MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 476/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 476         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 23 iunie 2017

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

188. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Ghidurilor solicitantului aferente măsurilor I.6,1.23, II.2, IV.4 din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020

 

1.416/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru aprobarea Normelor privind modalităţile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare şi a sumelor de bani, în lei sau în valută, declarate şi ridicate de la deţinuţi, precum şi de gestionare a sumelor de bani, în lei sau în valută, nedeclarate şi deţinute în alte condiţii decât cele legale de către deţinuţi

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 7 din 3 aprilie 2017 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidurilor solicitantului aferente măsurilor 1.6, 1.23, 11.2, IV.4 din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale pescuit - Autoritatea de management pentru POPAM nr. 309.926 din 16.05.2017,

în baza prevederilor:

- Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2.328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1.198/2006 şi (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1.255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului;

- Regulamentului nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului nr. 1.605/2002 al Consiliului;

- Ordonanţei de urgenţă nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 56/2016;

- Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 816/2016 privind aprobarea Listei detaliate a cheltuielilor eligibile pentru operaţiunile finanţate, inclusiv cheltuielile de personal ale Autorităţii de management, în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 347/2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operaţiunilor cofinanţate din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Ghidul solicitantului pentru măsura I.6 - „Diversificarea veniturilor şi noi forme de venit”, prevăzut în anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Se aprobă Ghidul solicitantului pentru măsura 1.23 - „Porturi de pescuit, locuri de debarcare, hale de licitaţii şi adăposturi - investiţii de îmbunătăţire a infrastructurii porturilor de pescuit şi a halelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare şi a adăposturilor; construirea de adăposturi, pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor”, prevăzut în anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Se aprobă Ghidul solicitantului pentru măsura II.2 - „Investiţii productive în acvacultura”, prevăzut în anexa nr. 3*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(4) Se aprobă Ghidul solicitantului pentru măsura IV.4 - „Prelucrarea produselor pescăreşti şi de acvacultura”, prevăzut în anexa nr. 4*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 974/2016 pentru aprobarea ghidurilor solicitantului aferente măsurilor I.6, I.23, U.2 şi IV.4 din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1008 din 15 decembrie 2016.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 7 iunie 2017.

Nr. 188.


*) Anexele nr. 1-4 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind modalităţile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare şi a sumelor de bani, în lei sau în valută, declarate şi ridicate de la deţinuţi, precum şi de gestionare a sumelor de bani, în lei sau în valută, nedeclarate şi deţinute în alte condiţii decât cele legale de către deţinuţi

 

Având în vedere dispoziţiilor art. 100 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind modalităţile de păstrare a bunurilor obiectelor de valoare şi a sumelor de bani, în lei sau în valută, declarate şi ridicate de la deţinuţi, precum şi de gestionare a sumelor de bani, în lei sau în valută, nedeclarate şi deţinute în alte condiţii decât cele legale de către deţinuţi, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi directorii locurilor de deţinere vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentului ordin.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.055/C/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind primirea, păstrarea şi restituirea bunurilor, obiectelor de valoare şi valorilor, proprietate personală, ale persoanelor private de libertate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 6 septembrie 2007, se abrogă.

 

Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

 

Bucureşti, 15 mai 2017.

Nr. 1.416/C.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind modalităţile de păstrare a bunurilor, obiectelor de valoare şi a sumelor de bani, în lei sau în valută, declarate şi ridicate de la deţinuţi, precum şi de gestionare a sumelor de bani, în lei sau în valută, nedeclarate şi deţinute în alte condiţii decât cele legale de către deţinuţi

 

Art. 1. - În înţelesul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:

a) bunuri: articole de îmbrăcăminte şi cazarmament, articole pentru igienă, alte obiecte şi bunuri prevăzute de anexa nr. 1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, denumit în continuare regulament, precum şi alte bunuri sau obiecte aflate asupra deţinuţilor, la primirea în locul de deţinere;

b) obiecte de valoare: bunuri confecţionate din metale preţioase marcate sau inscripţionate în acest sens, din metale cu pietre preţioase marcate sau inscripţionate în acest sens, bunurile care au în componenţă metale preţioase marcate sau inscripţionate în acest sens, cecuri, cârduri, acţiuni, obligaţiuni, recipise şi alte instrumente de valoare, sume în valută necotată, precum şi monede în valută cotată care nu pot fi convertite în lei;

c) sume de bani în lei sau în valută: monede şi bancnote în lei, respectiv bancnote în valută cotată care pot fi convertite în lei.

Art. 2. - (1) Bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani, în lei sau în valută, declarate, care aparţin deţinuţilor se ridică, în vederea gestionării, în următoarele situaţii:

a) la primirea în locui de deţinere a deţinuţilor;

b) la primirea bunurilor/obiectelor de valoare, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 1 din regulament, prin intermediul sectorului de acordare a drepturilor la pachet şi vizită;

c) la primirea sumelor de bani prin mandat poştal şi prin intermediul sectorului de acordare a drepturilor la pachet şi vizită;

d) cu ocazia achiziţionării de la punctul comercial, din incinta locului de deţinere.

(2) în situaţiile prevăzute la alin. (1) se emit documente de evidenţă.

Art. 3. - (1) Evidenţa bunurilor, obiectelor de valoare şi a sumelor de bani, în lei sau în valută, aparţinând deţinuţilor, se organizează în conformitate cu prevederile legale şi se ţine în cadrul compartimentelor: echipament - pentru bunuri; financiar - pentru obiecte de valoare şi sume de bani în lei şi valută; educaţie - pentru aparatura radio-TV, echipamentele informatice şi materialele necesare pentru desfăşurarea activităţilor educative, culturale, artistice sportive şi terapeutice; medical - pentru medicamente şi dispozitive medicale.

(2) Pentru bunurile şi obiectele de valoare ale deţinuţilor se constituie şi se organizează gestiuni în cadrul compartimentelor prevăzute la alin. (1).

(3) Evidenţa sumelor de bani în lei şi valută se ţine cantitativ-valoric, iar a celorlalte bunuri şi obiecte de valoare se ţine cantitativ, prin intermediul aplicaţiilor informatice şi a documentelor specifice, conform anexelor la prezentele norme.

(4) Prin decizia directorului locului de deţinere se stabilesc persoanele care au dreptul de a vizualiza informaţiile financiare înscrise în fişa contabilă nominală din aplicaţia informatică.

Art. 4. - (1) Documentele de evidenţă tehnic-operativă în care se înscriu bunurile, obiectele de valoare, precum şi sumele de bani în valută, aparţinând deţinuţilor, sunt: bonul de primire, în situaţia bunurilor, obiectelor de valoare şi a sumelor de bani în valută, fişa de evidenţă a mişcării bunurilor şi actul de primire-predare pentru aparatura radio-TV şi echipamentele informatice.

(2) Documentele de evidenţă tehnic-operativă în care se înscriu sumele de bani în lei, care aparţin deţinuţilor, sunt: borderoul de încasare şi transfer, borderoul centralizator de încasări, statui de plată.

(3) Documentul de evidenţă contabilă în care se înscriu sumele de bani, în lei sau valută, care aparţin deţinuţilor, este fişa contabilă nominală.

Art. 5. - (1) Bunurile, cu excepţia aparaturii radio-TV şi a echipamentelor informatice, precum şi obiectele de valoare şi sumele în valută ale deţinuţilor se înregistrează cu bonul de primire, conform anexei nr. 1 la prezentele norme.

(2) în bonul de primire se face o descriere amănunţită a bunurilor, din care să rezulte: părţile caracteristice, cantitatea, gradul de uzură, marca, seria, valoarea, inscripţiile, precum şi alte date necesare identificării.

(3) După ultima înregistrare efectuată în bonul de primire se consemnează „TERMINAT”.

(4) Pentru instrumentele de valoare şi pentru sumele de bani în valută se indică în mod obligatoriu valoarea nominală, seria, numărul, precum şi alte date de identificare.

(5) Bonul de primire se întocmeşte în 3 exemplare şi se emite, după caz, de către:

a) persoana desemnată din cadrul punctului de primire persoane private de libertate, pentru bunurile, obiectele de valoare şi sumele în valută primite în locul de deţinere;

b) personalul din cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet şi vizite, pentru bunurile primite prin acest sector;

c) şeful de tură sau înlocuitorul acestuia, în afara programului de lucru al personalului prevăzut la lit. a) şi b).

