MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 464/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 464         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 21 iunie 2017

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

100. - Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015

 

455. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

421. - Hotărāre pentru aprobarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 2 februarie 2017 şi la Bucureşti la 9 februarie 2017 şi la 13 februarie 2017 īntre Guvernul Romāniei şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de īmprumut dintre Romānia şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de construcţie a variantei de ocolire a municipiului Constanţa, semnat la Bucureşti la 7 decembrie 2005

 

424. - Hotărāre privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea datelor de identificare ale unor bunuri din domeniul public al statului aflate īn administrarea Institutului de Stat pentru Testarea şi īnregistrarea Soiurilor - Centrul de Testare a Soiurilor Tāncăbeşti, judeţul Ilfov, şi scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor terenuri retrocedate, īn condiţiile legii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

199. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi īncadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 13 din 25 aprilie 2017 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală)

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

671. - Hotărāre pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărārea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015

 

Parlamentul Romāniei adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015*).

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul Romāniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DEPUTAŢILOR, PETRU-GABRIEL VLASE

NICULAE BĂDĂLĂU

 

Bucureşti, 10 mai 2017.

Nr. 100.


*) Acordul de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015, se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 464 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1,

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015

 

Īn temeiul prevederilor art. 77 alin. (1)şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Preşedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015, şi se dispune publicarea acestei legi īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMĀNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 mai 2017.

Nr. 455.

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

pentru aprobarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 2 februarie 2017 şi la Bucureşti la 9 februarie 2017 şi la 13 februarie 2017 īntre Guvernul Romāniei şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de īmprumut dintre Romānia şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de construcţie a variantei de ocolire a municipiului Constanţa, semnat la Bucureşti la 7 decembrie 2005

 

Īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată, şi al art. 4 alin. (2) din Legea nr. 210/2006 privind ratificarea Acordului de īmprumut dintre Romānia şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de construcţie a variantei de ocolire a municipiului Constanţa, semnat la Bucureşti la 7 decembrie 2005, cu completările ulterioare,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul convenit prin schimbul de scrisori*) semnate la Londra la 2 februarie 2017 şi la Bucureşti la 9 februarie 2017 şi la 13 februarie 2017 īntre Guvernul Romāniei şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de īmprumut dintre Romānia şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de construcţie a variantei de ocolire a municipiului Constanţa, semnat la Bucureşti la 7 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 210/2006, cu completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

p. Ministrul transporturilor,

Dragoş Titea,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 9 iunie 2017.

Nr. 421.

 

*) Traducere.

 

BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

Romānia

Ministerul Finanţelor Publice, strada Apolodor nr.17, sectorul 5, Bucureşti, Romānia

Īn atenţia:        doamnei Boni Cucu

                        director general

C.C: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romānia bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, Bucureşti, sectorul 1

Īn atenţia: director general

 

2 februarie 2017

 

Romānia - Proiectul Bypass Constanţa - Operaţiunea nr. 33391

Extinderea datei-limită de tragere

 

Vă rugăm să faceţi referire la Acordul de īmprumut datat 7 decembrie 2005 („Acordul de īmprumut*) dintre Romānia şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare („Banca*).

Termenii utilizaţi īn Acordul de īmprumut au aceleaşi semnificaţii īn prezenta scrisoare.

Īn conformitate cu prevederile secţiunii 7.02(a) din Termenii şi condiţiile standard datate februarie 1999, Banca īnştiinţează prin prezenta faptul că suma de 10.352,93 euro, netrasă de dumneavoastră din īmprumut pānă la data-limită de tragere, a fost anulată īncepānd cu 1 ianuarie 2017.

Conţinutul prezentei scrisori nu va afecta niciun drept, putere sau remediu al Băncii īn legătură cu orice altă condiţie din Acordul de īmprumut, nici nu va fi interpretat ca un consimţămānt sau derogare de la acesta [condiţie].

 

Cu stimă,

BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE şi DEZVOLTARE

Tony Preda,

lead manager

Departamentul administrare operaţiuni

 

BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

Romānia

Ministerul Finanţelor Publice, strada Apolodor nr.17, sectorul 5, Bucureşti, Romānia

Īn atenţia:        doamnei Boni Cucu

                        director general

C.C: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romānia bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, Bucureşti, sectorul 1

Īn atenţia: director general

Romānia - Proiectul Bypass Constanţa - Operaţiunea nr. 33391 Anularea sumei netrase

 

9 februarie 2017

Vă rugăm să faceţi referire la scrisoarea Băncii datată 2 februarie 2017 privind anularea sumei de 10.352,93 euro care nu a fost trasă la data-limită de tragere.

Īn conformitate cu prevederile secţiunii 3.08(b)(iii) din Termenii şi condiţiile standard, după cum este cuprins īn Acordul de īmprumut, „suma anulată va fi aplicată pro-rata la ratele de capital ale sumei īmprumutului prezentat īn Graficul de amortizare la Acordul de īmprumut şi scadente după o astfel de anulare”.

Pentru informarea dumneavoastră, găsiţi mai jos un grafic de amortizare orientativ pentru valoarea principalului īn prezent

restant:

 

Data

Suma scadentă īn ROM

Suma scadentă īn EUR

08/05/17

4.689.477,13

-

07/08/17

4.689.477,13

4.785.333,17

06/11/17

4.689.477,13

-

06/02/18

4.689.477,13

4.785.333,17

08/05/18

4.689.477,13

-

06/08/18

4.689.477,13

4.785.333,17

06/11/18

4.689.477,13

-

06/02/19

4.689.477,13

4.785.333,17

07/05/19

4.689.477,13

-

06/08/19

4.689.477,13

4.785.333,17

06/11/19

4.689.477,13

-

06/02/20

4.689.477,13

4.785.333,17

06/05/20

4.689.477,13

-

06/08/20

4.689.477,13

4.785.333,17

06/11/20

4.689.477,13

-

08/02/21

4.689.477,13

4.785.333,17

06/05/21

4.689.477,13

-

06/08/21

4.689.477,13

4.785.333,21

08/11/21

4.689.477,15

-

 

Vă mulţumim pentru continua cooperare.

 

Cu stimă,

Iustin Ivănescu, CFA

bancher asociat, BERD

C.C.: Matteo Patrone, director, director regional pentru Romānia şi Bulgaria

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

SECRETAR DE STAT

 

13 februarie 2017

 

Către

Domnul Tony Preda,

lead manager Romānia

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

One Exchange Square, London EC2A2JN, Regatul Unit al Marii Britanii

Fax:+44 20 70 7338 7017

 

Re: Proiect ocolire Constanţa - Acordul de īmprumut nr. 33391

 

Stimate Domn,

Vă confirmăm, cu mulţumiri, primirea scrisorilor dumneavoastră datate 2 şi 9 februarie 2017 referitoare la anularea sumei de 10.352,93 euro din sumele īmprumutului şi, respectiv, la actualizarea graficului de amortizare.

Vă mulţumim pentru sprijin şi colaborare.

 

Cu stimă,

Attila Gyorgy

secretar de stat

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea datelor de identificare ale unor bunuri din domeniul public al statului aflate īn administrarea Institutului de Stat pentru Testarea şi īnregistrarea Soiurilor - Centrul de Testare a Soiurilor Tāncăbeşti, judeţul Ilfov, şi scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor terenuri retrocedate, īn condiţiile legii

 

Avānd īn vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate īn patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar şi modificarea datelor de identificare ale unor bunuri din domeniul public al statului aflate īn administrarea Institutului de Stat pentru Testarea şi īnregistrarea Soiurilor - Centrul de Testare a Soiurilor Tāncăbeşti, judeţul Ilfov, avānd datele de identificare prevăzute īn anexă nr. 1

Art. 2. - Se aprobă scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor terenuri retrocedate, īn condiţiile legii, avānd datele de identificare prevăzute īn anexa nr. 2.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale īşi va actualiza īn mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, īmpreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3 la Hotărārea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărāre.

