MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 472/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 472         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 22 iunie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.63. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind recrutarea, selecţia, formarea profesională şi evoluţia în cariera militară în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.30/2012

 

842. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul mediului, pentru aprobarea derogării pentru unele specii de peşti

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 257

din 26 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ari. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul de procedura penală raportat la art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Rocredit IFN - S.A., cu sediul în Baia Mare, în Dosarul nr. 8.255/182/2015 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.162D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 25 aprilie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 396 din Codul de procedură civilă, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 26 aprilie 2017, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 15 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.255/182/2015, Judecătoria Baia Mare - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Rocredit IFN - S.A., cu sediul în Baia Mare, având calitatea de parte responsabilă civilmente într-o cauză penală în care inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi complicitate la infracţiunea de fals intelectual. În cauză, la data de 19 februarie 2016, după finalizarea procedurii de cameră preliminară prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor şi înainte de primul termen de judecată, persoana vătămată a formulat, în temeiul art. 20 din Codul de procedură penală, cerere de constituire de parte civilă - admisă de către instanţa de judecată - solicitând introducerea în cauză, în temeiul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, a Societăţii Rocredit IFN - S.A. În calitate de parte responsabilă civilmente şi tragerea la răspundere civilă a acesteia, precum şi a inculpaţilor. Totodată, în cauză, partea responsabilă civilmente a formulat cerere de redeschidere a camerei preliminare, respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea din 8 iunie 2016, pronunţată de Judecătoria Baia Mare - Secţia penală în Dosarul nr. 8.255/182/2015.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 35-37, pentru a sublinia importanţa camerei preliminare şi arată că, în condiţiile în care persoana vătămată se constituie parte civilă în procesul penal în cursul judecăţii, după ce a fost parcursă faza camerei preliminare, aceasta, printr-un abuz de drept procesual, răpeşte părţii responsabile civilmente dreptul de a formula cereri şi excepţii cu privire la competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi efectuarea actelor de către organele de urmărire penală, singurele mijloace de apărare rămase privind temeinicia probelor administrate în cursul urmăririi penale şi administrarea altor probe decât cele administrate în cursul urmăririi penale. De asemenea arată că partea responsabilă civilmente introdusă în cauză în cursul judecăţii nu poate invoca nulităţile absolute prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul de procedură penală, intervenite în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, în condiţiile în care acestea se invocă până la încheierea procedurii camerei preliminare, indiferent dacă au intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare. Invocă în continuare considerentele reţinute în paragrafele 43, 46, 48 şi 49 ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi susţine că, în condiţiile în care partea responsabilă civilmente formează împreună cu inculpatul un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, nu se poate condiţiona, respectiv nu se poate interzice acesteia exercitarea, în mod efectiv, a drepturilor procesuale recunoscute de lege, în funcţie de simpla manifestare de voinţă a unei alte părţi procesuale.

5. Judecătoria Baia Mare arată că, potrivit art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală, „constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti”, iar, potrivit art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, „introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)”. De asemenea, potrivit art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală, „în cursul procesului penal, partea responsabilă civilmente are drepturile prevăzute la art. 81”. Reţine că, dacă până la data de 1 februarie 2014, introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente avea loc potrivit art. 16 din Codul de procedură penală din 1968, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare, odată cu adoptarea noului Cod de procedură penală, introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc doar la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut de art. 20 alin. (1), respectiv până la începerea cercetării judecătoreşti.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi, în acest sens, face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 84 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2016, prin care dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3. 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autoarei excepţiei rezultă că aceasta solicită sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală, „dacă prin interpretarea acestora se restrânge dreptul persoanei responsabile civilmente de a formula cereri şi ridica excepţii în faţa judecătorului de cameră preliminară în raport de obiectul acesteia prevăzut de art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală, în condiţiile în care introducerea părţii responsabile civilmente are loc după închiderea etapei procesuale a camerei preliminare şi înainte de începerea cercetării judecătoreşti”, în aceste condiţii, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:

- Art. 20 alin. (1): „Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.

- Art. 21 alin. (1): „Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1).”

11. Autoarea excepţiei apreciază că normele procesual penale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 - „Tratatele internaţionale privind drepturile omului”, art. 21 alin. (1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, art. 24 alin (1) privind dreptul la apărare şi art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei. Invocă şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală poate avea, în afară de urmarea cu caracter penal, şi consecinţe de ordin extrapenal - civil, administrativ, disciplinar - aşa încât, alături de conflictul de drept penal (raportul juridic penal), se poate ivi şi un conflict de drept extrapenal (un raport juridic extrapenal). Când acest raport extrapenal are caracter civil, el poate fi adus în faţa organelor judiciare în vederea obţinerii unei reparaţii pentru vătămarea suferită, mijlocul juridic care serveşte la aducerea raportului de conflict civil în faţa organelor judiciare fiind acţiunea în justiţie având denumirea de „acţiune civilă”. Curtea reţine că, din punct de vedere substanţial, obiectul acţiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea reţine, totodată, că exerciţiul acţiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracţiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum şi întreg cadrul procesual al procesului penal, pentru a-şi satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracţiunii. Acţiunea civilă alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces şi are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acţiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează şi temeiul acţiunii civile.

13. Curtea observă că, în actuala reglementare procesual penală, regimul juridic al acţiunii civile este delimitat de capitolul II Acţiunea civilă* din titlul II al Părţii generale a Codului de procedură penală (art. 19-28), capitolele V „Partea civilă şi drepturile acesteia” (art. 84, art. 85) şi VI „Partea responsabilă civilmente şi drepturile acesteia” (art. 86, art. 87) din titlul III al Părţii generale a Codului de procedură penală, dispoziţii completate de reguli procedurale înscrise în secţiunea a 3-a „Audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente”. capitolul II din titlul IV al Părţii generale a Codului de procedură penală (art. 111-113), art. 308 referitor la procedura audierii anticipate, titlul II „Camera preliminară”din Partea specială a Codului de procedură penală (art. 342-348), art. 353 referitor la citare, art. 365 -„Participarea celorlalte părţi la judecată şi drepturile acestora “, art. 374 privind aducerea la cunoştinţă a învinuirii, lămuriri şi cereri, art. 378 - „Audierea inculpatului”, art. 380 - „Audierea persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente” art. 407 privind comunicarea hotărârii, art. 409 referitor la persoanele care pot face apel, art. 436 privind declararea recursului în casaţie şi art. 486 privind soluţionarea acţiunii civile în cazul încheierii unui acord de recunoaştere.

14. Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în procesul penal se cer a fi îndeplinite câteva condiţii, respectiv să existe O faptă ilicită de natură să producă prejudicii materiale sau morale, prejudiciul să fie cert, atât sub aspectul existenţei, cât şi sub aspectul întinderii sale şi să nu fi fost reparat, între infracţiunea comisă şi prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate, să existe o manifestare de voinţă în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal. Având în vedere ultima condiţie enunţată, Curtea reţine că, în procesul penal, acţiunea civilă se declanşează prin constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate, în condiţiile art. 20 din Codul de procedură penală, cererea de constituire fiind necesar a fi formulată în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile menţionate, persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, aceştia având însă posibilitatea de a introduce acţiunea la instanţa civilă. Curtea reţine, de asemenea, că acţiunea civilă poate fi exercitată de către persoana vătămată sau, după caz, de reprezentantul său legal (când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau aceasta îi este restrânsă) ori succesorii acesteia. În mod excepţional, acţiunea civilă poate fi exercitată şi de către procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, exerciţiul acţiunii de către procuror fiind subsidiar, condiţionat de pasivitatea reprezentantului legal al persoanei vătămate ori de inexistenţa acestuia.