(6) Exemplarul nr. 1 al bonului de primire rămâne la carnet, nedetaşat, exemplarul nr. 2 se introduce în bagajul deţinutului, iar exemplarul nr. 3 se arhivează la gestionarul compartimentului.

(7) Bonul de primire se semnează de către deţinut în calitate de proprietar al bunurilor, obiectelor de valoare sau sumelor în valută respective, de către persoana care a întocmit documentul, precum şi de către personalul implicat în gestionarea acestora.

(8) Bonul de primire se întocmeşte distinct pentru fiecare compartiment implicat în evidenţa acestora, conform prevederilor art. 3 alin. (1) din prezenta anexă.

(9) Carnetele bonului de primire reprezintă formulare cu regim special, iar distribuirea şi justificarea acestora se fac conform instrucţiunilor privind gestionarea acestor categorii de imprimate.

(10) Bunurile de natura aparaturii radio-TV şi a echipamentelor informatice se înregistrează cu act de primire-predare, întocmit de persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deţinere, conform anexei nr. 2, respectiv nr. 2A, la prezentele norme.

Art. 6. - Bunurile ridicate în vederea gestionării, în situaţiile prevăzute la art. 2, fac parte din bagajul deţinutului şi se introduc, împreună cu exemplarul 2 al bonului de primire, în saci individuali.

Art. 7. - (1) Bunurile şi obiectele de valoare, precum şi sumele în valută, primite de responsabilul compartimentului echipament sau, după caz, de casier, se păstrează în condiţii de siguranţă, separat pentru fiecare deţinut.

(2) Obiectele de valoare şi sumele de bani în valută se păstrează în casieria unităţii, în cutii de valoare sigilate sau saci din pânză sigilaţi. Pe fiecare cutie sau sac de pânză se trece numele deţinutului, iar bonul de primire se introduce în cutie/sac.

(3) Evidenţa cutiilor de valoare sau a sacilor de pânză din casieria unităţii, precum şi a bagajelor deţinuţilor din cadrul compartimentului echipament se ţine alfabetic într-un registru alfabetic de evidenţă a bagajelor şi a cutiilor de valoare/sacilor, conform anexei nr. 3 la prezentele norme.

(4) Bunurile şi obiectele de valoare, precum şi sumele în valută primite prin transfer de la alt loc de deţinere se confirmă de primire, potrivit anexei nr. 4 la prezentele norme, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii.

Art. 8. - (1) Inventarierea bagajului şi a obiectelor de valoare, care aparţin deţinuţilor şi se află în păstrarea locului de deţinere, se efectuează anual sau ori de câte ori este nevoie de către o comisie numită prin decizie a directorului.

(2) Inventarierea sumelor de bani în Iei şi în valută, care aparţin deţinuţilor, se efectuează lunar sau ori de câte oi este nevoie, de către o comisie numită prin decizie a directorului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 9, - (1) La primirea în locul de deţinere, sumele în lei aflate asupra deţinuţilor se înscriu de către şeful de tură în borderoul de încasare, întocmit în două exemplare, cu completarea tuturor datelor cerute de formularul prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme.

(2) Exemplarul nr. 1 al borderoului de încasare, împreună cu sumele în lei, se depun la casieria unităţii, unde se emite chitanţă pentru suma primită. Depunerea sumelor de bani se face, cel mai târziu, în prima zi lucrătoare ulterioară încasării.

(3) Exemplarul nr. 1 al chitanţei se înmânează şefului de tură şi se anexează la exemplarul nr. 2 al borderoului de încasare.

(4) Borderoul de încasare împreună cu dispoziţia de încasare constituie documentele justificative în baza cărora se fac înregistrările în contabilitatea analitică şi sintetică.

Art. 10. - (1) Predarea sumelor de bani în valută, la momentul primirii deţinutului în locul de deţinere, se face pe bază de bon de primire, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme, întocmit în 3 exemplare, cu semnătura deţinutului, în calitate de predător, a persoanei care a întocmit documentul, precum şi a personalului implicat în gestionarea acestora.

(2) Depunerea sumelor de bani se face cel mai târziu în prima zi lucrătoare ulterioară încasării.

(3) Exemplarul nr. 1 al bonului de primire rămâne la carnet, nedetaşat, exemplarul nr. 2 se introduce la cutia de valori din casierie, iar exemplarul nr. 3 se arhivează la casieria unităţii.

Art. 11. - (1) încasarea sumelor în lei primite de la aparţinători, prin sectorul de acordare a drepturilor la pachet şi vizită, se face pe bază de chitanţă, întocmită de persoana desemnată din cadrul acestui sector.

(2) Persoana desemnată din cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet şi vizită întocmeşte un borderou de încasări, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme, cu semnătura deţinutului.

(3) Sumele în lei şi valută primite se păstrează în condiţii de siguranţă, în dulapuri metalice care se încuie şi se asigură, în cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet şi vizită, până la predarea acestora la casieria unităţii.

(4) Borderoul de încasări împreună cu suma în lei se predau, prin grija sectorului de acordare a drepturilor la pachet şi vizită, casierului, cel mai târziu în prima zi lucrătoare ulterioară încasării.

(5) Borderoul de încasări şi dispoziţia de încasare, întocmită conform reglementărilor legale în vigoare, de persoana desemnată cu atribuţii în gestionarea operaţiunilor băneşti ale deţinuţilor, din cadrul compartimentului financiar contabil, constituie documentele justificative în baza cărora se fac înregistrările în contabilitatea analitică şi sintetică,

(6) Pentru sumele de bani în valută primite de la aparţinători, prin sectorul de acordare a drepturilor la pachet şi vizită, se întocmeşte bon de primire cu respectarea prevederilor art. 5 din prezentele norme.

Art. 12. - (1) Pentru sumele de bani expediate prin mandat poştal de membrii de familie, aparţinători sau alte persoane, pe numele deţinuţilor, casierul unităţii întocmeşte borderoul de încasare, emite chitanţă pentru întreaga sumă înscrisă în borderou şi reţine cupoanele mandatelor.

(2) Exemplarul nr. 1 al chitanţei se predă factorului poştal concomitent cu restituirea mandatelor poştale completate cu seria, numărul actului de identitate, semnătura casierului şi ştampila unităţii,

(3) Sumele primite se aduc la cunoştinţa deţinuţilor de către o persoană desemnată de directorul locului de deţinere şi sunt confirmate de către deţinut, prin semnătură, în borderoul de încasare.

Art. 13. - (1) Sumele de bani în lei sau în valută declarate de deţinuţi la data primirii în locurile de deţinere, primite prin sectorul de acordare a dreptului la pachet şi vizită, precum şi prin mandat poştal, se consemnează în fişa contabilă nominală.

(2) Confirmarea primirii sumelor de bani în lei sau valută şi a operării acestora în fişa contabilă nominală poate fi vizualizată de către deţinuţi şi prin intermediul punctului de documentare şi informare electronică

Art. 14. - (1) Sumele în lei aparţinând deţinuţilor se depun de către administraţia locului de deţinere într-un cont de „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit”, deschis la trezorerie.

(2) Sumele în valută cotată se păstrează în casieria unităţii, în condiţii de siguranţă, fiind înregistrate în fişa contabilă nominală.

(3) Sumele în valută necotată, precum şi monedele în valuta cotată reprezintă obiecte de valoare şi se păstrează în casieria unităţii, conform prevederilor art. 5.

(4) Sumele în valută se înregistrează la cursul BNR valabil în ziua primirii, într-un cont contabil, evidenţiat în afara bilanţului, potrivit legislaţiei în vigoare.

(5) Sumele în valută, consemnate în fişa contabilă nominală, ce aparţin deţinuţilor se pot schimba în lei, la cererea scrisă a acestora.

(6) Conversia valutei se efectuează în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării solicitării scrise a deţinutului, de către compartimentul financiar-contabil din cadrul locului de deţinere.

(7) Sumele rezultate din diferenţele de curs valutar şi comisioanele aferente schimbului valutar se suportă de către deţinut.

