MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 478/2017

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 185 (XXIX) - Nr. 478         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 26 iunie 2017

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. b), art. 20 alin. (7) şi art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

67. - Ordin al ministrului afacerilor interne privind elaborarea analizei de risc la securitatea fizică a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale din responsabilitatea structurilor Ministerului Afacerilor Interne

 

159. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Ghidului solicitantului aferent măsurii I.2 - Servicii de consiliere din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020

 

549. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind abrogarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.301/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Sălaj

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 230

din 6 aprilie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. b), art. 20 alin. (7) şi art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. b), art. 20 alin. (7) şi art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, excepţie ridicată de Societatea Dydypoka - S.R.L. din Floreşti, judeţul Cluj, în Dosarul nr. 9.298/117/2013* al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 394D/2016 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal, lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că transportatorii în regim de taxi trebuie să se supună condiţiilor legale pentru exercitarea acestei activităţi, condiţii pe care Legea nr. 38/2003 le instituie în mod unitar şi egal pentru toate persoanele vizate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 27 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 9.298/117/2013*, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 lit. b), art. 20 alin. (7) şi art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Dydypoka - S.R.L. din Floreşti, judeţul Cluj într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ, respectiv procesul-verbal de reţinere a plăcuţelor de înmatriculare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece încalcă dreptul la muncă şi libertatea alegerii locului de muncă, prin limitarea ariei de desfăşurare a activităţii de taximetrie doar la localitatea de autorizare. Astfel, taximetristul, după efectuarea unei curse în altă localitate decât cea de autorizare, nu poate transporta un alt client din respectiva localitate către cea de autorizare. Aplicarea prevederilor art. 20 alin. (7) din Legea nr. 38/2003 în cazul transportului în regim de taxi între localitatea Cluj-Napoca şi localitatea Floreşti, având în vedere faptul că aceste localităţi sunt aproape unite, reprezintă o încălcare a egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Astfel, transportatorii în regim de taxi din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov sunt privilegiaţi faţă de cei din judeţul Cluj, deoarece, în cazul primei categorii, transportul rutier efectuat între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov este definit ca transport local, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere. Se mai arată că prevederile legale criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece transportatorii în regim taxi sunt discriminaţi în raport cu cei care efectuează transport în comun, de vreme ce transportul în regim de taxi reprezintă un serviciu comunitar de utilitate publică, asemeni transportului în comun.

6. În raport cu restrângerile impuse de art. 18 lit. b) şi art. 20 alin. (7) din Legea nr. 38/2003 nu se poate invoca un interes public major care să le justifice într-o societate democratică, având în vedere faptul că organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice vizează satisfacerea cât mai completă a cerinţelor utilizatorilor, precum şi întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor. De asemenea, prin restrângerea ariei de desfăşurare a activităţii la localitatea de autorizare, fără se a lua în considerare alte circumstanţe, spre exemplu cele din speţă, referitoare la distanţa extrem de mică dintre cele două localităţi, sunt încălcate dispoziţiile art. 41 şi 45 din Constituţie.

7. Se mai susţine că prevederile art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 încalcă cerinţa previzibilităţii legii ce decurge din principiul legalităţii incriminării, deoarece nu se poate determina cu exactitate ce acţiuni ori inacţiuni intră sub incidenţa normei.

8. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Reţine că prestarea serviciului de taximetrie pe raza unei alte localităţi decât cea care a autorizat o asemenea activitate ar aduce atingeri grave în administraţia publică a localităţii în care operatorul îşi desfăşoară în mod nelegal activitatea. Consideră că dreptul la muncă nu este restrâns sub nicio formă de legiuitor, operatorul economic având posibilitatea obţinerii unei autorizaţii emise de către municipiul Cluj-Napoca, autorizaţie în baza căreia să presteze servicii de taximetrie şi în localitatea respectivă.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că Legea nr. 38/2003 constituie cadrul legislativ unitar necesar realizării serviciilor de transport în regim de taxi, în corelare cu celelalte servicii de transport public local şi judeţean organizate, potrivit legilor speciale, pe raza teritorială a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale corespunzător principiului autonomiei locale, în funcţie de sursele şi necesarul colectivităţii locale, precum şi de interesele, în echilibru, ale utilizatorilor şi transportatorilor. Aşadar, chiar dacă transportul în regim de taxi se realizează în raport cu interesul clientului, în interiorul ori în afara localităţii de autorizare, transportatorii autorizaţi de către autorităţile publice locale competente trebuie să-şi exercite activitatea în condiţiile/limitele autorizaţiei.

11. De asemenea, în cazul în care o parte din cursă se realizează în afara localităţii de autorizare, fiecare transportator autorizat trebuie să revină la localitatea de autorizare. În caz contrar, ar fi afectate inclusiv principiul constituţional al autonomiei locale în raport cu toate unităţile administrativ-teritoriale implicate, precum şi interesele celorlalţi transportatori autorizaţi, care execută transport, potrivit legii. Astfel, prevederile criticate nu conţin nicio dispoziţie de natură să afecteze dreptul la muncă, transportul în regim de taxi putându-se executa de către transportatori autorizaţi în acest scop, potrivit Legii nr. 38/2003, iar autorizaţia de transport se eliberează de către autoritatea competentă în condiţiile acestei legi, pe baza unei documentaţii care trebuie să conţină inclusiv dovada îndeplinirii condiţiei de capacitate profesională. De asemenea, activitatea de transport în regim de taxi trebuie să se desfăşoare în limitele şi condiţiile autorizaţiei emise de către autorităţile competente pe raza administrativ-teritorială aferentă, corespunzător atribuţiilor legale şi cu respectarea autonomiei locale a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale implicate, în a cărei responsabilitate revine organizarea serviciilor de transport în regim de taxi. În consecinţă, dispoziţiile de lege criticate nu restrâng dreptul la muncă astfel cum este consacrat de art. 41 din Constituţie, sens în care invocă considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 938 din 7 iulie 2011.

12. Totodată, nu pot fi reţinute nici criticile vizând încălcarea, prin art. 18 lit. b) şi art. 20 alin. (7) din Legea nr. 38/2003, a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, prevederile legale respective fiind aplicabile, în mod nediscriminatoriu, tuturor transportatorilor în regim de taxi, autorizaţi în condiţiile legii. De altfel, motivele invocate în susţinerea excepţiei se raportează, mai degrabă, la modul de interpretare şi de aplicare a acestora. Este evident că activităţile de transport respective au regim juridic diferit, se exercită în condiţii distincte, cu mijloace de transport diferite în raport cu specificul fiecăreia. Consideră că prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (12) nu au incidenţă în cauză, şi, întrucât din examinarea prevederilor legale criticate nu rezultă încălcarea vreunui drept fundamental, nu se pot reţine nici susţinerile privind încălcarea art. 53 din Constituţie.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 18 lit. b), art. 20 alin. (7) şi art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003. Prevederile legale criticate au următorul conţinut:

- Art. 18 lit. b): „în raport cu localitatea de autorizare, transportatorul autorizat poate executa transportul în regim de taxi în următoarele situaţii: [...]

b) ocazional, între localitatea de autorizare şi alte localităţi sau puncte de interes, numai la cererea expresă a clientului, cu acordul taximetristului, având obligaţia revenirii în localitatea de autorizare după executarea cursei”;

- Art. 20 alin. (7): „Se interzice taxiurilor să efectueze transport public de persoane în regim de taxi sau să staţioneze în vederea efectuării în mod permanent a unor astfel de transporturi în interiorul unei localităţi, alta decât localitatea de autorizare.