 

PRIM-MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Viorel Ştefan

 

Bucureşti, 9 iunie 2017.

Nr. 424.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor aflate īn domeniul public al statului şi īn administrarea Institutului de Stat pentru Testarea şi īnregistrarea Soiurilor (CIF - 4192880) pentru care se modifică adresa, descrierea tehnică şi se actualizează valoarea de inventar, după caz

 

Nr. crt.

Codul de clasificare şi nr. MFP

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de Inventar

- lei -

1.

Cod: 8.28 10; MF 34080

Clădire administrativă Tāncăbeşti + anexe

Sc 506 mp, din care Sc anexe - 295 mp;

Sd - 506 mp; teren

Cc - 12.100 mp.

CF nr. 100136

Str. Īnv. Moga Mihai nr. 47,

satul Tāncăbeşti,

comuna Snagov,

judeţul Ilfov

524.970

2.

Cod: 8.05.03; MF 34120

Teren suprafaţă totală Tāncăbeşti

Suprafaţă totală - 272.616 mp

Satul Tāncăbeşti,

comuna Snagov,

judeţul Ilfov

1

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale terenului aflat īn domeniul public al statului şt īn administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Institutul de Stat pentru Testarea şi īnregistrarea Soiurilor (CIF - 4192880) care se scade din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ca urmare a retrocedării, īn condiţiile legii

 

Nr. crt.

Codul de clasificare şi nr. MFP

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Baza legală

1.

Cod: 8.05.03; MF 34120

Teren suprafaţă totală Tāncăbeşti

Suprafaţa - 272.616 mp

Judeţul Ilfov,

comuna Snagov,

satul Tāncăbeşti

Hotărārea nr. 947/09.06.2006 a Comisiei Judeţene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Sentinţa civilă nr. 6.366/2008 īn Dosar nr. 7.391/94/2008

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi īncadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole

 

Văzānd Referatul de aprobare al Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.) cu nr. 1.071 din 12.05.2017,

avānd īn vedere prevederile:

- art. 4 alin. (3) din Legea viei şi vinului īn sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, cu modificările ulterioare;

- art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului īn sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, aprobate prin Hotărārea Guvernului nr. 512/2016;

- art. 8 lit. s) din Hotărārea Guvernului nr. 1.408/2009 privind īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) din Hotărārea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărārea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi īncadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 513 şi 513 bis din 16 iulie 2003, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La punctul VIII „Regiunea viticolă a nisipurilor şi altor terenuri favorabile din sudul ţării”, poziţiile 0.38 „Dragăneşti-Olt - Olt” şi 0.45 „Ruşeţu - Buzău” se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„ -

0.38. Drăgăneşti-Olt

Oraş Drăgăneşti-Olt

Drăgăneşti-Olt

-

 

Mărunţei

Mărunţei, Malu Roşu, Bălăneşti

 

 

Cezieni

Cezieni

 

 

 

Brebeni

Brebeni

...............................................................................................

 

0.45 Ruşeţu Buzău

 

Ruşeţu

Ruşeţu

 

 

 

Smeeni

Moisica, Călţuna

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I,

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 16 iunie 2017.

Nr. 199.

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ĪN MATERIE PENALĂ

 

DECIZIA Nr. 13

din 25 aprilie 2017

 

Dosar nr. 620/1/2017

 

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

Anca Mădălina Alexandrescu - judecător la Secţia penală

Simona Cīmaru - judecător la Secţia penală

Marius Dan Foitoş - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie  - judecător la Secţia penală

Săndel Lucian Macavei - judecătoria Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Ionuţ Mihai Matei - judecător la Secţia penală

 

S-a luat īn examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori īn Dosarul nr. 4.874/233/2016 privind pronunţarea unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă instituţia aplicării legii penale mai favorabile reglementată de art. 6 din Codul penal este incidenţă sau nu īn situaţia īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată din executarea pedepsei, iar ulterior modificării legislative restul de pedeapsă rămas neexecutat a fost revocat printr-o altă hotărāre de condamnare, rămasă definitivă, prin care nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal”.

Completul competent să judece sesizarea īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile ce formează obiectul Dosarului nr. 620/1/2017 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa de judecată a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Mirela Sorina Popescu.

La şedinţa de judecată a participat doamna Diana Gabriela Vlădaia, magistrat-asistent īn cadrul Secţiei penale, desemnat īn conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare

Judecător-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, doamna judecător Leontina Şerban, judecător īn cadrul Secţiei penale a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna Marinela Mincă, procuror īn cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, īnvederānd obiectul Dosarului nr. 620/1/2017 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală, precum şi faptul că, drept urmare a solicitărilor formulate īn temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept deduse dezlegării de către curţile de Apel Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj,

Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Tārgu Mureş şi Timişoara, precum şi de către Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Departamentul de Drept Penal al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.

Totodată, a īnvederat că la data de 3 aprilie 2017 a fost depus raportul īntocmit de judecătorul-raportor care a fost comunicat părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, care nu au transmis puncte de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii.

La data de 13 aprilie 2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus Adresa nr. 648/C/628/111-5/2017 prin care s-a adus la cunoştinţă că īn cadrul Secţiei Judiciare - Serviciul judiciar penal al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu există īn lucru nicio sesizare avānd ca obiect promovarea unui recurs īn interesul legii vizānd chestiunea de drept supusă dezlegării īn prezenta cauză. De asemenea, la aceeaşi dată au fost depuse la dosarul cauzei concluzii scrise formulate de Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, constatānd că nu sunt cereri de formulat sau excepţii de invocat, a solicitat doamnei procuror Marinela Mincă să susţină punctul de vedere al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la problema de drept supusă dezbaterii.

Reprezentantul Ministerului Public, avānd cuvāntul, a precizat că este admisibilă sesizarea formulată, fiind īndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală.

Procurorul a arătat că, īn prezenta cauză, instanţa de trimitere soluţionează contestaţia la executare īmpotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Galaţi, definitivă printr-o decizie pronunţată de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care contestatorul a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani īnchisoare pentru săvārşirea infracţiunii de tālhărie sub imperiul legii vechi. S-a menţionat că, pe calea acestei proceduri, contestatorul solicită aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 6 din Codul penal şi, pe cale de consecinţă, reducerea pedepsei de 15 ani īnchisoare la maximul special prevăzut de lege pentru această infracţiune.

De altfel, a susţinut că legea penală mai favorabilă a intervenit după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare īmpotriva căreia s-a formulat contestaţie la executare, mai exact īn perioada de liberare condiţionată din pedeapsa de 15 ani īnchisoare şi pānă la considerarea ca executată a acestei pedepse. Īn acest context a apreciat ca fiind īndeplinite toate condiţiile legale ale admisibilităţii unei contestaţii la executare prin care se invocă legea penală mai favorabilă drept cauză de micşorare a unei pedepse definitive, conform art. 585 şi art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală. Astfel, procurorul a susţinut că există aplicată o pedeapsă definitivă de condamnare la pedeapsa īnchisorii, pe parcursul executării căreia ori pānă la considerarea ca executată a acesteia, a intervenit o lege penală mai favorabilă care, din perspectiva contestatorului, reprezintă o cauză de micşorare a pedepsei cātă vreme legea prevede pentru aceeaşi infracţiune un maxim special de 10 ani īnchisoare, deci mal mic decāt pedeapsa efectiv aplicată de 15 ani īnchisoare. S-a arătat că, īn mod evident, cauza de micşorare a pedepsei este ulterioară rămānerii definitive a hotărārii.

De asemenea s-a precizat că, sub acest aspect, se configurează ipoteza tipică de incidenţă a contestaţiei la executare.

Totodată, procurorul a menţionat că, pentru persoanele condamnate definitiv mai īnainte de intrarea īn vigoare a Codului penal din 2014, procedura de aplicare a legii penale mai favorabile s-a făcut printr-o procedură specială reglementată de dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare, şi de Hotărārea Guvernului nr. 836/2013 privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile īn cazul persoanelor aflate īn executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale.