Art. 15. - (1) Odată cu transferul deţinuţilor se efectuează şi transferul bagajelor şi al cutiilor de valori. După împachetare, bagajele, inclusiv cutiile de valori, se sigilează şi se etichetează. Eticheta care se ataşează bagajului trebuie să conţină: denumirea locului de deţinere expeditor, denumirea unităţii destinatare, numele deţinutului şi numărul bagajului. Numărul bagajului trebuie să corespundă cu litera şi numărul poziţiei din registrul alfabetic de evidenţă a bagajelor şi a cutiilor de valoare/sacilor.

(2) Cu ocazia transferului între locurile de deţinere, bunurile care reprezintă bagajul deţinutului se predau şefului de tură de către gestionar/personalul desemnat, pe baza condicii de predare-primire, şeful de tură urmând să predea bunurile prevăzute la alin. (1) şefului de escortă.

(3) Obiectele de valoare, precum şi sumele în valută se predau şefului de tură de către casierul unităţii, pe baza condicii de predare-primire, însoţite de adresa de expediere prevăzută în anexa nr. 4 la prezentele norme.

(4) în situaţia în care bagajul a fost expediat ulterior transferului deţinutului, la destinaţie, se procedează la verificarea integrităţii lui, în prezenţa deţinutului. Iar bunurile se înregistrează în bonul de primire. În cazul în care deţinutul nu se mai află în cadrul acestei unităţi, fiind retransferat, bagajul se expediază la noul loc de deţinere.

(5) Bagajele deţinuţilor aflaţi în tranzit către alt loc de deţinere nu se deschid şi se predau sigilate la magazie, unde se înscriu într-un registru de evidenţă a bagajelor pentru deţinuţii aflaţi în tranzit.

(6) Registrul de evidenţă menţionat la alin. (5) cuprinde: data şi ora operaţiunilor de primire şi păstrare, unitatea predătoare, unitatea de destinaţie, numele deţinutului şi numărul bagajului.

Art. 16. - Predarea-primirea bunurilor, obiectelor de valoare şi sumelor de bani în valută de la şeful de tură al unităţii de unde pleacă deţinutul la şeful de escortă şi, respectiv, şeful de tură al unităţii de destinaţie se face pe bază de semnătură în condica de predare-primire.

Art. 17. - (1) Cu ocazia transferului, atât la locul de deţinere de unde pleacă deţinutul, cât şi la locul de deţinere de destinaţie, conţinutul bagajului şi al cutiilor de valoare se verifică de către gestionar/casier/persoana desemnată în prezenţa deţinutului care, prin semnătură pe bonul de primire, confirmă existenţa tuturor bunurilor.

(2) Exemplarul nr. 2 al bonului de primire se retrage din bagaj/cutie de valori şi se îndosariază. Numărul filei din dosar se trece în registrul alfabetic de evidenţă a bagajelor şi a cutiilor de valoare/sacilor.

(3) în cutia de valori care se expediază la noul loc de deţinere se introduce adresa de expediere, conform anexei nr. 4 la prezentele norme, completată de personalul care gestionează obiectele de valoare şi sumele în valută care aparţin deţinutului. Adresa de expediere se semnează de directorul locului de deţinere sau de persoana împuternicită de acesta şi de casier şi constituie actul de însoţire a bagajului.

Art. 18. - Pentru deţinuţii transferaţi la organele de poliţie, bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani în lei şi valută, proprietate personală, se predau reprezentantului acestei instituţii, sub semnătură, pe baza bonului de primire, cu înscrierea în clar a numelui şi prenumelui, precum şi a funcţiei acestuia, iar sumele în numerar se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire, întocmit în două exemplare.

Art. 19. - (1) Expedierea electronică a sumelor în lei, între locurile de deţinere, se face în cel mult două zile lucrătoare de la data transferului deţinuţilor la alt loc de deţinere, în urma comunicării scrise a compartimentului evidenţă deţinuţi.

(2) Sumele transferate cuprind veniturile provenite din muncă, inclusiv pentru ultima zi lucrată, precum şi pe cele primite din alte surse. Personalul responsabil din cadrul compartimentului organizarea muncii întocmeşte statele de plată pentru deţinuţii transferaţi, cu privire la venitul din muncă, în prima zi lucrătoare după efectuarea transferului.

(3) În baza notei de transfer emise de compartimentul evidenţă, prin care se dispune efectuarea transferului deţinutului de la un loc de deţinere la altul, compartimentul financiar-contabil întocmeşte, în câte două exemplare, adresa borderou transferare deţinuţi, care este generată de aplicaţia informatică şi ordinul de plată, pentru sumele în lei care aparţin deţinuţilor transferaţi.

(4) Exemplarul nr. 1 al adresei borderou transferare deţinuţi se expediază prin poşta specială unităţii destinatare Aceasta confirmă în scris preluarea în evidenţă a sumelor în termen de două zile lucrătoare de la data primirii.

(5) Exemplarul nr. 2 al adresei borderou transferare deţinuţi şi un exemplar al ordinului de plată constituie documente justificative care stau la baza înregistrării operaţiunii de transfer în evidenta contabilă a unităţii expeditoare,

(6) în cazul în care în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării în contul de disponibil a sumei, deţinuţii nu sosesc în locul de deţinere de destinaţie, compartimentele evidenţă deţinuţi şi financiar-contabil contactează locul de deţinere expeditor şi împreună identifică locul de deţinere în care se află deţinuţii.

(7) După efectuarea demersurilor prevăzute la alin. (6), Sumele de bani primite eronat sunt expediate la locul de deţinere în care se află deţinutul.

Art. 20. - (1) Deţinuţii pot solicita în scris transferarea sumelor înregistrate, în fişa contabilă nominală, membrilor de familie, inclusiv celor aflaţi în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

(2) Expedierea sumelor către membrii de familie se face, în baza unei cereri scrise, prin mandat poştal cu confirmare de primire, prin sectorul vizită şi prin virament bancar. Taxele de expediere se suportă de către deţinut.

(3) Transferarea sumelor către familie prin sectorul vizită se face în baza cererii deţinutului şi a dispoziţiei de plată către casierie, întocmită de persoana responsabilă cu evidenţa şi gestionarea sumelor de bani ale deţinuţilor, la care se ataşează o copie a actului de identitate al persoanei care semnează de primirea sumelor de bani menţionate în cererea deţinutului.

(4) Transferarea sumelor de bani către membrii de familie aflaţi în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aflaţi în alt loc de deţinere, se face în baza cererii scrise aprobate de directorul locului de deţinere, prin intermediul ordinului de plată. Copia cererii deţinutului şi a ordinului de plată se transmit electronic unităţii de destinaţie.

(5) Transferarea sumelor de bani către membrii de familie aflaţi în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aflaţi în acelaşi loc de deţinere, se face în baza cererii scrise a deţinutului aprobate de directorul locului de deţinere, prin operarea în fişele contabile nominale ale deţinuţilor.

Art. 21. - (1) Cu ocazia punerii în libertate, bunurile, obiectele de valoare şi sumele în valută se predau persoanelor în drept, pe bază de semnătură de primire, conform documentelor de primire a acestora, aflate în bagajul deţinutului.

(2) Documentele de primire se retrag din bagaj şi se îndosariază, operându-se şi în registrul alfabetic de evidenţă a bagajelor şi a cutiilor de valoare/sacilor.

(3) Cu ocazia punerii în libertate, administraţia locului de deţinere restituie şi suma în lei rezultată din soldul fişei contabile nominale în lei.

(4) Restituirea se face în baza borderoului de plată semnat de persoanele autorizate, conform anexei nr. 6 la prezentele norme.

Art. 22. - (1) Evidenţa fişelor contabile nominale se ţine cu ajutorul aplicaţiei informatice, iar lunar se verifică corespondenţa sumelor înscrise în fişele nominale cu cele înscrise în soldul contului creditori şi contului afte valori.