15. Aşadar, Curtea reţine că, de principiu, persoana vătămată este liberă să decidă dacă declanşează acţiunea civilă separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acţiunea civilă alăturată acţiunii penale fiind guvernată de principiul disponibilităţii. Principiul disponibilităţii este caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existenţa acţiunii civile în cadrul procesului penal - prin declanşarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci şi conţinutul acestei acţiuni prin stabilirea cadrului procesual în privinţa părţilor şi obiectului, precum şi din perspectiva apărărilor formulate. Legea procesual penală în vigoare preia dispoziţii specifice procedurii civile, art. 20 alin. (2) reglementând condiţiile în care persoana vătămată se poate constitui parte civilă, prin indicarea naturii pretenţiilor (caracterul moral sau material al prejudiciului şi opţiunea reparării lui în natură sau prin echivalent bănesc), a întinderii pretenţiilor (evaluarea în concret a pagubei), a motivelor pe care se întemeiază cererea (situaţia de fapt) şi a probelor care pot fi, pe de o parte, cele administrate în cursul urmăririi penale şi care nu au fost excluse în camera preliminară şi, pe de altă parte, probe noi, pe care partea civilă le propune spre administrare, iar instanţa ie va pune în discuţia participanţilor, în condiţiile art. 374 alin. (5) şi (6) din Codul de procedura penală.

16. În aceste condiţii, Curtea constată că persoana vătămată hotărăşte cu privire la cadrul procesual de realizare a pretenţiilor sale, fie sesizând instanţa civilă, fie alăturând acţiunea civila acţiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare, cu respectarea însă a termenului limită prevăzut de art. 20 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, respectiv „până la începerea cercetării judecătoreşti”. Codul de procedură penală din 1968 făcea referire la momentul,.citirii actului de sesizare”, până la care se putea face constituirea de parte civilă, potrivit legii procesual penale în vigoare, însă începerea cercetării judecătoreşti nu mai este determinată de citirea actului de sesizare, în prezent „începerea cercetării judecătoreşti” fiind legată de momentul administrării efective a probelor în faţa instanţei de fond.

17. Aşadar, Curtea constată că, de lege lata, constituirea de parte civilă poate avea loc ,până la începerea cercetării judecătoreşti”. Nici procurorul şi nici instanţa nu pot limita disponibilitatea acţiunii civile, după cum niciunul dintre aceste organe judiciare nu se poate subroga în drepturile persoanei vătămate. Organele judiciare anterior menţionate au însă, potrivit art. 20 alin. (1) teza a două din Codul de procedură penală, obligaţia să informeze persoana vătămată că se poate constitui parte civilă în procesul penal, în condiţiile art. 111 din Codul de procedură penală - la începutul primei audieri, când persoanei vătămate i se aduc la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile sale, ale art. 353 din Codul de procedură penală - prin citarea persoanei vătămate pentru primul termen de judecată, cu menţiunea că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătoreşti şi ale art. 374 alin. (3) din Codul de procedură penală - care dispune că, la primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată, preşedintele pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătoreşti. Curtea observă că această obligaţie are în continuare o justificare din perspectiva rolului activ pe care trebuie să îl aibă organele judiciare, chiar dacă actuala lege procesual penală, nereglementând acest principiu, a atribuit judecătorului un rol pasiv mai accentuat, similar celui din sistemele adversiale, procurorul păstrând în continuare rol activ în procesul penal.

18. În continuare, Curtea reţine că formularea cererii de constituire ca parte civilă declanşează acţiunea civilă, în acelaşi timp luând naştere şi contraacţiunea (de apărare) a celui sau celor împotriva cărora este îndreptată acţiunea civilă, subiect pasiv al acţiunii civile putând fi inculpatul sau partea responsabilă civilmente. Cât priveşte partea responsabilă civilmente, potrivit art. 86 din Codul de procedură penală, „persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal şi se numeşte parte responsabilă civilmente”, calitatea de parte responsabilă civilmente fiind stabilită în condiţiile art. 1.372- 1.374 din Codul civil, pentru atragerea răspunderii civile a persoanei care şi-a asumat responsabilitatea unei activităţi fiind necesară şi stabilirea existenţei unei vinovăţii.

19. Curtea reţine c㠄introducerea”în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, în condiţiile art. 21 din Codul de procedură penal㠄la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile”, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) din acelaşi cod, aşadar „până la începerea cercetării judecătoreşti”. De asemenea, potrivit legii procesual penale în vigoare, atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1) ale art. 21, cu respectarea termenului menţionat anterior,

20. Totodată, „persoana” responsabilă civilmente, expusă unei acţiuni civile separate, are interesul de a „interveni”, în calitate de parte responsabilă civilmente, în procesul penal în care se judecă acţiunea civilă şi în care se va pronunţa o hotărâre judecătorească, hotărâre care, potrivit art. 28 alin. (1) din Codul de procedură penală, va avea autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o, aşa încât Curtea reţine că, în temeiul art. 21 alin. (3) din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei. Curtea observă că intervenţia părţii responsabile civilmente în latura civilă a procesului penal evocă într-o oarecare măsură intervenţia voluntară accesorie reglementată în art. 61 alin. (3) şi art. 63 din Codul de procedură civilă, cu precizarea Că partea responsabilă civilmente nu intervine doar ca să sprijine apărarea inculpatului, ci pentru a formula propriile apărări în soluţionarea acţiunii civile alăturate celei penale aflate pe rol.

21. Aşadar, Curtea constată că, prin introducerea sa în cauză sau datorită intervenţiei sale în proces, „persoana” responsabilă civilmente devine „parte” în acţiunea civilă din cadrul procesului penal şi, în această calitate, dobândeşte, implicit, drepturile procesuale inerente contraacţiunii pe care o are inculpatul cu privire la acţiunea civilă din cadrul procesului penal, aşadar ea poate invoca orice probe existente în dosarul cauzei penale sau poate propune administrarea de probe noi care ar demonstra că pretenţiile părţii civile sunt neîntemeiate. De altfel, Curtea observă că legiuitorul a reglementat, expres, faptul că partea responsabilă civilmente are, în ceea ce priveşte acţiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat [art. 21 alin, (4) din Codul de procedură penală]. Cu toate acestea, Curtea reţine că, pe lângă condiţiile impuse „persoanei” responsabile civilmente pentru a putea interveni în procesul penal şi pentru a dobândi, în acest fel, calitatea de „parte” în proces - şi care sunt: capacitatea procesuală de exerciţiu şi de folosinţă, calitatea procesuală, afirmarea unui interes în faţa organelor judiciare, legătura de conexitate între cererea principală şi cea de participare a părţii responsabile civilmente la activitatea judiciară - trebuie să existe şi un proces civil pendinte, aşadar trebuie să fi fost declanşată acţiunea civilă în procesul penal, iar aceasta depinde, astfel cum s-a arătat în precedent, de manifestarea de voinţă a persoanei vătămate, care poate fi exprimată în orice fază a procesului penal, „până la începerea cercetării judecătoreşti” în cauză.

22. În completarea celor reţinute în paragrafele anterioare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală şi soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţ㠄fără participarea procurorului şi a inculpatului”, sunt neconstituţionale, întrucât nu permit participarea procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente în procedura desfăşurată în camera de consiliu, în faţa judecătorului de cameră preliminară, soluţia şi considerentele reţinute, aplicându-se mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte procedura contestaţiei împotriva soluţiei pronunţate de judecătorul de cameră preliminară. În considerentele deciziei precitate, Curtea a statuat cu privire la o nouă fază procesuală, corespunzătoare funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată - faza camerei preliminare - distinctă de toate celelalte faze procesuale, inclusiv de faza de judecată, astfel încât s-a reţinut o nouă structură a procesului penai. Totodată, Curtea a reţinut că obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. De asemenea, Curtea a reţinut că probele care au fost excluse de judecător în această fază nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, în condiţiile în care, în concepţia iniţiatorului, proiectul Codului de procedură penal㠄instituie competenţa judecătorului de cameră preliminară în verificarea conformităţii probelor administrate în cursul urmăririi penale cu garanţiile de echitate a procedurii. Sub acest aspect, legalitatea administrării probelor este strâns şi exclusiv legată de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal. (...) Aşadar, prin conţinutul dispoziţiilor care reglementează camera preliminară, prin soluţiile care pot fi dispuse, sunt prevăzute criteriile în baza cărora se stabileşte dacă procedura în cursul urmăririi penale a avut caracter echitabil pentru a se putea proceda la judecata pe fond.” Având în vedere aceste aspecte şi faptul că probele reprezintă elementul central al oricărui proces penal, Curtea a constatat că procedura desfăşurată în camera preliminară este deosebit de importantă, având o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procedurii ulterioare, inclusiv asupra procesului propriu-zis.

