 şi protocoalele sale, precum şi celelalte convenţii internaţionale relevante;

8. solicită statelor membre să ia măsurile adecvate pentru a preveni şi combate comerţul ilicit şi traficul cu bunuri culturale şi cu alte articole de importanţă arheologică, istorică, culturală, ştiinţifică rară şi religioasă, care provin dintr-un context de conflict armat, în special din grupuri teroriste, inclusiv prin interzicerea comerţului transfrontalier cu astfel de articole în cazul în care statele au motive rezonabile să suspecteze că articolele care provin dintr-un context de conflict armat, în special de la grupări teroriste, şi a căror provenienţă nu este documentată şi atestată în mod clar, făcând astfel posibilă returnarea lor în siguranţă, în special a articolelor îndepărtate în mod ilegal din Irak după 6 august 1990 şi din Siria după 15 martie 2011, şi reaminteşte, în acest sens, că statele trebuie să se asigure că nu sunt puse la dispoziţie fonduri sau alte active financiare ori resurse economice, în mod direct sau indirect, de către cetăţenii lor sau de persoane pe teritoriul lor în beneficiul ISIL şi al persoanelor fizice, grupărilor, entităţilor sau întreprinderilor asociate cu ISIL sau Al-Qaida, în conformitate cu rezoluţiile relevante;

9. Îndeamnă statele membre să introducă măsuri naţionale eficace la nivel legislativ şi operaţional, după caz, în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele asumate în baza dreptului internaţional şi a instrumentelor naţionale, să prevină şi să combată traficul cu bunuri culturale şi infracţiunile conexe, inclusiv prin examinarea posibilităţii de a desemna astfel de activităţi care ar putea fi în avantajul grupărilor infracţionale organizate, teroriştilor sau grupurilor teroriste, drept o infracţiune gravă în conformitate cu articolul 2 litera (b) din Convenţia ONU împotriva criminalităţii organizate transnaţionale;

10. Încurajează statele membre să propună listarea ISIL, Al-Qaida şi a persoanelor fizice, grupărilor, întreprinderilor şi entităţilor asociate implicate în comerţul ilicit cu bunuri culturale care îndeplinesc criteriile de desemnare stabilite în rezoluţiile nr. 1267 (1999), 1989 (2011) şi 2253 (2015) pentru a fi examinate de Comitetul pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Daesh) şi Al-Qaida;

11. Îndeamnă statele membre să stabilească, inclusiv la cerere, cu asistenţă din partea UNODC, în cooperare cu UNESCO şi cu INTERPOL, după caz, o aplicare mai amplă a legii şi o cooperare judiciară în prevenirea şi combaterea tuturor formelor şi aspectelor traficului cu bunuri culturale şi infracţiunilor conexe care sunt sau ar putea fi în beneficiul grupărilor infracţionale organizate, al teroriştilor sau al grupărilor teroriste;

12. solicită statelor membre să solicite şi să coopereze cu privire la investigaţii, anchete, sechestrări şi confiscări, precum şi cu privire la returnarea, restituirea sau repatrierea bunurilor culturale traficate, exportate sau importate în mod ilegal, furate, jefuite, excavate în mod ilegal sau comercializate în mod ilegal, precum şi cu privire la procedurile judiciare, prin intermediul canalelor corespunzătoare şi în conformitate cu cadrele juridice interne, precum şi cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale şi cu protocoalele la aceasta şi cu acordurile regionale, subregionale şi bilaterale relevante;

13. salută acţiunile întreprinse de UNESCO în cadrul mandatului său de a proteja şi conserva patrimoniul cultural în pericol şi salută, de asemenea, acţiunile menite să asigure protecţia culturii şi promovarea pluralismului cultural în eventualitatea unui conflict armat şi încurajează statele membre să sprijine aceste acţiuni;

14. Încurajează statele membre să consolideze, după caz, cooperarea bilaterală, subregională şi regională prin intermediul unor iniţiative comune în conformitate cu domeniul de aplicare al programelor relevante ale UNESCO;

15. ia act de fondul de urgenţă pentru patrimoniul UNESCO şi de fondul internaţional pentru protecţia patrimoniului cultural în pericol în conflictele armate, astfel cum s-a anunţat la Abu Dhabi la 3 decembrie 2016, precum şi de alte iniţiative în acest sens, şi încurajează statele membre să acorde contribuţii financiare pentru a sprijini operaţiunile de prevenire şi de urgenţă, pentru a combate traficul ilicit cu bunuri culturale, precum şi pentru a depune toate eforturile necesare pentru recuperarea patrimoniului Cultural, în spiritul principiilor convenţiilor UNESCO;