(2) în fişele contabile nominale ale deţinuţilor se înscrie valoarea tuturor debitelor şi a popririlor înfiinţate pe numele deţinutului, precum şi a sumelor cheltuite de penitenciar pentru asigurarea drepturilor prevăzute de art. 60, 64 şi 72 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 23. - (1) Sumele de bani, în lei sau în valută, cotată sau necotată, nedeclarate şi deţinute în alte condiţii decât cele legale, găsite asupra deţinuţilor cu prilejui percheziţiilor se confiscă şi se înscriu într-un procesul-verbal de confiscare, întocmit de către conducătorul echipei de percheziţie şi aprobat de către conducătorul locului de deţinere.

(2) Un exemplar al procesului-verbal de confiscare, împreună cu sumele în lei şi valută confiscate, se depun de către conducătorul echipei de percheziţie la casieria unităţii cel mai târziu în prima zi lucrătoare ulterioară confiscării.

(3) Pentru sumele de bani în lei şi valută depuse la casierie se emite chitanţă, iar în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la încasare se efectuează virarea în contul de venituri la bugetul de stat.

(4) Pentru sumele de bani în valută cotată se efectuează schimbul valutar în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la primire, depunerea în contul de venit la buget de stat a sumelor în lei rezultate urmând a se efectua cel mai târziu în ziua imediat următoare efectuării schimbului, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (3).

(5) Sumele de bani în valută necotată, precum şi sumele în monede pentru care nu se poate efectua schimbul valutar din motive neimputabile locului de deţinere se depun la Banca Naţională a României, în termen de 5 zile de la data încasării.

Art. 24 - Prevederile prezentului ordin se aplică, în mod corespunzător, persoanelor internate şi persoanelor arestate preventiv.

Art. 25. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

Bon de primire nr.  ............................ seria ..........., data ...........,ora ..........., a bunurilor personale şi obiectelor de valoare primite de la ............................................., pentru ............................................., data naşterii ............................................., numele părinţilor ............................................., secţie .............................................

 

Nr. crt.

Primite în păstrare

Lăsate în folosinţă personală

Cantitatea

Denumirea şi descrierea amănunţită

Cantitatea

(în litere)

Denumirea fără descriere

 

Cifre litere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura

 

 

 

 

 

 

Semnătura primitorului

Predător,

Primit în păstrare gestionar.

.............................................

.............................................

.............................................

 

 

(gradul, numele şi prenumele)

 

* ................................................................................................................................................................................ predarea familiei

 ..................................................................................................................................................................................

(numele şi adresa familiei deţinutului)

 

Nu am reclamaţii privind integritatea bagajului.

 

Semnătura deţinutului

.............................................

 

* Se va completa cuvântul „consimt” sau „refuz.

Exemplarul nr. 1 este nedetaşabil.

Exemplarul nr. 2 - Se introduce în bagaj (cutie).

Exemplarul nr. 3 - Se arhivează la gestionar.

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

Locul de deţinere .............................................

 

ACT DE PRIMIRE-PREDARE A TELEVIZORULUI

 

Primire

Subsemnatul, ............................................., legitimat cu Bl (CI) seria ......... nr. ............................................. domiciliat în ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., ap. ...., judeţul ............................................. am predat la data de ............................................., pentru persoana privată de libertate ............................................., fiul lui ............................................. şi al ............................................., născut la data de .............................................,

următoarele: ........................................................................................................................

Sunt de acord ca, în momentul luării în primire a televizorului de către deţinut, acesta să fie verificat în interior şi apoi sigilat.

Am luat cunoştinţă că din momentul luării în primire a televizorului de către deţinut, aceasta răspunde de el şi are obligaţia de a mă anunţa cu privire la necesitatea ridicării televizorului de la penitenciar.

Consimt că, dacă aparatul nu este ridicat în termen de 6 luni de la data liberării sau a transferului, acesta să intre în patrimoniul locului de deţinere.

 

Semnătură de predare

Semnătură de primire

.............................................

.............................................

 

Deţinutul ............................................., născut la data de ............................................., fiul lui ............................................. şi al ............................................., am primit/achiziţionat aparatul marca ............................................., tipul .........., seria .......... şi am luat cunoştinţă de următoarele:

 

NU AM VOIE:

- să desigilez aparatul sau să fac intervenţii în el;

- să înstrăinez televizorul altor deţinuţi;

- să pretind de la ceilalţi deţinuţi servicii sau diverse facilităţi ori servicii pentru vizionare şi folosire;

- să încalc programul zilnic de vizionare.

Aparatul a fost controlat în interior şi sigilat în faţa mea.

Am fost informat şi sunt de acord ca în cazul în care televizorul nu este ridicat în termen de 6 luni de la data liberării sau transferului pentru executarea pedepsei, acesta să intre în patrimoniul locului de deţinere.

 

 

Semnătura deţinutului

 

.............................................

 

DOVADĂ DE PREDARE-PRIMIRE

 

Predare

Numele ............................................., legitimat cu BI (CI) serie .......... nr. ............................................., adresa ............................................., am primit aparatul ............................................., în data de ....................... .

 

Semnătura de predare a deţinutului*

Semnătură de primire

.............................................

.............................................

 

NOTĂ:

În cazul achiziţionării televizorului, se completează doar secţiunea destinată deţinutului şi se ataşează factura/chitanţa prezentului act de predare-primire.

 

* În cazul în care deţinutul este transferat ori liberat fără televizor, la ridicarea aparatului TV de către aparţinători în termenul prevăzut, la secţiunea respectivă va semna agentul responsabil cu predarea aparatului.

 

ANEXA Nr. 2A

la nome

 

Locul de deţinere .............................................

 

ACT DE PREDARE-PRIMIRE A ECHIPAMENTULUI DE TEHNOLOGIE A INFORMAŢIEI PERSONAL

 

Dat în faţa mea,

.............................................

 

Subsemnatul, ............................................., legitimat cu BI/CI seria .......... nr. ............................................., domiciliat în ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ............................................., am predat la data de ............................................., pentru deţinutul ............................................., fiul/fiica lui ............................................. şi al/a ............................................., născut(ă) la data de ............................................., următoarele:

- 1 (un) echipament informatic ............................................., seria* .........., cu următoarea configuraţie, identificată direct sau prin intermediul softului:

- sistem de operare Windows ............................................., tip microprocesor ............................................., frecvenţa .............................................;

- volum memorie RAM............................................., hard disk seria* ............................................., capacitate hard disk .............................................;

- placă de bază seria* ............................................., CD/DVD-ROM seria* ............................................., placă video marca şi seria* .............................................;

- 1 (una) tastatură marca şi seria* ............................................., 1 (un) mouse marca şi seria* .............................................;

- şi următorul software:

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

- un număr de CD/DVD-uri, conţinând:

1. ..............................................................................................;

2. ..............................................................................................;

3. ..............................................................................................;

4. ..............................................................................................;

5. ..............................................................................................;

6. ..............................................................................................;

Sunt de acord ca în momentul luării în primire a echipamentului informatic de către deţinut acesta să fie verificat în interior şi exterior şi apoi sigilat.

Am luat cunoştinţă că din momentul luării în primire a echipamentului informatic de către deţinut acesta răspunde de echipament şi are obligaţia de a mă anunţa cu privire la necesitatea ridicării acestuia de la penitenciar.

 

Am predat.

Am primit.

.............................................

.............................................

 

Echipamentul informatic corespunde datelor şi caracteristicilor normelor în vigoare.

 

Data .............................................

Reprezentant IT .............................................

 

* Dacă citirea nu presupune dezasamblarea componentelor.

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

REGISTRUL ALFABETIC

DE EVIDENŢĂ A BAGAJELOR ŞI A CUTIILOR DE VALOARE/SACILO R

 

 

Nr. curent

Numele şi prenumele

(cu iniţiala tatălui)

Nr. matricol

Data intrării

Nr. bonului de primire

Nr. bagajului/cutiei de valoare/sacului

Nr. raftului

Data ieşirii sau nr. şi data adresei de expediere a bagajului/ cutiei de valoare/ sacului

Fila din dosarul unde a fost introdus bonul de primire

Data şi nr. confirmării bagajului/ cutiei de valoare/ sacului expediat

OBSERVAŢII

Luna

Ziua

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 4

la norme

 

Locul de deţinere .............................................

 

ADRESĂ DE EXPEDIERE

nr. ..................... data .......................

(litera şi nr. curent al bagajului din registrul alfabetic de evidenţă a bagajelor şi a cutiilor de valoare/sacilor)

 

Către

.............................................

