MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 466/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 466         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 21 iunie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

2MC. - Moţiunea de cenzură „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 73 din 28 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

4.068. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru modificarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.969/2017

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

MOŢIUNEA DE CENZURĂ

„România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”

 

„Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Niciun grup şi nicio persoană nu poate exercita suveranitatea în nume propriu.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate.”

(Constituţia României)

Parlamentul României a acordat încredere programului şi celor 27 de membri ai Guvernului la 4 ianuarie 2017, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor aleşi în urma scrutinului din 11 decembrie 2016. Funcţionarea democratică a statului român depinde, în mod esenţial, de respectarea principiilor constituţionale ale autorităţii de stat, de domnia legii şi de exercitarea cu bună-credinţă şi responsabilitate a funcţiei publice. Coaliţia formată din Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), cu sprijinul Uniunii Democrate Maghiare din România şi al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, şi-a asumat răspunderea guvernării României pentru următorii patru ani, respectând promisiunile electorale şi votul liber exprimat de cetăţenii români. Programul de guvernare aprobat de Parlament a statuat măsuri concrete, legislative şi administrative, economice şi sociale, precum şi termene de punere în aplicare a acestora, esenţiale pentru a atinge obiectivele strategice de dezvoltare a României, de creştere a veniturilor populaţiei, de aşezare pe baze corecte şi temeinice a aparatului administrativ centrai şi local, de funcţionare coerentă şi constructivă a instituţiilor publice. Responsabilitatea asumată a guvernării a impus evaluarea periodică a respectării angajamentelor, analiza funcţionării echipei învestite cu încrederea politică a Parlamentului, precum şi angajarea corecţiilor necesare în cazul unor disfuncţionalităţi, al unor întârzieri sau al unor performanţe guvernamentale nesatisfăcătoare.

La 5 luni de la instalarea Guvernului condus de domnul Sorin Grindeanu, partidele coaliţiei majoritare, în cadrul forurilor statutare de conducere, au analizat, au dezbătut şi au evaluat stadiul îndeplinirii măsurilor programate pentru perioada de referinţă scursă de la învestirea Guvernului şi au decis retragerea sprijinului politic acordat prim-ministrului Sorin Grindeanu şi echipei guvernamentale. În urma deciziei de retragere a sprijinului politic, 25 din cei 27 de membri ai Guvernului şi-au prezentat demisiile din funcţii, înţelegând corect responsabilitatea politică ce le revine în cadrul unei democraţii constituţionale.

Dovedind dispreţ faţă de regulile democratice ale funcţionării instituţiilor statului, imaturitate şi iresponsabilitate politică, prim-ministrul şi unul dintre miniştri, în loc să respecte votul de învestitură şi încrederea acordată de Parlament, au înţeles că guvernarea se poate exercita şi în nume personal, că dispoziţiile constituţionale şi legale sunt facultative şi că pot sfida votul acordat de cetăţeni şi democraţia. Doi din cei 27 de membri ai Guvernului, trecuţi voluntar sub comanda unui deputat/înalt funcţionar public, îşi împart posturi ministeriale şi lansează atacuri ridicole în toate direcţiile, oferind o nedorită şi halucinantă caricaturizare a actului de guvernare. „Guvernul” Ponta-Grindeanu-Jianu nu reuşeşte altceva decât să demonstreze că există politicieni care şi-au pierdut iremediabil busola bunului-simţ, onoarea şi demnitatea, confirmând, odată în plus, justeţea deciziilor de retragere a sprijinului politic luate de conducerile PSD şi ALDE.

Întrebări de bun-simţ elementar sunt rostite astăzi de orice cetăţean onest, de orice persoană de bună-credinţă din România:

- Este „guvernul” Ponta-Grindeanu-Jianu Guvernul legitim învestit de Parlamentul României în 4 ianuarie 2017?

- Poate „guvernul” Ponta-Grindeanu-Jianu să pună în aplicare programul de guvernare aprobat de Parlament la 4 ianuarie 2017?

- Există susţinere în Parlamentul României pentru „guvernul” Ponta-Grindeanu-Jianu?

- Este constituţional „guvernul” Ponta-Grindeanu-Jianu?

- Reprezintă „guvernul” Ponta-Grindeanu-Jianu votul exprimat de cetăţenii români la alegerile din 11 decembrie 2016?