- Art. 55 pct. 3 lit. a): „Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează: [...]

3. cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei:

a) aplicabilă taximetriştilor pentru intervenţii asupra componentelor aparatului de taxat, în scopul majorării preţului transportului sau neincluderii unor venituri realizate în memoria fiscală, precum şi pentru nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (7) şi art. 52 alin. (3) lit. g), p), r), s) şi v), precum şi conducătorilor auto sau transportatorilor autorizaţi, după caz, pentru nerespectarea prevederilor privind transportul în regim de închiriere ale art. 25 alin. (6) şi. respectiv, art. 25 alin. (7)°.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, mai întâi, că, potrivit art. 2 din Legea nr. 38/2003, serviciile de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere fac parte din categoria serviciilor publice, organizate de către autorităţile administraţiei publice locale pe raza administrativ-teritorială respectivă, cărora legiuitorul a înţeles să le acorde o reglementare specială, impusă de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui cadru unitar pentru desfăşurarea acestora, iar, pe de altă parte, a unei calităţi corespunzătoare standardelor unui transport civilizat şi în condiţii de siguranţă.

17. În aceste condiţii, Curtea reţine că activitatea de transport în regim de taxi trebuie să se desfăşoare în limitele şi condiţiile autorizaţiei emise de către autorităţile competente pe raza administrativ-teritoriala aferentă, corespunzător atribuţiilor legale şi cu respectarea autonomiei locale a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale implicate, în a cărei responsabilitate revine organizarea serviciilor de transport în regim de taxi.

18. Sub acest aspect, Curtea reţine că libertatea economică, prevăzută de art. 45 din Legea fundamentală, nu este o libertate absolută, ci trebuie exercitată în condiţiile legii. Astfel, prevederile legale ce formează obiectul excepţiei dau expresie obligaţiei statului de a impune reguli de disciplină economică menite să creeze un cadru adecvat desfăşurării activităţilor la care se referă textele de lege criticate, prin impunerea anumitor exigenţe, pe care cei care doresc să presteze un astfel de serviciu public trebuie să le îndeplinească. În aceste condiţii, Curtea constată că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 45 din Constituţie care garantează dreptul de acces liber la o activitate economică „în condiţiile legii”.

19. De asemenea, Curtea constată că susţinerea autoarei excepţiei referitoare la încălcarea dreptului la muncă prevăzut de art. 41 din Constituţie este neîntemeiată, deoarece transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se poate executa numai de transportatori autorizaţi, iar autorizaţia de transport se eliberează de către autoritatea de autorizare din cadrul primăriei localităţii sau primăriei municipiului Bucureşti de pe raza administrativ-teritorială în care transportatorul îşi are sediul sau domiciliul, după caz, pe durată nedeterminată, pe baza unei documentaţii. În consecinţă, dispoziţiile de lege criticate nu restrâng dreptul fundamental la muncă, întrucât libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând şi în orice condiţii, poate exercita profesia sau meseria pe care o doreşte. Alegerea profesiei şi a meseriei presupune, înainte de toate, pregătirea şi calificarea corespunzătoare în vederea exercitării acestora, iar această libertate este condiţionată de îndeplinirea unor criterii legale justificate de specificul profesiei, meseriei ori al locului de muncă.

20. Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 55 pct. (3) lit. a) din Legea nr. 38/2003, Curtea reţine că această prevedere legală reprezintă o normă de trimitere, care stabileşte cu claritate şi precis faptele a căror săvârşire atrage răspunderea contravenţională. Astfel, intră sub incidenţa normei legale criticate fapta de nerespectare a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) lit. v) din Legea nr. 38/2003, care instituie, în sarcina transportatorilor autorizaţi, obligaţia de a nu executa curse în afara localităţii de autorizare, decât în condiţiile prevăzute de art. 18 din lege.

21. Prin urmare, Curtea reţine că acţiunea legiuitorului de a califica unele fapte, în funcţie de pericolul social, drept contravenţii, precum şi de a stabili sancţionarea acestora, respectiv stabilirea limitelor minime şi maxime ale amenzilor ce pot fi aplicate în cazul constatării săvârşirii contravenţiilor, reprezintă concretizarea obligaţiei generale a statului de a asigura cadrul legal de desfăşurare a anumitor activităţi, ceea ce implică şi sancţionarea nerespectării comportamentelor prescrise de normele astfel instituite.

22. De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 18 lit. b) şi art. 20 alin. (7) din Legea nr. 38/2003 sunt aplicabile, în mod nediscriminatoriu, tuturor transportatorilor în regim de taxi, autorizaţi în condiţiile legii, şi, în consecinţă, nu reţine nici criticile vizând încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.

23. De altfel, Curtea observă că susţinerea existenţei unei discriminări între transportatorii în regim de taxi şi cei care efectuează transport în comun nu îşi găseşte temei, având în vedere că activităţile de transport respective au regim juridic diferit, se exercită în condiţii distincte, cu mijloace de transport diferite, în raport cu specificul fiecăreia. Astfel, transportul public local de călători reprezintă un serviciu de utilitate publică, menit să asigure satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public general cu caracter social ale colectivităţilor locale, fiind reglementat prin Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Conform jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite. Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea constată că principiul egalităţii în drepturi nu a fost încălcat.

24. Referitor la susţinerea potrivit căreia transportatorii în regim de taxi din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov sunt privilegiaţi faţă de cei din judeţul Cluj, deoarece, în cazul primei categorii, transportul rutier efectuat între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov este definit ca transport local, Curtea observă că această critică vizează o soluţie legislativă cuprinsă în alt act normativ, şi anume art. 3 pct. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 625 din 2 septembrie 2011, prevederi care nu formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Curtea reiterează că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele.

25. În acelaşi timp, Curtea constată că susţinerile privind încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie nu subzistă, deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, norma constituţională invocată nu are aplicabilitate în cauza de faţă.

26. În final, Curtea reţine că prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepselor nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Dydypoka - S.R.L. din Floreşti, judeţul Cluj, în Dosarul nr. 9.298/117/2013* al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 18 lit. b), art. 20 alin. (7) şi art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 aprilie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

privind elaborarea analizei de risc la securitatea fizică a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale din responsabilitatea structurilor Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere prevederile art. 66 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 1 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentul ordin stabileşte cadrul necesar elaborării analizei de risc la securitatea fizică a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale din responsabilitatea structurilor Ministerului Afacerilor Interne, denumită în continuare analiză de risc la securitatea fizică.