16. Încurajează, de asemenea, statele membre să adopte măsuri de prevenire pentru a-şi proteja bunurile culturale naţionale şi celelalte bunuri culturale de importanţă naţională în contextul conflictelor armate, inclusiv, după caz, prin intermediul documentării şi al consolidării bunurilor culturale într-o reţea de „refugii sigure” de pe teritoriul lor, pentru a-şi proteja bunurile, ţinând, totodată, seama de particularităţile culturale, geografice şi istorice ale patrimoniului cultural care trebuie protejat, şi ia act de proiectul de plan de acţiune al UNESCO, care conţine mai multe sugestii pentru facilitarea acestor activităţi;

17. invită statele membre să ia în considerare adoptarea următoarelor măsuri, pentru a preveni şi combate traficul cu bunuri culturale capturate în mod ilegal şi exportate în contextul conflictelor armate, în special de grupările teroriste, cu privire la astfel de bunuri culturale:

a) introducerea sau îmbunătăţirea listelor de inventar locale şi naţionale privitoare la patrimoniu şi bunuri culturale, inclusiv prin digitalizarea informaţiilor, după caz, şi punerea acestora la dispoziţia autorităţilor şi agenţiilor relevante, în funcţie de competenţă;

b) adoptarea unor reglementări adecvate şi eficace privind exportul şi importul, inclusiv certificarea provenienţei, după caz, a bunurilor culturale, în conformitate cu standardele internaţionale;

c) acordarea de sprijin şi de contribuţii în vederea actualizării Nomenclaturii Sistemului armonizat de desemnare şi clasificare a bunurilor al Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV);

d) instituirea, după caz, în conformitate cu legislaţia şi procedurile naţionale, a unor unităţi specializate în cadrul administraţiilor centrale şi locale, precum şi numirea personalului vamal şi de aplicare a legii şi punerea la dispoziţia acestora şi a procurorilor a unor instrumente eficace şi a unei formări adecvate;

e) stabilirea procedurilor şi, după caz, crearea unor baze de date adecvate speciale pentru colectarea de informaţii despre activităţile infracţionale cu privire la bunurile culturale şi despre bunurile culturale excavate, exportate, importate sau comercializate în mod ilegal, furate, traficate sau absente;

f) utilizarea şi contribuirea la baza de date a INTERPOL cu opere de artă furate, la baza de date UNESCO cu legile naţionale referitoare la patrimoniul cultural şi la platforma ARCHEO a OMV, precum şi la bazele de date naţionale actuale relevante şi furnizarea de date şi informaţii relevante, după caz, privind investigaţiile şi anchetele infracţiunilor relevante şi rezultatele conexe pe portalul SHERLOC al UNODC şi privind confiscarea de bunuri culturale Echipei de suport analitic şi de supraveghere a sancţiunilor;

g) încurajarea muzeelor, asociaţiilor relevante şi actorilor de pe piaţa de antichităţi cu privire la standardele referitoare la documentaţia de provenienţă, obligaţia de diligenţă diferenţiată şi toate măsurile de prevenire a comerţului cu bunuri culturale furate sau comercializate în mod ilegal;

h) punerea la dispoziţia, după caz, părţilor interesate relevante din industrie şi asociaţiilor care operează în jurisdicţia lor a unor liste cu situri arheologice, muzee şi depozite de excavare aflate pe teritorii controlate de ISIL sau de alte grupuri incluse pe lista Comitetului pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Daesh) şi Al-Qaida;

i) crearea unor programe educaţionale la toate nivelurile privind protecţia patrimoniului cultural, precum şi sensibilizarea publicului cu privire la traficul ilicit de bunuri culturale şi prevenirea acestuia;

j) adoptarea unor măsuri adecvate pentru a inventaria bunurile culturale şi alte articole de importanţă arheologică, istorică, culturală, ştiinţifică rară şi religioasă care au fost îndepărtate, deplasate sau transferate în mod ilegal din zone de conflict armat şi coordonarea cu entităţile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi actorii internaţionali relevanţi, pentru a asigura returnarea în siguranţă a tuturor articolelor specificate;

18. Încurajează statele membre, entităţile relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu mandatul lor existent, şi actorii internaţionali în măsură să facă acest lucru să ofere asistenţă cu privire la deminarea siturilor culturale şi a obiectelor la cererea statelor afectate;

19. afirmă că mandatul operaţiunilor de menţinere a păcii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în cazul în care au primit un mandat specific din partea Consiliului de Securitate şi în conformitate cu regulile lor de angajament, poate include, după caz, acordarea de asistenţă autorităţilor relevante, la cerere, cu privire la protecţia patrimoniului cultural împotriva distrugerii, excavării ilegale, jefuirii şi contrabandei în contextul conflictelor armate, în colaborare cu UNESCO, şi afirmă că aceste operaţiuni ar trebui să se desfăşoare cu atenţie în apropierea siturilor culturale şi istorice;