Īnsă, īn privinţa contestatorului din cauză, aplicarea legii penale mai favorabile nu a fost realizată nici conform art. 23 din Legea nr. 255/2013, cu modificările ulterioare, şi nici de instanţa care l-a judecat şi condamnat ulterior pentru o altă faptă, deşi această din urmă instanţă ar fi trebuit să dea eficienţă art. 6 din Codul penal cu privire la primul termen al recidivei.

De asemenea s-a mai susţinut că nu constituie un impediment faptul că pedeapsa definitivă a fost valorificată ulterior printr-o altă hotărāre judecătorească, care nu a aplicat art. 6 din Codul penal, şi nu face inadmisibilă contestaţia la executare īndreptată īmpotriva primei hotărāri de condamnare la pedeapsa de 15 ani īnchisoare care reprezintă primul termen al recidivei īn ceea ce IJ priveşte pe contestator. Procurorul a considerat că un astfel de demers nu afectează autoritatea de lucru judecat īn ceea ce priveşte hotărārile pronunţate ulterior şi īn cadrul cărora instanţele ar fi putut face aplicarea art. 6 din Codul penal īntrucāt nu se repun īn discuţie aspecte care vizează fondul cauzei ori schimbarea īncadrării juridice şi, pe cale de consecinţă, eventual, īnlăturarea stării de recidivă. Or, legalitatea unei pedepse se impune a fi asigurată inclusiv īn faza de executare.

Īn concluzie, s-a solicitat admiterea sesizării Curţii de Apel Galaţi.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală a declarat dezbaterile īnchise, reţināndu-se dosarul īn pronunţare.

ĪNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin īncheierea de şedinţă din data de 27 ianuarie 2017, pronunţată īn Dosarul nr. 4.874/233/2016, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, īn baza art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă instituţia aplicării legii penale mai favorabile reglementată de art. 6 din Codul penai este incidenţă sau nu īn situaţia īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată din executarea pedepsei, iar ulterior modificării legislative restul de pedeapsă rămas neexecutat a fost revocat printr-o altă hotărāre de condamnare, rămasă definitivă, prin care nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor ari. 6 din Codul penar.

II. Expunerea succintă a cauzei

Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori este īnvestită, īn ultim grad de jurisdicţie, cu soluţionarea contestaţiei declarate de condamnatul B.P. īmpotriva Sentinţei penale nr. 597/20.10.2016, pronunţată de Tribunalul Galaţi īn Dosarul nr. 4.874/233/2016.

Prin sentinţa penală menţionată s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de B.P., īn prezent deţinut īn Penitenciarul Galaţi.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că condamnatul B.P. s-a adresat instanţei de judecată cu o contestaţie la executare prin care a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile īn ceea ce priveşte o pedeapsă de 15 ani īnchisoare executată, din 2001 pānă īn 2012, pentru o infracţiune de tālhărie.

Analizānd actele şi lucrările dosarului, tribunalul a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 341/13.09.2001 a Tribunalului Galaţi (definitivă şi modificată prin Decizia penală nr. 3.807/17.09.2003 a Curţii Supreme de Justiţie), contestatorul B.P. a fost condamnat la o pedeapsă de 15 ani īnchisoare pentru săvārşirea unei infracţiuni de tālhărie prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b), lit. c) şi lit. e) din Codul penal din 1969 - tālhărie săvārşită de o persoană avānd asupra sa o armă, mascată şi īn loc public.

Executarea acestei pedepse a īnceput la data de 27.08.2001 (ca urmare a arestării preventive), contestatorul fiind liberat condiţionat la data de 10.07.2012, cu un rest rămas neexecutat de 1.474 zile īnchisoare.

Prin Sentinţa penală nr. 60/23.03.2016 a Tribunalului Brăila (modificată şi definitivă prin Decizia penală nr. 661/A/06.06.2016), contestatorul B.P. a fost condamnat la următoarele pedepse:

- 3 ani şi 2 luni īnchisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul penal pentru săvārşirea infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 210 alin. (1) lit. a) cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal şi art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală;

- 6 luni īnchisoare pentru săvārşirea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) şi alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal şi art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală;

- 1 an īnchisoare pentru săvārşirea infracţiunii de alterarea integrităţii datelor informatice, prevăzută de art. 362 cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal din 2014 şi art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală;

- 1 an īnchisoare pentru săvārşirea infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin, (1) din Codul penal şi art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală.

Īn temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal au fost contopite pedepsele anterior menţionate, urmānd ca B.R să execute o pedeapsă rezultată de 3 ani şi 8 luni īnchisoare.

Īn baza art. 43 alin. (2) din Codul penal, la această pedeapsă rezultantă a fost adăugat restul rămas neexecutat de 1.474 zile īnchisoare din pedeapsa de 15 ani īnchisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 341/13.09.2001 a Tribunalului Galaţi, urmānd ca, īn final, B.P. să execute pedeapsa de 3 ani, 8 luni şi 1.474 zile īnchisoare.

Instanţa sesizată cu contestaţia la executare a notat că, potrivit art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală, contestaţia contra executării hotărārii penale se poate face īn următoarele cazuri:

a) cānd s-a pus īn executare o hotărāre care nu era definitivă;

b) cānd executarea este īndreptată īmpotriva altei persoane decāt cea prevăzută īn hotărārea de condamnare;

c) cānd se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărārea care se execută sau vreo īmpiedicare la executare;

d) cānd se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare ā pedepsei.

Īn raport cu aceste dispoziţii legale, Tribunalul Galaţi a reţinut că, la data de 1.02.2014, a intrat īn vigoare Codul penai din 2014 care, īn cuprinsul art. 234 alin. (1) lit. a) şi lit. c), prevede pentru săvārşirea infracţiunii de tālhărie săvārşită de o persoană avānd asupra sa o armă şi mascată o pedeapsă de la 3 la 10 ani īnchisoare, maximul special fiind deci inferior pedepsei aplicate prin Sentinţa penală nr. 341/13.09.2001 a Tribunalului Galaţi.

S-a precizat, īn ceea ce priveşte contestaţia la executare, că aceasta este doar un mijloc procesual, cu caracter jurisdicţional, prin care se asigură punerea īn executare şi executarea propriu-zisă a hotărārii penale definitive īn conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziţii de drept penal şi de drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale. Datorită acestei naturi juridice, legea prevede mijloacele prin care se asigură aplicarea legii īn executarea condamnării, dar exclude posibilitatea ca pe această cale să fie afectată autoritatea de lucru judecat. Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că o contestaţie făcută īn afara cazurilor expres prevăzute de lege este inadmisibilă. Pe această cale s-a arătat că nu se pot invoca nevinovăţia, greşita condamnare a contestatorului īn lipsa unor probe temeinice, descoperirea unor probe noi, greşita īncadrare juridică a faptei, individualizarea pedepsei sau orice alte aspecte ce ţin de judecata īn fond a cauzei şi care se bucură de autoritate de lucru judecat.

Ca un aspect preliminar, tribunalul a avut īn vedere că Sentinţa penală nr. 60/23.03.2016 a Tribunalului Brăila a fost pronunţată şi a rămas definitivă ulterior intrării īn vigoare a Codului penal din 2014. S-a considerat că acest aspect este deosebit de important īntrucāt, de regulă, contestaţia la executare poate fi admisă numai atunci cānd motivul invocat [dintre cele expres şi limitativ prevăzute īn cuprinsul art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală] este ulterior rămānerii definitive a hotărārii de condamnare. Īnsă, īn ceea ce priveşte condamnatul B.P. cauza de reducere a pedepsei era preexistentă condamnării. Prin urmare, a reţinut tribunalul, se prezumă că la momentul dezbaterilor şi, ulterior, la pronunţarea hotărārii nicio parte ori participant procesual sau eventual instanţa de judecată nu a apreciat că această cauză s-ar aplica īn ceea ce priveşte situaţia juridică a contestatorului B.P. Īn Opinia tribunalului a considera că o eventuală cauză de reducere a pedepsei poate fi avută īn vedere pe calea contestaţiei la executare, deşi aceasta (cauza) exista la momentul pronunţării hotărārii de condamnare, ar echivala cu atingere adusă autorităţii de lucru judecat şi, prin urmare, nu poate fi primită.