(2) în sensul prezentului ordin sunt în responsabilitatea structurilor Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, obiectivele, bunurile, valorile şi transporturile speciale:

a) aparţinând MAI, astfel cum sunt prevăzute la art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 5/2017 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi a transporturilor speciale aparţinând Ministerului Afacerilor Interne;

b) la care se asigură paza cu efective de jandarmi, în condiţiile art. 6 şi 24 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Exceptând situaţiile în care în cuprinsul prezentului ordin se prevede altfel sau se face referire expresă la termenii „obiectiv”, „valori” sau „transporturi speciale”, orice trimitere la termenul „bunuri” se va considera ca făcută şi la termenii enumeraţi.

Art. 2. - Analiza de risc la securitatea fizică constă în evaluarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa existenţei sau integrităţii bunurilor din responsabilitatea structurilor MAI, realizată în scopul stabilirii nivelului de risc şi luării deciziei privind măsurile necesare asigurării pazei acestora.

Art. 3. - În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile utilizate au următorul înţeles:

a) ameninţare - factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;

b) vulnerabilitate - caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi Operaţional a unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări;

c) risc-element incert, dar posibil, cu incidenţă în procesul activităţilor desfăşurate, ale cărui efecte sunt de natură să afecteze securitatea fizică a bunurilor, să aducă atingere vieţii, integrităţii corporale ori libertăţii persoanelor;

d) nivel de risc - probabilitatea ca una sau mai multe ameninţări să se concretizeze, în raport cu vulnerabilităţile identificate, pe de o parte, şi măsurile de pază adoptate, pe de altă parte;

e) incident de pază - concretizarea unei ameninţări, cu evoluţie necontrolată, care generează efecte negative asupra unor persoane sau bunuri asigurate cu pază şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;

f) grilă de evaluare - sistem analitic care asigură evaluarea vulnerabilităţilor şi ameninţărilor, în raport cu măsurile de pază necesare, permiţând încadrarea bunurilor într-un anumit nivel de risc.

 

CAPITOLUL II

Elemente de bază privind analiza de risc la securitatea fizică

 

Art. 4. - (1) Analiza de risc la securitatea fizică se efectuează de către o comisie de evaluare, denumită în continuare comisie, stabilită prin ordin/dispoziţie al/a conducătorului unităţii care asigură paza, cu participarea reprezentantului beneficiarului, după caz.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată dintr-un număr impar de membrii, dintre care unul este desemnat preşedinte.

(3) Pentru obiectivele din responsabilitatea Jandarmeriei Române, comisia este formată din:

a) preşedinte - adjunct al directorului general pentru pază/prim adjunct/şef de stat major;

b) membri - şef serviciu/şef de stat major batalion de pază/şef birou/ofiţer specialist cu atribuţii pe linie de pază şi comandantul structurii de pază.

Art. 5. - Datele, informaţiile şi documentele necesare în activitatea de identificare a ameninţărilor şi vulnerabilităţilor se pun la dispoziţia comisiei de către reprezentantul beneficiarului de pază.

Art. 6. - (1) Pentru fiecare bun asigurat sau propus să fie asigurat cu pază se efectuează o singură analiză de risc, la nivelul unităţii care asigură paza.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru tronsoanele conductelor magistrale de transport produse petroliere şi instalaţiile aferente acestora.

(3) Analiza de risc la securitate fizică pentru asigurarea pazei bunurilor din responsabilitatea Jandarmeriei Române se efectuează în condiţiile stabilite la cap. III din prezentul ordin.

(4) Analiza de risc la securitate fizică pentru asigurarea pazei bunurilor proprii unităţilor MAI, altele decât cele din responsabilitatea Jandarmeriei Române, se efectuează în condiţiile stabilite la cap. IV din prezentul ordin.

Art. 7. - Analiza de risc la securitatea fizică se efectuează prin parcurgerea succesivă a următoarelor etape:

a) identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;

b) stabilirea nivelului de risc;

c) stabilirea măsurilor de pază;

d) elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică.

 

CAPITOLUL III

Efectuarea analizei de risc la securitatea fizică pentru asigurarea pazei bunurilor din responsabilitatea Jandarmeriei Române

 

SECŢIUNEA 1

Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor

 

Art. 8. - Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor se realizează prin:

a) recunoaşteri în zona de dispunere a bunurilor sau pe itinerarul de deplasare, în zona de competenţă, în cazul transporturilor speciale;

b) inspecţia amplasamentelor din imediata apropiere a obiectivelor, în scopul evaluării şi identificării tuturor căilor de acces;

c) investigaţia obiectivului pe zone funcţionale, stabilirea influenţei parametrilor interni şi externi, respectiv a cauzelor, evenimentelor şi potenţialelor consecinţe;

d) analizarea, împreună cu reprezentantul beneficiarului, a incidentelor de pază şi studierea documentelor-suport puse la dispoziţie de către acesta;

e) analizarea şi interpretarea datelor solicitate structurilor cu care se cooperează;

f) exploatarea datelor şi informaţiilor obţinute prin structura de cercetare-documentare sau puse la dispoziţie de către reprezentanţii structurilor cu care se cooperează.

Art. 9. - (1) Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor privind paza transporturilor speciale se realizează de către unităţile de jandarmi competente teritorial, pe toate traseele de deplasare.

(2) Datele şi informaţiile referitoare la ameninţări şi vulnerabilităţi, precum şi la locurile posibile de staţionare amenajate în afara localităţilor identificate în zona de responsabilitate se implementează în aplicaţiile electronice de profil de către unităţile de jandarmi.

Art. 10. - Analiza de risc la securitatea fizică pentru asigurarea pazei obiectivelor din responsabilitatea Jandarmeriei Române se efectuează conform sinopticului prevăzut la anexa nr. 1.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Stabilirea nivelului de risc

 

Art. 11. - Nivelurile de risc în care pot fi încadrate bunurile din responsabilitatea Jandarmeriei Române sunt:

a) ridicat;

b) mediu;

c) scăzut.

Art. 12. - (1) Pentru stabilirea nivelului de risc se folosesc grilele de evaluare, prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.

(2) Grilele de evaluare se completează cu elemente de evaluare, variabile şi punctaj, în funcţie de specificul bunurilor aflate în responsabilitatea structurilor Jandarmeriei Române.

Art. 13. - Criteriile din cadrul grilei de evaluare sunt structurate astfel:

a) criterii specifice, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală, având o pondere de 25%;

b) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele ce vizează desfăşurarea activităţii în unitatea evaluată, având o pondere de 45%;

c) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau care urmează a fi implementate, având o pondere de 30%.

Art. 14. - (1) Criteriile au în vedere elemente de evaluare, care prezintă, fiecare, un număr de variabile.