23. Cu privire la partea civilă şi partea responsabilă civilmente, reţinând, în aceeaşi decizie, că acestea sunt excluse ab initio din procedura de cameră preliminară, instanţa constituţională a apreciat că - din perspectiva contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi al dreptului la un proces echitabil - norma legală trebuie să permită comunicarea către toate părţile din procesul penal - inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente - a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi să prevadă posibilitatea tuturor acestor părţi de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse instanţei. Curtea a observat că, potrivit art. 32 din Codul de procedură penală, pe lângă inculpat, partea civilă şi partea responsabilă civilmente sunt părţi în procesul penal. În ceea ce priveşte partea civilă, Curtea a reţinut că, potrivit art. 84 din Codul de procedură penală, persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal şi se numeşte parte civilă. În context au fost reiterate considerentele Deciziei nr. 482 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.200 din 15 decembrie 2004, potrivit cărora, „în cazul în care persoana vătămată formulează, în cadrul procesului penal, pretenţii pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare â săvârşirii infracţiunii, aceasta cumulează două calităţi procesuale - calitatea de parte vătămată şi calitatea de parte civilă. Aceste două părţi ale procesului penal se află însă într-o situaţie identică, şi anume în situaţia de persoană lezată în drepturile sale prin săvârşirea infracţiunii, ceea ce justifică existenţa «interesului legitim», la care se referă art. 21 din Constituţie.”

24. De asemenea, în ceea ce priveşte partea responsabilă civilmente, Curtea a făcut referire la dispoziţiile art. 86 din Codul de procedură penală, reţinând că partea responsabilă civilmente împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune. Astfel, Curtea a subliniat că partea responsabilă civilmente are interesul înlăturării condiţiilor care ar atrage răspunderea sa civilă. Mai mult, Curtea a reţinut că, potrivit art. 85 alin. (1) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât partea civilă, cât şi partea responsabilă civilmente se bucură de drepturile prevăzute la art. 81 din acelaşi cod, dintre care s-a reţinut dreptul acestora de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei şi de a consulta dosarul, în condiţiile legii. Din această perspectivă, Curtea a apreciat că părţii civile şi părţii responsabile civilmente nu le este străin interesul pentru soluţionarea laturii penale a procesului, în condiţiile în care de stabilirea existenţei faptei penale şi a vinovăţiei inculpatului judecat în cauză depinde şi soluţionarea laturii civile a procesului. Curtea a reţinut, totodată, că partea civilă, partea civilmente responsabilă şi inculpatul au aceeaşi calitate, de „părţi”şl prin urmare, se află în aceeaşi situaţie.

25. În aceste condiţii, statuând că prevederile art. 6 din Convenţie trebuie respectate de legiuitor şi atunci când reglementează în domeniul procedurilor penale care nu ţin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv şi în ceea ce priveşte procedura camerei preliminare, Curtea a apreciat că, din perspectiva principiului contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi al dreptului la un proces echitabil, atât părţii civile, cât şi părţii civilmente responsabile trebuie să li se ofere aceleaşi drepturi ca şi inculpatului, aşa încât, odată citate, partea civilă şi partea responsabilă civilmente iau cunoştinţă despre desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară şi au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile şi garanţiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată. Din perspectiva dreptului la o procedură orală, Curtea a observat că numai în cadrul unor dezbateri desfăşurate oral procesul poate fi urmărit efectiv, în succesiunea fazelor sale, de către părţi, aşa încât dreptul la o procedura orală conţine şi dreptul inculpatului, al părţii civile şi al părţii responsabile civilmente de a fi prezente în faţa instanţei, în camera preliminară, acest principiu asigurând contactul nemijlocit între judecător şi părţi, făcând ca expunerea susţinerilor formulate de părţi să respecte o anumită ordine şi facilitând astfel stabilirea corectă a faptelor.

26. În acelaşi fel, prin Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală potrivit căreia  numai „procurorul şi inculpatul” pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală este neconstituţională. În motivarea soluţiei sale, Curtea a reiterat considerente reţinute în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi, făcând referire la dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a statuat că restrângerea sferei titularilor contestaţiei în camera preliminară doar la procuror şi inculpat determină încălcarea dreptului de acces la justiţie - consacrat de normele constituţionale şi convenţionale precitate - al părţii civile şi părţii responsabile civilmente, având în vedere faptul că rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăţiei/nevinovăţiei inculpatului. Curtea a reţinut că partea civilă, precum şi partea responsabilă civilmente trebuie să aibă posibilitatea, ca şi inculpatul şi procurorul, de a contesta cele statuate de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea pronunţată în condiţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală referitor la modul de soluţionare a cererilor şi excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor de restituire a cauzei la parchet - în caz de constatare a unor neregularităţi ale actului de sesizare; excluderea totală a probelor administrate în cursul urmăririi penale; neremedierea, în termen, de către parcheta neregularităţilor actului de sesizare - ori cu privire la cazurile în care judecătorul a exclus una sau mai multe probe administrate sau a constatat nulitatea actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în condiţiile în care probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

27. Aşadar, prin deciziile nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 631 din 8 octombrie 2015, Curtea a statuat că judecătorul de cameră preliminară este suveran asupra stabilirii legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire, fiind singurul care poate aprecia asupra acestor elemente, actele pe care acesta le îndeplineşte având o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procesului. Odată începută judecata, judecătorul fondului nu mai poate aprecia asupra probelor excluse în camera preliminară, dar nici asupra legalităţii administrării probelor ce au rămas câştigate procesului. Totodată, prin aceleaşi decizii, Curtea a statuat cu privire la participarea obligatorie, cu drepturi depline, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente în procedura desfăşurată în camera de consiliu, în faţa judecătorului de cameră preliminară, atât în fond, cât şi în etapa de control judiciar a contestaţiei.

28. Plecând de la aceste premise şi având în vedere criticile formulate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate din prezenta cauză - potrivit cărora partea responsabilă civilmente „introdus㔠în cauză după finalizarea camerei preliminare se află în imposibilitatea de a formula cereri şi excepţii cu privire la competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi efectuarea actelor de către organele de urmărire penală -, Curtea reţine că, după rămânerea definitivă a soluţiei dispuse de judecătorul de cameră preliminară, nu mai există niciun temei legal în baza căruia partea responsabilă civilmente, care nu a fost prezentă în camera preliminară, să poată formula cereri ori excepţii referitoare la aspecte deja analizate în această fază procesuală, în special cu privire la legalitatea mijloacelor de probă care servesc la stabilirea existenţei, respectiv a întinderii prejudiciului (rapoarte de expertiză sau constatare). Or, astfel cum a statuat Curtea, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăţiei/nevinovăţiei inculpatului, aspect de care depinde, în mod esenţial, şi soluţionarea laturii civile a procesului penal.

29. Aşa încât Curtea constată că, în condiţiile în care constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate se poate face în orice fază procesual㠄până la începerea cercetării judecătoreşti” - introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, ca şi posibilitatea părţii responsabile civilmente de a interveni în procesul penal, fiind corelate cu declaraţia de constituire de parte civilă în procesul penal - exercitarea efectivă de către partea responsabilă civilmente a drepturilor procesuale - recunoscute de lege şi statuate în jurisprudenţa instanţei de control constituţional - în faza camerei preliminare, aşadar, liberul acces al acestei părţi, depinde exclusiv de manifestarea de voinţă a persoanei vătămate. Or, Curtea constată că persoana vătămată, constituită ca parte civilă în procesul penal, are interese contrare părţii responsabile civilmente, aşa încât există posibilitatea ca aceasta să îşi exercite dreptul de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare în mod abuziv, cu scopul de a limita/exclude accesul părţii responsabile civilmente în faza camerei preliminare care, astfel cum s-a arătat în precedent, are o importanţă deosebită asupra fazelor de judecată ulterioare prin prisma obiectului ei.