Īmpotriva acestei sentinţe a declarat contestaţie condamnatul B.P., susţinānd că, īn cauză, se impune reducerea pedepsei de 15 ani īnchisoare ce i-a fost aplicată prin Sentinţa nr. 341/13.09.2001 a Tribunalului Galaţi la pedeapsa de 10 ani īnchisoare, pedeapsă ce reprezintă maximul special prevăzut de art. 234 alin. (1) lit. c) din Codul penal din 2014.

La termenul din 18 ianuarie 2017, din oficiu, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penala şi pentru cauze cu minori a pus īn discuţie oportunitatea sesizării Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn vederea pronunţării unei hotărāri prealabile prin care să se statueze asupra problemei de drept expuse īn preambulul prezentului raport, iar prin īncheierea din 27 ianuarie 2017, aceeaşi instanţă a constatat īndeplinite toate cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală şi, ca urmare, a dispus sesizarea instanţei supreme.

Īn conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală a dispus suspendarea judecăţii cauzei pānă la pronunţarea hotărārii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.

III. Punctul de vedere al procurorului şi al părţii asupra chestiunii de drept sesizate

Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că este necesară sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărāri prealabile asupra chestiunii de drept puse īn discuţie, fără a exprima o opinie.

Condamnatul, prin apărător ales, īn susţinerea cererii de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală, a arătat că este justificată sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, opinānd că, īn speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 6 din Codul penal, această instituţie fiind incidenţă pānă la considerarea ca executată īn īntregime a pedepsei.

IV. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Instanţa de trimitere a arătat că instituţia prevăzută de art. 6 din Codul penal este incidenţă după liberarea condiţionată din executarea pedepsei şi īn situaţia īn care restul rămas neexecutat a fost revocat printr-o altă hotărāre de condamnare, rămasă definitivă, prin care nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal.

Īn acest sens, curtea de apel a avut īn vedere principiul legalităţii pedepsei pe toată durata executării acesteia şi faptul că, pānă la īmplinirea restului de pedeapsă rămas de executat īn urma liberării condiţionate, pedeapsa din care provine acest rest nu poate fi considerată ca şi executată, cu atāt mai mult cu cāt restul de pedeapsă a fost revocat şi inclus īntr-o altă pedeapsă rezultantă.

Faptul că prin hotărārea ulterioară nu a fost analizată incidenţa prevederilor art. 6 din Codul penal constituie, īn opinia curţii de apel, un argument că, īntr-o astfel de situaţie, nu poate fi invocată autoritatea de lucru judecat şi, nicidecum, un impediment īn aplicarea acestei instituţii, īntrucāt chestiunea incidenţei īn cauză a prevederilor art. 6 din Codul penal nu a fost tranşată anterior, īn mod definitiv, aceasta făcānd obiectul unei judecăţi, pentru prima dată, abia cu ocazia formulării contestaţiei Sa executare de către condamnat.

V. Opinia specialiştilor consultaţi

Īn conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) raportate la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiştilor de drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării.

Domnul profesor universitar doctor Valerian Cioclei din cadrul Departamentului de Drept Penal al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti a opinat, īn raport cu chestiunea de drept, aşa cum ea a fost formulată īn sesizare, că: instituţia aplicării legii penale mai favorabile reglementată de art. 6 din Codul penal este incidenţă īn situaţia īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată din executarea pedepsei, iar ulterior modificării legislative restul de pedeapsă rămas neexecutat a fost revocat printr-o altă hotărāre de condamnare, rămasă definitivă, prin care nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal.

Īn argumentarea opiniei, īn esenţă, s-a precizat īn primul rānd că dispoziţiile art. 6 din Codul penal sunt imperative, nu facultative, iar aplicarea lor, obligatorie, revine instanţei competente, inclusiv din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 595 din Codul de procedură penală.

Īn al doilea rānd, s-a arătat că dispoziţiile noului Cod penal, ale noului Cod de procedură penală, ale legilor de punere īn aplicare ale acestora, precum şi ale Hotărārii Guvernului nr. 836/2013 (privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile īn cazul persoanelor aflate īn executarea pedepselor) au creat cadrul legal necesar pentru ca, odată cu intrarea īn vigoare a noilor Coduri, nicio persoană să nu continue executarea unei pedepse devenite ilegală.

Contrar opiniei primei instanţe care a judecat cauza s-a menţionat că cererea se īncadrează īn cazurile prevăzute de lege, mai exact cel la care se referă art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală: „cānd se invocă amnistia, prescripţia, graţierea, sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei”. S-a considerat că, īn mod evident, invocarea art. 6 din Codul penal şi aplicarea acestuia reprezintă o cauză de stingere a pedepsei īn raport cu „restul” adăugat şi o cauză de micşorare īn raport cu pedeapsa totală, care ar trebui executată.

S-a mai notat că admiterea contestaţiei nu „echivalează cu o atingere adusă lucrului judecat”. Pe lāngă argumentul adus de instanţa de sesizare, respectiv că problema art. 6 din Codul penal nu a fost pusă īn discuţie anterior contestaţiei la executare, s-a precizat că este admis, atāt īn doctrină, cāt şi īn jurisprudenţă, faptul că, īn procedura contestaţiei la executare, problema autorităţii de lucru judecat ar putea fi ridicată numai īn măsura īn care, pe această cale, s-ar urmări soluţionarea unei probleme de fond. Or, īn speţa analizată, nu este vorba despre o reapreciere cu privire la fondul cauzei, ci pur şi simplu despre constatarea unei cauze de stingere a pedepsei.

Prin opinia juridică s-a subliniat că, urmānd logica primei instanţe, instituţia contestaţiei la executare ar fi aproape total lipsită de conţinut deoarece, cu excepţia cazului prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală (unde este vorba despre punerea īn executare a unei hotărāri care nu era definitivă), celelalte cazuri vizează executarea unor pedepse stabilite prin hotărāri definitive, deci susceptibile de protecţia autorităţii de lucru judecat. Or, propunerea unei astfel de interpretări ar fi contrară logicii instituţiei contestaţiei la executare care are tocmai rolul de a īmpiedica executarea unei pedepse īn condiţii contrare legii. Principiul legalităţii sancţiunilor de drept penal prevăzut īn art. 2 din Codul penal, consacrat constituţional şi consolidat convenţional īn jurisprudenţă Curţii Europene a Drepturilor Omului este valabil, şi el trebuie să funcţioneze, adică să fie aplicat, pe toată durata executării pedepsei, pānă la stingerea acesteia.

Totodată, s-a menţionat că, īn realitate, răspunsul la chestiunea de drept īn discuţie este că dispoziţiile privind legea penală mai favorabilă prevăzută de art. 6 din Codul penal pot fi aplicate īn procedura contestaţiei la executare, dacă instanţa care a pronunţat hotărārea de condamnare rămasă definitivă a omis, īn mod greşit, acest lucru.

VI. Punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin concluziile scrise formulate s-a menţionat că legea penală mai favorabilă a apărut după rămānerea definitivă a hotărārii īmpotriva căreia s-a formulat contestaţia la executare, mai exact īn perioada de la liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 15 ani īnchisoare şi pānă la considerarea sa ca executată.

Īn raport cu acest context s-a considerat că sunt īndeplinite toate condiţiile legale ale admisibilităţii unei contestaţii la executare prin care se invocă legea penală mai favorabilă, drept cauză de micşorare a unei pedepse definitive, conform art. 595 şi art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală. Astfel, s-a apreciat că există o pedeapsă definitivă aplicată, pe parcursul executării căreia ori pānă la considerarea ca executată a acesteia a intervenit o lege penală mai favorabilă, care prevede un maxim mai mic decāt pedeapsa efectiv aplicată. Īn mod evident, cauza de micşorare a pedepsei s-a considerat a fi ulterioară rămānerii definitive a hotărārii, configurāndu-se astfel ipoteza tipică de incidenţă a contestaţiei la executare.