(2) Punctajul pentru fiecare element de evaluare rezultă din completarea grilei, prin alegerea unei variabile din cele prevăzute, în funcţie de situaţia analizată. Dacă la acelaşi element de evaluare se regăsesc mai multe variabile, se înscrie punctajul corespunzător celei mai mari dintre acestea.

(3) Punctajul criteriilor este reprezentat de media aritmetică a punctajelor obţinute de către elementele de evaluare, rezultatul fiind înmulţit cu procentajul repartizat.

Art. 15. - Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau câmpurilor din grila de evaluare.

Art. 16. - Valorile coeficienţilor de criminalitate, necesare completării grilelor de evaluare, sunt cele publicate pe paginile web ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratelor de poliţie judeţene.

Art. 17. - Interpretarea grilei pe niveluri de risc se face astfel:

a) punctajul cu valori mai mici de 40 indică un nivel de risc scăzut;

b) punctajul cuprins între valorile 40 şi 70 indică un nivel de risc mediu;

c) punctajul superior valorii de 70 indică un nivel de risc ridicat.

Art. 18. - Nu se întocmeşte grila de evaluare pentru:

a) obiectivele diplomatice, nivelul de risc stabilindu-se pe baza precizărilor Ministerului Afacerilor Externe şi Serviciului Român de Informaţii;

b) obiectivele aparţinând Serviciului de informaţii Externe, nivelul de risc stabilindu-se pe baza precizărilor reprezentanţilor instituţiei beneficiare;

c) obiectivele nucleare şi transporturile de produse cu caracter special prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 333/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acestea fiind încadrate la nivel de risc ridicat;

d) transporturile speciale.

Art. 19. - (1) Nivelul de risc pentru conductele magistrale de transport produse petroliere se calculează ca medie aritmetică între punctajul total al grilelor întocmite.

(2) Nivelul de risc pentru transporturile speciale se stabileşte în funcţie de valoarea cea mal mare declarată sau asigurată a acestora, astfel:

a) nivel de risc scăzut - valoare mai mică de 150.000 euro/echivalent lei;

b) nivel de risc mediu - valoare cuprinsă între 150.000 şi 500.000 euro/echivalent lei;

c) nivel de risc ridicat - valoare mai mare de 500.000 euro/echivalent lei.

(3) Pentru staţiile de pompare aferente conductelor magistrale de transport produse petroliere, integrate în sistemul unic de pază cu efective de jandarmi, se completează grila de evaluare prevăzută în anexa nr. 2.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea măsurilor de pază

 

Art. 20. - Stabilirea măsurilor de pază vizează diminuarea sau eliminarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, prin:

a) delimitarea zonelor funcţionale;

b) realizarea unor amenajări specifice cu mijloace de protecţie mecano-fizice, compartimentarea spaţiilor, restricţionarea accesului sau realizarea unor amenajări care să asigure protecţia vieţii şi integrităţii personalului;

c) restricţionarea accesului neautorizat în zona de depozitare a valorilor şi produselor speciale, documentelor clasificate sau bunurilor cu valoare deosebită;

d) instalarea unor sisteme de detecţie, alarmare şi supraveghere;

e) cunoaşterea situaţiei operative şi realizarea schimbului de informaţii;

f) cooperare şi colaborare eficace;

g) întărirea ordinii şi disciplinei interne, prin dezvoltarea culturii de securitate a personalului şi actualizarea procedurilor de acces şi de deplasare în obiectivi

h) conectarea sistemelor tehnice de securitate la dispeceratele din cadrul obiectivelor sau la dispeceratele zonale;

i) constituirea de elemente de dispozitiv.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică

 

Art. 21. - (1) Raportul privind analiza de risc la securitatea fizică, denumit în continuare raport, stă la baza elaborării planului de pază şi a proiectelor sistemelor de detecţie, alarmare şi supraveghere. Raportul reprezintă un document de lucru, care se înregistrează şi se păstrează împreună cu anexele.

(2) Raportul este un document cu caracter permanent. Acesta se arhivează doar în momentul întocmirii unui nou raport sau la ridicarea pazei.

(3) Pentru obiectivele care funcţionează în mai multe sedii se întocmeşte câte un raport pentru fiecare sediu în parte; în situaţia în care în aceeaşi locaţie funcţionează mai multe obiective, se întocmeşte câte un raport pentru fiecare obiectiv în parte, cu excepţia situaţiei în care acestea se află în administrarea aceluiaşi ordonator de credite, caz în care se întocmeşte un singur document.

(4) Raportul se semnează de către comisie, se aprobă de către conducătorul unităţii care asigură pază şi beneficiarul de pază şi se avizează de către structura de specialitate din cadrul Inspectoratul ui General al Jandarmeriei Române.

(5) Câte un exemplar al raportului se distribuie fiecărui beneficiar de pază, prin grija unităţii care asigură paza.

(6) în cazul obiectivelor diplomatice şi a obiectivelor proprii Jandarmeriei Române, raportul se întocmeşte într-un singur exemplar

(7) 0 copie a raportului se distribuie la subunitatea/structura care asigură paza.

Art. 22. - (1) La raportul privind analiza de risc se anexează grila de evaluare şi documentele-suport.

(2) Din categoria documentelor-suport fac parte: adrese, informări, procese-verbale încheiate pe timpul desfăşurării activităţilor, documentaţia pusă la dispoziţie de către beneficiar, în copie sau original, precum şi alte documente specifice.

Art. 23. - Raportul întocmit pentru asigurarea pazei obiectivelor cuprinde:

a) denumirea obiectivului şi a beneficiarului;

b) componenţa comisiei;

c) data la care s-a executat recunoaşterea;

d) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;

e) concluziile din situaţia operativă, referitoare la amplasarea geografică a obiectivului, vecinătăţi, alţi factori externi cu impact asupra activităţii obiectivului, starea infracţionalităţii din localitatea/zona de dispunere a obiectivului;

f) zonele funcţionale stabilite de beneficiar şi caracteristicile obiectivului, precum: construcţiile, împrejmuirile, iluminatul, numărul salariaţilor, natura activităţilor desfăşurate;

g) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei;

h) activităţile desfăşurate de comisie şi documentaţia analizată;

i) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;

j) nivelul de risc;

k) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea vulnerabilităţilor şi ameninţărilor;

l) alte obligaţii referitoare la paza obiectivului, care urmează a fi stabilite prin contract/convenţie, precum cele referitoare la amenajări de spaţii, sisteme tehnice de securitate, materiale şi servicii necesare asigurării pazei;

m) propuneri privind dispozitivul de pază şi reprezentarea grafică a acestuia;

n) organizarea legăturilor de comunicare.