20. invită UNESCO, UNODC, INTERPOL, OMV şi alte organizaţii internaţionale relevante, după caz, şi în cadrul mandatelor lor existente, să acorde asistenţă statelor membre în eforturile lor de prevenire şi combatere a distrugerii, jefuirii şi traficului cu bunuri culturale sub toate formele sale;

21. solicită Echipei de suport analitic şi de supraveghere a sancţiunilor din cadrul Comitetului pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Daesh) şi Al-Qaida să continue, în cadrul mandatului său existent, să furnizeze Comitetului informaţiile relevante cu privire la comerţul ilicit cu bunuri culturale;

22. solicită, de asemenea, secretarului general, cu ajutorul UNODC, UNESCO şi al Echipei de suport analitic şi de supraveghere a sancţiunilor din cadrul Comitetului pentru sancţiuni 1267/1989/2253 ISIL (Daesh) şi Al-Qaida, precum şi celorlalte organisme relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite să prezinte Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei rezoluţii înainte de finalul anului;

23. decide să rămână sesizat în mod activ cu privire la această chestiune.

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind declasarea parţială din Lista monumentelor istorice, categoria monument, grupa valorică B, a corpului B al Casei din bd. Lascăr Catargiu nr. 56, sectorul 1, municipiul Bucureşti

 

Având în vedere Referatul nr. 2.491 din 14 iulie 2015 de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii de declasare parţială din Lista monumentelor istorice, categoria monument, grupa valorică B, a corpului B al Casei din bd. Lascăr Catargiu nr. 56, sectorul 1, municipiul Bucureşti,

în conformitate cu dispoziţiile art. 19 alin. (3) lit. c), ale art. 13 alin. (2) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor art. 11 alin. (1)şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se declasează parţial monumentul istoric Casă, situat în bd. Lascăr Catargiu nr. 56, sectorul 1, municipiul Bucureşti, din categoria monument, grupa valorică B, având codul B-ll-m-B-18339 în Lista monumentelor istorice, respectiv se declasează corpul B.

(2) Se menţine regimul de monument istoric pentru corpul principal al imobilului Casă, situat în bd. Lascăr Catargiu nr. 56, sectorul 1, municipiul Bucureşti, având codul în Lista monumentelor istorice B-II-m-B-18339.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Ioan Vulpescu

 

Bucureşti, 2 februarie 2017.

Nr. 2.052.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea organizării Conferinţei pentru alegerea membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România şi a membrilor Comisiei de auditori statutari a Camerei Auditorilor Financiari din România în luna septembrie 2017

 

Având în vedere că mandatul membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România şi al membrilor Comisiei de Auditori Statutari aleşi prin Hotărârea Conferinţei ordinare anuale a Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 2/2014 cu privire la alegerea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, a Comisiei de auditori statutari şi a Comisiei de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 7 octombrie 2014, încetează de drept la data de 27 septembrie 2017, întrucât proiectul de lege privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative, care transpune prevederile Directivei 2014/56/UE a Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare consolidate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 158 din 27 mai 2014 (Directiva 2014/56/UE), este o prioritate legislativă a Guvernului României, datorită depăşirii termenului de transpunere stabilit la 17 iunie 2016 şi a scrisorii de punere în întârziere transmise de Comisia Europeană României la 15 februarie 2017, preconizându-se adoptarea legii de transpunere în procedură urgentă, anterior încetării mandatului actual al membrilor organelor alese ale Camerei Auditorilor Financiari din România, pentru a se asigura efectivitatea transpunerii modificărilor impuse prin Directiva 2014/56/UE, care reconfigurează rolul şi atribuţiile CAFR în domeniul auditului statutar, inclusiv sub aspectul modului de alegere a organului deliberativ de conducere, printre care alegerea separată a preşedintelui Consiliului Camerei de membrii Consiliului Camerei,

în scopul respectării principiului supremaţiei dreptului Uniunii Europene asupra dreptului naţional, consacrat prin hotărârea preliminară a Curţii de Justiţie pronunţată în cauza 6/64 Costa c./Enel şi confirmat prin jurisprudenţa obligatorie ulterioară,

în temeiul art. 6 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 6, art. 8 lit. g) şi h), art. 10, art. 12 alin. (5), art. 13 alin. (1), art. 27 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,

Conferinţa ordinară anuală a Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunită în şedinţa din data de 1 aprilie 2017, cu unanimitate de voturi, adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Conferinţa pentru alegerea membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România şi a membrilor Comisiei de auditori statutari a Camerei Auditorilor Financiari din România pentru mandatul 2017-2020 se organizează în luna septembrie 2017.

Art. 2. - Se mandatează Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România să întreprindă toate demersurile necesare pentru organizarea alegerilor în cadrul conferinţei prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Gabriel Radu

 

Bucureşti, 1 aprilie 2017.

Nr. 2.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.