Vă trimitem bagajul deţinutului*

.............................................

obiectele de valoare

aparţinând .............................................

data naşterii .............................................

numele părinţilor .............................................

nr. bonului de primire .............................................

transferat la unitatea dumneavoastră la data de .............................................

conţinutul bagajului .............................................

..................................................................................

 

Directorul unităţii,

Gestionar,

.............................................

.............................................

 

(gradul, numele, prenumele şi semnătura)

 

 

Locul de deţinere .............................................

 

 

 

Către

 

.............................................

 

(unitatea expeditoare)

 

 

 

Confirmăm primirea obiectelor trecute de dumneavoastră în Adresa de expediere nr. ........................

 

 

Directorul unităţii,

Gestionar,

.............................................

.............................................

 

(gradul, numele, prenumele şi semnătura)

 

* Se tale ce nu corespunde.

 

ANEXA Nr. 5

la norme

 

Ministerul Justiţiei

Aprob.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor

Director,

Locul de deţinere .............................................

.............................................

 

BORDEROU DE ÎNCASARE

a sumelor ce aparţin deţinuţilor aflaţi în custodia Penitenciarului ............................................. în ziua de .............................................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Data naşterii

Numele părinţilor

Numele şi prenumele aparţinătorilor care depun sume de bani pentru deţinut

Sumă în

Semnătura

Nr. chitanţă/

Dată

 

 

 

 

 

 

cifre

litere

deţinut

aparţinător

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întocmit

.............................................

(gradul, numele, prenumele şi semnătura)

 

ANEXA Nr. 6

la norme

 

Locul de deţinere .............................................

 

BORDEROU DE PLATĂ LIBERAŢI

din ziua de ..........................

 

Nr.

Numele şi prenumele

(cu iniţială)

Nr. matricol/an

Data naşterii

Numărul fisei nominale

 

Numărul biletului de liberare

Suma plătită

- lei şi valută -

Semnătura de primire

1

2

3

4

5

6

7

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întocmit

Certific liberarea,

Verificat

.............................................

.............................................

.............................................

Bun de plată pentru suma de ............................................. lei şi valută .............................................

 

Şeful serviciului financiar,

 

 

.............................................

 

Plata s-a făcut în prezenţa mea,

 

 

Şef de tură

 

 

(supraveghetor),

 

 

.............................................

 

 

(gradul, numele, prenumele şi semnătura)

 

 

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 7

din 3 aprilie 2017

 

Dosar nr. 27/2016

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fi scai

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Săndel Lucian Macavei - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală

Luciana Mera - judecător la Secţia penală

Angela Dragne – judecător la Secţia penală

Daniel Grădinaru - judecător la Secţia penală

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Ana Maria Dascălu - judecător la Secţia penală

Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

Aurel Gheorghe Ilie - judecător la Secţia penală

Horia Valentin Şelaru - judecător la Secţia penală

Simona Daniela Encean - judecător la Secţia penală

Ionuţ Mihai Matei - judecător la Secţia penală

Creţu Dragu - judecător la Secţia I civilă

Georgeta Carmen Negrilă - judecător la Secţia I civilă

Minodora Condoiu - judecător la Secţia a II-a civilă

Roxana Popa - judecător la Secţia a II-a civilă

Angelica Denisa Stănişor - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 27/2016 este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală şi conform art. 271 şi art. 271 2 alin. (1) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea.

Avocatul Poporului este reprezentat de doamna Ecaterina Mirea, şef Serviciu contencios din cadrul acestei instituţii.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Marinela Mincă, procuror şef al Biroului de reprezentare, Serviciul judiciar penal, Secţia judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată, conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, participă doamna Silvia Sanda Iancu, magistrat-asistent în cadrul Completului pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 147 raportate la cele ale art. 145 din Codul penal anterior, în sensul de a stabili dacă funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează ori nu în categoria funcţionarilor publici.

Reprezentantul Avocatului Poporului, doamna Ecaterina Mirea, a arătat că, în speţă, sunt întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 471 şi următoarele din Codul de procedură penală şi a solicitat admiterea recursului în interesul legii astfel cum a fost formulat şi susţinut şi, pe cale de consecinţă, în baza art. 474 din Codul de procedură penală, pronunţarea unei decizii în interesul legii prin care să se dea o interpretare unitară problemei de drept soluţionate în mod diferit de către instanţele judecătoreşti.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna procuror Marinela Mincă, a arătat că în practică există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept supusă judecăţii, în sensul că instanţele judecătoreşti au considerat funcţionarii bancari, angajaţi ai societăţilor bancare ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului român (CEC Bank - S.A.), ca fiind funcţionari publici în accepţiunea art. 147 alin. (1) coroborat cu art. 145 din Codul penal anterior, întrucât existenţa unei singure hotărâri judecătoreşti contrare nu este suficientă pentru a fi îndeplinită prima condiţie de admisibilitate a recursului în interesul legii. Din examinarea celor şase (6) hotărâri judecătoreşti ataşate sesizării Avocatului Poporului s-a constatat că, pe de o parte, sunt nerelevante şi insuficiente, iar, pe de altă parte, că acestea nu pot fi valorificate din perspectiva unui recurs în interesul legii, întrucât doar două hotărâri privesc funcţionari ai CEC Bank - S.A., una nefiind definitivă 1, iar cealaltă 2 se referă la infracţiuni de înşelăciune şi fals pentru care în codificarea penală anterioară nu se cerea condiţia (pentru subiectul activ al infracţiunii) de a fi funcţionar public, or obiectul sesizării se referă punctual la funcţionari bancari angajaţi ai unor societăţi bancare (CEC Bank - S.A.) ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului român.

Totodată, a mai relevat că dispoziţiile legale ale art. 147 alin. (1) şi art. 145 din Codul penal anterior a căror interpretare şi aplicare unitară se solicită nu mai sunt „actuale”, întrucât au fost abrogate prin art. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, iar în prezent aceste texte de lege mai sunt incidente doar în cazul faptelor săvârşite sub imperiul Codului penal anterior şi cu condiţia ca această lege să fie considerată mai favorabilă, iar noua codificare penală a redefinit noţiunea de „funcţionar public” în textul art. 175 alin. (1) lit. c), astfel că această chestiune este clar rezolvată, putându-se concluziona că angajatul CEC Bank - S.A. este funcţionar public în înţelesul legii penale.

Faţă de cele menţionate, a apreciat că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 alin. (3) şi art. 472 din Codul de procedură penală şi a solicitat respingerea, ca inadmisibil, a recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.

Preşedintele completului, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I. Problema de drept care a generat practica neunitară

Prin sesizarea formulată sub nr. 22.216 din 21 decembrie 2016 şi înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 702 din 27 decembrie 2016, Avocatul Poporului a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii în materie penală, susţinând că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 147 raportat la cele ale art. 145 din Codul penal anterior, în sensul de a „stabili dacă funcţionarul bancar, angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează ori nu în categoria funcţionarilor publici”.

II. Examenul jurisprudenţial

Avocatul Poporului a arătat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional, cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 147 raportat la cele ale art. 145 din Codul penal anterior, nu s-a stabilit în mod unitar dacă funcţionarul bancar, angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează sau nu în categoria funcţionarilor publici, evidenţiindu-se astfel două orientări jurisprudenţiale.

III. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Într-o primă orientare a practicii, majoritară, instanţele de judecată 3 au stabilit că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici, în sensul art. 147 raportat la art. 145 din Codul penal anterior, invocându-se ca argumente că societăţile bancare pe acţiuni:

a) se supun supravegherii prudenţiale asigurate de Banca Naţională a României, ceea ce le conferă calitatea de persoane de interes public, indiferent de titularul acţiunilor [conform prevederilor art. 164 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului];

b) desfăşoară un serviciu public [subscris definiţiei date acestei noţiuni în cuprinsul art. 2 lit. m) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004], indiferent de titularul acţiunilor, intrând sub incidenţa art. 145 din Codul penal anterior;

c) administrează, folosesc şi exploatează un bun proprietate publică, reprezentat de capitalul social pe care instituţia îl administrează.