Art. 24. - Raportul întocmit pentru asigurarea pazei transporturilor speciale cuprinde:

a) denumirea beneficiarului, tipul transportului, auto, feroviar sau naval şi particularităţile produsului cu caracter special sau cele ale bunurilor şi valorilor transportate;

b) componenţa comisiei;

c) data la care s-a executat recunoaşterea;

d) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;

e) concluziile rezultate în urma analizei situaţiei operative;

f) numărul maxim de autovehicule, vagoane,sau nave care pot transporta bunuri, valori şi produse cu caracter special;

g) punctele de predare-primire a bunurilor, valorilor transportate şi itinerariile de deplasare folosite, precum şi căile de comunicaţii pe care se poate realiza transferul, de pe itinerarul de deplasare de bază, pe cel de rezervă;

h) locurile posibile de staţionare amenajate, identificate în afara localităţilor;

i) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de securitate, alarmare, localizare şi supraveghere;

j) activităţile desfăşurate de membrii comisiei şi documentaţia analizată;

k) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;

l) nivelul de risc;

m) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;

n) alte obligaţii, referitoare la pază care urmează a fi stabilite prin contract/convenţie, precum cele referitoare la amenajarea spaţiilor, sistemelor tehnice de securitate şi alarmare, respectiv a materialelor şi serviciilor necesare desfăşurării misiunii;

o) propuneri privind dispozitivul de pază şi mijloacele de transport necesare;

p) organizarea legăturilor de comunicare.

Art. 25. - Raportul întocmit pentru asigurarea pazei, supravegherii şi intervenţiei la conductele magistrale de transport produse petroliere şi instalaţiile aferente acestora cuprinde:

a) denumirea beneficiarului;

b) nominalizarea tronsonului/tronsoanelor şi caracteristicile acestuia/acestora;

c) componenţa comisiei;

d) data la care s-a executat recunoaşterea;

e) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;

f) concluziile rezultate în urma analizei situaţiei operative privind amplasarea geografică a tronsonului/tronsoanelor de conductă, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi cu impact, starea criminalităţii, cu accent pe cea referitoare la furtul de produse petroliere, respectiv de componente metalice din conducte şi instalaţii aferente, din localităţile/zonele tranzitate;

g) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de securitate, alarmare, localizare şi supraveghere;

h) activităţile desfăşurate de membrii comisiei şi documentaţia analizată;

i) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;

j) nivelul de risc;

k) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea vulnerabilităţilor şi ameninţărilor;

l) alte obligaţii referitoare la pază şi protecţie care urmează a fi reglementate prin contract, precum cele referitoare la amenajarea spaţiilor, sistemelor tehnice de securitate şi alarmare, respectiv a materialelor şi serviciilor necesare desfăşurării misiunii;

m) propuneri privind dispozitivul de pază necesar executării misiunii;

n) organizarea legăturilor de comunicare.

 

CAPITOLUL IV

Efectuarea analizei de risc la securitatea fizică pentru asigurarea pazei bunurilor proprii ale unităţilor MAI

 

SECŢIUNEA 1

Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor

 

Art. 26. - (1) Pentru asigurarea pazei bunurilor proprii ale unităţii, comisia identifică ameninţările şi vulnerabilităţile, având în vedere amplasamentul unităţii, persoanele, armamentul şi muniţia, explozibilii, patrimoniul, numerarul, mărfurile şi documentele clasificate din zona de dispunere a bunurilor în cauză.

(2) Comisia identifică riscurile şi consemnează:

a) vulnerabilităţile constatate în urma analizării surselor de ameninţare care pot afecta valorile de protejat, precum şi scenariile de atac caracteristice fiecăreia dintre acestea;

b) plauzibilitatea reuşitei scenariilor de atac, luând în considerare măsurile de pază stabilite şi eficacitatea acestora în raport cu scenariul analizat.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Stabilirea nivelului de risc

 

Art. 27. - (1) Nivelurile de risc pentru paza bunurilor proprii ale unităţii sunt cele prevăzute la art. 11.

(2) La stabilirea nivelului de risc se au în vedere ameninţările şi vulnerabilităţile specifice bunului care face obiectul pazei, determinate de:

a) depozitarea/manipularea de armament, muniţie sau materii explozive;

b) manipularea bunurilor, valorilor sau substanţelor periculoase;

c) utilizarea documentelor clasificate secret de stat;

d) utilizarea documentelor clasificate secret de serviciu.

(3) Nivelul de risc se stabileşte de către comisie, în funcţie de existenţa şi intensitatea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor identificate, importanţa, caracteristicile şi particularităţile bunului, valoarea coeficienţilor de criminalitate, existenţa mijloacelor mecano-fizice, a sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie şi conectarea acestora la dispeceratele de monitorizare ale structurii care are în responsabilitate bunurile.

(4) Pentru aprecierea nivelului de risc pot fi avute în vedere şi alte elemente în afara celor prevăzute la alin. (2) şi (3), în funcţie de particularităţile şi caracteristicile bunului.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea măsurilor de pază

 

Art. 28. - Stabilirea măsurilor de pază se realizează în condicile prevăzute la art. 20.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică

 

Art. 29. - (1) în urma procesului de evaluare a riscurilor se întocmeşte Raportul care cuprinde:

a) nominalizarea bunului şi activitatea acestuia;

b) concluziile din situaţia operativă, referitoare la amplasarea geografică a obiectivului, vecinătăţi, alţi factori externi cu impact asupra activităţii obiectivului şi starea criminalităţii/situaţia infracţionalităţii stradale sesizate din zona de dispunere a obiectivului;

c) zonele funcţionale stabilite de beneficiar şi caracteristicile obiectivului, precum: construcţiile, împrejmuirile, iluminatul, numărul salariaţilor, natura activităţilor desfăşurate;

d) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;

e) nivelul de risc;

f) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;

g) propuneri pentru procedeele specifice de acţiune şi dispozitivele de pază necesare executării misiunii de pază.

(2) Raportul se semnează de către comisie, se avizează, după caz, de către beneficiarul de pază şi se aprobă de către conducătorul unităţii care deţine în administrare bunurile.

 

CAPITOLUL V

Refacerea/Revizuirea analizei de risc la securitatea fizică

 

Art. 30. - (1) Ori de câte ori situaţia o impune, analiza de risc la securitatea fizică poate fi refăcută sau, după caz, revizuită.

(2) Refacerea analizei de risc la securitatea fizică constă în reluarea întregului proces de elaborare a acesteia, independent de cele efectuate anterior. Refacerea determină întocmirea unui nou plan de pază.

(3) Revizuirea analizei de risc implică reevaluarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor identificate iniţial, pentru a stabili dacă masurile de pază adoptate au avut efectul preconizat sau dacă este necesară adoptarea de noi măsuri pentru diminuarea sau eliminarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor. Revizuirea nu presupune, în mod obligatoriu, modificarea sau completarea planului de pază.

Art. 31. - Analiza de risc la securitatea fizică se reface în următoarele situaţii:

a) când un obiectiv îşi mută sediul;

b) în situaţia în care se modifică cel puţin 1/3 din elementele de evaluare avute în vedere la stabilirea nivelului de risc;

c) la solicitarea eşalonului superior, transmisă prin ordine, dispoziţii scrise sau rapoarte cu concluzii rezultate în urma desfăşurării unor activităţi de evaluare şi/sau control.