30. În aceste condiţii, reţinând cele menţionate în paragrafele anterioare, în special considerentele deciziilor anterior citate potrivit cărora părţii responsabile civilmente trebuie să i se recunoască participarea cu drepturi procesuale depline în procedura camerei preliminare, Curtea constată că posibilitatea persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilă, de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti”, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură a aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie al părţii responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală.

31. Potrivit art. 21 alin. (1) din Constituţie, „orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime”, alin. (2) al aceluiaşi articol stabilind c㠄nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”. Conform jurisprudenţei instanţei de control constituţional, în reglementarea exercitării acestui drept fundamental, legiuitorul are posibilitatea să impună anumite condiţii de formă, ţinând de natura şi de exigenţele administrării justiţiei, fără însă ca aceste condiţionări să aducă atingere substanţei dreptului sau să îl lipsească de efectivitate. Or, condiţionarea dreptului de acces liber la justiţie al părţii responsabile civilmente de introducerea acesteia în procesul penal în termenul reglementat de art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, respectiv „până la începerea cercetării judecătoreşti”, are drept consecinţă lipsirea de efectivitate a dreptului acestei părţi. Cu alte cuvinte, protecţia oferită dreptului de acces la justiţie al persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă şi care poate solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti” determină limitarea dreptului de acces liber la justiţie al părţii responsabile civilmente, în aceste condiţii fiind necesar ca legiuitorul să facă apel la mijloace adecvate pentru ca această limitare să fie proporţională cu scopul urmărit, întrucât absolutizarea unuia dintre cele două drepturi - în condiţiile în care sfera de manifestare a acestora este concomitentă - ar putea duce la afectarea substanţei celuilalt drept.

32. Totodată, cât priveşte dreptul la apărare, invocat de către autoarea excepţiei, Curtea reţine că acesta este de natură constituţională, fiind consacrat în art. 24 din Legea fundamentală care prevede c㠄dreptul la apărare este garantat şi c㠄în tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”. Dreptul la apărare conferă oricărei părţi implicate într-un proces, potrivit intereselor sale şi indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la şedinţele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepţiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror altor drepturi procesual penale şi posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător. De asemenea, Curtea observă că art. 10 din Codul de procedură penală reglementează dreptul la apărare ca principiu al procedurilor penale şi al procesului penal în ansamblul său, în concordanţă cu prevederile constituţionale ce consacră acest drept, stabilind atât drepturi procesuale ale părţilor şi subiecţilor procesuali principali [art. 10 alin. (2) şi (31], cât şi garanţii procesuale ale acestora [art. 10 alin. (4) şi (5)]. În aceste condiţii, Curtea constată că manifestarea de voinţă a persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti”, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare a acestei părţi, însă este de natură a aduce atingere dreptului fundamental la apărare al părţii responsabile civilmente.

33. Aşadar, Curtea constată că normele procesual penale ale art. 21 alin. (1), reglementând posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătoreşti”, nu sunt în măsură să menţină echilibrul între drepturi fundamentale aflate în concurs. De altfel, Curtea a reţinut în paragraful 15 al Deciziei nr. 741 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, c㠄dreptul procesual român aparţine categoriei de sisteme de drept protective pentru persoana vătămată prin săvârşirea unei infracţiuni, care permite exercitarea acţiunii civile în procesul penal, singura condiţie ce se cere a fi îndeplinită, în acest sens, fiind cea a manifestării voinţei persoanei vătămate în termenul şi în forma prevăzute de dispoziţiile Codului de procedură penală.” Curtea reaminteşte că acţiunea civilă în procesul penal este guvernată de principiul disponibilităţii, care este de sorginte civilă, fiind reglementat de norme imperative, de ordine privată, asigurând protejarea intereselor particulare ale părţilor. Cu alte cuvinte, dreptul de dispoziţie al persoanei vătămate, cât priveşte acţiunea civilă în procesul penal, este reglementat prin norme imperative, însă de ordine privată, regulile care dau conţinut principiului disponibilităţii în această materie asigurând, în principal, protejarea intereselor private ale persoanei vătămate. În aceste condiţii, Curtea constată că este necesar ca, prin normele procesual penale în materie, să se asigure dreptul părţii responsabile civilmente de a formula cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în procedura camerei preliminare, tocmai în vederea realizării unui echilibru între drepturi fundamentale relative aflate în concurs, şi anume, dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare ale persoanei vătămate ce se constituie parte civilă, pe de o parte, şi dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare ale părţii responsabile civilmente, pe de altă parte.

34. În mod similar, cele constatate anterior de Curte sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ipoteza în care procurorul exercită acţiunea civilă, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, şi este obligat, potrivit art. 21 alin. (2) din Codul de procedură penală, să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1) al aceluiaşi articol.

35. În final, Curtea observă că, prin Decizia nr. 84 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2016, a mai examinat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Codul de procedură penală respingând-o ca neîntemeiată. Curtea reţine însă că soluţia legislativă criticată, respectiv a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală ar fi fost justificată în vechea reglementare procesual penală, în condiţiile în care, în procesul penal, nu era reglementată faza camerei preliminare, iar verificarea competenţei şi a legalităţi sesizării instanţei, verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală se realizau în faza a două a procesului penal - faza judecăţii. Or, Curtea constată că soluţia legislativă criticată în prezenta cauză nu are nicio fundamentare în cadrul normativ procesual penal în vigoare, în care a fost introdusă procedura camerei preliminare, şi, având în vedere, în mod special, modul în care această nouă fază a procesului penal a fost configurată prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 631 din 8 octombrie 2015, în care a fost subliniată importanţa acestei noi faze în procesul penal şi faptul că părţii responsabile civilmente trebuie să i se ofere aceleaşi drepturi ca şi inculpatului, din perspectiva faptului că aceasta împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, în acelaşi timp acestei părţi nefiindu-i străin interesul pentru soluţionarea laturii penale a procesului penal de care depinde şi soluţionarea laturii civile a acestuia.

36 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi ai art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu unanimitate de voturi, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Rocredit IFN - S.A., cu sediul în Baia Mare, în Dosarul nr. 8.255/182/2015 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia penală şi constată că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)” din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şt constată că dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Judecătoriei Baia Mare - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind recrutarea, selecţia, formarea profesională şi evoluţia în cariera militară în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.30/2012

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 15 şi 30 din Ghidul carierei militare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 41 şi art. 176 alin. (3) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Instrucţiunile privind recrutarea, selecţia, formarea profesională şi evoluţia în cariera militară în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.30/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 5 aprilie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează;

1. La articolul 13, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins;

„c) să nu fi parcurs, în întregime sau parţial, un program de studii universitare de licenţă cu finanţare de la bugetul de stat, iar în cazul în care a parcurs un astfel de program de studii, să menţioneze în cererea de înscriere despre aceasta, urmând ca până la data înmatriculării să facă dovada că a achitat/achită contravaloarea serviciilor de şcolarizare de care a beneficiat anterior cu finanţare de la bugetul de stat.”

2. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Candidaţii recrutaţi pentru formarea pe filiera indirectă a ofiţerilor din serviciul medical trebuie să deţină certificat de membru al colegiului de profil, cu drept de liberă practică, în condiţiile legii.

(2) Candidaţii recrutaţi pentru formarea pe filiera indirectă a ofiţerilor din specialitatea militară Psihologie trebuie să deţină atestat/atestate de liberă practică, în condiţiile legii.”.

3. La articolul 16 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) să aibă în aprecierea de serviciu din ultimii 2 ani calificativul cel puţin «Bun»; candidaţii care în această perioadă s-au aflat în incapacitate temporară de muncă sau în concediu pentru creşterea copilului trebuie să aibă două aprecieri de serviciu anuale calificativul cel puţin «Bun»;”.