S-a arătat că aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal celor condamnaţi definitiv, la data intrării īn vigoare a Codului penal din 2014, s-a făcut primordial printr-o procedură specială prevăzută de art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare, şi Hotărārea Guvernului nr. 836/2013 privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile īn cazul persoanelor aflate īn executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale, publicată īn Monitorul Oficial, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013.

Totodată, s-a notat, īn privinţa contestatorului din cauza care a prilejuit sesizarea īntemeiată pe art. 175 din Codul de procedură penală, că aplicarea art. 6 din Codul penal nu a fost realizată nici conform art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare, nici de instanţa care l-a judecat şi condamnat, ulterior, pentru o altă faptă (Sentinţa penală nr. 60/2016 a Tribunalului Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 661/2016 a Curţii de Apel Galaţi), deşi aceasta din urmă ar fi trebuit să dea eficienţă art. 6 alin. (7) din Codul penal cu privire la primul termen al recidivei (constānd tocmai īn pedeapsa de 15 ani īnchisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 341/2011 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin Decizia penală nr. 3.807/2003 a Curţii Supreme de Justiţie).

Faptul că pedeapsa definitiv aplicată a fost valorificată, ulterior, printr-o altă hotărāre judecătorească, care a ignorat incidenţa art. 6 din Codul penal, īn opinia Ministerului Public, nu face inadmisibilă contestaţia la executare.

De asemenea s-a considerat că nu reprezintă o atingere adusă autorităţii de lucru judecat soluţia ce va fi dată īn contestaţia la executare care este de natură a produce efecte şi asupra hotărārii care nu a dat curs art. 6 din Codul penal (Sentinţa penală nr. 60/2016 a Tribunalului Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 661/2016 a Curţii de Apel Galaţi).

Aceasta īntrucāt un asemenea efect este unul intermediat prin modificarea pedepsei aplicate prin hotărārea penală (Sentinţa penală nr. 341/2001 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin Decizia penală nr. 3.807/2003 a Curţii Supreme de Justiţie) care a configurat primul termen al recidivei valorificate prin Sentinţa penală nr. 60/2016 a Tribunalului Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 661/2010 a Curţii de Apel Galaţi, efect care se va produce pe calea contestaţiei la executare exercitate īmpotriva acestei din urmă hotărāri, iar nu direct, pur şi simplu, ca urmare a admiterii contestaţiei la executare īmpotriva Sentinţei penale nr. 341/2001 a Tribunalului Galaţi.

Pe de altă parte, procurorul a arătat că, īn ceea ce priveşte contestaţia la executare, fie că vizează Sentinţa penală nr. 341/2001 a Tribunalului Galaţi, fie Sentinţa penală nr. 60/2016 a Tribunalului Brăila, aceasta nu schimbă soluţia dată prin aceste hotărāri, nu tranşează asupra unei chestiuni de fond, soluţionate cu autoritatea de lucru judecat.

Prin aceleaşi note scrise, procurorul a susţinut că instituţia reglementată de art. 595 şi art. 598 din Codul de procedură penală asigură conformitatea cu legea a executării unei hotărāri penale, fiind o contestaţie contra executării, iar nu o contestaţie contra hotărārii. Or, īn opinia Ministerului Public, legalitatea unei pedepse se impune a fi asigurată, inclusiv īn faza de executare, acesta fiind rolul contestaţiei la executare care realizează echilibrul īntre autoritatea de lucru judecat şi principiul legalităţii pedepsei.

Īn esenţă, s-a arătat că, prin contestaţia la executare nu are loc o reapreciere a cuantumului pedepsei, ci o micşorare sau stingere a acesteia, ca urmare a intervenţiei ulterioare a unei cauze legale imperative.

VII. Examenul jurisprudenţei īn materie

1. Jurisprudenţa naţională relevantă

Īn materialul transmis de curţile de apel nu au fost identificate hotărāri judecătoreşti relevante pentru problema de drept ridicată īn speţă.

2. Jurisprudenţa Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, relevante sunt Decizia nr. 1/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 349 din 13 mai 2014, şi Decizia nr. 8/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 473 din 27 iunie 2014.

3. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Decizia relevantă pentru problema de drept analizată este Decizia nr. 62 din 24 februarie 2015 a Curţii Constituţionale, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 237 din 7 aprilie 2015 prin care s-a respins, ca neīntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea Īn aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale īn raport cu criticile formulate.

Īn argumentarea acestei decizii s-a arătat că: „īn cazul pedepselor definitive, prin aplicarea legii penale mai favorabile legiuitorul nu a īnţeles să repună īn discuţie criteriile de stabilire şi individualizare a sancţiunii, ci numai să īnlăture de la executare acea parte din sancţiune care excedează maximului prevăzut de legea nouă, respectiv acea sancţiune mai grea care nu mai este prevăzută de legea nouă. Astfel, Curtea a reţinut că legea nouă poate să prevadă o pedeapsă mai uşoară, dar sancţiunea aplicată fie să depăşească maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvārşită, fie să nu depăşească acest maxim. Dacă īn primul caz se ajunge la executarea unei sancţiuni care nu are corespondent īn legea penală īn vigoare, acest raţionament nu mai subzistă īn cea de-a două ipoteză. Curtea a apreciat că īn cea de-a două ipoteză este vorba despre punerea īn balanţă a dreptului unei persoane condamnate la aplicarea legii penale mai favorabile, descris mai sus, şi alte drepturi sau valori constituţionale, precum principiul securităţii raporturilor juridice şi autoritatea de lucru judecat, care pot contracara parţial sau complet acest drept. Astfel, legiuitorul, avānd sarcina de a echilibra intensitatea īncălcării drepturilor fundamentale ale persoanei condamnate şi valorile care justifică această īncălcare, a eliminat aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile din Codul penal.

Luānd īn considerare cele statuate īn jurisprudenţa proprie, dar şi īn jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de justiţie a Uniunii Europene referitor la principiul autorităţii de lucru judecat, Curtea a constatat că legiuitorul a limitat aplicarea legii penale mai favorabile īn cazul hotărārilor definitive numai la acele cazuri īn care sancţiunea aplicată depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvārşită, fără ca īn acest mod să fie īncălcat art. 15 alin. (2) din Constituţie”.

VIII. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului

Nu au fost identificate decizii relevante īn problema de drept analizată.

IX. Punctul de vedere exprimat de Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informare juridică din cadrul Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

du privire la chestiunea de drept care formează obiectul dosarului a fost exprimat punctul de vedere īn sensul că instituţia aplicării legii penale mai favorabile reglementată īn art. 6 din Codul penal este incidenţă īn ipoteza īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată a persoanei condamnate, iar ulterior intervenirii legii penale mai favorabile s-a dispus executarea restului de pedeapsă, printr-o nouă hotărāre definitivă de condamnare, prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal.

Īn esenţă, opinia exprimată s-a īntemeiat, īn primul rānd, pe argumentul că persoana liberată condiţionat, cu privire la care instanţa dispune revocarea liberării condiţionate şi executarea restului de pedeapsă, se situează īn intervalul cuprins īntre rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare şi executarea completă a pedepsei īnchisorii, iar „executarea completă a pedepsei”, la care se face referire īn cuprinsul dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, include şi liberarea condiţionată şi, cu atāt mai mult, ipoteza īn care, ca efect al revocării liberării condiţionate, instanţa dispune executarea restului de pedeapsă.