În esenţă, s-a reţinut că activitatea bancară este de interes public, având în vedere condiţiile restrictive privind înfiinţarea şi desfăşurarea ulterioară a activităţii bancare, iar instituţiile de credit sunt persoane juridice de interes public, în sensul art. 145 din Codul penal anterior. Mai mult, s-a relevat că recunoaşterea băncilor ca instituţii de interes public a fost consacrată, relativ recent, prin modificările aduse dispoziţiilor art. 34 alin, (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2014, fiind astfel incluse în categoria persoanelor juridice de interes public şi instituţiile de credit.

3.2. Într-o a două orientare a practicii, minoritară, instanţele de judecată 4 au apreciat că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acestea aparţinând în proporţie de 100% statului român, nu se încadrează în categoria funcţionarilor publici, în sensul art. 147 raportat la art. 145 din Codul penal anterior, făcându-se trimitere la dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni CEC - S.A. În vederea privatizării, precum şi la prevederile art. 2 din Statutul CEC Bank - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008, conform cărora CEC Bank - S.A. este persoană juridică română de drept privat, este organizată şi funcţionează ca bancă în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, fiindu-i aplicabilă legislaţia din domeniul bancar, cu excepţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă anterior menţionată.

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţele au apreciat că nu prezintă relevanţă calitatea statului de acţionar majoritar al CEC Bank - S.A., societate asimilată băncilor, concluzionând că băncile nu fac parte dintre unităţile la care se referă art. 145 din Codul penal anterior, nefiind persoane juridice de interes public, prin urmare, CEC Bank - S.A. nu este persoană juridică de interes public, iar angajaţii săi nu sunt funcţionari publici.

IV. Opinia Avocatului Poporului este că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici, în sensul art. 147 raportat la art. 145 din Codul penal anterior, întrucât, în înţelesul legii penale, noţiunile de „funcţionar public” şi de „funcţionar” au o semnificaţie mai largă decât aceleaşi noţiuni din dreptul administrativ, având în vedere atât caracterul relaţiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât şi faptul că exigenţele de apărare a patrimoniului şi de promovare a intereselor colectivităţii impun o mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal. S-a relevat, ca urmare a analizei comparative a dispoziţiilor legale ce definesc termenii de „funcţionar public” şi „public” din actuala reglementare cu cele cuprinse în art. 145 şi 147 din Codul penal anterior, că funcţionar public este acea persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei autorităţi publice, instituţii publice ori al unei instituţii sau al altei persoane juridice de interes public.

S-a subliniat că esenţială pentru soluţionarea acestor probleme de drept este stabilirea faptului dacă CEC Bank - S.A. este persoană juridică de interes public ori dacă are în administrare, folosinţă sau exploatare bunuri proprietate publică, servicii de interes public ori bunuri de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public şi în acest sens s-a făcut referire la art. 2 din Statutul CEC Bank - SA, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008, conform căruia „CEC Bank - SA, este persoană juridică română, organizată în forma juridică a unei societăţi pe acţiuni”, iar acţiunile aparţin integral statului român.

Totodată, s-a arătat că potrivit art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, „instituţiile de credit, persoane juridice române, se pot constitui şi pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei emise de Banca Naţională a României; Banca Naţională a României acordă autorizaţie unei instituţii de [...] credit, persoane juridice române, numai dacă este încredinţată că instituţia de credit poate asigura desfăşurarea unei activităţi în condiţii de siguranţă şi de respectare a cerinţelor unei administrări prudente şi sănătoase, care să asigure protejarea intereselor deponenţilor şi ale altor creditori şi buna funcţionare a sistemului bancar, sens în care trebuie să fie respectate dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestora”.

De asemenea, în considerarea interesului public care califică aceste persoane juridice, s-a arătat că prevederile art. 108 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, modificată şi completată, stabilesc că „fiecare dintre membrii consiliului de administraţie şi directorii sau, după caz, membrii consiliului de supraveghere şi ai directoratului unei instituţii de credit, precum şi persoanele desemnate să asigure conducerea structurilor care privesc activităţile de administrare şi control al riscurilor, audit intern, juridice, conformitate, trezorerie, creditare, precum şi orice alte activităţi care pot expune instituţia de credit unor riscuri semnificative (...) Fiecare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie aprobată de Banca Naţională a României înainte de începerea exercitării responsabilităţilor iar, potrivit dispoziţiilor art. 164 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Banca Naţională a României asigură supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit persoane juridice române, inclusiv a sucursalelor acestora înfiinţate în alte state membre ori în state terţe”.

Având în vedere condiţiile restrictive privind înfiinţarea şi organizarea activităţii bancare, natura serviciului prestat, precum şi natura capitalului social, în opinia reprezentantului Avocatului Poporului, CEC Bank - S.A. desfăşoară o activitate de interes public, fiind persoană juridică de interes public, în sensul conferit de prevederile art. 145 din Codul penal anterior, iar sintagma „persoane juridice de interes public” cuprinde şi instituţiile de credit, astfel cum este definită prin dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a verificării jurisprudenţei la nivel naţional, este că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici, aceasta fiind, de fapt, şi practica unitară şi constantă a instanţelor referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 147 raportate la cele ale art. 145 din Codul penal anterior.

Însă, contrar opiniei Avocatul Poporului, apreciază că sesizarea formulată este inadmisibilă, hotărârile judecătoreşti ataşate sesizării formulate neputând fi valorificate din perspectiva unui recurs în interesul legii, întrucât nu reflectă modul de soluţionare neunitar a problemei de drept deduse judecăţii, sunt nerelevante şi insuficiente ca număr [doar două privesc funcţionari ai CEC Bank, una nefiind definitivă, iar cealaltă se referă la infracţiuni pentru care nu se cere condiţia (pentru subiectul activ al infracţiunii) de a fi funcţionar public, în condiţiile în care obiectul acesteia se referă punctual la funcţionari bancari angajaţi ai unor societăţi bancare ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului].

În aceeaşi ordine de idei a opinat că problema de drept ce se solicită a fi dezlegată nu mai este de actualitate, câtă vreme după 1 februarie 2014, odată cu apariţia noii codificări penale, noţiunea de „funcţionar public” a fost redefinită în textul art. 175 alin. (1) lit. c), dispoziţiile legale ale căror interpretare şi aplicare se solicită - art. 147 alin. (1) şi art. 145 din Codul penal anterior - fiind abrogate prin art. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ele păstrându-şi incidenţa doar în cazul faptelor săvârşite sub imperiul Codului penal anterior, în situaţia în care această lege este considerată mai favorabilă.

Ca urmare a verificărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând jurisprudenţa relevantă la nivel naţional, s-au comunicat şi ataşat la dosar, după redactarea raportului, cinci (5) hotărâri judecătoreşti definitive în care s-a făcut referire la funcţionari - angajaţi ai CEC Bank - SA.

Astfel, în susţinerea orientării majoritare se regăsesc patru (4) hotărâri penale definitive transmise: Decizia penală nr. 705/A pronunţată la 12 noiembrie 2015 de Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 2.183/90/2012 (comunicată şi de Curtea de Apel Piteşti); Decizia penală nr. 1.649/R pronunţată la 20 octombrie 2011 de Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală în Dosarul nr. 2.276/208/2010; Decizia penală nr. 1.997/R pronunţată la 24 octombrie 2013 de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.298/292/2012 (1.207/2013) şi Decizia penală nr. 1.077/A din 14 mai 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în

Dosarul 21.948/215/2011 (aceasta din urmă fiind comunicată şi de Avocatul Poporului). De asemenea, în susţinerea orientării contrare a fost transmisă Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012 (care a fost identificată şi de Avocatul Poporului).

VI. Opinia Direcţiei legislaţie, studii documentare şi informatică juridică este în sensul celei exprimate de Avocatul Poporului, fiind identificată şi ataşată punctului de vedere şi jurisprudenţa relevantă de la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Decizia penală nr. 1.919 din 4.06.2014 pronunţată în Dosarul nr. 933/120/2012, Decizia penală nr. 1.393 din 23.04.2013 pronunţată în Dosarul nr. 2.791/98/2010, Decizia penală nr. 3.163 din 5.10.2012 pronunţată în Dosarul nr. 5.759/2/2011, Decizia penală nr. 3.875 din 2.11.2011 pronunţată în Dosarul nr. 15/85/2004, Decizia penală nr. 3.272 din 27.09.2011 pronunţată în Dosarul nr. 42.377/3/2005.