4. La articolul 18 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) pentru serviciul medical - să fie absolvenţi ai învăţământului liceal/postliceal sau universitar de licenţă de specialitate, cu certificat/diplomă de absolvire a instituţiei de învăţământ şi să deţină certificatul valabil de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România sau să facă dovada deţinerii acestor documente la data concursului de admitere;”

5. La articolul 18 alineatul (1), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) excepţie de la prevederile lit. g) fac candidaţii pentru armele «auto», «geniu» şi «tancuri», care trebuie să posede permis de conducere categoriile B şi C, precum şi cei pentru serviciul muzici militare şi serviciul medical;”.

6. La articolul 18 alineatul (2), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,c) să aibă studii/competenţe profesionale corespunzătoare armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care se organizează cursul de formare, potrivit prevederilor actelor normative specifice;

d) pentru serviciul medical - să fie absolvenţi ai învăţământului liceal/postliceal sau universitar de licenţă de specialitate, cu certificat/diplomă de absolvire a instituţiei de învăţământ, şi să deţină certificatul valabil de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România sau să facă dovada deţinerii acestor documente la data concursului de admitere;”.

7. La articolul 18 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) pentru serviciul medical - să fie absolvenţi ai învăţământului liceal/postliceal sau universitar de licenţă de specialitate, cu certificat/diplomă de absolvire a instituţiei de învăţământ, şi să deţină certificatul valabil de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România sau să facă dovada deţinerii acestor documente la data concursului de admitere;”.

8. La articolul 19, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) să fie absolvenţi ai învăţământului liceal/postliceal sau universitar de licenţă de specialitate, cu certificat/diplomă de absolvire a instituţiei de învăţământ - numai candidaţii care optează pentru profesia de soldat şi gradat profesionist în arma «aviaţie», specialitatea militară «însoţitor de bord - paramedic».”

9. La articolul 22, literele d), g), k)-m), q)-s), u) şi v) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„d) copia actului de identitate al părinţilor sau tutorilor legali - pentru candidaţii care sunt minori la data depunerii dosarului de candidat;

.............................................................................................................................

g) certificat de cazier judiciar eliberat cu maximum 6 luni înainte de data depunerii, cu excepţia candidaţilor care nu au împlinit 18 ani;

.............................................................................................................................

k) copia certificatului de competenţe profesionale corespunzătoare armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care se organizează cursul de formare pe filiera indirectă a subofiţerilor în activitate sau dovada deţinerii acestuia la data concursului de admitere - cu excepţia candidaţilor care optează pentru serviciul «Muzici militare»;

l) copia actului de studii sau adeverinţa care atestă promovarea de către titular a examenului de finalizare a ciclului I de studii universitare, domeniul de studii/profilul şi specializarea sau adeverinţa din care să reiasă că solicitantul a absolvit ciclul I de studii universitare sau este înmatriculat în ultimul an de studii, domeniul de studii/profilul şi specializarea - doar pentru candidaţii care optează pentru formarea pe filiera indirectă a ofiţerilor sau subofiţerilor în activitate, după caz;

m) copia certificatului/diplomei de absolvire a învăţământului liceal/postliceal sau universitar de licenţă de specialitate şi copia certificatului valabil de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, avizat pentru anul anterior/curent desfăşurării concursului, sau dovada deţinerii acestora la data concursului de admitere - numai pentru candidaţii care optează pentru formarea pe filiera indirectă a subofiţerilor în activitate din serviciul «Medical»;

.............................................................................................................................

q) raportul personal prin care solicită participarea la concursul de admitere la cursul de formare/instituţia militară de învăţământ, aprobat de către comandantul unităţii militare unde este încadrat, în care va menţiona instituţia de învăţământ şi sesiunea la care participă la concurs, precum şi faptul că acceptă să lucreze în Ministerul Apărării Naţionale cel puţin 4 ani, din care primii 2 ani în unitatea militară în care va fi repartizat - numai pentru candidaţii care provin din rândul personalului militar în activitate, al civililor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi din rândul elevilor din instituţiile militare de învăţământ postliceal;

r) declaraţie pe propria răspundere, în care menţionează că acceptă să lucreze în Ministerul Apărării Naţionale cel puţin 4 ani, din care primii 2 ani în unitatea militară în care va fi repartizat - numai pentru candidaţii care optează pentru formarea pe filiera indirectă a cadrelor militare în activitate, proveniţi din civili din afara Ministerului Apărării Naţionale;

s) copia contractului/contractelor cu Ministerul Apărării Naţionale, pentru candidaţii care provin din rândul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate, certificat/certificate de structurile de personal ale unităţilor unde sunt încadraţi, din care să rezulte vechimea în serviciu;

.............................................................................................................................

u) rezultatul selecţiei din centrele zonale de selecţie şi orientare sau din colegiile naţionale militare - pentru elevii din ultimul an de învăţământ - şi, după caz, rezultatele examinării/evaluării aptitudinale medicale şi/sau psihologice speciale;

v) documente din care să rezulte vechimea în serviciul militar activ, calificativele obţinute în aprecierile de serviciu anuale şi confirmarea în arma sau serviciul corespunzător.”

10. La articolul 22, litera f) se abrogă.

11. La articolul 22, după litera m) se introduce o nouă literă, litera m1), cu următorul cuprins:

„m1) copia atestatului/atestatelor valabil/valabile de liberă practică sau să facă dovada obţinerii documentului/ documentelor până la data concursului de admitere - numai pentru candidaţii care optează pentru formarea pe filiera indirectă a ofiţerilor din specialitatea militară «Psihologie»;”.

12. La articolul 25, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Fiecare dosar de candidat este însoţit de un opis, semnat de către recrutorul care a finalizat şi a verificat conţinutul dosarului, precum şi de către şeful biroului informare-recrutare, iar filele din dosar sunt numerotate în colţul din dreapta jos.”

13. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - (1) Fişa de examinare medicală are formatul prevăzut în anexa nr. 4 şi se asigură, la prezentarea candidatului pentru examinare, de către unităţile sanitare militare la care este arondat centrul militar unde candidatul depune dosarul, pe baza unei adeverinţe eliberate de către centrul respectiv.

(2) Fişa de examinare medicală se completează în prima parte de către medicul de unitate, în baza adeverinţei eliberate de către medicul de familie şi a documentelor medicale existente la unitate sau de către unitatea sanitară militară la care este arondat centrul militar unde candidatul îşi întocmeşte dosar, pe baza adeverinţei eliberate de către medicul de familie, după caz, iar partea a două cuprinde rezultatele examinărilor medicale efectuate în unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale,

(3) Unităţile sanitare militare trimit documentele la centrele militare la care candidaţii îşi întocmesc dosarul, prin serviciul specializat de transport al corespondenţei clasificate, astfel:

a) fişele de examinare medicală ale celor declaraţi «Apt», în vederea introducerii acestora în dosarul de candidat, imediat după finalizarea examinării medicale;

b) tabelele cu candidaţii declaraţi «Inapt» şi cu cei care au formulat contestaţii, după expirarea termenului legal de depunere a contestaţiilor.”

14. La articolul 28, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) La solicitarea candidatului care nu mai continuă, indiferent de motiv, procesul de recrutare şi/sau selecţie, se restituie, sub semnătură, documentele din dosar, cu excepţia cererii de înscriere, a fişei de examinare medicală şi a fişei «Cumul de puncte».”

15. La articolul 34, literele g) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,g) desfăşurarea interviului de cunoaştere, pe parcursul căruia se reverifică îndeplinirea criteriilor de recrutare şi existenţa tuturor documentelor, se fac recomandări şi se completează, de către candidat, cererea de înscriere la unitatea/instituţia de învăţământ militar/centrele de instruire/unităţile de instrucţie şi arma sau serviciul şi specialitatea militară pentru care optează;

h) luarea deciziei de către recrutor şi consemnarea în fişa de contact;”.

16. La articolul 36, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - (1) Examinarea medicală a candidaţilor se efectuează o singură dată, pe tot parcursul unui an de recrutare, pe baza fişei de examinare medicală, eliberată în condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (1).”