Art. 32. - (1) Analiza de risc la securitatea fizică se revizuieşte în următoarele situaţii:

a) la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau de securitate ale obiectivului căruia i se asigură paza;

b) la apariţia unui nou itinerar de deplasare, de bază sau de rezervă, pentru transporturile speciale;

c) ori de câte ori conducerea unităţii beneficiare sau prestatoare consideră, motivat, că este necesară o asemenea operaţiune;

d) în cel mult 30 de zile de la producerea unui incident de pază;

e) la momentul implementării, de către unitatea beneficiară, a măsurilor stabilite în raport, cu excepţia obiectivelor prevăzute la art. 18;

f) la solicitarea eşalonului superior, transmisă prin ordine, dispoziţii scrise sau rapoarte cu concluzii rezultate în urma desfăşurării unor activităţi de evaluare şi/sau control.

(2) După revizuirea analizei de risc se întocmesc rapoarte de completare a raportului iniţial, ce conţin elementele de noutate identificate.

(3) în situaţia prezentată la alin. (2), bunurile pot fi încadrate în alt nivel de risc, fără a fi obligatorie modificarea numărului elementelor de dispozitiv necesare executării pazei.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 33, - Conducătorii structurilor MAI iau măsuri pentru însuşirea şi aplicarea întocmai a prevederilor prezentului ordin, de către întregul personal cu atribuţii privind efectuarea analizelor de risc.

Art. 34. - Direcţia generală management operaţional verifică modul de aplicare a prezentului ordin.

Art. 35. - Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin, inspectorii generali şi şefii structurilor cu competenţe în domeniu pot emite ordine/dispoziţii cu precizări suplimentare referitoare la efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică, inclusiv în ceea ce priveşte forma şi conţinutul documentelor întocmite în acest sens.

Art. 36. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 37. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

 

p. Ministrul afacerilor interne,

Cornel-Gabriel Ciocoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 9 iunie 2017.

Nr. 67.

 

ANEXA Nr. 1

 

SINOPTICUL

activităţilor desfăşurata pentru elaborarea şi revizuirea analizelor de risc la securitatea fizică

 

1. Informarea în scris a beneficiarului de pază şi protecţie:

a) baza legală pentru desfăşurarea activităţii;

b) solicitarea unui reprezentant care să participe la recunoaştere/activităţi;

c) solicitarea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate;

d) comunicarea/solicitarea unei perioade disponibile pentru desfăşurarea activităţii;

e) activităţile care vor fi desfăşurate.

2. Stabilirea datei de desfăşurare a activităţii, în funcţie de:

a) situaţia care a impus desfăşurarea activităţii;

b) disponibilitatea beneficiarului;

c) data luării în pază a obiectivului şi timpul necesar pentru desfăşurarea activităţilor comisiei.

3. Numirea comisiei prin O.Z.U.:

a) identificarea compartimentelor cu atribuţii şi responsabilităţi pe această linie;

b) stabilirea personalului responsabil de către inspectorul-şef/comandantul unităţii;

c) înscrierea comisei în O.Z.U.;

d) instruirea comisiei de către inspectorul-şef/comandantul unităţii.

4. Desfăşurarea activităţii privind efectuarea analizei de risc:

a) executarea recunoaşterilor

a.1 - stabilirea particularităţilor obiectivului;

a.2 - evaluarea sistemelor tehnice de pază, alarmare şi supraveghere existente la obiectiv la momentul desfăşurării recunoaşterilor şi analizei de risc; a.3 - identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;

a.4 - stabilirea măsurilor ce urmează a fi adoptate pentru diminuarea/eliminarea acestora; a.5 - stabilirea, de comun acord, a elementelor de dispozitiv şi a sistemelor de securitate; a.6 - organizarea legăturilor voce/date, radio/fir;

a.7 - stabilirea dotărilor necesare ce urmează să fie puse la dispoziţie/completate de către beneficiar;

b) utilizarea aplicaţiilor electronice proprii, alimentate de structurile competente teritorial sau ale altor structuri cu care se cooperează;

c) analizarea documentaţiei solicitate structurilor cu care se cooperează;

d) analizarea documentaţiei solicitate şi pusă la dispoziţie de beneficiar;

e) analizarea strategiei de securitate a obiectivului, a calităţii şi viabilităţii protocoalelor şi procedurilor de securitate aplicate;

f) discuţii cu personalul beneficiarului cu atribuţii pe linia securităţii obiectivului;

g) obţinerea de informaţii prin structura de cercetare-documentare;

h) alte activităţi pe care membrii comisiei le consideră necesare.

5. Elaborarea raportului privind analiza de risc: activitatea se desfăşoară la unitatea de jandarmi, după ce au fost stabilite detaliile necesare împreună cu reprezentantul beneficiarului.

6. Transmiterea, în format scanat şi electronic, a raportului privind analiza de risc la structura de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, spre avizare.

7. Transmiterea unui exemplar al raportului privind analiza de risc la subunitatea/structura care execută paza.

8. Refacerea şi revizuirea analizei de risc la securitatea fizică urmează acelaşi sinoptic al activităţilor.

 

ANEXA Nr. 2

 

Grilă evaluarea nivelului de risc - obiective*

 

Denumire obiectiv:

Adresă obiectiv:

 

Nr. crt.

Criterii evaluare

Elemente de evaluare

Variabile

Punctaj variabile

PUNCTAJ OBŢINUT

1

Criterii specifice

1.1.

Dispunerea obiectivului

În localitate

50

 

în afara localităţii

75

într-o zonă împădurită

100

1.2.

Vecinătăţi

Se află în apropierea unor obiective unde pot avea loc accidente chimice/incendii de mari proporţii

100

 

Zone ce implică aglomerări de persoane (stadioane, săli polivalente etc.)

75

Parcuri

50

Blocuri de locuinţă

25

Spaţii comerciale

50

Izolat

75

Sedii autorităţi publice

75

1.3.

Criminalitate caracteristică locală

Cartier/Oraş cu o rată a criminalităţii ridicată

100

 

Existenţa unor grupări infracţionale cunoscute

100

Cartier/Oraş cu o rată a criminalităţii medie

50

Cartier/Oraş cu o rată a criminalităţii scăzută

25

1.4.

Caracteristici locale exterioare

Zonă cu trafic pietonal şi/sau rutier intens

100

 

Zonă cu trafic pietonal şi/sau rutier mediu

50

Zonă cu trafic pietonal şi/sau rutier redus

25

1.5.

Accesibilitate**

Posibilitate de disimulare/fugă rapidă

100

 

Posibilitate de disimulare/fugă medie

50

Posibilitate de disimulare/fugă greoaie

25

1.6.

Categoriile sociale şi specificul populaţiei localităţii unde se află obiectivul

Intelectuali

25

 

Muncitori

50

Fără ocupaţie

100

 

PUNCTAJ CRITERII SPECIFICE

0

2

Criterii funcţionale

2.1.