VII. Opinia curţilor de apel a fost majoritară în sensul celei relevate de Avocatul Poporului, punctele de vedere fiind, în principiu, neînsoţite de practică judiciară relevantă, iar în situaţiile în care au fost înaintate hotărâri judecătoreşti la dosar, o parte din acestea nu sunt definitive şi nu pot fi avute în vedere la soluţionarea prezentului recurs în interesul legii, iar cealaltă parte, cu excepţia uneia singure 5 (care se referă la inculpaţi - funcţionari bancari angajaţi ai CEC Bank - S.A.), fac trimitere la funcţionari angajaţi ai altor unităţi bancare decât cea vizată prin prezenta sesizare.

VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii

În esenţă, sub aspectul condiţiilor de admisibilitate, judecătorul-raportor a apreciat că este îndeplinită numai prima condiţie - aceea privind calitatea procesuală activă a titularului sesizării -, însă strict raportat la problema de drept pusă în discuţie a constatat că recursul în interesul legii este inadmisibil, întrucât titularul sesizării nu a făcut dovada existenţei unei practici judiciare neunitare, situaţie în care nu sunt îndeplinite condiţie prevăzute de art. 471 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Verificând jurisprudenţa ataşată actului de sesizare - anexele 1 şi 2 - care, în opinia Avocatului Poporului, relevă soluţionarea în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive a problemei de drept ce face obiectul prezentei cauze, a constatat că aceste hotărâri nu susţin sesizarea şi, în majoritatea lor, nu se referă la această categorie de funcţionari ai CEC Bank - S.A., ci la funcţionari bancari angajaţi ai unor entităţi bancare private ori privesc infracţiuni care nu pun în discuţie calitatea subiectului activ de funcţionar public.

S-a remarcat că numai două din hotărârile indicate de Avocatul Poporului, ce sunt de natură a releva practică contradictorie, se referă la inculpaţi - funcţionari bancari angajaţi ai CEC Bank - S.A. şi, în aceiaşi timp, pun în discuţie

statutul acestora de funcţionari publici, prin raportare la statutul unităţii bancare - de persoană juridică de interes public:

- Sentinţa penală nr. 169/2016 din 27 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.174/62/2015 - nedefinitivă [cauză în care mai multe persoane sunt judecate, printre altele, pentru comiterea şi a infracţiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal în dauna CEC Bank - S.A., instanţa de fond, în raport cu apărările invocate de inculpaţi, a făcut o analiză a dispoziţiilor legale în materie, concluzionând că au calitatea de funcţionari publici] şi

- în sens contrar, Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012 (cauză în care s-a statuat că unul dintre inculpaţi, director la CEC Bank-S.A. - Sucursala Râmnicu Vâlcea, nu are calitatea de funcţionar public în sensul art. 147 din Codul penal anterior).

S-a observat că, faţă de obiectul sesizării, nici hotărârile judecătoreşti definitive identificate de Direcţia legislaţie, studii documentare şi informatică juridică la nivelul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 6 nu sunt relevante, întrucât se referă la funcţionari publici, angajaţi ai altor entităţi/unităţi bancare decât CEC Bank - S.A.

În ceea ce priveşte opinia instanţelor, judecătorul-raportor a constatat că punctele de vedere înaintate au fost, în majoritate, doar teoretice, nefiind însoţite de practică judiciară relevantă, iar în situaţiile în care au fost comunicate hotărâri judecătoreşti la dosar, o parte dintre acestea nu sunt definitive, astfel că nu pot fi avute în vedere la soluţionarea prezentului recurs în interesul legii: Sentinţa penală nr. 142/S din 2 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Braşov - Secţia penală în Dosarul nr. 7.778/62/2013, Sentinţa penală nr. 169/S din 27 septembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Braşov - Secţia penală în Dosarul nr. 1.174/62/2015 şi Sentinţa penală nr. 199 din 5 decembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Alba - Secţia penală în Dosarul nr. 4.654/107/2016.

S-a observat că celelalte hotărâri judecătoreşti menţionate în cauză nu se referă la inculpaţi - funcţionari bancari angajaţi ai CEC Bank - S.A., ci la cu totul alte unităţi bancare 7, cu excepţia Deciziei penale nr. 705/A din 12 noiembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 2.183/90/2012 (obiectul judecăţii fiind infracţiunea de luare de mită, însă în cuprinsul hotărârii nu se face analiza calităţii de funcţionar public a inculpatului).

Suplimentar, s-a constatat faptul că sesizarea este neclară, întrucât, pe de o parte, la modul declarativ, se solicită interpretarea dispoziţiilor art. 147 raportat la cele ale art. 145 din Codul penal anterior, însă, în ceea ce priveşte argumentele aduse în susţinerea sesizării, se face trimitere la actuala reglementare a noţiunii de „funcţionar public” prevăzute de art. 175 din Codul penat, iar, pe de altă parte, se relevă situaţia funcţionarilor bancari angajaţi ai societăţilor bancare în care acţiunile aparţin numai statului român, dar se face trimitere la practica judiciară neunitară privind funcţionarii bancari, în general, indiferent dacă sunt angajaţii unor societăţi comerciale bancare cu capital integral de stat său privat.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în Interesul legii, examinând cu prioritate admisibilitatea sesizării cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

În virtutea rolului său constituţional conferit de art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti prin cele două mecanisme instituite de Codul de procedură penală, respectiv recursul în interesul legii şi procedura pronunţării hotărârilor prealabile.

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 471 şi 472 din Codul de procedură penală aplicabile în materia recursului în interesul legii, rezultă că pentru a se apela la acest mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie întrunite cumulativ mai multe condiţii de admisibilitate.

În primul rând, promovarea recursului în interesul legii se realizează de unul dintre titularii prevăzuţi în mod expres de art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, cerinţă referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării, care este îndeplinită în cauză, având în vedere că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de către Avocatul Poporului.

Cererea, aşa cum prevede art. 471 alin. (2) din Codul de procedură penală, trebuie să cuprindă anumite elemente de conţinut, respectiv enunţarea soluţiilor diferite date problemei de drept şi motivarea acestora, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, opiniile relevante din doctrină, precum şi soluţia ce se propune a fi pronunţată în recursul în interesul legii, aspecte formale care se regăsesc în cuprinsul prezentei sesizări.

În ceea ce priveşte cea de-a două condiţie de admisibilitate, şi anume ca norma de drept să fie în vigoare în forma reţinută în cuprinsul hotărârilor, această cerinţă nu trebuie privită în sens strict, ea având ca premisă caracterul „actual” al problemei de drept care face obiectul judecăţii, or, referitor la această chestiune, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că aceasta presupune inclusiv raportarea problemei de drept la eventualele modificări legislative intervenite până la data soluţionării recursului în interesul legii.

„Întrunirea acestei cerinţe are însă ca premisă caracterul «actual» al problemei de drept care face obiectul judecăţii, iar acest fapt presupune nu doar constatarea existenţei unei jurisprudenţe neunitare, ci şi raportarea acesteia la eventualele modificări legislative intervenite până la data soluţionării recursului în interesul legii.

În măsura în care până la data soluţionării sesizării chestiunea de drept a fost tranşată legislativ, fie prin modificarea normei juridice care anterior a fost interpretată şi aplicată diferit, fie prin adoptarea altor dispoziţii legate care lămuresc problema de drept în discuţie, dispare însăşi premisa recursului în interesul legii, care în esenţă vizează existenţa unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia”.8

Din această perspectivă Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că, în ceea ce priveşte sesizarea ce face obiectul prezentei cereri, condiţia anterior menţionată nu este îndeplinită, dispoziţiile legale ale căror interpretare şi aplicare se solicită - art. 147 alin. (1) şi art. 145 din Codul penal anterior - au fost abrogate prin ari. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, iar, în prezent, aceste texte de lege mai sunt incidente doar în cazul faptelor săvârşite sub imperiul Codului penal anterior, în situaţia în care această lege este apreciată ca fiind mai favorabilă inculpatului.

În noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, s-a redefinit noţiunea analizată, astfel că această chestiune a fost tranşată fără echivoc, întrucât în cuprinsul art. 175 alin. (1) lit. c) se statuează explicit că „funcţionar public”, în sensul legii penale, „este persoana care, cu titlu permanent sau temporar; cu sau fără o remuneraţie: (...)

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia” şi astfel se poate concluziona că angajatul CEC Bank - S A. este funcţionar public în sensul textului legal precitat, dar va trebui analizat, de la caz la caz, dacă statul mai este cel puţin acţionar majoritar.

În acest context se observă că, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni CEC - S A. în vederea privatizării, „(.. .) CEC - S A, persoană juridică română de drept privat, este organizată şi funcţionează ca bancă în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, fiindu-i aplicabilă legislaţia în domeniul bancar,; cu excepţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă

Însă condiţia esenţială pentru promovarea recursului în interesul legii, ce rezultă din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală şi ale art. 472 din Codul de procedură penală, o reprezintă existenţa unei probleme de drept care a primit rezolvări diferite din partea instanţelor judecătoreşti, prin hotărâri definitive, ce trebuie dovedită prin anexarea acestora la cererea formulată de titularul sesizării.

Raportând şi această din urmă cerinţă la datele concrete ale cauzei cu care a fost învestit completul competent să judece recursul în interesul legii, se observă că nu este îndeplinită, întrucât jurisprudenţa ataşată actului de sesizare 9 cuprinde doar şase (6) hotărâri judecătoreşti, dintre care patru (4) pentru susţinerea opiniei conform căreia funcţionarii bancari, angajaţi ai societăţilor bancare ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului (CEC Bank - S.A.), sunt funcţionari publici în accepţiunea art. 147 alin. (1) raportat la art. 145 din Codul penal anterior, chiar dacă numai una dintre ele conţine în considerente referiri la funcţionari CEC Bank:

- Decizia penală nr. 1.083/Rdin25 mai 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 86/299/2003 (2.367/2011) - în care se face referire la funcţionari bancari angajaţi ai Băncii Turco-Române;

- Decizia penală nr. 757/2015 din 21 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.505/98/2013 (942/2015) - în care se face referire la funcţionari bancari angajaţi ai R.I.B. Bank:

- Decizia penală nr. 1.077 din 14 mai 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori În Dosarul nr. 21.948/215/2011 - În care se face vorbire de funcţionari CEC Bank - S.A. cercetaţi şi judecaţi pentru infracţiuni de înşelăciune şi de fals şi pentru care în Codul penal anterior nu se cerea condiţia ca subiectul activ să aibă calitatea de funcţionar public;

- Sentinţa penală nr. 169 din 27 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.174/62/2015 - care vizează funcţionari ai CEC Bank - S.A., dar care este nedefinitivă şi nu poate fi avută în vedere pentru acest motiv.

Dintre celelalte două (2) hotărâri judecătoreşti care sunt ataşate în susţinerea opiniei contrare, doar una dintre acestea se referă la funcţionari bancari ai CEC Bank S.A. - Sucursala Râmnicu Vâlcea - Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012, iar a două nu poate fi valorificată din perspectiva recursului în interesul legii, întrucât se referă la funcţionari din cadrul unei societăţi bancare ale cărei acţiuni nu aparţin statului român (Banca Comercială Română) - Decizia penală nr. 1.071 din 29 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 9.895/193/2014.

Totodată, analizând şi jurisprudenţa ataşată punctului de vedere exprimat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie transmis, se constată că numai în cadrul Secţiei a II-a penale de la nivelul Curţii de Apel Bucureşti se relevă existenţa a două hotărâri definitive care au rezolvat diferit problema de drept supusă atenţiei Completului competent să soluţioneze recursul în interesul legii: Decizia penală nr. 1.997/R din 24 octombrie 2013 pronunţată în Dosarul nr. 2.298/292/2012 (1.207/2013) şi Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 2.900/116/2012 (161/2015).

Prin urmare, autorul sesizării nu a făcut dovada rezolvării diferite a problemei de drept deduse interpretării, aşa cum impun dispoziţiile art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală şi ale art. 472 din acelaşi cod, dat fiind că jurisprudenţa existentă la nivel naţional este unitară (cu excepţia unei singure Hotărâri judecătoreşti definitive nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012) şi în sensul că instanţele, prin raportare la art. 147 şi 145 din Codul penal anterior, au reţinut calitatea de funcţionar public a angajaţilor societăţilor bancare ale căror acţiuni aparţin în proporţie de 100% statului român.

Aşadar, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 471-472 din Codul de procedură penală, întrucât numărul de hotărâri definitive identificate şi ataşate în anexe este nesemnificativ (doar cinci), dintre care numai una pentru a susţine opinia contrară celei exprimate de instanţele judecătoreşti, fiind absolut nerelevantă şi insuficientă pentru a ilustra existenţa unei practici judiciare diferite, care să justifice declanşarea mecanismului de unificare al recursului în interesul legii instituit de codificarea procesual penală.

În acest context, Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, reţinând că în speţă este identificată practică diferită exclusiv la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, face referire la jurisprudenţa anterioară a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ilustrată în cuprinsul deciziilor nr. V din 19 ianuarie 2009 şi nr. VI din 20 septembrie 2010 pronunţate în recurs în interesul legii, în care s-a statuat că atunci când se constată existenţa unei practici neunitare la nivelul unei singure curţi de apel, există alte modalităţi de rezolvare a divergenţelor de opinii ori pârghii de unificare a acestora, nefiind justificată punerea în mişcare a mecanismului reprezentat de promovarea recursului în interesul legii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, având în vedere considerentele expuse în legătură cu problema de drept examinată, constată că există practică unitară la nivelul instanţelor judecătoreşti, cu excepţia Curţii de Apel Bucureşti, că numărul hotărârilor judecătoreşti este irelevant şi insuficient, iar problema de drept nu mai subzistă în noua codificare penală, nefiind îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate reglementate de norma procesual penală în materia recursului în interesul legii, astfel că, în temeiul art. 473 şi art. 474 din Codul de procedură penală raportat la dispoziţiile art. 471 alin. (3) din Codul de procedură penală, va respinge, ca inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 147 raportat la dispoziţiile art. 145 din Codul penal din 1969, în sensul de a stabili dacă funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni (CEC Bank - S.A.), care aparţin în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici.

Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Silvia Sanda Iancu

 


1 Sentinţa penală nr. 169/2016 din 27 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.174/62/2015.

2 Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012.

3 Anexa nr. 1 - Decizia penală nr. 1.083/R din 25 mai 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 86/299/2003 (2.367/2011); Decizia penală nr. 757/2015 din 21 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.505/98/2013 (942/2015); Decizia penală nr. 1.077 din 14 mai 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul 21.948/215/2011; Sentinţa penală nr. 169/2016 din 27 septembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 1.174/62/2015.

4 Anexa nr. 2 - Decizia penală nr. 1.382/A din 19 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 2.900/116/2012; Decizia nr. 1.071 din 29 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 9.895/193/2014.

5 Decizia penală nr. 705/A din 12.11.2015 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 2.183/90/2012.

6 Decizia penală nr. 1.919 din 4 iunie 2014 pronunţată da Înalta Curta dă Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 933/120/2012, Decizia penală nr. 1.393 din 23 aprilie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penala în Dosarul nr. 2.791/98/2010, Decizia penală nr. 3.163 din 5 octombrie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 5.759/2/2011, Decizia penală nr. 3.875 din 2 noiembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 15/85/2004, Decizia penală nr. 3.272 din 27 septembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în Dosarul nr. 42.377/3/2005.

7 Exemplificaţii: Decizia penală nr. 994/A din 9 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală în Dosarul nr. 1.989/3/2014 - priveşte MKB Romexterra Bank - S.A, Sentinţa penală nr. 78 din 18 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Teleorman - Secţia penală în Dosarul nr. 133/339/2014 - priveşte BCR - S.A., Decizia penală nr. 609/R/20.09.2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală în Dosarul nr. 248/44/2008 - priveşte Bancorex - S.A etc.

8 Decizia nr. 15 pronunţată la 26 septembrie 2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii.

9 Anexele 1-2.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.