17. La articolul 40, literele e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„e) cu cel puţin 3 zile după data la care li s-a comunicat planificarea candidaţilor la selecţie, birourile informare-recrutare transmit centrelor zonale de selecţie şi orientare lista nominală a candidaţilor care vor participa la selecţie, pe categorii de candidaţi;

f) pentru personalul militar în activitate, elevii din instituţii militare de învăţământ şi personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale, birourile informare recrutare comunică unităţilor militare în care sunt încadraţi data de prezentare a acestora la centrele zonale de selecţie şi orientare şi documentele şi materialele pe care trebuie să le aibă asupra lor pentru a participa la selecţie;”.

18. La articolul 42, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) De prevederile alin. (1) pot beneficia, la cerere, cu respectarea condiţiilor legale şi a prezentelor instrucţiuni, şi copiii personalului prevăzut la art. 25 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.”

19. La articolul 45, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Metodologia de evaluare psihologică se elaborează de către Centrul de investigaţii sociocomportamentale şi se aprobă prin dispoziţie a şefului Direcţiei management resurse umane.”

20. Articolul 461 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 461. - (1) Evaluarea psihologică a elevilor colegiilor naţionale militare din ultimul an de învăţământ se desfăşoară de către psihologii încadraţi în aceste instituţii pe baza metodologiilor de specialitate elaborate de către Centrul de investigaţii sociocomportamentale şi aprobate prin dispoziţie a şefului Direcţiei management resurse umane.

(2) Evaluarea nivelului capacităţii motrice a elevilor colegiilor naţionale militare din ultimul an de învăţământ se execută de către profesorii de educaţie fizică încadraţi în aceste instituţii, în cadrul orelor de educaţie fizică - curriculum diferenţiat, potrivit metodologiei specifice în vigoare, elaborată de structura specializată de educaţie fizică din Statul Major General, aprobată prin dispoziţie a şefului Direcţiei personal şi mobilizare.

(3) Candidaţii proveniţi din rândul elevilor colegiilor naţionale militare din ultimul an de învăţământ nu susţin interviul de evaluare finală.

(4) Dosarele candidaţilor se completează cu avizele eliberate de colegiile naţionale militare, în urma evaluărilor prevăzute la alin. (1) şi (2).”

21. La articolul 48 alineatul (1), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) şi e), cu următorul cuprins:

„d) «Eliminat» - dacă, indiferent de rezultatele obţinute, candidatul încalcă prevederi legale pe timpul activităţii de selecţie;

e) «Retras» - dacă, pe timpul activităţii de selecţie, candidatul se retrage din motive personale, neprecizate, caz în care nu mai poate participa la susţinerea probelor în cursul aceluiaşi an de selecţie/

22. La articolul 48, alineatul (2) se abrogă.

23. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - (1) După ce au fost declaraţi «Admis» la selecţia din centrele zonale de selecţie şi orientare, următoarele categorii de candidaţi efectuează examinări medicale şi/sau psihologice speciale, astfel:

a) candidaţii la programele de formare iniţială în cadrul cărora se desfăşoară activităţi aeronautice militare, precum şi candidaţii pentru profesia de soldat şi gradat profesionist în specialitatea militară «forţe pentru operaţii speciale», la Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială «General doctor aviator Victor Anastasiu»;

b) candidaţii pentru profesia de ofiţer sau maistru militar în Forţele Navale, indiferent de arma şi specialitatea militară, la Centrul de Medicină Navală din Constanţa;

c) candidaţii pentru profesia de soldat şi gradat profesionist în specialitatea militară «scafandri» sau cei care vor fi ambarcaţi, la Centrul de Medicină Navală din Constanţa;

d) candidaţii care optează pentru arme sau servicii şi specialităţi militare pentru care este necesară deţinerea/ obţinerea permisului/brevetului de conducere auto efectuează examinările psihotehnice specifice în laboratoarele psihotehnice ale Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Candidaţii declaraţi «Apt» obţin avizul scris al instituţiilor care efectuează examinările medicale şi/sau psihologice speciale prevăzute la alin. (1).

(3) Candidaţii care sunt sportivi de performanţă şi urmează să fie legitimaţi la Clubul Sportiv al Armatei «Steaua» efectuează examinarea psihologică în cadrul centrelor zonale de selecţie şi orientare şi testarea aptitudinilor fizice în cadrul Clubului Sportiv al Armatei «Steaua».”

24. La articolul 51, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Schimbarea opţiunii candidatului pe parcursul procesului de recrutare, selecţie şi admitere se face prin completarea şi introducerea în dosarul de candidat a unei noi cereri de înscriere, valabilă numai dacă are aplicată ştampila instituţiei în care a avut loc schimbarea opţiunii, precum şi anularea precedentei cereri de înscriere.”

25. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 52. - Personalul militar în activitate, elevii din unităţile/instituţiile militare de învăţământ şi personalul civil din structurile Ministerului Apărării Naţionale participă la selecţie şi la concursurile de admitere prin grija unităţilor militare de care aparţin şi sunt consideraţi ca fiind în misiune.”

26. La articolul 53, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Dosarele candidaţilor declaraţi «Neprezentat», «Respins» sau «Neadmis» la concursul de admitere se transmit, după caz, altor unităţi/instituţii militare de învăţământ, conform opţiunilor exprimate în cererea de înscriere sau la birourile informare-recrutare.”

27. La articolul 75, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

,,g) conducere - informaţii pentru apărare.”

28. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 76. - (1) Ofiţerii în activitate care candidează pentru admitere la masterul de conducere interarme organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă, pentru locuri finanţate de la bugetul de stat, trebuie să îndeplinească, cumulativ, condiţiile prevăzute de Ghidul carierei militare şi următoarele condiţii:

a) sunt absolvenţi ai cursului de stat major sau au urmat diferite programe de pregătire în ţară ori în străinătate care au fost echivalate cu acest curs, conform reglementărilor în vigoare;

b) sunt căpitani în ultimii 2 ani de stagiu minim în grad, maiori/locotenenţi-comandori pe toată durata stagiului în grad sau locotenenţi-colonei/căpitani-comandori aflaţi în primul an de stagiu în grad;

c) au fost evaluaţi în aprecierile de serviciu din ultimii 2 ani cu calificativul cel puţin «Foarte bun»;

d) sunt recomandaţi prin aprecierile de serviciu din ultimii 2 ani de către evaluatorii decidenţi;

e) au recomandarea comandantului/şefului unităţii militare din care provin privind participarea la concursul de admitere, pe raportul personal.

(2) Ofiţerii în activitate care candidează pentru admitere la masterul de conducere interarme organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, pentru locuri cu taxă, trebuie să îndeplinească, cumulativ, condiţiile prevăzute de Ghidul carierei militare şi următoarele condiţii:

a) sunt locotenenţi-colonei/căpitani-comandori aflaţi, în anul 2017, cel puţin în al doilea an de stagiu în acest grad sau colonei/comandori;

b) au fost evaluaţi în aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani cu calificativul cel puţin «Foarte bun»;

c) au recomandarea comandantului/şefului unităţii militare din care provin privind participarea la concursul de admitere, pe raportul personal;

d) au vârsta mai mică cu cel puţin 4 ani decât vârsta-standard de pensionare, în anul absolvirii programului de pregătire universitară de master;

e) nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani consecutivi de activitate, cu excepţia avertismentului;

f) nu sunt în curs de urmărire penală, trimişi în judecată sau judecaţi în stare de libertate;

g) nu sunt puşi la dispoziţie în vederea încadrării ori a trecerii în rezerva sau suspendaţi din funcţii;

h) nu au fost condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu excepţia cazurilor în care a intervenit reabilitarea,”

29. La articolul 95, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:

„(71) Prevederile alin. (7) lit. a) nu se aplică ofiţerilor care, la data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni, aveau cel puţin gradul de maior/locotenent-comandor şi îndeplineau funcţii de comandă/conducere superioare celei de comandant companie, în cadrul statului major al unităţii tactice sau la structuri de nivel ierarhic superior.”

30. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 104. - (1) în cadrul serviciilor specializate, ofiţerii de arme de lupta, de arme pentru sprijin de luptă sau formaţi pe filiera directă în cadrul serviciilor pentru sprijin logistic al acţiunilor de luptă, management financiar-contabil şi tehnico-ingineresc, care au absolvit instituţii civile de învăţământ superior şi/sau deţin, după caz, certificate de atestare potrivit legii, pot ocupa următoarele tipuri de funcţii:

a) funcţii de execuţie sau de conducere specifice serviciilor Specializate în toate structurile militare, cu respectarea cerinţelor de studii specifice funcţiilor, a celorlalte criterii precizate la art. 93 şi a prevederilor legislaţiei naţionale în domeniul de specialitate:

b) funcţii specifice domeniilor de sprijin instituţional sau de stat major, cu respectarea cerinţelor privind experienţa profesională precizate pentru aceste domenii la art. 96.

(2) Ofiţerii de servicii specializate proveniţi din rândul absolvenţilor Institutului Medico-Militar pot ocupa următoarele tipuri de funcţii:

a) funcţii de execuţie sau de conducere specifice serviciilor Specializate în toate structurile militare, indiferent de nivelul ierarhic al acestora, cu respectarea cerinţelor de studii specifice funcţiilor şi a prevederilor legislaţiei naţionale în domeniul de specialitate;

b) funcţii specifice domeniilor de sprijin instituţional sau de stat major, cu respectarea cerinţelor privind experienţa profesională precizate pentru aceste domenii la art. 96.”

31. Articolul 106 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 106. - (1) Ofiţerii de servicii specializate formaţi pe filiera indirectă, cu excepţia celor din serviciul medical, pot ocupa funcţii de execuţie sau de conducere specifice acestor servicii, în toate structurile militare, în raport cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitatea dobândită de la finalizarea acestora, corelată cu stagiile minime în gradul militar şi cu respectarea criteriilor precizate la art. 104 alin. (1) lit. a).

(2) Ofiţerii din serviciul medical formaţi pe filiera indirectă pot ocupa funcţii de execuţie sau de conducere specifice acestui serviciu, în toate structurile militare, indiferent de nivelul ierarhic al acestora, în raport cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitatea dobândită de la finalizarea acestora, corelată cu stagiile minime în gradul militar şi cu respectarea criteriilor precizate la art. 104 alin. (2) lit. a).”

32. La articolul 108, alineatul (3) se abrogă.

33. Articolul 124 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 124. - Direcţia management resurse umane stabileşte condiţii şi norme privind participarea cadrelor militare la programele de formare profesională continuă organizate în ţară.”

34. La anexa nr. 1 la instrucţiuni, punctul II „Termeni şi definiţii”, definiţia a cincea se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Domeniile funcţionale de sprijin sunt: management resurse umane, politica de apărare şi planificarea apărării, planificarea înzestrării, achiziţii, administraţie, învăţământ, secretariat, domenii şi infrastructuri, cercetare-dezvoltare, relaţii civili - militari, inspecţii şi controale, pensii militare şi drepturi sociale, securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului, supraveghere tehnică şi metrologie legală, jurnalism şi relaţii publice, istorie, arhive şi tradiţii militare.

35. Anexa nr. 2 la instrucţiuni se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

36. Anexa nr. 6 la instrucţiuni se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.

37. În întreg cuprinsul instrucţiunilor, sintagma „domenii de sprijin instituţional” se înlocuieşte cu sintagma „domenii funcţionale de sprijin”.

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării, cu excepţia prevederilor cuprinse la art. I pct. 29-32, care intră în vigoare la data expirării suspendării acestora.

 

Ministrul apărării naţionale,

Gabriel-Beniamin Leş

 

Bucureşti, 13 iunie 2017.

Nr. M.63.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la instrucţiuni)

 

- Model –

 

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Biroul informare-recrutare .......................................

Denumirea şi ştampila structurii la care candidatul şi-a modificat opţiunea: .............................................................

 

CERERE DE ÎNSCRIERE

 

Subsemnatul(a),1 .......................................... (numele, prenumele tatălui şi prenumele candidatului),  născut(ă) în anul ........, luna ......., ziua ........, în localitatea .........................................., judeţul/sectorul .........................................., de cetăţenie2 .........................................., naţionalitate .........................................., starea civilă .........................................., legitimat(ă) cu B.I./C.I. seria ........ nr. .........................................., eliberat(ă) de .........................................., la data de .........................................., cu domiciliul stabil în judeţul/sectorul .........................................., localitatea .........................................., strada .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., telefon .........................................., cod numeric personal |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|  având următoarele studii:

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

 (ultima formă de învăţământ absolvită: denumirea, localitatea şi anul absolvirii)

ocupaţia actuală: .......................................... (funcţia/ocupaţia şi locul de muncă/instituţia de învăţământ), situaţia militară: .........................................., fiul/fiica lui .......................................... (numele şi prenumele tatălui candidatului), născut în anul ........, luna ......., ziua ........, în localitatea .........................................., judeţul/sectorul .........................................., de cetăţenie .........................................., naţionalitate .........................................., profesia de bază .........................................., ocupaţia actuală .......................................... locul de muncă ..........................................,

cu domiciliul în .........................................., judeţul/sectorul .........................................., localitatea .........................................., strada .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., legitimat cu B.I./C.I. seria ........ nr. .........................................., eliberat(ă) de .........................................., la data de ..........................................,

şi al/a .......................................... (numele şi prenumele mamei candidatului), născută în anul ........, luna ......., ziua ........, în localitatea .........................................., judeţul/sectorul .........................................., de cetăţenie .........................................., naţionalitate .........................................., profesia de bază .......................................... ocupaţia actuală .........................................., locul de muncă .........................................., cu domiciliul în judeţul/sectorul .........................................., localitatea .........................................., strada .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., legitimată cu B.I./C.I. seria ........ nr. .........................................., eliberat(ă) de .........................................., la data de ..........................................,

căsătorit/ă cu .......................................... (numele şi prenumele soţiei/soţului candidatului), născut/ă în anul ........, luna ......., ziua ........, în localitatea .........................................., judeţul/sectorul .........................................., de cetăţenie .........................................., naţionalitate .........................................., profesia de bază .......................................... ocupaţia actuală .........................................., locul de muncă .........................................., cu domiciliul în judeţul/sectorul .........................................., localitatea .........................................., strada .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., legitimat(ă) cu B.I./C.I. seria ........ nr. .........................................., eliberat(ă) de .........................................., la data de ..........................................,

solicit să particip la selecţia pentru (prima opţiune): 1. ...................................................................................................................

 (categoria de personal)

.......................................................................................................................................................................................

(unitatea/instituţia de învăţământ militar/programul de formare/instruire, arma/serviciul şi specialitatea militară sau specializarea)

 

Alte opţiuni:

2. .......................................................................................................................................................................................

(pentru reorientare sau pentru profesia de soldat şi gradat profesionist)

3. .......................................................................................................................................................................................

(pentru profesia de soldat şi gradat profesionist)

4. .......................................................................................................................................................................................

(pentru profesia de soldat şi gradat profesionist)

5. .......................................................................................................................................................................................

(pentru profesia de soldat şi gradat profesionist)

6. .......................................................................................................................................................................................

(pentru profesia de soldat şi gradat profesionist)

7. .......................................................................................................................................................................................

(pentru profesia de soldat şi gradat profesionist)

8. .......................................................................................................................................................................................

(pentru profesia de soldat şi gradat profesionist)

 

1 În cazul în care numele a fost schimbat, se va indica şi numele anterior.