Sub un al doilea aspect s-a notat că art. 6 din Codul penal - aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei - are rolul de a asigura legalitatea pedepsei, aşa cum s-a consacrat atāt prin Decizia nr. 1/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 349 din 13 mai 2014, cāt şi prin Decizia nr. 62/2015 a Curţii Constituţionale, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 237 din 7 aprilie 2015, neputānd fi exclusă incidenţa dispoziţiilor art. 6 din Codul penal ori de cāte ori pedeapsa aplicată depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă. Astfel, asigurarea caracterului legal al pedepsei, prin īnlăturarea „plusului” de pedeapsă care devine lipsit de temei legal, se impune atāt īn cazul persoanei care se află īn mod efectiv īn executarea pedepsei īnchisorii, cāt şi īn cazul persoanei care s-a aflat īn mod efectiv īn executarea pedepsei īnchisorii, a fost liberată condiţionat şi, ca efect al revocării liberării condiţionate, se află din nou īn mod efectiv īn executarea pedepsei īnchisorii.

Totodată, s-a arătat că realizarea echilibrului īntre principiul autorităţii de lucru judecat şi principiul legalităţii pedepsei implică o restrāngere a principiului autorităţii de lucru judecat, limitată la īnlăturarea părţii din pedeapsa aplicată prin hotărārea definitivă de condamnare care depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă, mai favorabilă, intervenită īn intervalul cuprins īntre rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare şi executarea completă a pedepsei īnchisorii.

Dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, cu restrāngerea principiului autorităţii de lucru judecat pe care o implică, sunt aplicabile īn ipoteza persoanei liberate condiţionat, cu privire la care s-a dispus executarea restului de pedeapsă printr-o nouă hotărāre definitivă de condamnare, dar prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal, deoarece această persoană se situează īn intervalul cuprins īntre rămānerea definitivă a hotărārii iniţiale de condamnare şi executarea completă a pedepsei īnchisorii dispusă prin aceasta.

X. Dispoziţii legale incidente

Constituţia Romāniei

Art. 15. - Universalitatea

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Codul penal

Art. 6. - Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei

(1) Cānd după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare şi pānă la executarea completă a pedepsei īnchisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvārşită, se reduce la acest maxim.

(2) Dacă după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi pānă la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa īnchisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se īnlocuieşte cu maximul īnchisorii prevăzut pentru acea infracţiune.

(3) Dacă legea nouă prevede īn locul pedepsei īnchisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se īnlocuieşte cu amenda, fără a se putea depăşi maximul special prevăzut īn legea nouă. Ţināndu-se seama de partea executată din pedeapsa īnchisorii, se poate īnlătura īn totul sau īn parte executarea amenzii.

(4) Măsurile educative neexecutate şi neprevăzute īn legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent īn legea nouă se execută īn conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă.

(5) Cānd legea nouă este mai favorabilă īn condiţiile alin. (1)-(4), pedepsele complementare şi măsurile de siguranţă neexecutate şi neprevăzute īn legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent īn legea nouă se execută īn conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta.

(6) Dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranţă, acestea se execută īn conţinutul şi limitele prevăzute de legea nouă.

(7) Cānd o dispoziţie din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ţine seama, īn cazul pedepselor executate pānă la data intrării īn vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau īnlocuită potrivit dispoziţiilor alin. (1)-(6).

Art. 65. - Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării unor drepturi

(3) Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămānerii definitive a hotărārii de condamnare şi pānă cānd pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Art. 100. - Condiţiile liberării condiţionate īn cazul pedepsei īnchisorii

(1) Liberarea condiţionată īn cazul īnchisorii poate fi dispusă, dacă:

a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, īn cazul īnchisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, īn cazul īnchisorii mai mari de 10 ani;

b) cel condamnat se află īn executarea pedepsei īn regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a īndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărārea de condamnare, afară de cazul cānd dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le īndeplinească;

d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a īndreptat şi se poate reintegra īn societate.

(6) Intervalul cuprins īntre data liberării condiţionate şi data īmplinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Art. 104. - Revocarea liberării condiţionate

(1) Dacă pe durata supravegherii persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsă.

(2) Dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvārşit o nouă infracţiune, care a fost descoperită īn termenul de supraveghere şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa īnchisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsa. Pedeapsa pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi alin. (2) se aplică īn mod corespunzător şi īn cazul liberării condiţionate din executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă.

Codul de procedură penală

Art. 595. - Intervenirea unei legi penale noi

(1) Cānd după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare sau a hotărārii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede

o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decāt cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la īndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi art. 6 din Codul penal.

(2) Aplicarea dispoziţiilor alin. (1) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de către instanţa de executare, iar dacă persoana condamnată se află īn executarea pedepsei sau a unei măsuri educative, de către instanţa corespunzătoare īn grad īn a cărei circumscripţie se află locul de deţinere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de detenţie.

Art. 598. - Contestaţia la executare

(1) Contestaţia īmpotriva executării hotărārii penale se poate face īn următoarele cazuri:

a) cānd s-a pus īn executare o hotărāre care nu era definitivă;

b) cānd executarea este īndreptată īmpotriva altei persoane decāt cea prevăzută īn hotărārea de condamnare;

c) cānd se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărārea care se execută sau vreo īmpiedicare la executare;

d) cānd se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

(2) īn cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzuta la art. 597 alin. (1) sau (6), iar īn cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărārea ce se execută. Īn căzui īn care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărāre pronunţată īn apel sau īn recurs īn casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

XI. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării

Analizānd chestiunea de drept supusă dezlegării, judecătorul-raportor a apreciat că se impune admiterea sesizării formulate de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, īn Dosarul nr. 4.874/233/2016, stabilind că dispoziţiile art. 6 din Codul penal sunt incidente īn ipoteza īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată a persoanei condamnate, iar ulterior s-a dispus executarea restului de pedeapsă, printr-o nouă hotărāre definitivă de condamnare, prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.

XII. Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinānd sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, raportul īntocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele:

A. Cu privire la condiţiile de admisibilitate ale sesizării

Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, fiind īndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, existānd o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 4.874/233/2016, aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Din verificările efectuate a rezultat şi faptul că Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărāre prealabilă sau printr-un recurs īn interesul legii asupra chestiunii a cărei dezlegare se solicită şi, de asemenea, această chestiune nu face obiectul unui recurs īn interesul legii īn curs de soluţionare.

Constatānd deci īndeplinite condiţiile de admisibilitate menţionate de art. 475 din Codul de procedură penală, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze.

B. Cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită

Aplicarea legii penale mai favorabile, cu valoare de principiu, este consacrată prin art. 15 alin. (2) din Constituţia Romāniei, care prevede că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Ilustrarea acestui principiu constituţional se regăseşte şi īn dispoziţiile art. 6 din Codul penal, īn conformitate cu care, cānd după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare şi pānă la executarea completă a pedepsei īnchisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvārşită, se reduce la acest maxim.

Referindu-se la scopul reglementării art. 6 din Codul penal, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a indicat prin considerentele Deciziei nr. 1/2014 (publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 349 din 13 mai 2014), că acesta „(...) este de a oferi suport legal unei pedepse definitive īn raport cu noua lege şi pānă la īncetarea oricăror efecte ale condamnării ce vor interveni prin reabilitare. Aşadar, principiul legalităţii pedepselor impune ca pedeapsa să aibă susţinere legală şi după aplicarea ei, nefiind admisă executarea unei pedepse mai mari decāt cea prevăzută īn legea nouă mai favorabilă. Mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, īn cazul pedepselor definitive, este limitat la asigurarea legalităţii pedepsei aplicate prin hotărārea definitivă de condamnare conform legii penale anterioare, īn raport cu legea penată nouă. Acest mecanism implică eliminarea plusului de pedeapsă care avea temei legal īn Codul penal anterior, dar care, prin intrarea īn vigoare a noului Cod penal, rămāne lipsit de temei legai, asigurāndu-se astfel legalitatea pedepsei aplicate prin hotărārea definitivă de condamnare, după intrarea īn vigoare a legii penale noi (...)”.