Accesul în/din obiectiv

Pe mai mult de 5 căi de acces

100

 

Pe mai mult de 4 căi de acces

75

Pe mai mult de două căi de acces

50

Pe o singură cale de acces

25

2.2.

Caracteristici clădire

Mai mult de 6 niveluri

100

 

Mai mult de 4 niveluri

75

Mai mult de două niveluri

50

Un nivel

25

2.3.

Lungime perimetru

Mai mare de 1.500 metri

100

 

Intre 1.000 şi 1.500 metri

75

între 500 şi 1.000 metri

50

Mai mic de 500 metri

25

2.4.

Împrejmuiri

Neîmprejmuit

100

 

Gard mai mic de 1,8 m

100

Gard înalt peste 1,8 m

50

Gard înalt peste 1,8 m prevăzut cu cornişă din sârmă ghimpată

25

2.5.

Iluminat

Iluminat doar pe 25% din suprafaţa obiectivului (acces, clădiri)

75

 

Iluminat între 50-75% din suprafaţa obiectivului (acces, clădiri, căi de deplasare)

50

Iluminat 100% din suprafaţa obiectivului (acces, clădiri, căi de deplasare, perimetrul)

25

2.6.

Natura activităţilor desfăşurate în obiectiv

îşi desfăşoară activitatea demnitari.

500

 

Sunt depozitate materiale explozive.

500

Sunt depozitate produse speciale.

500

Se lucrează cu materiale radioactive/nucleare.

500

Se depozitează armament şi muniţie.

500

Se lucrează cu publicul.

100

Se manipulează numerar.

100

Se manipulează valori importante (opere de artă, pietre preţioase, bijuterii, tezaurul României, arhivele naţionale etc.).

500

Infrastructură critică

500

Se lucrează cu documente clasificate.

50

2.7.

Număr salariaţi

Mare, peste 150 de salariaţi

100

 

Mediu, între 50-150 de salariaţi

50

Mic, sub 50 de salariaţi

25

2.8.

întreruperi alimentare EE/ erori generate de sistemele de securitate

Frecvente

100

 

Fluctuaţii de tensiune

75

Accidentale

50

Unitate dotată cu sursă alternativă de energie electrică

25

2.9.

Întreruperi comunicaţii

Frecvente

100

 

Rare

25

2.10.

Transporturi valori

Neorganizat

100

 

Transferate în acelaşi imobil/complex

50

Efectuat cu mijloace de transport amenajate şi personal de pază/echipaj de însoţire

50

Efectuat cu mijloace de transport certificate şi personal de pază

25

Nu se execută transport de valori

25

 

PUNCTAJ CRITERII FUNCŢIONALE

0

3

Criterii de securitate

3.1.

Protecţie suprafeţe vitrate

Suprafeţe vitrate necertificate

100

 

Suprafeţe vitrate prevăzute cu gratii metalice

25

Suprafeţe vitrate prevăzute cu obloane

25

Suprafeţe vitrate prevăzute cu folie antiefracţie

25

Suprafeţe vitrate rezistente la atacuri manuale

25

3.2.

Tâmplărie ferestre

Ferestre din elemente constructive necertificate

100

 

Ferestre cu deschidere limitată

50

Ferestre din elemente constructive certificate

25

3.3.

Protecţie uşi acces în obiectiv

Uşi din elemente constructive necertificate

100

 

Uşi prevăzute cu încuietori

50

Uşi prevăzute cu grilaje

25

Uşi metalice

25

Uşi din elemente constructive certificate

25

3.4.

Acces zonă depozitare valori/produse speciale/ documente clasificate/ armament şi muniţie/valori/ materiale nucleare sau radioactive

Uşi din elemente constructive necertificate

100

 

Uşi prevăzute cu încuietori

50

Uşi prevăzute cu grilaje

25

Uşi metalice

25

Uşi din elemente constructive certificate

25

3.5.

Amplasare echipamente de securitate

Unitatea nu are zonă distinctă pentru echipamentele de securitate

100

 

Incintă distinctă din elemente constructive necertificate

50

Incintă distinctă din elemente constructive rezistente la atac manual

25

Incintă distinctă din elemente constructive rezistente la acţiunea armelor de foc

 

25

3.6.

Dotare mijloace primă intervenţie pentru stingerea incendiilor

Hidrant

25

 

Extinctoare

50

Pichet de stingere a incendiilor

50

Nu este dotat cu mijloace de intervenţie pentru stingerea incendiilor.

100

3.7.

Obiectivul este dotat cu sistem tehnic de detecţie a efracţiei.

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.8.

Posibilitatea detecţiei efracţiei în toate încăperile şi zonele de acces din obiectiv

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.9.

Posibilitate semnalizare stare de pericol personal

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.10.

Posibilitatea programării pe partiţii distincte a obiectivului

Da

25

 

Nu

100

3.11.

Conectare la dispecerat

Da

25

 

Parţial conectat

50

Nu

100

3.12.

Obiectivul este dotat cu sistem de supraveghere video

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.13.

Posibilitatea supravegherii exteriorului obiectivului şi a căilor de acces în obiectiv

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.14.

Posibilitatea supravegherii încăperilor obiectivului şi traseelor de deplasare din obiectiv

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.15.

Stocare imagini video pentru 20 de zile

Da

25

 

Nu

100

3.16.

Calitate imagini care permite recunoaşterea persoanelor

Da

25

 

Nu

100

3.17.

Acces controlat în spatiile obiectivului

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.18.

Dotarea cu sistem de detecţie a începuturilor de incendiu

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.19.

Posibilitatea detecţiei începuturilor de incendiu în încăperile unde se depozitează documente

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

3.20.

Dotarea cu mijloace de detecţie a metalelor

Da

25

 

Parţial implementat

50

Nu

100

PUNCTAJ CRITERII DE SECURITATE

0

TOTAL GENERAL

0


* Completarea grilei se tace prin selectarea unei opţiuni din coloana „Punctaj variabil”, pentru fiecare element de evaluare, şi transcrierea acestuia în rubrica „Punctaj obţinut”, conform situaţiei real constatate.

Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica „Total general” de pe coloana „Punctaj obţinut”, care reprezintă valoarea asociată nivelului de risc determinat.

Punctajul total este calculat prin însumarea valorilor ponderate prevăzute în rubricile criterii specifice obiectivului, criterii de securitate şi criterii funcţionale, aflate pe coloana „Criterii de evaluare”.

** Accesibilitate: posibilitatea de disimulare/fugă din zona obiectivului, astfel:

1. posibilitatea de disimulare/fugă rapidă, dacă pe o rază de 25 m faţă de obiectiv se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare;

2. posibilitatea de disimulare/fugă medie, dacă pe o rază de 50 m faţă de obiectiv se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare;

3. posibilitate de disimulare/fugă greoaie, dacă pe o rază de peste 50 m faţă de obiectiv se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în mai multe direcţii diferite de deplasare.