Evident, răspunsul pentru toate aceste întrebări legitime este NU!

Aceasta nu este o moţiune de cenzură împotrivă unui guvern PSD+ALDE. Este un act de responsabilitate politică pe care trebuie să îl facă Parlamentul României pentru a prezerva constituţionalitatea funcţionării democratice a statului, respectarea legii şi a votului cetăţenilor României.

Pentru orice om onest, politician sau nu, retragerea încrederii însemnă încetarea mandatului primit, respectarea regulilor specifice şi asumarea consecinţelor. Demisia domnului Sorin Grindeanu din funcţia de prim-ministru era gestul firesc şi responsabil al oricărui politician demn şi matur politic. Criza politică putea fi evitată şi se putea proceda de îndată la formarea noii echipe guvernamentale. Până la votul de încredere pentru noul Guvern, echipa domnului Grindeanu ar fi exercitat actele guvernamentale de administrare a treburilor publice, în deplina respectare a Constituţiei României, a legilor şi a principiilor democratice ale unui stat de drept.

Şi domnul Grindeanu, şi domnul Jianu au jurat, la numirea ca membri ai Guvernului, să respecte Constituţia şi legile ţării şi să apere democraţia. Sub comanda unui deputat/înalt funcţionar public au ales să îşi încalce acest jurământ, să exercite suveranitatea naţională în numele unui grup ocult şi ilegitim, să prezinte opiniei publice din ţară şi din afară imaginea unor politicieni imaturi şi iresponsabili care cred că pot confisca Guvernul României. În faţa unei asemenea absurdităţi, remediul constituţional îl reprezintă moţiunea de cenzură. Un act de responsabilitate politică împotriva unui pseudoguvern care nu aparţine cetăţenilor, nu aparţine coaliţiei PSD+ALDE, care nu are sprijinul UDMR ori al minorităţilor naţionale şi care nu poate reprezenta o autoritate legitimă în stat.

Parlamentul are obligaţia de a interveni cu maximă celeritate, cu fermitate şi intransigenţă pentru apărarea valorilor democratice, a funcţionării constituţionale a statului şi pentru asigurarea exercitării responsabile a autorităţii publice. Aprobarea acestei moţiuni de cenzură restabileşte ordinea de drept şi deschide calea procedurilor pentru instalarea unui Guvern legitim care să respecte votul cetăţenilor ţării şi care să pună în aplicare angajamentele asumate.

Pentru toate aceste motive, Coaliţia de guvernare PSD+ALDE a optat să utilizeze mijloacele legale şi constituţionale pe care le are la dispoziţie pentru a pune capăt acestei situaţii critice, fără precedent, create de premierul nimănui.

Partidele care compun majoritatea parlamentară au datoria de a interveni rapid pentru restabilirea ordinii constituţionale şi pentru a pune în funcţiune cât mai rapid un guvern capabil să recupereze întârzierile provocate de actualul prim-ministru.

Votarea acestei moţiuni este un act de responsabilitate şi reprezintă singura opţiune viabilă pentru a pune povara guvernării în sarcina unei persoane care să aibă şi competenţa, responsabilitatea şi puterea de muncă necesare pentru a recupera cât mai grabnic întârzierile şi a reintra în parcursul ambiţios, dar corect, al acestui adevărat proiect de ţară.

 

Această moţiune de cenzură a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din data de 21 iunie 2017, în condiţiile art. 67, ari. 110 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

 

Bucureşti, 21 iunie 2017.

Nr. 2MC.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 73

din 28 februarie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Iuliu Marius Căpuzu în Dosarul nr. 21.618/281/2013/a2 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 204D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor criticate atât prin raportare la art. 21 din Constituţie, cât şi la art. 20 şi art. 148 din aceasta.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea civilă nr. 76 din 12 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 21.618/281/2013/a2, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public Judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Iuliu Marius Căpuzu cu ocazia soluţionării unei cereri cu privire la reexaminarea taxei judiciare de timbru.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 are un preambul în care se precizează că aceasta a fost adoptată deoarece România avea obligaţia transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie, având în vedere că accesul la justiţie - expresie a principiilor democratice într-un stat de drept şi a supremaţiei legii - trebuie să fie efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare nu trebuie să constituie o piedică în încercarea de a apela la justiţie pentru realizarea sau apărarea unui drept. Or, modificarea, prin dispoziţiile criticate, a pragului impus pentru acordarea ajutorului public judiciar, respectiv de la 500 lei la 300 lei (venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, fixat pentru a beneficia de ajutor public judiciar), este neconstituţională, deoarece unui număr mare de cetăţeni li se îngrădeşte accesul liber la justiţie (inclusiv autorului excepţiei), ceea ce este contrar art. 21 alin. (2) din Constituţie.