Incidenţa dispoziţiilor art. 6 din Codul penal nu poate fi exclusă ori de cāte ori pedeapsa aplicată depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă şi există un plus de pedeapsă deoarece nimeni nu poate fi supus executării unei pedepse sau unei părţi din sancţiune care excedează maximului special prevăzut de legea nouă. Aşa cum s-a arătat īn doctrină, un plus de pedeapsă, pentru care nu mai există lege, este tot aşa de inexistent īn faţa regulii nula poena sine lege ca şi o pedeapsă īntreagă pentru care nu mai există lege (Vintilă Dongoroz, Drept penal-reeditarea ediţiei din 1939, Asociaţia Romānă de Ştiinţe Penale, Bucureşti, 2000, p. 111).

Caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 6 din Codul penal, derivat din menirea acestui text legal de a asigura caracterul legal al pedepsei, este consacrat de legiuitor prin reglementarea unor dispoziţii de natură temporară, respectiv art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea īn aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare, care cuprinde dispoziţii speciale de procedură privind soluţionarea cererilor, contestaţiilor şi sesizărilor, introduse īn termen de 6 luni de la intrarea īn vigoare a noului Cod penal, avānd ca obiect aplicarea art. 6 din acest cod. Pentru aceeaşi raţiune a fost adoptată Hotărārea Guvernului nr. 836/2013 privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile īn cazul persoanelor aflate īn executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale.

Īn virtutea aceluiaşi caracter obligatoriu al dispoziţiilor art. 6 din Codul penal, legiuitorul a prevăzut la art. 595 din Codul de procedură penală că instanţa are obligaţia să ia măsuri pentru ducerea la īndeplinire a dispoziţiilor art. 6 din Codul penal cānd după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare sau a hotărārii prin care s-a aplicat o măsura educativă intervine o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decāt cea care se execută sau urmează a se executa.

De asemenea este de observat că art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală reglementează contestaţia la executare pentru ipoteza īn care se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, iar noua reglementare nu mai face referire la ivirea incidentului īn cursul executării pedepsei, aşa cum prevedea art. 461 din Codul de procedură penală din 1968. Legiuitorul, considerānd că o astfel de procedură se referă la executarea pedepsei, şi nu la fondul cauzei, a reglementat-o īn cadrul fazei de executare a hotărārii penale definitive şi nu īn capitolul privitor la căile de atac extraordinare. Astfel, s-a ales calea cea mai uşoară de intervenţie pentru asigurarea legalităţii pedepsei, dāndu-se posibilitatea condamnatului să acţioneze imediat īn favoarea sa, după caz, la instanţa de executare sau instanţa corespunzătoare instanţei de executare īn a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

Mai este de remarcat că raţiunea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal nu este aceea de a repune īn discuţie criteriile de stabilire şi individualizare a sancţiunii, de a-l aduce pe condamnat īn aceeaşi situaţie īn care s-ar fi aflat dacă succesiunea de legi ar fi intervenit īn cursul procesului, ci doar de a īnlătura de la executare partea din sancţiune care depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă, cu scopul de a asigura respectarea principiului legalităţii pedepsei īn raport cu dispoziţia legală īn vigoare.

Īn acelaşi sens s-a statuat prin considerentele Deciziei nr. 62/2015 a Curţii Constituţionale, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 237 din 7 aprilie 2015.

Şi īn doctrină s-a subliniat că: „īn cazul cānd legea nouă intervine īnainte de judecarea definitivă a cauzei, criteriile pentru determinarea caracterului mai favorabil sunt multiple: cuantumul sau conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau īnlătură responsabilitatea, influenţa circumstanţelor atenuante şi de agravare, tentativă şi recidivă etc. Atunci, īnsă, cānd legea nouă intervine după judecarea definitivă a cauzei, pentru determinarea caracterului mai favorabil se are īn vedere numai cuantumul sau conţinutul pedepsei - mitior poena” (V. Dongoroz s.a. Explicaţii teoretice ale Codului penal romān. Partea generală, voi. I, Editura Academiei RSR, 1969, p. 92).

Īn cadrul mecanismului de aplicare a legii penale mai favorabile pedepselor definitive nu are Soc o nouă individualizare judiciară a pedepsei, ci o individualizare legală. Aceasta, pentru că īn privinţa legii vechi individualizarea a epuizat toate criteriile (legale şi judiciare), pe cānd īn privinţa legii noi se va face numai o individualizare legală (C. Barbu, Aplicarea legii penale īn spaţiu şi timp, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, p. 243).

Īn consecinţă, singurul criteriu pe care legiuitorul īl pune la dispoziţia judecătorului chemat să aprecieze dacă se impune īnfrāngerea autorităţii de lucru judecat a unei hotărāri cu privire la cuantumul pedepsei aplicate definitiv este acela al celei mai grele situaţii la care s-ar putea ajunge, īn abstract, potrivit legii noi.

Analizānd dispoziţiile art. 6 din Codul penal īn raport cu principiul autorităţii de lucru judecat, prin decizia nr. 8/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept īn materie penală al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 473 din 27 iunie 2014, s-a stabilit că: „(...) art. 6 din Codul penal realizează echilibrul dintre principiul autorităţii de lucru judecat şi aplicarea legii penale mai favorabile īn cazul pedepselor definitive. Dispoziţia menţionată justifică limitarea autorităţii de lucru judecat exclusiv prin necesitatea asigurării efectivităţii principiului legalităţii pedepsei (aceasta trebuind să aibă un suport legal atāt īn momentul pronunţării sale, cāt şi īn cel al executării). Prin urmare, privitor la pedepsele definitive, prin aplicarea legii penale mai favorabile, legiuitorul nu a īnţeles să repună īn discuţie criteriile de stabilire şi individualizare a sancţiunii, ci numai să īnlăture de la executare acea parte din sancţiune care excede maximului prevăzut de legea nouă, respectiv acea sancţiune mai grea care nu mai este prevăzută de legea nouă”.

Verificānd dacă, potrivit art. 6 din Codul penal, se impune modificarea unei sancţiuni definitiv aplicate, comparaţia se va realiza numai īntre cuantumul pedepsei aplicate şi maximul prevăzut de legea nouă. Reducerea va opera numai cānd cuantumul pedepsei aplicate este superior maximului prevăzut de legea nouă, īn toate situaţiile numai la maximul nou, niciodată la o limită inferioară acestui maxim, pentru a se asigura conformitatea cu legea penală nouă mai favorabilă.

Asigurarea caracterului legal al pedepsei, prin īnlăturarea plusului de pedeapsă care devine lipsit de temei legal, īn mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile cu privire la pedepse definitiv stabilite, se justifică īn cazul īn care legea penală mai favorabilă intervine īn intervalul cuprins īntre rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare şi executarea completă a pedepsei īnchisorii, iar persoana se află īn executarea pedepsei īnchisorii.

Persoana liberată condiţionat se situează īn acest interval, liberarea condiţionată fiind un mijloc de individualizare a pedepsei ce constă īn punerea īn libertate a condamnatului din locul de deţinere mai īnainte de executarea īn īntregime a pedepsei, sub condiţia ca pānă la īmplinirea duratei acesteia să nu mai săvārşească infracţiuni. Persoana liberată condiţionat se află, virtual, Īn executarea pedepsei īnchisorii, executānd pedeapsa accesorie conform art. 65 alin. (3) din Codul penal

Ca atare, sunt aplicabile dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal şi faţă de persoana liberată condiţionat cu privire la care instanţă dispune revocarea liberării condiţionate şi executarea restului de pedeapsă, aceasta fiind situată īn intervalul cuprins īntre rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare şi executarea completă a pedepsei īnchisorii.

Avānd īn vedere argumentele anterior expuse, īn virtutea aplicării cu caracter obligatoriu a dispoziţiilor art. 6 din Codul penal, se consideră că momentul intervenirii legii penale mai favorabile, ca moment ulterior rămānerii definitive a hotărārii de condamnare, se raportează la hotărārea definitivă iniţială de condamnare, iar nu la noua hotărārea definitivă de condamnare prin care nu s-a analizat incidenţa dispoziţiilor art. 6 din Codul penal.