 

ANEXA Nr. 3

 

Grilă evaluare nivel de risc - conducte magistrale produs petrolier*

 

Denumire obiectiv:

Adresă obiectiv:

 

Nr. crt.

Criterii evaluare

Elemente de evaluare

Variabile

Punctaj variabile

PUNCTAJ OBŢINUT

1

Criterii specifice

1.1.

Criminalitate caracteristică locală

Oraş/Localitate cu o rată a criminalităţii ridicată

100

 

Existenţa unor grupări infracţionale cunoscute

100

Oraş/Localitate cu o rată a criminalităţii medie

50

Oraş/Localitate cu o rată a criminalităţii scăzută

25

1.2.

Vecinătăţi

Izolate

100

 

Proprietăţi private (ferme, livezi, vii etc.)

100

Se află în apropierea unor obiective unde pot avea loc accidente chimice/incendii de mari proporţii

100

Teren agricol

100

Teren mlăştinos

75

Ape curgătoare, canale de irigaţi etc.

75

Locuinţe amplasate pe/în apropierea conductelor

75

1.3

Accesul spre conducte

Drum amenajat (asfaltat/pietruit etc.)

100

 

Drum neamenajat

75

1.4.

Caracteristici exterioare

Conductele sunt intersectate de drumuri practicabile, uşor accesibile

100

 

Conductele tranzitează zone care pot fi monitorizate de grupările infractoare

100

Conductele tranzitează proprietăţi private

100

Conductele tranzitează câmpuri cu culturi înalte

75

1.5.

Accesibilitate**

Posibilitate de disimilare/fugă rapidă

100

 

Posibilitate de disimilare/fugă medie

50

Posibilitate de disimilare/fugă greoaie

25

1.6.

Categoriile sociale şi specificul populaţiei unde se află dispus obiectivul

Intelectuali

25

 

Muncitori

50

Fără ocupaţie/sezonieri

100

 

PUNCTAJ CRITERII SPECIFICE

 

0

2

Criterii de funcţionalitate

2.1.

Accesul în/ dinspre conducte

Pe mai mult de 5 căi de acces

100

 

Pe mai mult de 4 căi de acces

75

Pe mai mult de două căi de acces

50

Pe o singură cale de acces

25

2.2.

Dispunere conductă

Mai puţin de 100 m faţă de drumul de acces spre conductă

100

 

Intre 100 şi 500 m faţă de drumul de acces spre conductă

75

Mai mult de 500 m faţă de drumul de acces spre conductă

50

Supratraversare drum/teren/canat irigaţii/apă curgătoare/necurgătoare

100

2.3.

Funcţionalitate conductă

Conductă activă

100

 

Conductă inactivă (cu produs petrolier)

75

Conductă inactivă (fără produs petrolier)

50

2.4.

Produsul transportat

Ţiţei ţară

100

 

Ţiţei import

100

Gazolină

75

Etan

75

Fibră optică

50

2.5.

Echipamente de măsurare a presiunii

Lipsa echipamentelor de măsurare a presiunii pe conductă (manometre)

100

 

Existenţa echipamentelor de măsurare a presiunii pe conductă (manometre)

50

2.6.

Dimensiune conductă

Conductă cu lungimea mai mare de 50 km

100

 

Conductă cu lungimea între 20 şi 50 km

50

Conductă cu lungimea mai mică de 20 km

25

 

PUNCTAJ CRITERII FUNCŢIONALE

0

3

Criterii privind securitatea

3.1.

Măsuri fizice de securitate la instalaţiile aferente conductelor (cămine de vizitare, instalaţii de verificare a presiunii etc.)

Lipsă gard împrejmuitor (plasă/sârmă ghimpată) pentru fiecare instalaţie aferentă

100

 

Gard împrejmuitor (plasă/sârmă ghimpată) pentru fiecare instalaţie aferentă

50

Lipsă încuietori metalice/sudură aplicată pentru fiecare instalaţie aferentă

100

încuietori mecanice/sudură aplicată pentru fiecare instalaţie aferentă

50

Cămin de vizitare asigurat mecanic

50

Cămin de vizitare neasigurat mecanic

100

3.2.

Amplasare echipamente de securitate

Mai puţin de 100 m faţă de drumul de acces spre conductă

100

 

între 100 şi 500 m faţa de drumul de acces spre conductă

75

Mai mult de 500 m faţă de drumul de acces spre conductă

50

3.3.

Salariaţi

Lipsa personalului cu atribuţii în verificarea tronsonului de conductă

100

 

Existenţa personalului cu atribuţii în verificarea tronsonului de conductă

50

3.4.

Existenţă dispecerat monitorizare echipament de măsurare a presiunii

Da

25

 

Nu

100

PUNCTAJ CRITERII DE SECURITATE

0

TOTAL GENERAL

0

 

* Completarea grilei se face prin selectarea unei opţiuni din coloana „Punctaj variabil”, pentru fiecare element de evaluare, şi transcrierea acestuia în rubrica „Punctaj obţinut”, conform situaţiei real constatate.

Prin completarea grilei de evaluare se obţine valoarea de la rubrica „Total general” de pe coloana „Punctaj obţinut”, care reprezintă valoarea asociată nivelului de risc determinat.

Punctajul total este calculat prin însumarea valorilor ponderate prevăzute în rubricile criterii specifice criterii privind securitatea şi criterii de funcţionalitate, aflate pe coloana „Criterii de evaluare”.

** Accesibilitate: posibilitatea de disimulare/fugă din zona obiectivului, astfel:

1. posibilitatea de disimulare/fugă rapidă, dacă pe o rază de 25 m faţă de obiectiv se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare;

2. posibilitatea de disimulare/fugă medie, dacă pe o rază de 50 m faţă de obiectiv se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în cel puţin 3 direcţii diferite de deplasare;

3. posibilitate de disimulare/fugă greoaie, dacă pe o rază de peste 50 m faţă de obiectiv se află căi de acces care fac posibilă părăsirea zonei în mai multe direcţii diferite de deplasare.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului solicitantului aferent măsurii 1.2 - Servicii de consiliere din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale pescuit - Autoritatea de management pentru POPAM nr. 309.805 din 9.05.2017,

în baza prevederilor:

- Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2.328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1.198/2006 şi (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1.255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului;

- Regulamentului nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului nr. 1.605/2002 al Consiliului;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 56/2016;

- Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 816/2016 privind aprobarea Listei detaliate a cheltuielilor eligibile pentru operaţiunile finanţate, inclusiv cheltuielile de personal ale Autorităţii de management, în cadrul Programului operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 347/2016 privind stabilirea cadrului generat de implementare a operaţiunilor cofinanţate din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime prin Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se aprobă Ghidul solicitantului aferent măsurii I.2 - Servicii de consiliere din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucureşti, 18 mai 2017.

Nr. 159.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind abrogarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.301/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Sălaj

 

În temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.301/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 4 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Sălaj, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 17 octombrie 2016.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 26 mai 2017.

Nr. 549.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.