7. Totodată, se solicită analiza constituţionalităţii prevederilor criticate din perspectiva lipsei de corelare cu cele ale art. 7 din acelaşi act normativ, având în vedere că accesul la justiţie trebuie să fie efectiv, precum şi evoluţia salariului minim, a costurilor vieţii şi a taxelor pentru accesul la justiţie. Astfel, arată că dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 vizează o „suma fixă independentă de salariul minim”, în timp ce dispoziţiile art. 7 din acelaşi act normativ vizează o „sumă variabilă legată de salariul minim”.

8. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, pe de O parte, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 vizează îmbunătăţirea accesului la justiţie, iar, pe de altă parte, art. 8 alin. (3) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă instituie posibilitatea acordării ajutorului public judiciar şi în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.

9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile articolului unic pct. 2 al Legii nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 8 decembrie 2011.

15. Având în vedere că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşadar, dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 251/2011, care au următorul cuprins; „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (2) referitor la neîngrădirea accesului liber la justiţie.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 54 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, această ordonanţă de urgenţă transpune Directiva Consiliului 2003/8/CE de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 26 din 31 ianuarie 2003, ce prevalează asupra dispoziţiilor conţinute în acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de statele membre, inclusiv:

a) acordul european privind transmiterea cererilor de asistenţă judiciară, semnat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977, modificat prin Protocolul adiţional la Acordul european privind transmiterea cererilor de asistenţă judiciară, semnat la Moscova în 2001, şi b) Convenţia privind facilitarea accesului internaţional la justiţie, încheiată la Haga la 25 octombrie 1980.

18. Curtea observă că prevederile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare. Astfel, prin Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că prevederile legale criticate conţin elementele necesare identificării practice a situaţiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă.

Astfel, dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcţie de care beneficiul de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporţie de 50%. De asemenea, alin. (3) al aceluiaşi articol are în vedere şi alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporţional cu nevoile solicitantului, în ipoteza acestei norme fiind prevăzută şi situaţia în care există diferenţe de cost al vieţii dintre statul membru în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România, diferenţe de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.610 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010).

19. Totodată, Curtea, în jurisprudenţa sa, a observat că prevederile art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege acelor persoane care îndeplinesc condiţiile legale, reţinând că aceasta reprezintă opţiunea legiuitorului, care stabileşte, astfel, sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului. În acest context, Curtea a amintit că. prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie (a se vedea Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, paragrafele 15-17, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015).

20. De altfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, fiind adoptată pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu şi se află într-o dificultate materială.

21. În ceea ce priveşte critica referitoare la o pretinsă necorelare a dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 cu cele ale art. 7 din acelaşi act normative, cu privire la limita instituită de legiuitor pentru acordarea ajutorului public judiciar, Curtea a observat că aceste aspecte ţin de opţiunea legiuitorului, care stabileşte sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, cât şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, paragraful 17, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, sau Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016, paragraful 16, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 4 aprilie 2016).

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. Distinct de acestea, în ceea ce priveşte menţionarea, prin notele scrise depuse direct la dosarul instanţei de contencios constituţional, respectiv adăugarea şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, temeiuri care nu au fost reţinute în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iuliu Marius Căpuzu în Dosarul nr. 21.618/281/2013/a2 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.969/2017

 

În temeiul prevederilor art. 257, 258 şi art. 259 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.969/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 9 iunie 2017, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

.(2) în dosarul de înscriere, care se depune în format letric, documentele prevăzute la alin. (1) lit. a), k), I), m), n), o), r), s), t), u) şi curriculum vitae se depun în original, iar celelalte documente În copie certificată «conform cu originalul» de către secretarul şef/secretarul unităţii de învăţământ/instituţiei în care candidatul îşi desfăşoară activitatea la momentul înscrierii sau de către persoana/persoanele desemnată/desemnate de conducerea unităţii de învăţământ/instituţiei care organizează concursul.”