Aşadar, īn măsura īn care nu s-a verificat aplicabilitatea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal prin noua hotărāre definitivă de condamnare, faptul că această hotărāre este ulterioară momentului intervenirii legii penale mai favorabile nu exclude aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal, care au rolul de a asigura legalitatea pedepsei, inclusiv a pedepsei aplicate prin hotărārea definitivă iniţială de condamnare cānd aceasta excedează maximului prevăzut de legea nouă mai favorabilă.

Totodată, īn măsura īn care prin noua hotărāre definitivă de condamnare nu s-a examinat incidenţa dispoziţiilor art. 6 din Codul penal, verificarea aplicabilităţii dispoziţiilor menţionate nu īnfrānge autoritatea de lucru judecat a acesteia, restrāngerea principiului autorităţii de lucru judecat fiind limitată la īnlăturarea părţii din pedeapsa aplicată prin hotărārea definitivă de condamnare care depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă, īn considerarea principiului legalităţii pedepsei.

Faţă de aceste considerente, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală ş pentru cauze cu minori īn Dosarul nr. 4874/233/2016, prin care se solicită pronunţarea unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă instituţia aplicării legii penale mai favorabile reglementată de art. 6 din Codul penal este incidenţă sau nu īn situaţia īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată din executarea pedepsei, iar ulterior modificării legislative restul de pedeapsă rămas neexecutat a fost revocat printr-o altă hotărāre de condamnare, rămasă definitivă, prin care nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal”.

Va stabili că dispoziţiile art. 6 din Codul penal sunt incidente īn ipoteza īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată a persoanei condamnate, iar ulterior s-a dispus executarea restului de pedeapsă, printr-o nouă hotărāre definitivă de condamnare, prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.

Pentru motivele arătate, īn temeiul art. 475 şi art. 477 din Codul de procedură penală,

ĪNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Īn numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori īn Dosarul nr. 4.874/233/2016, prin care se solicită pronunţarea unei hotărāri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă instituţia aplicării legii penale mai favorabile reglementată de art. 6 din Codul penal este incidenţă sau nu īn situaţia īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată din executarea pedepsei, iar ulterior modificării legislative restul de pedeapsă rămas neexecutat a fost revocat printr-o altă hotărāre de condamnare, rămasă definitivă, prin care nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Codul penal”.

Stabileşte că dispoziţiile art. 6 din Codul penal sunt incidente īn ipoteza īn care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată a persoanei condamnate, iar ulterior s-a dispus executarea restului de pedeapsă, printr-o nouă hotărāre definitivă de condamnare, prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.

Obligatorie de la data publicării īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată īn şedinţă publică astăzi, 25 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ĪNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

judecător MIRELA SORINA POPESCU

Magistrat-asistent,

Diana Gabriela Vlădaia

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRĀRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărārea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006

 

Avānd īn vedere dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 106 lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia Romāniei, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărārea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 789 din 19 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

- Art. 16. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de contestaţii şi comisia de mediere.”

2. La articolul 18 alineatul (1), punctul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„11. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de examen, după īncheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestuia, precum şi a subiectelor de examen pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi institutului Naţional al Magistraturii;.

3. La articolul 18 alineatul (1), punctul 12 se abroga.

4. La articolul 18 alineatul (1), punctele 13 şi 15 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„13. preia, īn ziua desfăşurării examenului, lucrările scrise, organizează transportul acestora de la centrele de examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea lor;

...............................................................................................................................

15. predă şi primeşte de la comisiile de corectare şi de contestaţii, după caz, lucrările scrise, borderourile individuale de notare, borderoul centralizator şi procesele-verbale cuprinzānd deciziile acestor comisii;”,

5. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi, īn cazul probelor scrise, comisiile de corectare, de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere sunt numite prin hotărāre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv procurori. Comisiile de elaborare a subiectelor pentru probele orale constituie, īn cazul acestora, şi comisii de examinare.”

6. La articolul 20, după alineatul (3) se Introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Comisia de mediere este formată din membrii comisiei de elaborare a subiectelor, membrii comisiei de corectare şi un alt membru.”

7. La articolul 20, alineatele (5) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Aceeaşi persoană, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (31) şi a preşedintelui comisiilor indicate la alin. (1), nu poate face parte din mai mult de o comisie.

...............................................................................................................................

(8) Membrii comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare, de contestaţii şi de mediere vor semna contracte de participare īn comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.”

8. La articolul 24, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Comisia de corectare examinează contestaţiile la barem, sub coordonarea preşedintelui comisiei şi cu consultarea comisiei de elaborare a subiectelor.”

9. La articolul 24, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:

„(4) īn cazul īn care comisia de corectare respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.

(5) īn cazul īn care membrii comisiei de corectare apreciază că una sau mai multe contestaţii sunt īntemeiate, iar membrii comisiei de elaborare a subiectelor sunt de acord cu această soluţie, comisia de corectare adoptă baremele definitive.

(6) īn situaţia prevăzută la alin. (5), dacă membrii comisiei de corectare şi cei ai comisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare şi notare definitive se stabilesc de către comisia de mediere. Comisia de mediere hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi.”

10. La articolul 28, alineatele (4) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Fiecare candidat primeşte teze de concurs tipizate şi coli de ciornă cāte īi sunt necesare.

...............................................................................................................................

 (7) Preşedintele sau vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului preia lucrările sub semnătură de la responsabilii de sală, membrii comisiei de organizare procedānd ulterior la amestecarea şi numerotarea lucrărilor.”

11. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - (1) Corectarea lucrărilor se face conform baremelor şi ghidurilor de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor, pentru fiecare subiect de examen, bareme care se afişează după īncheierea probelor scrise, la centrele de examen. Īn termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 24 alin. (3)-(6).

(2) īn situaţiile prevăzute la art. 24 alin. (4) şi (5), contestaţiile la barem se soluţionează īn termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, iar īn situaţiile prevăzute la art. 24 alin. (6), īn termen de 72 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează īn termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite īn urma soluţionării contestaţiilor se publică de īndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) īn cazul admiterii de contestaţii la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, īn măsura īn care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (3) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea īn comisii similare pe o perioadă de pānă la 3 ani.

(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (4) se aplică īn funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.”

12. După articolul 29 se introduce un nou articol, articolul 291, cu următorul cuprins:

„Art. 291. - (1) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), respectāndu-se baremele de evaluare şi de notare şi ghidurile de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor sau modificate īn conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (1). Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), cu note de la 10 la 0, cu două zecimale. Corectarea şi notarea pe baza baremului se īnregistrează īn borderouri de notare separate, de către fiecare corector, semnate de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare materie o reprezintă media celor două note acordate. Dacă īntre notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori de către preşedintele comisiilor, prin tragere la sorţi. Nota dată la reevaluare se consemnează īntr-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei de reevaluare, şi se trece pe lucrare, īn rubrica specială a foii de concurs, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. Nota 1 se acordă atunci cānd punctajul obţinut de candidat, ca medie sau īn urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.

(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează. Notele acordate se īnscriu īn borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, īn rubrica specială a foii de concurs, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele īnscrise pe lucrări, acestea se deschid īn prezenţa preşedintelui comisiei de organizare a examenului, iar notele finale se īnregistrează imediat īn borderourile de examen.

(3) Mediile aritmetice vor fi calculate cu două zecimale.”

13. La articolul 38, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 38. - (1) Candidaţii declaraţi admişi la examen au dreptul, īn ordinea mediilor, să īşi aleagă posturile, īn termen de 15 zile libere de la publicarea acestora īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea a III-a. Īn acest sens, candidaţii vor fi convocaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, īn vederea repartizării pe post. Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.”

Art. II. - Prezenta hotărāre se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Mariana Ghena

 

Bucureşti, 12 iunie 2017.

Nr. 671.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.