2 Se trec toate cetăţeniile deţinute.

 

Declar pe propria răspundere că:

a) accept investigarea activităţii mele trecute după regulile specifice Ministerului Apărării Naţionale;

b) nu sunt în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;

c) nu fac parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, iar dacă fac parte mă angajez că, după admiterea în instituţia de învăţământ militar, voi renunţa la această calitate;

d) nu fac parte din organizaţii aflate în afara legii;

e) nu aparţin unor culte sau secte religioase interzise de lege;

f) orice boală avută sau găsită în perioada de la examinarea medicală, până la concursul de admitere în instituţia de învăţământ militar, o voi sesiza unităţii sanitare la care am efectuat vizita medicală. În cazul în care nu voi anunţa unitatea sanitară despre boala apărută, iar aceasta vă fi descoperită, voi suporta consecinţele legale;

g) îmi asum toate riscurile ce pot surveni în timpul parcurgerii procesului de selecţie, ca urmare a stării de graviditate/maternitate;

h) la dobândirea calităţii de soldat şi gradat profesionist, sunt de acord să renunţ la gradul dobândit anterior şi deţinut ca rezervist (numai pentru candidatul/candidata care doreşte să devină soldat/gradat profesionist);

i) în cazul în care nu sunt posturi disponibile sau nu voi fi selecţionat(ă) pentru un post în judeţul în care domiciliez, sunt de acord să fiu repartizat(ă) într-o unitate militară dintr-un alt judeţ;

j) nu sunt asociat unic şi nu particip direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii sau asociaţii comerciale, iar dacă sunt în una dintre aceste situaţii, mă angajez că, după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar, în programul de formare sau de instruire, voi renunţa la această calitate;

k) în cazul în care voi fi declarat(ă) .Admis” la examenul de admitere într-o instituţie de învăţământ universitar sau postliceal militar de formare pe filiera directă a ofiţerilor sau maiştrilor militari în activitate, îmi voi da demisia din calitatea de soldat şi gradat profesionist;

l) AM/NU AM parcurs, total sau parţial, un program de studii universitare de licenţă cu finanţare de la bugetul de stat. Pentru situaţia în care am parcurs un astfel de program, la data înmatriculării mele în instituţia de învăţământ universitar militar la care am fost admis, voi face dovada achitării integral sau parţial a contravalorii serviciilor de şcolarizare universitară de care am beneficiat anterior;

m) AM/NU AM tatuaje/piercinguri/tăieturi (indiferent de natura şi conţinutul semnificaţiei lor);

n) la data prezentării în instituţia de învăţământ militar, voi face dovada calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.

Alte probleme ale candidatului/candidatei, părinţilor/reprezentanţilor legali şi/sau soţiei/soţului acestuia/acesteia, în afara datelor înscrise în prezenta cerere3:

.......................................................................................................................................................................................

În cazul în care voi fi declarat(ă) admis(ă), îmi asum răspunderea şi semnez angajamentul cu Ministerul Apărării Naţionale, de care am luat cunoştinţă.

Declar că îmi asum răspunderea exactităţii datelor înscrise în prezenta cerere, iar în situaţia în care acestea nu corespund realităţii, voi suporta consecinţele legale.

 

Semnătura părintelui4:

Semnătura candidatului:

Tatăl/mama (reprezentantul legal):

..........................................................

..........................................................

 

Data ..................................

Data ..................................

 

3 Candidaţii pentru profesia de ofiţer/subofiţer, filiera indirectă, vor completa următorul text: „în situaţia în care nu voi fi admis(ă) pe locurile scoase la concurs în categoria de forţe ale armatei pentru care am fost recrutat(ă), sunt de acord să fiu redistribuit(ă) pe locurile repartizate celorlalte categorii de forţe ale armatei”.

4 Se semnează obligatoriu de către unul dintre părinţi/reprezentanţii legali pentru candidaţii care nu au împlinit vârsta de 18 ani, cu excepţia elevilor claselor a XII-a din colegiile naţionale militare. Prin semnătură, părintele/reprezentantul legal al candidatului este de acord ca fiul/fiica lui/ei să urmeze cariera militară şi declară că îndeplineşte criteriile prevăzute la pct. a), d) şi e) din prezenta cerere de înscriere.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 6 la instrucţiuni)

 

- Model –

 

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

U.M . ...........................................................

(unitatea militară din care provine)

......................................................................

(gradul, numele şi prenumele cu iniţiala tatălui)

 

RAPORT PERSONAL1

 

Vă rog să îmi aprobaţi participarea la concursul de admitere la 2 ...........................................................................pe unul dintre locurile scoase la concurs.

În situaţia în care voi fi declarat(ă) admis(ă) la cursul de formare, după absolvirea acestuia şi acordarea gradului de ofiţer/subofiţer, mă oblig să îmi desfăşor activitatea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale cel puţin 4 ani, din care primii 2 ani în unitatea militară unde voi fi repartizat(ă).

 

Data ..................................

Semnătura ..................................

 

1 Raportul se întocmeşte de către toţi/toate candidaţii/candidatele care provin din rândul personalului Ministerului Apărării Naţionale, militari şi civili.

2 Cursul de formare/instituţia militară de învăţământ şi sesiunea la care participă la concurs.

MINISTERUL MEDIULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea derogării pentru unele specii de peşti

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 107.625/AC din 31.05.2017 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând seama de Avizul Academiei Române nr. 4.405/CJ din 15.05.2017,

luând în considerare prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) şi c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009,

ţinând cont de prevederile art. 38 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative,

viceprim-ministrul, ministrul mediului, emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi

Art. 2. - (1) Derogarea se stabileşte de la data intrării în vigoarea prezentului ordin până la 18 octombrie 2017.

(2) Capturarea exemplarelor din speciile de peşti prevăzute la art. 1 se va face cu unelte experimentale speciale pentru pescuit ştiinţific tip setcă cu sirec-multifilament, 32 de bucăţi cu lungimea de 100 m, H 3,5 m, cu ochi la plasă de 25, 38, 50, 70 mm.

(3) Capturarea exemplarelor din speciile de peşti În condiţiile alin. (2) se realizează numai de către Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate, denumită în continuare beneficiarul, cu personal tehnic de specialitate, în cadrul fazei de post implementare a Proiectului nr. 18 din 22.04.2013 „Evaluarea supravieţuirii şi a răspândirii în Marea Neagra a puilor de sturioni din speciile ameninţate critic, lansaţi în Dunărea inferioară”, finanţat din Fondul European de Pescuit, precum şi în cadrul Grantului de cercetare nr. 162514588, cu titlul „Survey and Research. on the Natural Habitat în the Southwest of the Black Sea the Critically Endangered Anadromous Sturgeon Species”, finanţat din MBZ Species Conservation Fund. completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă recoltarea unui număr de exemplare din specii de peşti pe raza judeţului Tulcea, după cum urmează:

(4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita şi obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.

Art. 3. - (1) în termen de 30 de zile de la data capturării beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute.

(2) Modelul raportului asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum 45 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1).

Art. 4. - Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Speciile

Numărul exemplarelor

Stadiul de dezvoltare

(ouă. larve imature, plantule sau adulţi, pui, animale adulte)

Starea exemplarelor înaintea prelevării

(vii, moarte, cu dizabilităţi)

Starea exemplarelor după prelevare

(vii, moarte, rănite)

Huso Huso

100

pui

vii

vii

Acipenser Stellatus

100

pui

vii

vii

Acipenser Guldenstaedtii

100

pui

vii

vii

 

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela-Leocadia Gavrilescu

 

Bucureşti, 7 iunie 2017.

Nr. 842.

 

ANEXA

 

- model -

 

RAPORT

asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute

 

Solicitant .............................................................................................................

...........................................................................................................................

Specia pentru care s-a acordat derogarea

...........................................................................................................................

Numărul exemplarelor ........................................................................................

Stadiul de dezvoltare ..........................................................................................

Starea exemplarelor înainte de prelevare .............................................................

Starea exemplarelor după prelevare ...................................................................

Locul de prelevare

..........................................................................................................................

Data prelevării ...................................................................................................

Mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

Stocarea şi destinaţia specimenelor

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII

 În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale

 Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri

 În interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu

 În scopuri de repopulare şi reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop

 Pentru a permite, în condiţii strici controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.)

 

Data ...........................................

Semnătura ..................................


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.