2. La articolul 12, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct din Palatul Naţional al Copiilor, numită prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, este constituită astfel:

a) preşedinte - director general/director din cadrul direcţiilor generale care coordonează activitatea învăţământului preuniversitar;

b) patru membri, din care:

(i) doi consilieri/inspectori/experţi din cadrul Direcţiei generale evaluare şi monitorizare învăţământ preuniversitar din Ministerul Educaţiei Naţionale;

(ii) doi consilieri/inspectori/experţi din cadrul Direcţiei generale management preuniversitar din Ministerul Educaţiei Naţionale;

c) secretar - consilier/inspector/expert din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale.”

3. La articolul 22, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct din Palatul Naţional al Copiilor, numită prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, este constituită astfel:

a) preşedinte - director general/director din cadrul direcţiilor generale care coordonează activitatea învăţământului preuniversitar;

b) patru membri, din care:

(i) doi consilieri/inspectori/experţi din cadrul Direcţiei generale evaluare şi monitorizare învăţământ preuniversitar din Ministerul Educaţiei Naţionale;

(ii) doi consilieri/inspectori/experţi din cadrul Direcţiei generale management preuniversitar din Ministerul Educaţiei Naţionale;

c) secretar - consilier/inspector/expert din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale.”

4. Anexa nr. 4 la metodologie se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Direcţia generală management preuniversitar, Direcţia generală evaluare şi monitorizare învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale

Pavel Năstase

 

Bucureşti, 15 iunie 2017.

Nr. 4.068.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 4 la metodologie)

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

EVALUARE INTERVIU

Punctaj pentru propunere proiect de dezvoltare instituţională (PDI)/plan de acţiune al şcolii (PAS) şi plan operaţional pentru 1 an

 

Nr. crt.

Aspect vizat

Indicator

Punctaj indicator

Punctaj aspect vizat/

Răspuns la întrebări

1

Diagnoza

Există analiza corectă a calităţii procesului educaţional oferit de instituţia de învăţământ.

0,75 p

1,5 p

Realizarea unei analize corecte de tip PEST(ELA) sau/şi SWOT

0,75 p

2

Componenta strategică

Identifică şi formulează corect viziunea şcolii.

0,5 p

2,5 p

Identifică şi formulează corect misiunea şcolii în comunitate.

0,5 p

Identifică şi formulează corect scopurile (ţintele) strategice.

0,5 p

Identifică şi formulează corect opţiunile strategice.

0,5 p

Stabileşte corect modalităţi de monitorizare/evaluare.

0,5 p

3

Componenta operaţională/ Plan operaţional pentru 1 an

Proiectează programe de dezvoltare/acţiuni structurate în funcţie de cele patru domenii funcţionale/de grupuri-ţintă/de rezultatele aşteptate.

0,5 p

4 p

Formulează, în concordanţă cu strategia din PDI/PAS, obiectivele specifice.

0,5 p

Alege corect activităţi de atingere a obiectivelor specifice.

0,5 p

Stabileşte corect modalităţi de monitorizare/evaluare a îndeplinirii ţintelor strategice.

0,5 p

Propune termene realiste de finalizare a activităţilor.

0,5 p

Identifică în mod corect resursele necesare (umane, materiale, financiare).

0,5 p

Stabileşte în mod realist indicatorii de performanţă.

0,5 p

Monitorizarea şi evaluarea planului operaţional

0.5 p

Verificarea cunoştinţelor privind legislaţia şcolară raportată strict la specificul şi nivelul unităţii de învăţământ, pe baza bibliografiei de concurs, prin adresarea a 5 întrebări candidatului

2p

TOTAL PUNCTAJ

10 p

 

NOTĂ:

În vederea edificării asupra punctajului aferent indicatorilor, membrii comisiei de concurs pot adresa întrebări candidatului, întrebările privind legislaţia şcolară trebuie să fie aceleaşi pentru toţi candidaţii înscrişi pentru aceeaşi funcţie de la aceeaşi unitate de învăţământ. Comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de organizare a probelor de concurs stabileşte printr-o procedură specifică, aprobată de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, planul interviului, durata prezentării ofertei manageriale de către candidaţi şi durata în care candidaţii trebuie să răspundă la cele 5 întrebări privind legislaţia şcolară, fără a depăşi durata maximă alocată probei de interviu.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.